Prostia omenească de Ion Creangă

Prostia omenească 

de Ion Creangă

Printre picături înainte de poveste:

Se pune o întrebare: Aşa suntem noi ?... noi romanii ? Ne uităm la drobul de sare dacă pică sau nu... apropo ultima acţiune iniţiată pe facebook, anunţată pe televiziuni şi mai multe bloguri ne uităm cum PENALII NE CONDAMNĂ aşa doar cu ochii blegi !

Poate luăm atitudine şi nu lăsăm doar 17 oameni să ne salveze şi în loc de likuri mergem efectiv şi ne salvăm alăturându-ne acţiunii de protest:

Ce este scris cu roşu este un link apăsaţi şi veţi călători la protest (doar virtual)

,,  NU ! NU SUNTEM DE ACORD CU REDUCEREA CVORUMULUI (LA 30 %) PENTRU VALIDAREA VREUNUI REFERENDUM !!! NICI PENTRU REVIZUIREA CONSTITUTIEI, NICI PENTRU DEMITEREA PRESEDINTELUI SI NICI PENTRU ORICARE ALT TIP DE REFERENDUM !!!!DEASEMENEA, DORIM RESPECTAREA REZULTATELOR REFERENDUMULUI DIN 2009 : 300 DE PARLAMENTARI SI PARLAMENT UNICAMERAL ! "  Apăsaţi aici este linkul evenimentului, poate vă hotărâţi să şi participaţi că de înscris v-aţi înscris 147

Dar acum să vedem povestea originală:

A fost odată, când a fost, că, dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti.

***

        Noi nu suntem de pe când poveştile, ci suntem mai dincoace cu vro două-trei zile, de pe când se potcovea purecele cu nouăzeci şi nouă de ocă de fer la un picior şi tot i se părea că-i uşor.

        Cică era odată un om însurat, şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Nevasta lui, care avea copil de ţâţă, era cam proastă; dar şi soacră-sa nu era tocmai hâtră.

        Întru una din zile, omul nostru iese de-acasă după trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, după ce-şi scăldă copilul, îl înfăşă şi-i dete ţâţă, îl puse în albie lângă sobă, căci era iarnă; apoi îl legănă şi-l dezmerdă, până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu ea puţin pe gânduri ş-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! Copilaşul meu, copilaşul meu!"
***
     

  Mama ei, care torcea după horn, cuprinsă de spaimă, zvârli fusul din mână şi furca din brâu cât colo şi, sărind fără şine, o întrebă cu spaimă:

        - Ce ai, draga mamei, ce-ţi este?!

        - Mamă, mamă! Copilul meu are să moară!

        - Când şi cum?

        - Iată cum. Vezi drobul cel de sare pe horn?

        - Îl văd. Şi?

        - De s-a sui mâţa, are să-l trântească drept în capul copilului şi să mi-l omoare!

        - Vai de mine şi de mine, că bine zici, fata mea; se vede că i s-au sfârşit mititelului zilele!

        Şi, cu ochii pironiţi în drobul de sare de pe horn şi cu mânile încleştate, de parcă le legase cineva, începură a-l boci amândouă, ca nişte smintite, de clocotea casa. Pe când se sluţeau ele, cum vă spun, numai iaca şi tatăl copilului intră pe uşă, flămând şi năcăjit ca vai de el.

        - Ce este? Ce v-au găsit, nebunelor?

        Atunci ele, viindu-şi puţin în sine, începură a-şi şterge lacrămile şi a-i poveşti cu mare jale despre întâmplarea neîntâmplată.

        Omul, după ce le ascultă, zise cu mirare:

        - Bre! Mulţi proşti am văzut eu în viaţa mea, dar ca voi n-am mai văzut. Mă... duc în lumea toată! Şi de-oiu găsi mai proşti decât voi, m-oiu mai întoarce acasă, iar de nu, ba.

***
        Aşa zicând, oftă din greu, ieşi din casă, fără să-şi ieie ziua bună, şi plecă supărat şi amărât ca vai de om!

        Şi mergând el bezmetic, fără să ştie unde se duce, după o bucată de vreme, oprindu-se într-un loc, i se întâmplă iar să vadă ceva ce nu mai văzuse: un om ţinea puţin un oboroc deşert cu gura spre soare, apoi răpede-l înşfăca şi intră cu dânsul într-un bordeiu; pe urmă iar ieşea, îl punea iar cu gura la soare, şi tot aşa făcea... Drumeţul nostru, nedumerit, zise:

        - Bună ziua, om bun!

        - Mulţămesc dumitale, prietene!

        - Da' ce faci aici?

        - Ia, mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordeiu, ca să am lumină, şi nici că-l pot...

        - Bre, ce trudă! Zise drumeţul. N-ai vrun topor la îndămână?

        - Ba am.

        - Ie-l de coadă, sparge ici, şi soarele va intra singur înlăuntru.

        Îndată făcu aşa, şi lumina soarelui întră în bordeiu.

        - Mare minune, om bun, zise gazda. De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi, eram să îmbătrânesc cărând soarele cu oborocul.

        "Încă un tont", zise drumeţul în sine şi plecă.

        Şi mergând el tot înainte, peste câtva timp ajunse într-un sat şi, din întâmplare, se opri la casa unui om. Omul de gazdă, fiind rotar, îşi lucrase un car şi-l înjghebase, în casă, în toată întregimea lui; ş-acum, voind să-l scoată afară, trăgea de proţap cu toată puterea, dar carul nu ieşea. Ştiţi pentru ce? Aşa: uşile era mai strâmte decât carul. Rotarul voia acum să taie uşorii, spre a scoate carul. Noroc însă că drumeţul l-a învăţat să-l desfacă în toate părţile lui, să le scoată pe rând afară ş-apoi iarăşi să-l înjghebe la loc.

        - Foarte mulţămesc, om bun, zise gazda; bine m-ai învăţat! Ia uită-te dumneta! Era să dărâm bunătate de casă din pricina carului...

        De aici, drumeţul nostru, mai numărând un nătărău, merse tot înainte, până ce ajunse iară la o casă. Acolo, ce să vadă! Un om, cu-n ţăpoiu în mână, voia să arunce nişte nuci din tindă în pod.

        "Din ce în ce dau peste dobitoci", zise drumeţul în sine.

        - Da' ce te frămânţi aşa, om bun?

        - Ia, vreu să zvârl nişte nuci în pod, şi ţăpoiul ista, bată-l scârba să-l bată, nu-i nici de-o treabă...

        - Că degeaba te trudeşti, nene! Poţi să-l blastămi cât l-ei blăstăma, habar n-are ţăpoiul de scârbă. Ai un oboroc?

        - Da' cum să n-am?!

        - Pune nucile într-însul, ie-l pe umăr şi suie-le frumuşel în pod; ţăpoiul e pentru paie şi fân, iar nu pentru nuci.

        Omul ascultă, şi treaba se făcu îndată.

        Drumeţul nu zăbovi nici aici mult, ci plecă, mai numărând şi alt neghiob.
***
        Apoi, de aici merse mai departe, până ce ajunsese ca să mai vadă aiurea şi altă năzbâtie. Un om legase o vacă cu funia de gât şi, suindu-se pe-o şură, unde avea aruncat oleacă de fân, trăgea din răsputeri de funie, să urce vacă pe şură. Vaca răgea cumplit, şi el nu mai putea de ostenit...

        - Mă omule! Zise drumeţul, făcându-şi cruce; dar ce vrei să faci?

        - Ce să fac, mă-ntrebi? Da' nu vezi?

        - Ba văd, numai nu pricep.

        - Ia, hăramul ista e hămisit de foame şi nu vra nici în ruptul capului să vie după mine sus, pe iastă şură, să mănânce fân...

        - Stai puţin, creştine, că spânzuri vaca! Ia fânul şi-l dă jos la vacă!

        - Da' nu s-a irosi?

        - Nu fi scump la tărâţe şi ieftin la făină.

        Atunci omul ascultă şi vaca scăpă cu viaţă.

        - Bine m-ai învăţat, om bun! Pentr-un lucru de nimica eram cât pe ce să-mi gâtui vaca!

        Aşa, drumeţul nostru, mirându-se şi de această mare prostie, zise în sine: "Mâţa tot s-ar fi putut întâmpla să deie drobul de sare jos de pe horn; dar să cari soarele în casă cu oborocul, să arunci nucile în pod cu ţăpoiul şi să tragi vacă pe şură, la fân, n-am mai gândit!"

        Apoi drumeţul se întoarse acasă şi petrecu lângă ai săi, pe cari-i socoti mai cu duh decât pe cei ce văzuse în călătoria sa.

                                Ş-am încălecat pe-o şa, ş-am spus povestea aşa.

                                Ş-am încălecat pe-o roată, ş-am spus-o toată.

                                Ş-am încălecat pe-o căpşună, şi v-am spus, oameni buni, o mare minciună!

Read More

Degeţica de Hans Christian Andersen

Degeţica

de Hans Christian Andersen
*****************************************************************************

     A fost odată o femeie care voia să aibă un copilaş, dar nu ştia de unde să-l ia. Atunci s-a dus la o vrăjitoare şi i-a spus: "Uite, aş vrea să am un copilaş, nu poţi să-mi spui cum să fac să îl găsesc?"

        - Cum să nu! A spus baba. Uite aici un bob de orz; da' să ştii că nu-i orz de-acela ce creşte pe ogoare şi pe care-l dai la găini de mâncare; ia-l şi pune-l într-un vas cu flori şi ai să vezi ce iese.

*****************************************************************************  
Povestitorul Andersen Degetica

Vezi mai multe video din animatie
      - Mulţumesc, mătuşă - a spus femeia şi i-a dat babei cinci bănuţi; apoi s-a dus acasă, a sădit bobul de orz şi îndată a răsărit o floare mare şi frumoasă. Ai fi zis că-i o lalea, dar petalele stăteau strânse de parcă ar fi fost numai îmbobocită.

        - Ce floare drăgălaşă! A spus femeia şi a sărutat petalele roşii şi galbene, şi cum le-a sărutat, floarea s-a deschis pocnind. Era chiar o lalea ca toate lalelele, numai că drept la mijloc şedea pe pistilul verde o fetiţă mititică de tot, gingaşă şi drăgălaşă, şi nu era mai mare decât un deget şi de aceea i-au spus Degeţica.

        I-au făcut un leagăn dintr-o coajă de alun, saltea din petale albastre de toporaşi, iar plapuma era o petală de trandafir. Aici şedea noaptea, dar ziua se juca pe masă. Femeia pusese o farfurie plină de apă şi de jur împrejur, pe marginea farfuriei, aşezase flori cu lujere în apă. Pe apă plutea o petală mare de lalea pe care şedea Degeţica şi umblă de la o margine la alta a farfuriei; avea drept vâsle două fire de păr de cal. Era o plăcere s-o vezi. Ştia şi să cânte şi cânta aşa de subţirel şi de dulce, cum nimeni n-a mai cântat vreodată.

        Într-o noapte, pe când şedea frumuşel în pătucul ei, pe un ochi de fereastră care era spart a intrat o broască. Broasca era urâtă, mare şi jilavă. A sărit drept pe masă, acolo unde şedea Degeţica şi dormea acoperită cu petale roşii de trandafir.

        - Ar fi fost tocmai bună de nevastă pentru băiatul meu, s-a gândit broasca şi a luat coajă de alună în care dormea Degeţica şi a sărit cu ea în grădină, pe geamul cel spart.

        Pe la marginea pădurii curgea un râu mare şi lat; malul râului era mlăştinos şi mâlos; aici locuia broasca cu fecioru-su. Brr!, urât mai era şi acesta şi semăna leit cu mamă-sa. "Cuac-cuac-cuac!" Asta-i tot ce-a putut el să spună când a văzut pe fetiţa cea drăgălaşă în coaja ei de alună.

        - Nu vorbi aşa de tare, că se trezeşte! Spuse broasca cea bătrână. Te pomeneşti că fuge, că-i uşoară că un puf de lebădă! S-o punem pe o frunză de nufăr; pentru ea, aşa mică şi uşoară cum este, are să fie ca o insulă; de-acolo n-are să poată fugi, iar noi, în vremea asta, avem să pregătim odaia cea frumoasă din mâl şi după aceea aveţi să vă mutaţi şi să staţi acolo.

        În râu erau o mulţime de nuferi cu frunze late şi verzi care parcă pluteau pe deasupra apei. Frunză care era cea mai departe de ţărm era şi cea mai mare dintre toate. Broasca s-a dus înot până acolo şi a pus pe frunză coajă de alună cu Degeţica în ea.

        Fetiţa s-a trezit a doua zi dimineaţa şi când a văzut unde era a început să plângă amar; de jur împrejurul frunzei celei mari şi verzi era numai apă, aşa că la mal nu avea cum să ajungă.

        Broasca cea bătrână stătea în mâl şi îşi împodobea odaia cu papură şi cu flori galbene, ca să fie frumos şi să-i placă noră-sii. După aceea a luat pe urâtul de fecioru-su şi s-a dus cu el la frunză pe care şedea Degeţica. Voiau să-i ia pătucul şi să-l ducă în odaia în care aveau să stea însurăţeii; după aceea aveau s-o ia şi pe dânsa. Broasca s-a închinat adânc în apă înaintea ei şi i-a spus:

        - Uite pe fecioru-meu! Ai să te măriţi cu el şi aveţi să trăiţi amândoi colo, jos, în mâl, într-o locuinţă straşnică.

        - Cuac! Cuac! Cuac!, atâta a spus feciorul broaştei.

Au luat pătucul şi au plecat cu el; şi Degeţica a rămas singurică pe frunza cea verde şi a început să plângă iar şi mai tare, pentru că nu-i plăcea să stea în mâl cu broasca aceea urâtă şi nici să se mărite cu urâtul de fecioru-su. Peştişorii care înotau prin apă o văzuseră pe broască şi auziseră ce spusese, de aceea scoaseră acum cu toţii capul din apă să vadă şi ei pe fetiţă. Au văzut cât e de drăgălaşă şi le-a părut rău că trebuie să se ducă cu broasca jos în mâl. Nu! Asta nu trebuia să se întâmple! S-au strâns cu toţii în apă, lângă lujerul cel verde al frunzei, l-au ros cu dinţii şi frunza s-a desprins şi a început să meargă pe apă în jos cu Degeţica pe ea, departe, departe, acolo unde broasca nu putea s-o mai ajungă.

        Degeţica a trecut aşa pe lângă o mulţime de oraşe şi păsărelele şedeau în copaci, pe mal, o vedeau şi cântau:

        - Ce fetiţă drăgălaşă!

Frunza mergea cu ea pe apă tot mai departe şi mai departe, până a ieşit din hotarele ţării aceleia. Un fluture frumuşel şi alb tot zbura pe lângă ea şi de la o vreme s-a lăsat pe frunză, pentru că Degeţica îi plăcea. Fetiţa era foarte veselă. Acuma broasca nu mai putea s-o ajungă şi era aşa de frumos pe unde mergea; soarele bătea în apă şi apa strălucea de parcă era de aur. Degeţica şi-a desprins cingătoarea, cu un capăt a legat fluturele şi cu celălalt capăt l-a legat de frunză; acuma frunza mergea şi mai repede, şi ea la fel, că doar şedea pe frunză.

        Şi cum mergea aşa, numai iată că vine-n zbor un cărăbuş şi cum o zăreşte se repede, îi prinde trupul mlădios cu labele lui şi zboară cu ea şi se aşează într-un copac. Iar frunza de nufăr s-a dus mai departe pe apă şi fluturele cu ea, fiindcă era legat de frunză şi nu se putea desprinde.

        Mult s-a mai speriat săraca Degeţica atunci când cărăbuşul a zburat cu ea în copac! Dar mai cu seamă era necăjită când se gândea la fluturele cel frumos cu aripi albe pe care-l legase de frunză. Dacă nu se dezleagă, atunci moare de foame. Dar cărăbuşului nu-i păsa de asta. S-a aşezat cu dânsa pe frunza cea lată a copacului, i-a dat suc de flori să mănânce şi i-a spus că-i drăgălaşă, cu toate că nu seamănă deloc cu un cărăbuş. Au venit s-o vadă şi ceilalţi cărăbuşi care locuiau în copac; s-au uitat la dânsa, iar domnişoarele cărăbuşe au strâmbat din antene şi au spus:

        - Are numai două picioare. Vai de ea!

        - Şi nu are antene! Spuse alta.

        - Şi uite ce subţire e la mijloc! Parc-ar fi om! Vai, ce urâtă-i! Aşa spuneau toate cărăbuşoaicele şi totuşi Degeţica era atât de drăgălaşă!

Drăgălaşă i se păruse şi cărăbuşului care o răpise, dar fiindcă toţi ceilalţi ziceau că-i urâtă, a început şi el să creadă că-i urâtă şi nu i-a mai plăcut şi i-a zis să se ducă unde-o vedea cu ochii. Au luat-o, au dat-o jos din copac şi au pus-o pe un bănuţel, şi ea a început să plângă şi să se tânguie că-i aşa de urâtă şi cărăbuşii au alungat-o; dar ea nu era urâtă, era cea mai drăgălaşă fetiţă care se poate închipui, gingaşă şi luminoasă ca o petală de trandafir.

        Şi biata Degeţica a stat toată vara singură în pădurea cea mare. Şi-a împletit un pat din fire de iarbă şi l-a agăţat sub o frunză de brustur, aşa că acuma nu se mai temea de ploaie. De mâncare avea dulceaţa florilor şi bea roua adunată dimineaţa pe frunze. Aşa au trecut vara şi toamna. Dar după aceea a venit iarna, iarna rece şi lungă. Toate păsările care cântaseră atât de frumos în preajma ei au plecat, copacii şi florile s-au uscat; frunza cea mare de brustur sub care se adăpostise s-a zbârcit şi s-a scorojit, până n-a mai rămas din ea decât un lujer galben şi veşted. Degeţica dârdâia cumplit de frig, pentru că hainele ei se rupseseră şi pentru că era atât de gingaşă şi de subţirică încât nu se putea să nu-i fie frig. A început să ningă şi fiecare fulg care cădea peste ea era greu cum ar fi fost o lopată de zăpadă aruncată peste noi, fiindcă noi suntem mari, dar ea era numai cât o jumătate de deget. Atunci ce să facă şi ea? Şi-a pus în spate o frunză uscată, dar tot nu se putea încălzi şi dârdâia întruna de frig.

        Chiar la marginea pădurii în care stătea era un lan mare de grâu. Grâul fusese secerat de mult şi acuma nu mai rămăsese decât o mirişte. Dar Degeţicăi miriştea i se păru mare cât o pădure. A luat-o şi ea prin mirişte şi a tot mers tremurând de frig până a ajuns la uşa şoarecelui de câmp, care îşi avea aici locuinţa. Era o hrubă în pământ, caldă şi plăcută; şoarecele avea o bucătărie straşnică şi o cămară plină de grâu. Degeţica s-a oprit la uşă ca o fetiţă cerşetoare şi s-a rugat să-i dea şi ei o bucăţică dintr-un bob de grâu, că nu mâncase de două zile nimic.

        - Săraca de tine! A zis şoarecele, care era un şoarece de treabă. Hai, intră şi te-ncălzeşte şi stai la masă cu mine. Şi fiindcă fetiţa i-a plăcut, i-a spus: ştii ce, stai la mine toată iarna! Ai să-mi deretici prin casă şi ai să-mi spui poveşti, că-mi plac poveştile.

        Degeţica a făcut cum i-a spus şoarecele şi i-a mers foarte bine. Într-o zi, şoarecele îi spuse:

        - Azi avem un musafir, un vecin de-al meu care vine în vizită o dată pe săptămână. E mai bogat decât mine, are o mulţime de odăi şi o blană neagră, frumoasă. Dacă poţi să te măriţi cu el, atunci halal de tine; atâta numai că nu vede. Să-i spui cele mai frumoase poveşti pe care le ştii.

Dar Degeţicăi numai de asta nu-i ardea. Vecinul era un sobol şi ea nici gând nu avea să se mărite cu el. Sobolul a venit îmbrăcat cu blana lui cea grozavă. Şoarecele nu mai isprăvea cu laudele. Ba că-i bogat şi învăţat, ba că are o casă de douăzeci de ori mai mare decât a lui. Acum, de învăţat o fi fost el învăţat, dar nu putea suferi soarele şi florile cele mai frumoase şi le vorbea de rău, fiindcă nu le văzuse niciodată cum arată la faţă.

        Degeţica n-a avut încotro şi a trebuit să cânte ceva şi a cântat "Mugur, mugur, mugurel" şi alte cântece. Şi sobolul s-a îndrăgostit de dânsa din pricina glasului ei frumos, dar n-a spus deocamdată nimic, că era chibzuit.

        Săpase nu de mult un drum pe sub pământ, de la casa lui până la casa şoarecelui; sobolul a poftit-o pe Degeţica şi pe şoarece să se plimbe prin hrubă asta ori de câte ori ar avea poftă. Le-a mai spus să nu se sperie că în tunelul acela este o pasăre moartă. Era o pasăre cu toate penele pe ea şi cu pliscul întreg; se vede că nu de multă vreme murise şi fusese îngropată chiar acolo, pe unde săpase el drum pe sub pământ.

        Sobolul a luat în gură o bucată de lemn putred, fiindcă lemnul putred luminează în întuneric ca focul, şi a pornit înainte ca să lumineze calea. Când au ajuns la locul unde era pasărea cea moartă, sobolul şi-a ridicat în sus nasul lui butucănos şi a izbit cu el în tavan şi a făcut o gaură mare şi deodată a intrat lumina zilei în hrubă. Jos zăcea o rândunică moartă, cu aripile strâns lipite de coaste, cu picioarele zgârcite şi cu capul înfundat în pene. Săraca pasăre murise de frig, fără îndoială. Degeţicăi i-a părut rău fiindcă îi erau dragi păsărele, toată vara îi cântaseră şi ciripiseră în preajma ei. Sobolul însă a împins pasărea cu picioarele lui scurte şi a spus:

        - Acuma nu mai cântă! Rău e să te naşti pasăre! Mulţumesc lui Dumnezeu că copiii mei n-au să fie aşa! Uite, o pasăre ca asta, nu-i nimic de capul ei; toată vara ciripeşte şi când vine iarna moare de foame.

        - Chiar aşa, că bine spui, se vede că eşti înţelept! Zise şoarecele. Ce folos are pasărea că tot ciripeşte? Când vine iarna n-are ce mânca şi îngheaţă de frig; dar se ţine, mă rog, toată vara cu nasul pe sus!

        Degeţica n-a spus nimic. Dar când sobolul şi cu şoarecele s-au întors cu spatele, ea a dat într-o parte penele care acopereau capul păsării şi a sărutat rândunica pe ochii ei închişi. "Poate că tocmai ea mi-a cântat aşa de frumos astă-vară, se gândi Degeţica. Multă bucurie mi-a făcut biata păsărică!"

        Sobolul a astupat gaura pe care venea lumina şi apoi i-a dus pe şoarece şi pe Degeţica până acasă. Noaptea, Degeţica n-a putut să doarmă, se tot gândea la păsărica moartă. S-a sculat din pat şi a împletit din fân un covor mare şi frumos. Apoi s-a dus la pasăre şi a acoperit-o cu covorul şi a mai luat şi nişte bumbac moale pe care-l găsise prin cămara şoarecelui şi a învelit pasărea cu bumbac, ca să-i fie cald.

        - Rămâi cu bine, păsărică drăgălaşă! Spuse ea. Îţi mulţumesc că ai cântat aşa de frumos astă-vară, când copacii erau verzi şi ne încălzea soarele.

        Şi fetiţa şi-a lipit obrazul de pieptul păsării şi deodată a tresărit speriată, fiindcă i s-a părut că înăuntru bătea ceva. Inima păsării bătea. Rândunica nu murise, era numai amorţită şi acuma se încălzise şi îşi venise iar în fire.

        Toamna, toate rândunelele pleacă în ţările calde; şi dacă vreuna întârzie cu plecarea, o prinde frigul, amorţeşte şi cade jos şi o acoperă zăpada. Degeţica nu ştia ce să facă fiindcă, faţă de ea, pasărea era grozav de mare, totuşi şi-a luat inima în dinţi, a îngrămădit bumbacul de jur împrejurul rândunelei şi a adus o frunză de izmă creaţă, pe care şi-o făcuse plapumă, şi a acoperit capul păsării. În noaptea următoare s-a dus iar la ea; rândunica se trezise din amorţeală, dar era slăbită tare. Numai o clipă a deschis ochii şi s-a uitat la Degeţica; fetiţa sta în faţa ei cu o bucăţică de lemn putred în mână, că altă lampă n-avea.

        - Îţi mulţumesc, fetiţă drăgălaşă - a spus rândunica beteagă. M-am încălzit de minune, am să prind iar putere şi am să pot să ies de-aici şi să zbor la lumina caldă a soarelui.

        - Vai! A spus Degeţica. Afară e frig şi ninge! Mai bine stai aici, în pătuţul tău cald, şi eu am să te îngrijesc.

Şi a adus rândunelei apă într-o petală şi rândunica a băut şi i-a povestit cum şi-a zgâriat aripa într-un scai şi de aceea n-a mai putut să zboare repede cum zburau celelalte rândunele, care au plecat departe, departe, în ţările calde. De oboseală, a căzut jos. Mai mult de-atâta nu-şi aducea aminte şi nici nu ştia cum ajunsese aici.

        Rândunica a stat toată iarna în boştiură şi Degeţica o-ngrijea şi-i era tare dragă; iar sobolul şi cu şoarecele n-au aflat nimic de asta, şi mai bine că n-au aflat, fiindcă nu puteau s-o sufere pe biata rândunică.

        Când a sosit primăvara şi soarele a dezmorţit pământul, rândunica şi-a luat rămas-bun de la Degeţica; fetiţa a destupat gaura din tavan pe care o făcuse sobolul. Soarele a pătruns înăuntru până la ele şi rândunica a întrebat-o pe Degeţica dacă n-ar vrea să vină şi ea; ar lua-o în spate şi ar zbura cu ea până la pădurea cea verde. Degeţica însă s-a gândit că, dacă ea ar pleca, şoarecele cel bătrân care o găzduise ar fi foarte necăjit din cauza asta şi a apus:

        - Nu, nu pot.

        - Atunci rămâi cu bine, rămâi cu bine, fetiţă drăgălaşă şi bună! A spus rândunica şi a ieşit în zbor afară, la lumina soarelui. Degeţica s-a uitat după ea şi i-au dat lacrimile, pentru că-i era dragă rândunica.

        - Cirip, cirip! A început să cânte pasărea şi s-a dus în zbor în pădure. Degeţica era tare necăjită. Nu avea voie să iasă şi ea, să se încălzească la soare. Grâul care fusese semănat pe ogorul de deasupra casei şoricelului a răsărit şi a crescut înalt şi lanul era acum ca o pădure deasă pentru biata fetiţă.

        - Vara asta trebuie să-ţi întocmeşti zestrea, i-a spus şoarecele. (Vecinul, sobolul cel urâcios cu blana neagră, o ceruse în căsătorie.) Trebuie să ai de toate, şi lână, şi pânză, să nu-ţi lipsească nimic când te măriţi cu sobolul.

        Degeţica a trebuit să se apuce de tors şi şoarecele a tocmit patru omizi care ţeseau zi şi noapte. În fiecare seară venea la ea sobolul şi stăteau de vorbă. Spunea că pe la sfârşitul verii soarele n-are să fie aşa de fierbinte ca acuma, când de dogoarea lui pământul se face tare ca piatra; şi mai spunea că, după ce s-o călători vara, are să se însoare cu Degeţica. Dar Degeţica nu se bucura deloc, fiindcă sobolul era urâcios şi ea nu putea să-l sufere. În fiecare dimineaţă, când răsărea soarele, şi în fiecare seară, când asfinţea, se strecura pe uşă afară şi, când vântul dădea într-o parte spicele şi se putea zări cerul albastru, ea se gândea că afară e frumos şi e lumină. Şi îi era dor de rândunică, prietena ei de astă-primăvară. Dar rândunica nu se zărea nicăieri; de bună seamă că se dusese departe, în pădurea cea frumoasă şi verde.

        Când a venit toamna, Degeţica a fost şi ea gata cu zestrea.

        - De azi într-o lună e nunta, a spus şoarecele.

Când a auzit asta Degeţica început să plângă şi a spus că nu vrea să se mărite cu sobolul cel urâcios.

        - Nu mai tot vorbi degeaba, a spus şoarecele. Să nu fi încăpăţânată, că să ştii că te muşc cu dinţii mei cei albi şi ascuţiţi! Auzi colo! Un bărbat aşa de chipeş! Nici regina nu are o blană aşa de frumoasă ca el! Şi ce bucătărie are! Şi cămara i-i plină de bunătăţi! Mai bine mulţumeşte lui Dumnezeu că ţi-a dat asemenea bărbat!

        Şi aşa, iaca, a sosit şi ziua nunţii. Sobolul a venit s-o ia pe Degeţica; de acum înainte va trebui să stea cu dânsul în adâncimile pământului şi să nu mai vadă niciodată soarele, pentru că sobolul nu putea suferi soarele. Biata fată era tare amărâtă; trebuia să-şi ia rămas-bun de la soare pe vecie. Cât şezuse la şoarece, putuse ieşi măcar de la uşă să se uite la soare.

        - Rămâi cu bine, soare! Spuse ea. Îşi ridică braţele la cer şi făcu câţiva paşi de la uşă mai încolo, fiindcă acuma grâul fusese secerat şi rămăsese numai miriştea. Rămâi cu bine, rămâi cu bine!, rosti ea din nou şi luă în braţe o floricică roşie, o sărută şi îi spuse: Floricică dragă, când o vezi pe rândunică, spune-i rămas-bun de la mine.

        - Chiu-chiu-chiu, auzi ea deodată deasupra capului şi, când s-a uitat, ce să vadă? Tocmai rândunica! Mult s-a mai bucurat pasărea când a văzut-o pe fetiţă! Degeţica i-a povestit tot ce i s-a întâmplat, că trebuie să se mărite cu sobolul cel urâcios, că de-acum înainte are să stea într-o hrubă în pământ şi n-are să mai vadă niciodată soarele. Şi, spunând toate acestea, începu să plângă.

        - Uite ce, a spus rândunica, acuşi vine iarna şi eu mă duc în ţările calde; nu vrei să vii cu mine? Te iau în spate. Numai să te legi de mine cu cingătoarea; şi aşa scăpăm şi de sobolul cel urâcios şi de hruba lui şi plecăm departe, peste munţi, în ţările calde, unde soarele străluceşte mai tare decât aici şi toată vremea e numai vară şi sunt o mulţime de flori frumoase. Hai cu mine, Degeţică scumpă, tu, care m-ai scăpat de la moarte când zăceam în hrubă!

        - Da, vin cu tine, a spus Degeţica şi atunci rândunica a luat-o în spate. Fetiţa şi-a întins picioarele pe aripile păsării, s-a legat strâns cu cingătoarea de-o pană mai tare şi rândunica s-a ridicat în înaltul cerului, peste păduri şi peste ape, sus, deasupra munţilor celor mari, pe care-i veşnic zăpadă. Degeţicăi îi era frig, dar s-a băgat pe sub penele calde ale păsării şi a rămas numai cu capul afară, ca să vadă toate minunăţiile peste care zbura.

        Şi au mers tot aşa până au ajuns în ţările calde. Acolo soarele strălucea mult mai tare şi erau o mulţime de podgorii cu struguri galbeni şi negri. Erau păduri de lămâi şi de portocali, mirosea a cimbrişor şi a mentă creaţă şi copiii se jucau şi alergau după fluturi mari, cu aripi pestriţe. Rândunica însă nu s-a oprit şi a mers în zbor mai departe şi locurile erau tot mai frumoase. Şi au mers ele tot aşa până au ajuns la marginea mării albastre; pe ţărm, printre copacii verzi şi frumoşi, se ridica un palat de marmură albă, din vremuri străvechi.

        Viţa-de-vie se căţăra pe stâlpii înalţi şi albi şi pe creştetul stâlpilor erau o mulţime de cuiburi de rândunică şi un cuib era chiar al rândunicii care o ducea în spate pe Degeţica.

        - Aici stau eu, a spus rândunica. Uite, jos sunt o mulţime de flori; eu am să te aşez pe una din ele şi ai să stai acolo, vrei?

        - Da, minunat! A spus Degeţica şi a bătut din palme de bucurie.

        Jos era un stâlp alb, din marmură, care se răsturnase şi se spărsese în trei bucăţi; printre bucăţile de marmură creşteau nişte flori mari şi albe. Rândunica s-a lăsat în jos şi a aşezat-o pe fetiţă pe o petală. Dar ce s-a mai minunat fetiţa! Drept în mijlocul florii şedea un omuleţ, şi era aşa de alb şi de străveziu, parcă ar fi fost de sticlă. Pe cap purta o coroană de aur şi la umeri avea aripi şi nu era mai înalt decât Degeţica. Omuleţul era spiriduşul florii. În fiecare floare era câte un spiriduş sau câte o zână mititică; acesta însă era craiul tuturor.

        - Doamne, cât e de frumos! Spuse Degeţica rândunicii în şoaptă.

Craiul florilor s-a speriat când a văzut-o pe rândunică, fiindcă faţă de el, aşa de mic şi de gingaş, era ca un vultur uriaş. Când însă a văzut-o pe Degeţica, s-a bucurat grozav; era fata cea mai frumoasă pe care o văzuse vreodată. Repede şi-a luat coroana de aur de pe cap şi i-a pus-o ei; apoi a întrebat-o cum o cheamă şi dacă vrea să-i fie soţie şi crăiasă a florilor. Nu semăna deloc cu feciorul broaştei şi nici cu sobolul cel cu blana neagră. Degeţica i-a răspuns craiului cel frumos că vrea, şi atunci din fiecare floare s-a scoborât câte o doamnă sau câte un domn, şi toţi erau aşa de drăgălaşi că nu-ţi mai luai ochii de la dânşii. Şi fiecare i-a adus Degeţicăi câte un dar; cel mai straşnic din toate darurile a fost o pereche de aripi pe care i le-a adus o muscă mare şi albă. I le-a prins Degeţicăi de spate şi acuma putea şi ea să zboare din floare în floare. Toţi s-au bucurat grozav şi rândunica şedea sus în cuib şi le cânta cum ştia ea mai bine; dar în inima ei era mâhnită, pentru că Degeţica îi era dragă şi n-ar fi vrut să se despartă de ea niciodată.

        - Nu trebuie să te mai cheme Degeţica, i-a spus fetiţei craiul florilor. E un nume urât şi tu eşti frumoasă. Avem să-ţi spunem Maia.

        - Rămâi cu bine, rămâi cu bine! A spus rândunica şi a plecat în zbor iarăşi înapoi, în Danemarca; acolo îşi avea ea un cuib, chiar la fereastra omului care ştie să spună poveşti frumoase. Şi de la el am aflat toată povestea.

Read More

25 mai 2013 by Viorica Crainic

 Bine v - am regăsit!

"Viaţa e ansamblul forţelor care rezistă vieţii." (Francois Xavier Bichat)

 

Fundaţia "Mişcarea Populară" devine partid.

Conform unui comunicat al fundaţiei remis sâmbătă agenţiei MEDIAFAX, în urma consultărilor membrilor Fundaţiei "Mişcarea Populară", care au avut loc în perioada 20-24 mai, pe site-ul său, s-au constatat următoarele rezultate: 58% doresc să existe şi fundaţie şi partid, 31% doar partid, 11% doar fundaţie.
"Ca urmare a acestor rezultate, membrii-fondatori au decis începerea formalităţilor legale pentru înfiinţarea unui partid de centru-dreapta. Partidul se va numi Partidul Mişcarea Populară", precizează sursa citată.
"În mod evident, acest partid, Mişcarea Populară, îşi doreşte alianţe cu partide de dreapta. Nici PSD, nici PNL nu sunt partide de dreapta. A, că sunt părţi din zona liberală, din zona PNL, care şi-au păstrat în ciuda alianţei cu PSD, orientarea de centru-dreapta, asta e o chestiune adevărată, dar şi PNL şi PSD sunt partide de stânga şi, după cum se vede, e bine să eviţi alianţele astea eterogene în care vine şi stânga şi dreaptă şi nu mai ştii care din ce familie face parte", a mai spus consilierul prezidenţial. "Acum am început primii paşi, procesul e de durată. Am început practic cu strângerea semnăturilor, dar poate să dureze şi din cauza asta i-am dat drumul foarte repede, pentru că nu ştim. În general înregistrarea unui partid durează destul de mult", a spus consilierul prezidenţial.

 CONGRESUL  UDMR : Au participat peste o mie de persoane.

Congresul UDMR, la care participă peste o mie de persoane, a început, sâmbătă dimineaţă, la Sala Sporturilor din Miercurea Ciuc, unde au ajuns, între alţii, premierul Victor Ponta, liderul PNL, Crin Antonescu, şeful PDL, Vasile Blaga, şi cel al Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu.
UDMR vrea promovarea "năzuinţelor din secuime" la nivel internaţional şi susţine poziţionarea regiunii secuieşti în context european, prin programul "Secuimea Capitală Culturală Europeană". Potrivit unui document intitulat "Secuime conştientă, puternică" şi adoptat, sâmbătă, la Congresul UDMR de la Miercurea Ciuc, obiectivul Uniunii este ca autonomia din secuime să ajungă în centrul dezbaterii sociale privind această regiune.

Primarul din Miercurea Ciuc, Robert Raduly, a declarat, în deschiderea Congresului UDMR:

 "A venit momentul că România, în final, să soluţioneze situaţia secuimii, aşa încât să ne liniştim şi noi. (...) Trebuie să ne reîntoarcem la declaraţia de la Alba Iulia. Autonomia rămâne în continuare singurul ţel şi singura soluţie. În spiritul de la Alba Iulia, asigurarea autonomiei este o soluţie de onoare. Noi vrem autonomie culturală şi autonomie teritorială. Nu sau autonomie teritorială, ci şi autonomie teritorială. Autonomie culturală pentru toţi maghiarii din Transilvania, autonomie teritorială pentru secuime".
Raduly Robert a spus că această cauză a autonomiei este importantă pentru Miercurea Ciuc şi pentru această regiune.
Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen : "Miza Congresului este mare fiindcă noi vom modifica Statutul. Aducem câteva modificări, spun eu, importante. Va creşte numărul membrilor din Consiliul Permanent, for de conducere important, vor intra în acest for mai mulţi aleşi locali. (...) Vom reduce numărul de membri în Prezidiul UDMR, fiindcă trebuie să facem în aşa fel încât deciziile operative, deciziile care nu necesită dezbateri strategice să le luăm cât mai repede. Vom face o clarificare în ceea ce priveşte platformele noastre interne, în aşa fel încât să accentuăm rolul lor şi să dăm o greutate mai mare platformelor ideologice".
Vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a declarat sâmbătă, la Congresul Uniunii:
"În următorii doi ani cea mai mare provocare pentru noi este să formulăm, să elaborăm viziunea noastră privind formele de autonomie din Transilvania şi să o prezentăm comunităţii maghiare. Asta este marea provocare pentru noi, să formulăm cum să mergem mai departe".
Potrivit acestuia, UDMR ar trebui să urmeze modelul din Tirolul de Sud, comunitatea germană din această regiune a Italiei având nevoie de 37 de ani pentru obţinerea autonomiei.
Preşedintele partidului Forţa Civică, Mihai-Răzvan Ungureanu, a declarat sâmbătă, la congresul UDMR de la Miercurea Ciuc:"... a avut o relaţie foarte bună cu UDMR în perioada cât a fost prim-ministru, reamintind că Uniunea nu a votat moţiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Ungureanu şi nu a "trădat" pentru că "a înţeles mai bine decât alţii" care este interesul naţiunii şi implicit al comunităţii maghiare.
"Vă sunt dator cu mulţumire pentru că aţi făcut o politică europeană", a spus Mihai-Răzvan Ungureanu. În context, el s-a referit la faptul că, dacă Legea învăţământului ar fi fost pusă în aplicare, acum nu s-ar mai fi vorbit ca de o "problemă" despre Facultatea de Medicină cu predare în limba maghiară de la Târgu Mureş. Ungureanu a făcut un apel la colaborare către UDMR, spunând că trebuie depăşit momentul simplei "coabitări".

Victor Ponta: Respect steagul secuiesc.

"Vreau să vă explic că am un mare respect faţă de acest steag, deoarece membri ai comunităţii dumneavoastră mi-au povestit istoria lui, că acum 400 de ani secuii aliaţi cu Mihai Viteazul pentru libertate au purtat acest steag şi trebuie respectat. Nu am vrut să fie, ca să nu se creadă că e steagul PNL, altfel... nu era nicio ştire pentru presă", a afirmat Ponta.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a pledat, de la tribuna congresului UDMR: "Dacă noi, majoritatea românească, vrem o Românie puternică, asta înseamnă şi o comunitate maghiară puternică, pentru că au plecat germanii şi România este mai slabă, au plecat evreii şi România este mai slabă. Trebuie să înţelegem că o Românie mai puternică înseamnă o comunitate maghiară puternică. (...) Nimeni nu trebuie să aibă stupiditatea să impună altcuiva o altă identitate, o altă limbă, o altă istorie"

  Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt a declarat, la Congresul UDMR de la Miercurea Ciuc: "Un alt element este dreptul la autonomie. În privinţa Ardealului, maghiarii din Ardeal trebuie să se gândească ce cred ei că e mai important ca să se poată păstra şi acest concept va fi susţinut de statul ungar. Este important să conştientizăm în noi şi în majoritate că maghiarii nu au revendicat ceva ce nu e în UE. Dacă alţii pot avea, să se poată şi pentru noi. Dacă alte comunităţi din UE pot avea autonomie teritorială, putem avea şi noi, pentru că nu suntem mai prejos decât altă naţiune. Dacă vom accepta ideea că există lucruri pe care le pot avea unii în Europa şi noi nu, atunci suntem consideraţi cetăţeni de rangul doi, atunci ne merităm soarta. Ceea ce e legitim pentru alţii e legitim şi pentru noi - folosirea limbii materne, simbolurile, dreptul la grădiniţe, la şcoli. (...) Vocaţia noastră este să ne păstrăm valorile, naţiunea maghiară este specială".

Sebastian Lăzăroiu: Doamne fereşte să se rupă USL-ul.

"Doamne fereşte să se rupă USL-ul până la alegerile europarlamentare! Vorbesc foarte serios. Şi am mai spus-o: ar fi grav pentru România să avem o criză politică, pentru că asta ar însemna ruperea USL-ului. Nu ar fi o criză politică de proporţiile celei din vara anului 2012, dar cu siguranţa ar fi o criză politică care ar afecta economia României şi eu mă rog la Dumnezeu să rămână împreună până în 2016 sau măcar până când vremurile vor fi suficient de bune din punct de vedere economic încât să permită să se facă şi jocuri din astea politicianiste', a spus Lăzăroiu.
"Înţeleg că PSD-iştii nu sunt foarte fericiţi ca la alegerile prezidenţiale să susţină candidatul altui partid. Vorbesc de PSD-işti nu de domnul Ponta care vrea să-l susţină pe domnul Antonescu, pentru că numai pe el l-am auzit", a comentat Lăzăroiu.

Liviu Dragnea: Regiunea Mării Negre va deveni un punct important de conexiune al UE.

"Inevitabil, regiunea Mării Negre va deveni un punct important de conexiune a UE din punct de vedere energetic. Aici practic se va realiza legătura dintre rezerva uriaşă de hidrocarburi din zona Mării Caspice şi capacităţile industriale şi economice din UE. România şi Bulgaria vor avea în calitate de state membre ale UE un rol major în realizarea acestui palier de conexiuni energetice între zona Caspică şi Europa occidentală', a declarat vicepremierul Liviu Dragnea în deschiderea celei de-a III-a sesiuni a seminarului internaţional organizat de Conferinţa Regiunilor Periferice Maritime din Europa (CRPM).
"În Sinergia Mării Negre trebuie să avem o abordare similară cu cea a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. În măsura în care programele operaţionale regionale şi cele de cooperare transfrontalieră vor include obiective privind dezvoltarea infrastructurii energetice, de transport, de mediu, obiective care să întărească siguranţa frontierei şi combaterea crimei organizate la Marea Neagră, vom putea vorbi despre un câştig substanţial de ambele părţi - UE va putea spune că această regiune contribuie serios la obiectivele pe care şi le-a asumat în cadrul Sinergiei Mării Negre, iar pe de altă parte România şi Bulgaria îşi vor îmbunătăţi rata de absorbţie a fondurilor europene', a mai spus viceprim-ministrul Liviu Dragnea.

Bucureşti: Protest faţă de organismele modificate genetic.

Câteva zeci de persoane, în majoritate tineri, s-au adunat sâmbătă după-amiază, în zona Eroilor din Capitală, pentru un protest faţă de organismele modificate genetic (OMG), unul dintre participanţi fiind dus la Poliţie după ce a agresat verbal o echipă de jurnalişti şi a refuzat să se legitimeze.
"Este un prim protest, care are în vedere informarea. Vrem etichetarea produselor la raft astfel încât să putem afla dacă vreunul dintre ingrediente a fost modificat genetic. Avem acest drept şi nu vom renunţa la el", a declarat unul dintre organizatori, Alexandru Alexe, potrivit căruia acţiunile viitoare contra OMG vor consta şi în iniţiative la nivel parlamentar şi petiţii adresate autorităţilor. Ulterior, protestatarii s-au oprit la parcul de lângă Operă, unde au afişat cartoane cu mesaje că ""Vrem natură naturală", "Poftă bună la prânzul modificat genetic!", "Ana are mere mutante", "OMG ne modifică genetic" şi "Ştiulete modificat genetic".

Papa Francisc: "Nu există sărăcie mai mare decât aceea de a nu putea să-ţi câştigi pâinea".

Papa Francisc şi-a exprimat sâmbătă preocuparea faţă de creşterea sărăciei ca urmare a extinderii şomajului în Occident, spunând că 'nu există sărăcie mai mare decât aceea de a nu putea să-ţi câştigi pâinea şi de a fi lipsit de demnitatea unui loc de muncă', informează sâmbătă EFE.
'Şomajul, lipsa şi pierderea locului de muncă, este un fenomen care s-a extins în multe zone ale Occidentului şi care se propagă îngrijorător pentru limitele sărăciei', a spus papa. 'Solidaritatea nu este un cuvânt bine văzut de lumea economică, trebuie să-i redăm acestui cuvânt meritata dimensiune socială', a subliniat el.
Pe de altă parte, suveranul pontif a precizat că actuala criză nu este doar economică şi financiară, ea îşi are "rădăcinile într-o criză etică şi antropologică". El a insistat prin urmare asupra centralităţii omului, a unei viziuni mai etice în activităţile lui şi a unor relaţii mai umane

Românca Valerica Ţarcă candidează la alegerile locale pentru Primăria Romei.

Românca Valerica Ţarcă, în vârstă de 49 de ani, membră a Partidului Democrat italian (PD, de centru-stânga), candidează la Consiliul general al Primăriei Romei, la alegerile locale din 26-27 mai, susţinându-l pe Ignazio Marino, candidatul de centru-stânga la funcţia de primar al capitalei Italiei. Ea a explicat pentru AGERPRES de ce a luat această decizie şi ce aşteaptă de la aceste alegeri comunitatea românească, cea mai mare comunitate de străini din capitala Italiei.
Născută la Deva, rezidentă la Roma de 22 de ani/din 1991/, absolventă a Facultăţii de ştiinţe economice din Timişoara, Valerica Ţarcă lucrează ca broker de asigurări la o societate din Roma.
Înscrisă în Partidul Democrat (PD, de centru-stânga) din anul 2008, doamna Ţarcă face parte din conducerea regională a PD/în regiunea Lazio/şi este de asemenea membru al Forumului naţional pentru imigraţie (Forum Immigrazione).
Candidează pentru o funcţie în Consiliul general al Primăriei Romei, pe lista civică "Ignazio Marino primar'.

ŞTIRI METEO

 DUMINICĂ 26 MAI 2013

În vestul, nord-vestul şi centrul ţării vremea va fi rãcoroasă, cerul va fi mai mult noros şi pe arii extinse va ploua. În zona montană, la peste 1800 m altitudine, vor fi precipitaţii mixte. În restul teritoriului valorile termice vor fi în jurul celor obişnuite pentru ultima decadă a lunii mai, iar în Podişul Moldovei şi al Dobrogei şi în Bărăgan vor caracteriza chiar o vreme caldă; instabilitatea atmosferică se va manifesta după orele amiezei prin înnorări temporar accentuate, local averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi izolat vijelii şi căderi de grindiăã. Local în vest şi nord-vest şi pe arii restrânse în rest cantităţile de apă vor depăşi 20...25 l/mp. Temperaturile maxime vor fi de la 14...15 grade în Dealurile de Vest pânã la 26...27 de grade în sud-est, iar cele minime între 6 şi 16 grade. Presiunea atmosferică va fi în scădere ziua, apoi în creştere în cursul nopţii în regiunile vestice, iar în celelalte regiuni nu se va modifica semnificativ.

PERSONALITĂŢI

Ștefan Augustin Doinaș

Ștefan Augustin Doinaș (n. Ștefan Popa, 26 aprilie 1922, Cherechiu, județul Arad - d. 25 mai 2002) a fost un poet, eseist, traducător, deținut politic, academician, și politician român, senator în legislatura 1992-1996, ales în municipiul București pe listele partidului Partidului Alianța Civică. Senatorul Ștefan Popa l-a înlocuit pe senatorul René-Radu Policrat de la data de 22 februarie 1993.
Ștefan Augustin Doinaș (pseudonimul literar al lui Ștefan Popa) s-a născut la 26 aprilie 1922 în localitatea Cherechiu, comună Sântana din județul Arad (interbelic), "într-o casă de oameni înstăriți" (este expresia folosită chiar de poet, într-o convorbire din 1998 cu publicistul Emil Șimăndan).
Împrejurarea, norocoasă în perioada dinainte de război, se va dovedi nefastă după instaurarea comunismului ("Pe vremea represiunii comuniste părinții mei au fost declarați chiaburi. În fond, erau proprietarii a 16 ha de pământ!").
Viitorul poet urmează școala primară în satul natal ("în satul meu se făcea o școală extrem de serioasă..."), iar apoi Liceul Moise Nicoară la Arad (care "avea un extraordinar director, pe Ascaniu Crișan, profesor de matematici"). Profesorul de română care îl cucerește pe tânărul venit de la țară este Alecu Constantinescu (tatăl dramaturgului Paul Everac).
Încă din liceu, Ștefan Augustin Doinaș citește poezie (Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Mihai Eminescu, Octavian Goga, George Coșbuc, dar și Tudor Arghezi, Ion Barbu, Stephane Mallarmé, Paul Valéry) și critică de poezie ("mențiunile critice ale lui Perpessicius... alături de el, adevăratul meu dascăl de poezie a fost Vladimir Streinu").
În toamna anului 1941, absolventul de liceu pleacă la Sibiu - unde se refugiase Universitatea clujeană, după trecerea Ardealului de Nord sub jurisdicție maghiară - și se înscrie la Medicină, dar încă din primul an frecventează și cursurile de la Litere și Filosofie.
În anul 1944 se și transferă la această facultate, unde îi are ca profesori pe Lucian Blaga, la istoria culturii, pe Liviu Rusu, la estetică, pe D.D. Roșca, la istoria filosofiei și la filosofia generală. Activează în cadrul Cercului literar de la Sibiu, alături de Ion Negoițescu, Radu Stanca, Ion Dezideriu Sârbu, Cornel Regman, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruș, Radu Enescu ș.a.
În 1948 absolvă facultatea și se întoarce ca profesor în satul său natal; predă apoi româna la Hălmagiu și, în continuare, la Gurahonț, cheltuind în total cu profesoratul șapte ani (în această perioadă scrie o piesă de teatru, Brutus și fiii săi, un ciclu de sonete intitulat Sonetele mâniei etc.).
În 1955 renunță la învățământ și se stabilește la București, unde îi reîntâlnește pe unii dintre "cerchiști". Împreună cu ei își face iluzia că, după moartea lui Stalin și venirea la putere în URSS a lui Hrușciov, se va produce și în România un "dezgheț".
Trăiește din stilizări și reușește să publice și câte ceva din textele proprii, iar la 1 ian. 1956 se angajează ca redactor la revista Teatru, datorită intervenției lui Radu Stanca.
Arestat la 3 februarie 1957, este condamnat la un an de închisoare "pentru omisiune de denunț". ("... în redacția revistei Teatru - unde mă aflam cu I. D. Sârbu - a venit Marcel Petrișor, tot un arădean, un originar de pe meleagurile arădene, care ne-a informat despre revoluția din Ungaria. Ne-a spus că, în cazul în care va fi și la noi manifestație, armata va fi de partea noastră, după care vom cere scoaterea limbii ruse din învățământ și așa mai departe... După trei zile Marcel Petrișor a fost arestat, iar eu am fost ridicat după trei luni. De ce? Marcel Petrișor a fost bătut cu ranga ca să spună cu cine a mai stat de vorbă în legătură cu revoluția din Ungaria, aflându-se astfel și despre mine! [...] Eu am fost condamnat la un an, cu circumstanțe atenuante, pentru omisiune de denunț.").
La 5 februarie 1958 este eliberat, iar la 8 aprilie 1958 se căsătorește cu Irinel Liciu, primă balerină la Operă. Până în 1963 i se interzice să reintre în viața literară. Apoi, George Ivașcu îl angajează la revistă Lumea. Din 1969 începe să lucreze în redacția revistei Secolul XX (al cărei redactor-șef va deveni în 1992). A fost, în ultimul deceniu al vieții, directorul revistei Secolul XX, apoi președintele fundației cu același nume, care s-a transformat în Secolul 21. Publică numeroase cărți - de poezie, de critică literară - și traduce din mări scriitori ai lumii, remarcându-se printr-o înaltă ținută intelectuală și printr-o atitudine demnă în raport cu autoritățile. Activitatea sa literară acoperă toate genurile, meritele sale culturale și literare i-au fost recunoscute din plin, poetul devenind academician în anul 1992. În apropierea vârstei de 80 de ani, în 2000, debutează ca prozator, cu volumul T de la Trezor.
După 1989 devine membru al Academiei Române și senator (din partea Partidului Alianța Civică) în Parlamentul României. Face și publicistică politică, de pe o poziție anticomunistă intransigentă. A murit pe data de 25 mai 2002.

Doar tu
Când omul, prăbuşit, la început,
în iarba duşmănoasă şi-n ţărână
adulmecă-n ţârâşul greu, pe-o rană,
miresmele ce se-nălţau din lut
şi, nemaivrând ostatic să rămână
sub zarea strivitoare ca un scut,
se răsucea s-o urce, renăscut
şi se-agaţă de fulgere c-o mână,
acea cumplita smulgere din smoală
cu palma-ntoarsă ca o cupă goală
fu primul dans în care se zbătu,
elan de floare palidă, involtă,
vibrat pe scări de sunete spre bolta
pe care-n mers îl aminteşti doar tu.

Read More

24 mai 2013 by Viorica Crainic

 Bine v - am regăsit!

"Un neam trăieşte în veşnicie prin concepţia de viaţă sănătoasă şi curată, prin onoarea şi cultura lui. Prin urmare, nu pâine cu orice preţ, ci onoare cu orice preţ, onoare apreciată după scara valorilor dată nouă de Dumnezeu."

(Justin Pârvu)

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în vizită oficială în România.

Preşedintele României l-a primit, vineri, la Cotroceni, pe secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, aflat în vizită oficială în România. La final, cei doi au susţinut o declaraţie de presă comună.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat : 

"Priorităţi în interiorul NATO, sunt problemele legate de tranziţia din Afganistan, o altă prioritate este legată de estimarea noastră că după 2014 va exista o reducere a activităţilor operaţionale ale NATO şi cum poate fi privită această perioadă de după 2014".

"Am avut discuţii consistente legate de Afganistan, unde, conform planificării, România va începe să-şi reducă efectivele începând cu vara acestui an, dar România va rămâne şi după 2014 să fie printre statele care contribuie la procesele de instruire în sistemele de securitate ale statului afgan".

"Am avut discuţii cu privire la, şi aici, a fost un subiect pe bună dreptate ridicat de secretarul general NATO legat de bugetul Apărării ;  România nerespectând în ultimii ani obligaţia asumată prin Tratatul de Aderare de a asigura 2% din PIB ca buget al Apărării în fiecare an. L-am informat pe secretarul general că vom avea o creştere de 0,3 procente anul viitor faţă de anul acesta şi în 2016 vom reintra în obligaţiile asumate la intrarea în NATO".

"L-am informat pe domnul secretar general despre proiectul Deveselu şi am dezavuat unele declaraţii care amplifică riscurile pentru România şi le vedem că apar pe la diverse posturi, ce-i drept din afara României, apar tot felul de declaraţii belicoase".

Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen a declarat :

"Suntem într-o perioadă în care trebuie să facem toţi alegeri dificile, iar bugetele trebuie să fie echilibrate. Ştim că apărarea nu poate fi scoasă din discuţie, dar există o limită minimă cu privire la cât de puţin putem înveşti în apărare. În Europa am ajuns la această limită minimă. Avem nevoie să ne revenim şi să începem să investim mai mult pe măsură ce economiile noastre se redresează. De aceea, salut cu căldură decizia României de a creşte cheltuielile de apărare în scopul de a ajunge la 2% din PIB până în 2016".

PNL şi PC încearcă să pună presiune pe ANI.

Parlamentari şi miniştri din PNL şi PC încearcă din nou să forţeze mâna Agenţiei Naţionale de Integritate, prin solicitări care încalcă legea, după ce preşedintele PNL, Crin Antonescu, a fost înregistrat spunând că ANI ţinteşte cu precădere lideri liberali şi că ar trebui luate măsuri în ceea ce priveşte agenţia.
Cel mai recent demers îi aparţine senatoarei PC Cristiana Anghel, fosta învăţătoare care a făcut greva foamei şi care este în prezent verificată de ANI pentru conflict de interese, în urma unor suspiciuni că ar fi decontat la Parlament bani pe care, de fapt, i-ar fi folosit fiica sa. Limbajul interpelării este cel puţin ciudat pentru un membru al Parlamentului. “Aţi vrut război. Aveţi război. Pe viaţă şi pe moarte. Pentru că mie îmi puteţi închide gură doar cu pământ. ‘Căci nu-i totuna leu să mori/ Ori câine-nlănţuit’” – aşa începe mesajul adresat lui Georgescu.
Senatoarea spune că agenţia s-a sesizat în cazul ei în urma unui articol publicat în Evenimentul Zilei. “Prin urmare, cetăţeanul român vă plăteşte, cu zeci de milioane de lei pe lună ca să citiţi, culmea, în timpul programului ziare de scandal!” (n.r. – punctuaţia aparţine învăţătoarei Anghel)
Anghel îi cere lui Georgescu publicarea pe site-ul ANI, în decurs de o săptămână, informaţii despre inspectorul de integritate care o verifică: ce funcţie ocupă această în cadrul Agenţiei şi ce cheltuieli din banii publici a făcut în ultimii trei ani. Această solicitare poate fi interpretată ca o presiune politică asupra inspectorului, după modelul folosit de alţi parlamentari verificaţi de ANI.
“Vreau să ştiu şi dacă de obicei cereţi interceptarea convorbirilor telefonice ale persoaenlor cărora le-aţi deschis dosare. Vreau să ştiu totul. În numele meu şi al celor 39.000 de cetăţeni care m-au votat”, îşi încheie Anghel interpelarea.

Ioan Oltean : PDL va ataca Legea referendumului la Curtea Constituţională.

"Am constatat că, deşi actuala putere are o prezenţă parlamentară copleşitoare, deşi a fost susţinută la votul din decembrie 2012 de o majoritate a populaţiei, încearcă să modifice legislaţia în aşa fel încât să creeze o stare de instabilitate şi, în opinia mea, să pună în pericol articolul 2 din Constituţia României în care se spune că poporul este suveran şi îşi manifestă suveranitatea prin reprezentanţii aleşi, adică prin Parlament, şi prin referendum. Or, modul în care USL a gândit şi modificat Legea referendumului, în sensul că un referendum este valid dacă se prezintă la vot 30 la sută din numărul celor înscrişi în listele electorale şi dintre aceştia 25 la sută votează favorabil, se îndeplinesc şi condiţiile de participare şi condiţiile de validare, este neconstituţional", a declarat Ioan Oltean.
"PDL categoric respinge şi nu susţine un asemenea act normativ. Din punctul nostru de vedere, actul normativ în sine este neconstituţional", a afirmat Oltean.
Liderul PDL a mai susţinut că este "condamnabil" faptul că USL încearcă să dezinformeze populaţia spunând lucruri "care nu corespund realităţii", referindu-se la declaraţiile senatorului Toni Greblă, care spunea că nicio ţară UE nu are un cvorum de participare şi de validare.
"E incorectă informaţia. Cehia are cvorum de participare de 50 la sută, Letonia, Lituania - 50 la sută, Polonia are cvorum de validare de 50 la sută, Portugalia are cvorum de validare şi de participare de 50 la sută, Slovacia de asemenea, România la fel", a spus el.

Crin Antonescu: Destinul PNL este strâns legat de evoluţia României şi de parcursul european.

Cu prilejul împlinirii a 138 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu a transmis vineri,  un mesaj : "Istoria acestui partid se confundă cu istoria democratică a României. Modernizarea instituţională a statului român, etapele de progres economic, de prosperitate, toate acestea sunt legate de guvernările PNL şi de oamenii de excepţie care s-au aflat în fruntea sa. Partidul Naţional Liberal este partidul Independenţei României, al Marii Uniri, este partidul reformei agrare. Partidul Naţional Liberal este partidul primei constituţii democratice a României Mari - Constituţia din 1923. Înaintaşii liberali sunt, alături de întreaga elită politică românească interbelică, martirii libertăţii care au dat jertfa supremă în închisorile comuniste. PNL este cel mai vechi partid din familia liberalilor europeni. Este singurul partid care nu şi-a schimbat numele, care nu şi-a schimbat culorile, care nu şi-a schimbat doctrină, programul, valorile şi conduita politică. PNL este singurul partid autentic de dreapta de pe scena politică românească actuală". "Aşa cum s-a întâmplat de atâtea ori în istoria sa, PNL a fost chemat din nou să îşi aducă contribuţia la modernizarea României. Astăzi, Partidul Naţional Liberal este mai puternic decât oricând după 1989, iar responsabilitatea majoră pe care o are este pe măsura forţei sale. PNL s-a angajat să readucă economia pe un trend ascendent, să combată efectele crizei şi ale guvernărilor defectuoase din perioada precedentă, alături de partenerii săi actuali. România este acum guvernată în mod responsabil şi în interesul cetăţeanului. România are acum o stabilitate politică incontestabilă, un guvern solid şi legitim, în care PNL este o componentă esenţială".
"Votul din decembrie 2012 a demonstrat că Partidul Naţional Liberal este respectat atât pentru blazonul său şi pentru tradiţia sa istorică, cât şi pentru viziunea sa asupra dezvoltării României, pusă în practică de reprezentanţii liberali din administraţia publică, locală sau centrală", spune Antonescu.

 Congres UDMR  :  Miercurea Ciuc - Sâmbătă 25 mai 2013.

Potrivit unui comunicat de presă transmis joi de organizatorii celui de-al XI-lea Congres al UDMR, la evenimentul care va avea loc sâmbătă la Miercurea Ciuc vor fi adoptate un nou stătut şi un nou program ale Uniunii, dar şi documente pe teme considerate prioritare, precum modificarea Constituţiei, Ţinutul Secuiesc şi alegerile pentru Parlamentul European.
"Vom asista la evenimentul de cea mai mare amploare din cei 24 de ani de existenţă a UDMR, întrucât sunt invitate să participe peste 1.000 de persoane, dintre care 777 de delegaţi, 100 de invitaţi şi peste 100 de reprezentanţi ai presei. În cadrul lucrărilor Congresului urmează a fi adoptate noul stătut şi program ale UDMR. Documentele au fost elaborate de specialiştii Uniunii în baza propunerilor înregistrate cu ocazia consultărilor publice din ultimele luni cu organismele asociate, respectiv cu organizaţiile judeţene ale UDMR. Vor fi prezentate şi documentele elaborate conform noilor scopuri şi directive ale UDMR, în subiecte prioritare pentru UDMR în următorii şapte ani, precum modificarea Constituţiei, Ţinutul Secuiesc, diaspora internă, alegerile pentru Parlamentul European, economie şi Iniţiativa Civică Europeană", a arătat, în documentul citat, secretarul general al UDMR, Kovács Péter, care este şi comisarul-şef al Congresului.
Potrivit acestuia, la Congresul UDMR au confirmat participarea politicieni din România şi Ungaria, printre ei aflându-se şi lideri ai partidelor de guvernământ din cele două state.
Congresul UDMR se va desfăşura între orele 10.00 şi 18.00, la Sala Sporturilor din Miercurea Ciuc.

Horia Cristian : Mandatul parlamentarului traseist să înceteze prin referendum sau prin votul grupului.

Deputatul PNL Horia Cristian a depus, vineri, la Comisia de revizuire a Constituţiei, un amendament potrivit căruia calitatea de parlamentar a celui care a părăsit partidul pentru care a candidat încetează ca urmare a unui referendum sau prin votul majorităţii calificate a grupului parlamentar. Amendamentul depus de deputatul liberal modifică articolul 70 (2) din actuala Constituţie, care ar urma să aibă următorul text: "Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate, de deces ori ca urmare a rezultatului unui referendum iniţiat de Prefectură prin Hotărâre de Guvern, la solicitarea a 25% din electorii din colegiu, în cazul părăsirii formaţiunii politice pe listele căreia a candidat şi a obţinut mandatul său prin votul majorităţii calificate a grupului parlamentar".
Totodată, deputatul Horia Cristian a depus un alt amendament la Legea fundamentală care ar permite sancţionarea unui ministru sau a Guvernului în ansamblu pentru neaplicarea soluţiilor cuprinse în moţiunile simple care au fost adoptate de una dintre Camere.

Kelemen Hunor : Nu se pune problema intrării UDMR la guvernare.

Întrebat, joi, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, dacă UDMR ar intra la guvernare în cazul în care ar apărea o asemenea ocazie, Kelemen Hunor a răspuns că Uniunea este în opoziţie şi nu a discutat cu nimeni despre această posibilitate.
"Nu se pune această problemă. Suntem în opoziţie, nu am discutat cu nimeni, coaliţia e mare, are peste 70 la sută. În fiecare coaliţie au fost discuţii, au fost conflicte, vor fi şi în continuare, dar nu am eu în acest moment elementele aşa cum le aveţi dumneavoastră despre această coaliţie că s-ar destrăma", a spus Kelemen. Referitor la propunerea PNL privind interzicerea ocupării demnităţilor publice de către foştii preşedinţi, Kelemen Hunor a declarat : "Noi nu am depus o astfel de iniţiativă, nu ne-am gândit la aşa ceva fiindcă nu credem că este cazul. E propunerea lor, dacă întrunesc majoritatea de două treimi în Parlament atunci se va adopta, dacă nu, nu. Nu cred că este cazul să faci astfel de restricţii pentru foştii preşedinţi", a spus Kelemen.

MAE a propus diplomaţi de carieră pentru funcţiile de ambasadori în SUA, Rusia, Israel.

Ministerul Afacerilor Externe a propus deja preşedintelui Traian Băsescu înlocuitorii ambasadorilor României rechemaţi din SUA, Rusia, Israel, fiind în toate cazurile diplomaţi de carieră.

"Propunerile pentru cele trei capitale importante, dar şi pentru celelalte posturi de ambasadori vacantate recent, se află deja pe masa preşedintelui. În toate cazurile este vorba de diplomaţi de carieră". La acest moment ne aflăm într-un proces de consultări interinstituţionale cu privire la ocuparea poziţiilor care, iată, peste câtăva vreme, vor fi vacantate de ambasadorii rechemaţi. Anunţurile numelor atât ale ambasadorilor în momentul numirii lor, cât şi ale rechemării lor, revine, este atributul Administraţiei Prezidenţiale", a mai afirmat purtătorul de cuvânt al MAE.

Bundesbank: UE trebuie să lase statele cu probleme financiare să intre în faliment.

"Uniunea Europeană (UE) trebuie să permită intrarea în faliment a statelor cu probleme financiare, a declarat Jens Weidmann, şeful băcii centrale a Germaniei şi membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE).Consolidarea bugetară prin reduceri de cheltuieli susţine creşterea economică, încrederea investitorilor şi reducerea dobânzilor"(...)" Pe de altă parte, niveluri prea ridicate ale îndatorării publice ar afecta creşterea". (...)"De asemenea, îndatorarea publică prea mare poate distrage atenţia băncilor centrale de la obiectivul menţinerii stabilităţii preţurilor", a spus Jens Weidmann.

Referinţa BNR a urcat la 4,3625 lei/euro, un nou maxim din ultimele cinci săptămâni.

Cotaţiile leului au revenit peste 4,36 lei/euro până la jumătatea zilei, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a publicat un curs de referinţă în creştere cu 0,14 bani, la 4,3625 lei/euro, ajungând astfel la un nou maxim din ultimele aproape cinci săptămâni. O paritate mai mare decât cea de vineri, de 4,3663 lei/euro, a fost anunţată de banca centrală în data de 19 aprilie. În sesiunea precedentă, rată a fost de 4,3611 lei/euro.
Leul a recuperat din terenul pierdut în raport cu francul elveţian, iar rata de referinţă a coborât de la 3,5056 lei/franc la 3,4865 lei/franc.

Vladimir Putin a respins un proiect de amnistie a celor închişi pentru infracţiuni economice.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a respins un proiect de amnistie a persoanelor închise pentru comitere de infracţiuni economice, argumentând că printre acestea există falsificatori de bani şi traficanţi de arme, în cadrul unei reuniuni cu oamenii de afaceri, relatează AFP. O iniţiativă în favoarea unei amnistii a fost lansată recent de către delegatul rus pentru apărarea antreprenorilor, Boris Titov, întrebarea fiind, mai ales, dacă de aceasta ar putea beneficia fostul patron al grupului petrolier Iukos, Mihail Hodorkovski, închis din 2003. Întrebat cu privire la această iniţiativă joi seara, în cadrul unei reuniuni cu oameni de afaceri, la Voronej (600 de kilometri sud-est de Moscova), Vladimir Putin a redus speranţele interlocutorilor săi, apreciind că proiectul nu este încă definitivat. "Există diferite categorii printre cei 240.000 de condamnaţi pentru infracţiuni economice. Se găsesc şi falsificatori de bani, şi cei care au fost condamnaţi pentru trafic de materiale care ar putea fi utilizate la fabricarea armelor, şi chiar arme de distrugere în masă", a declarat preşedintele.
"Propun să analizăm toate acestea şi să tragem concluzii împreună cu voi, cu experţii, Parchetul General, cu scopul de a lua o decizie echilbrată", a adăugat Putin.

ŞTIRI  METEO  

SÂMBĂTĂ   25  MAI 2013

Vremea se va încălzi uşor în cea mai mare parte a ţării, dar va fi în general instabilă. Cerul va prezenta înnorări temporare şi, mai ales în cursul zilei, vor cădea averse, însoţite de descărcări electrice în vestul, nord-vestul şi centrul ţării şi la munte şi pe arii mai restrânse în celelalte regiuni. Izolat cantităţile de apă pot depăşi 15...20 l/mp. Vântul va avea intensificări la munte, dar trecător şi în timpul ploilor. Temperaturile maxime vor avea valori de la 16...18 grade în Maramureş şi în Dealurile de Vest pânã la 28 de grade în sud-estul teritoriului, iar cele minime vor fi cuprinse între 6 şi 15 grade, mai ridicate pe litoral. Presiunea atmosferică nu se va modifica semnificativ.

PERSONALITĂŢI

ION CARAION

Ion Caraion s-a născut în comună Rușavăț (azi Viperești), satul Pălici, județul Buzău, într-o familie de țărani. Între 1935-1942 urmează cursurile Liceului „B. P. Haşdeu” din Buzău, unde, din 1941, împreună cu Alexandru Lungu, redactează revista de poezie Zarathustra. Urmează cursurile Facultății de Litere și Filozofie din București și lucrează la ziarele Timpul (1942-1943) și Ecoul (1943-1944).
Debutează în 1939 în Universul literar și în 1940 în Curentul literar cu versuri și recenzii. Volumul de versuri Panopticum (Editura Prometeu) este confiscat de cenzură. Din 1945 este secretar general de redacție la revistă Lumea (director G. Călinescu), în 1947 este numit șef de presă la Editura Fundațiilor Regale (directorul editurii Al. Rosetti). Editează, împreună cu Virgil Ierunca, revista de poezie în cinci limbi Agora, în care publică poeți și eseiști prestigioși din țară și străinătate (revistă a fost interzisă după primul număr).Finanțarea a fost obținută de Octavian Neamțu din bugetul prestigioasei Edituri a Fundațiilor Regale.
Publică două articole virulente: Criza culturii și Criza omului în ziarul Jurnalul de dimineață. Între 1950 și 1955 face închisoare la Canalul Dunăre-Marea Neagră și minele de plumb de la Cavnic și Baia Sprie, în urma unei condamnări politice.
Până în martie 1958 este redactor al publicației Limbă și literatură. Arestat din nou în 1958, este condamnat la moarte pentru „trădare”, apoi, prin comutare, la muncă silnică pe viață. Este eliberat în 1964, împreună cu alți deținuți politici. Își reîncepe activitatea literară în 1966 cu volumul de versuri Eseu. Scrie și publică într-un tempo uluitor pentru a „recupera anii ce i s-au furat” prin pușcării.
n 1981, familia Caraion primește azil politic în Elveția și se stabilește la Lausanne, unde scriitorul editează revistele internaționale Don Quijote și Correspondances. Atacă vehement „comunismul cu față fascistă”, demască un regim detestat, pe conducătorii și torționarii săi într-un volum întitulat Insectele tovarășului Hitler. În acești ultimi ani ai activității sale, Caraion a fost ajutat de prieteni credincioși, printre care mai ales Ion Solacolu, care i-a deschis coloanele revistei Dialog, din Germania federală, și ale suplimentului ei literar. În iunie 1986, Solacolu începe publicarea primului din cele șase Caiete Caraion, în care acesta figurează cu Apa de apoi, poeme inedite, și Prima carte a exilului.
Rupt de țară și de rădăcinile poeziei sale, Caraion a exprimat anxietatea expatrierii într-un eseu elocvent, Cuvintele în exil. El găsește totuși mijlocul de comunicare nemijlocit cu țara, grație redacției române a postului de radio BBC, care-i difuzează multe eseuri și profile literare. Paralel are loc o campanie contra persoanei lui Ion Caraion, vizibil organizată de organele de dezinformare din publicațiile comuniste din țară, orchestrate în primul rând de Eugen Barbu, ca și de cele de extremă dreaptă sau pretins naționaliste din exil.
De remarcat este activitatea prestigioasă de traducător a lui Ion Caraion din, printre alții, Guillaume Apollinaire, Charles Beaudelaire, Albert Camus, André Gâde, André Malraux, Saint-John Perse, Ezra Pound, Rainer Maria Rilke, Anna Ahmatova etc.
Ion Caraion s-a stins din viață la Lausanne, la 21 iulie 1986.

S- A ÎNTÂMPLAT ÎN 24 MAI..... 

Evenimente.

    1844: Samuel Morse a transmis prima telegramă în codul Morse de la Washington DC
    1875: A fost constituit Partidul Național Liberal, printre membrii fondatori fiind: Ion C. Brătianu, M. Kogălniceanu, M.C. Epureanu.
    1883: Podul Brooklyn, celebrul pod peste East River din New York, este deschis traficului după 14 ani de construcție, unindu-se astfel Brooklyn-ul de Manhattan.
    1908: A fost inaugurată noua clădire a Muzeului de Istorie Naturală Grigore Antipa din București, în prezența regelui Carol I.
    1915: Primul Război Mondial: Italia declară război Austro-Ungariei.
    1943: Holocaust: Josef Mengele devine ofițerul șef medical la Auschwitz.
    1962: Astronautul american, Scott Carpenter, a orbitat de trei ori în jurul Pământului în capsula spaţială Aurora 7.
    1976: Avioanele Concorde aflate sub pavilion englez și francez au efectuat primele zboruri comerciale.
    1990: A luat ființă, la București, Teatrul „Masca”, singurul teatru de gest, pantomimă și expresie corporală din România, condus de actorul și regizorul Mihai Mălaimare.
    2004: Explozia de la Mihăilești, accident soldat cu 18 morți, 13 răniți și importante pagube materiale.

S - a născut în......

    1686: Daniel Gabriel Fahrenheit, fizician german (d. 1736)
    1794: William Whewell, filosof englez (d. 1866)
    1905: Mihail Șolohov, scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1965)
    1923: Ion Caraion, poet, traducător, eseist român (d. 1986)
    1940: Iosif Brodski, poet rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1987) (d. 1996)

Decese

    1543: Nicolaus Copernicus, astronom, a elaborat și fundamentat teoria heliocentrică (n. 1473)
    1974: Duke Ellington, jazzman american (n. 1899)
    1993: Tibor Cseres, scriitor, ziarist, critic și istoric literar maghiar (n.1915)
    2011: Fănuș Neagu, nuvelist, romancier, dramaturg român (n. 1932)

Read More