Plicuri.

Demisia dlui Maior de la SRI după 9 ani în care SRI a devenit competitiv și compatibil cu serviciile din UE și NATO, a fost regretată de mai toată lumea. Doar dl. Zegrean, șeful CCR a fost mai filozofic: „fiecare face ce vrea cu viața lui”. Și (în acest caz) ce vrea președintele. Premierul și-a postat și el „toată aprecierea pentru reforma adevărată realizată la SRI” exprimând dorința ca „SRI să nu revină sub control politic”. Cum era pe vremea dlui Iliescu. Premierul avea toate motivele să-l regrete pe dl. Maior: provenea din PSD, este nașul său iar Vanghelie pretinde că „Ponta se folosea de relația cu Maior” în PSD amenințându-și nesupușii. Ce este sigur acum, e că propunerile președintelui Iohannis la SRI și SIE nu vor mai fi din opoziție. Și mai important e să vedem dacă SRI își menține la fel de vie colaborarea cu DNA și DIICOT în depistarea și interceptarea marilor corupți (celebrele stenograme) în absența cărora toți mafioții ar fi pozat în victime inocente. Ce-i drept, între timp, inculpații au trecut la o fază superioară: se înregistrează și se denunță reciproc ca să scape mai ieftin. Denunțurile lor sunt adevărate monografii ale corupției. Spre exemplu, fostul ministru PDL Gabriel Sandu a povestit că a dat 4 mil euro ( din care n-a recuperat prin contractul Microsoft decât o parte) conducerii partidului (cu nume și prenume) pentru campaniile electorale și pentru postul de ministru. Ar fi și singura explicație: altfel de ce l-ar fi pus cineva ministru pe Sandu Napoilă? Și de unde avea el 4 mil euro de dat la partid? „El poate să spună orice, a comentat dl. Cezar Preda, dar mai trebuie să și probeze”. Până la proba contrară, capetele PDL sunt în gura presei. Și la PNL fostul ministru de interne David a fost denunțat de complici dar are și el ce denunța iar la PSD Hrebe a denunțat și el „parțial” câteva porțiuni din pădurea de infracțiuni. Nu-i rău. Ar fi păcat să nu avem și o literatură a corupției: să vadă urmașii prin ce-a trecut țara asta sub ocupația propriei clase politice – de unde se așteaptă noul șef al SRI. Presa face deja liste. Provenit din servicii, senatorul PSD Daniel Savu i-a tăiat elanul. Il faut savoir cum stă treaba, zice Savu: „dl. Iohannis va primi un plic cu numele viitorului șef al SRI, poate că l-a și primit când a fost în America, plicul e o metaforă dar ca membru NATO și UE nu faci numiri de unul singur, așa s-a întâmplat și cu numirea lui Maior”. Măi să fie! Și aici se umblă cu plicul? Savuros personaj, Savu ăsta, numai că a rămas în urmă cu metaforele – așa cum Ilie Sârbu a rămas cu ochii pe ginerele său Ponta: „când mă uit la ceilalți colegi, nu se ridică niciunul la nivelul lui”. Păi, să se ridice. Până nu-i ridică DNA. (autor - Tia Șerbănescu)

Read More

Deservicii.

Urmărit penal, judecătorul CCR Toni Greblă a refuzat să demisioneze și în așteptarea avizului senatului pentru trimiterea în judecată a intrat în concediu prefatal: „dacă demisionez înseamnă că-mi recunosc vinovăția”. Și dacă nu demisionezi, ești nevinovat? Ciudat. În schimb a demisionat dl. Maior de la SRI (foarte probabil la cererea dlui Iohannis) după ce și-a forțat norocul acuzând CCR că a lăsat țara fără legi antiteroriste și recunoscând că SRI are agenți acoperiți în presă de unde „informează despre amenințările la adresa securităţii naționale”. Spre exemplu, dacă un reporter anunță că „are o bombă care aruncă în aer clasa politică”, acoperitul informează urgent SRI ca să evacueze clasa. Alteori acoperitul lucrează prin titluri de Ghiță tv: „cum s-a aranjat în secret victoria lui Iohannis” difuzând de fapt declarațiile publice dar inducând ideea că victoria are explicații oculte. Cam rudimentar, dar merge. Mai ales dacă insiști. Insistând pe ideea unui „altfel” de președinte, dl. Iohannis a invitat partidele la Cotroceni ca „să ne consultăm pe codul electoral”. Ponta a anunțat deja că PSD vrea „sistemul electoral german” și reducerea numărului de parlamentari la 300 de deputați plus minoritățile și 100-110 senatori. Total vreo 450. Mare brânză. Dispar doar o sută de aleși. Nici vorbă de respectarea referendumului care cerea 300 în total. Între timp, premierul refuză să-i acorde dlui Băsescu locuința de protocol legală oferindu-i apartamente improprii și vile locuite: l-a trimis chiar și la vila ocupată ilegal de Mioara Roman – un fel de echivalare perfidă între cei doi. Asta așa, „la mișto”. Ponta a și recunoscut (la tv) că se răzbună pe dl. Băsescu. Nici nu ne așteptam la altă armă din partea lui. Surpriza ar fi fost dacă era decent. Acuzat de unii și lăudat de alții fiindcă nu se ceartă cu Ponta, dl. Iohannis a lămurit lucrurile: „n-o să mă vedeți trăgându-l de urechi pe premier la televizor, președintele nu e ales ca să distreze oamenii” - doar involuntar! - dar „îmi doresc un guvern PNL, cu acest guvern nu văd cum să-mi pun în practică proiectul meu pe următorii zece ani”. Zece ani! Să vedem cine mai apucă România lucrului bine făcut. Într-adevăr însă, cu un guvern care dă OUG-uri neconstituționale, schimbă legile după bunul plac și taie investițiile, nu e nimic de făcut. Așa că dna Gorghiu discută cu UNPR (of!) și cu „oamenii lui Geoană” (vai!) pentru „îndepărtarea lui Ponta”. Și cât de departe să-l duceți de voi ca să nu se întoarcă înapoi? Nimic nou sub soare. Doar la răcoare – unde foștii miniștri Șereș și Zsolt Nagy au intrat în rândul viitorilor autori ai literaturii de detenție: oficialii de azi, infractorii de ieri, inculpații de mâine. (autor - Tia Șerbănescu)

Read More

Cum micşorează aghiotantul Ponta PSD-ul.

Din 1997 încoace, pesediştii nu au mai fost atât de agitaţi. Atunci, tot după pierderea alegerilor prezidenţiale, o grupare autointitulată „reformatoare” şi avându-l în frunte pe Teodor Meleşcanu a cerut retragerea lui Ion Iliescu şi, neavând câştig de cauză, s-a desprins din partid, formând ApR. De data aceasta, plecaţii din partid ameninţă cu două formaţiuni canibale, iar demisia lui Victor Ponta de la preşedinţia PSD este cerută nu doar de pesediştii excluşi ori pe picior de plecare, ci chiar de baronii locali, primari de mari oraşe şi şefi de CJ, adică de stâlpii partidului. Aceştia sunt furioşi că dl Ponta le impută lor eşecul lui electoral şi, drept pedeapsă, ar vrea să-i lase fără funcţiile politice. În această confruntare, şansele ca actualul lider să-şi păstreze poziţia sunt mult mai mici decât ale dlui Iliescu în urmă cu zece ani, premierul fiind, acum, pentru influenţii şefi din teritoriu, un corp străin, purtător de viruşi periculoşi pentru sănătatea lor politică şi a partidului. Mişcarea logică este să-l elimine împreună cu aceia aflaţi în prea strâns contact cu el.

Înlăturarea lui Victor Ponta - a cărui demisie a fost cerută de doi longevivi şi controversaţi baroni locali, Radu Mazăre şi Marian Oprişan – nu este însă lucru uşor. Simţind că i se pregăteşte debarcarea, preşedintele PSD şi vicele său Liviu Dragnea încearcă să amâne până la o dată nedeterminată congresul partidului, programat, iniţial, pentru luna martie. „Nu va putea fi dat jos, decât dacă ieşiţi în stradă!”, le transmite exclusul Marian Vanghelie foştilor săi colegi, fără a se afla foarte departe de adevăr.

Dl Ponta, judecând după comportamentul său, nu numai că nu pare interesat să ceară încrederea partidului, ci s-a extras din toate disputele privind persoana sa. Afişează o tăcere superioară în privinţa criticilor şi lucrează la imaginea de  „premier bun” (vezi şedinţa de guvern transmisă în direct, morala ţinută minştrilor), partener de nădejde al preşedintelui Klaus Iohannis, din al cărui cuvânt nu iese tocmai pentru a împrumuta din seriozitatea şi capitalul de simpatie al acestuia. Lipsa dialogului cu partidul s-ar putea însă să-i grăbească premierului sfârşitul.

Deocamdată, rezistenţa dlui Ponta este supusă la mari presiuni. Exclusul Mircea Geoană, de mână cu Marian Vanghelie, anunţă că vor forma Noul PSD, în timp ce prietenul său, Sebastian Ghiţă, pune de cooperativa politică Progres România. Amândouă vin să devoreze formaţiunea mamă, din care, dacă îşi fac treaba cu simţ de răspundere, va mai rămâne un trunchi uscat, pe care nu îl va mai călări nici măcar dl Ponta, atras de progresul capitalist al amicului Ghiţă. Formaţiunea acestuia din urmă, programată să-şi ia certificat de naştere pe 1 martie, pare gândită ca o barcă de savare a premierului, în caz că echipajul PSD se revoltă şi îl aruncă în apă. Iar baronii pesedişti, care nu mai pot face nicio învârteală de frica DNA, sunt necruţători. Victor Ponta, în care au investit timp şi bani, le-a înşelat aşteptările: n-a câştigat preşedinţia ţării, pentru a-i putea scăpa de dosare şi se mai dă şi curat, punându-le placa anticorupţie.

Chiar dacă scapă de mânia baronilor, dl Ponta nu-i este util PSD-ului, cât timp continuă să aibă o atitudinea aproape servilă faţă de preşedintele Iohannis. Nimeni nu-i cere să se proclame cel mai grozav, ca în trecut, ci să păstreze un pic de relief. Fiindcă orice partid, oricât de mare ar fi fost, are nevoie de un lider, nu de un aghiotant. (autor - Rodica Ciobanu)

 

Read More

Guvernul Ponta IV, fugărit de Satana roşie.

Dornic să scape de eticheta „comunist” - agăţată sie însuşi şi PSD, pe nedrept, în opinia sa -, premierul, în mod paradoxal, pune pe liber, într-o zi „extrem de dificilă şi de tristă”, trei tineri tehnocraţi, adică exact pe acei miniştri care aminteau cel mai puţin de epitetul ce îl deranjează atât. „Pentru mine este o uriaşă frustrare pentru că, deşi aveam doar 17 ani în 1989, pe reţelele de socializare eu sunt comunist”, mărturisea dl Ponta, zilele trecute, adăugând că trebuie găsită o cale prin care PSD să se impună în conştiinţa publică drept un partid de stânga, necomunist, deloc apărător al corupţilor, cu un guvern neinfluenţat de baronii locali. Îngrijorarea liderului pesedist este împărtăşită de 18 parlamentari ai partidului, care, într-un manifest politic, îi cer să provoace o schimbare profundă în PSD, altfel acesta va fi izolat pe scena politică. „Credem că trebuie să înlăturăm odată pentru totdeauna etichetele de <corupţi> si <comunişti>. Vă chemăm sa susţinem împreună formarea unui nou Guvern, condus de Victor Ponta, care să aibă în componenţa lui oameni din generaţia tânară, integri si profesionişti", scriu cei optsprezece. Deşi ei sunt în cuget şi simţiri cu premierul, manifestul lor pare să fie ignorat.

Guvernul negociat în patru, zilele acestea, se formează pe criterii  în primul rând politice, competenţa, eventual integritatea şi vârsta intervenind în selecţie abia după aceea. În consecinţă, spre deosebire de formula de până acum, unde erau cinci, Cabinetul Ponta IV mai are un singur ministru independent,  specialist pe domeniul său – Bogdan Aurescu, la Externe -, restul portofoliilor fiind împărţite între PSD (10 ministere) şi PLR, UNPR şi PC, câte două. Nou, acest guvern este doar cu numele, fiindcă doar trei-patru dintre membrii săi sunt străini de administraţie, ceilalţi provenind din interiorul ei sau având tangenţă cu ea. Andrei Gerea, de exemplu, desemnat la Energie, a fost ministru al Economiei trei luni, până în februarie 2014, când PNL i-a retras sprijinul pentru nepotrivire de direcţie cu partidul. Ulterior, i s-a alăturat lui Călin Popescu Tăriceanu, la fel procedând şi doamna Graziela Gavrilescu, propusă la Mediu. Cu greu poate fi desprinsă înscăunarea lor de ideea de răsplată pentru participarea la fondarea PLR şi pentru serviciile aduse dlor Tăriceanu şi Ponta în campania electorală. Cei doi sunt mulţumiţi ca, de altfel, şi UNPR şi PC, care par să fi obţinut ce şi-au dorit. Doar pesediştii bombăne în consiliul executiv şi zic că ar trebui înlocuit şi ministrul Apărării, Mircea Duşa, fiindcă nu ştie engleză şi e „cam comunist”.

Guvernul Ponta IV nu şi-a propus însă să şteargă eticheta care, la cât de des este pomenită, ai zice că începe să-i obsedeze pe pesedişti. El a fost conceput pentru a întări coeziunea majorităţi, pentru a-l relegitima pe Victor Ponta şi a-i asigura o poziţie de forţă la congresul din martie. E o echipă cenuşie, care nu va guverna nici mai bine şi, să sperăm, nici mai rău, ca până acum. Discuţiile despre comunismul pitit în social-democraţie au însă rostul lor: încearcă să profileze, la orizont, o schimbare de mentalitate, bruind, în acelaşi timp, „surprizele” pe care cuplul Dragnea-Ponta le pregăteşte, nu tocmai democratic, baronilor. Până la lepădarea de Satana roşie, prezentă în mentalitatea partidului-stat, aniversările faraonice, camionul cu pomeni şi metodele perverse de propagandă, mai e mult. (autor : Rodica Ciobanu) 

Read More

Planul de salvare personală al lui Victor Ponta.

Cum preşedintele ales este în vacanţă, iar preşedintele în exerciţiu îşi strânge lucrurile, acela care se mai ocupă de sforicelele politice, în această ţară ceţoasă, este primul ministru. Rezultatul activităţii sale post electorale: un guvern nou (Victor Ponta IV), de prezentat luni, 15 decembrie, Parlamentului, premierul sperând că, astfel, va reuşi să-şi păstreze funcţia încă un an.
Mai întâi însă, dl Ponta a trebuit să facă posibilă restructurarea Cabinetului - simpla remaniere necerând un vot parlamentar - şi, fiindcă PLR-ul obedientului Călin Popescu Tăriceanu se învârtea pe acolo cu 28 de parlamentari, l-a invitat înăuntru. Deoarece cinci partide erau totuşi prea multe pentru Palatul Victoria, plecarea UDMR  a fost aranjată în grabă. Doar un eveniment neprevăzut ar  fi determinat Uniunea să-şi anunţe retragerea din Guvern, la numai două zile de la învestirea dnei Csilla Hegedus în funcţia de ministru al Culturii. Logic era să refuze numirea acesteia, dacă tot avea de gând să părăsească Executivul, iar faptul că n-a făcut-o arată că înţelegerea cu PSD s-a stricat ulterior, UDMR fiiind nevoită să elibereze urgent locul în favoarea PLR.

Apoi, dl Ponta are de trecut noul Cabinet format din PSD, PC, UNPR şi PLR, prin Parlament, acţiune care testează rezistenţa coaliţiei de guvernământ şi, totodată, fidelizează formaţiunile mici, care o compun, faţă de PSD, în caz de reuşită. De ce se leagă însă Victor Ponta la cap, fără să îl doară?  Putea merge mai departe cu actualul Guvern, până când, din cauze independente de voinţa sa, ajungea pe făraş. Deşi pare paradoxal, premierul fiind mult mai vulnerabil acum, decât înainte de pierderea  alegerilor prezidenţiale, un vot parlamentar, fie el şi riscant, i-ar putea consolida poziţia. L-ar relegitima  în raport cu preşedintele ales Klaus Iohannis, cu PNL şi toţi aceia  care îi cer capul, restabilindu-i, în acelaşi timp, întreaga autoritate asupra PSD.

Iar Victor Ponta se grăbeşte, fiindcă  timpul lucrează împotriva sa, orice amânare putând aduce contracte politice semnate de alţii, noi inamici  şi dezertări din tabăra sa, în cea a opoziţiei. Nu e totuna dacă congresul PSD îl găseşte în fruntea Guvernului ori simplu deputat de Gorj, frustrat şi fără putere, nepotrivit cu calitatea de lider al celui mare partid. Aşadar, premierul Ponta se află în plină misiune de autosalvare şi, cum dispune de o sută de voturi în plus faţă de opoziţie, s-ar putea să-i reuşească. Alegând perioada de tranziţie a madatelor prezidenţiale ca să-şi prezinte Cabinetul, se fereşte, curajos cum îl ştim, de eventuale surprize: Iohannis nu-l poate deranja cât n-a depus încă jurământul, iar Traian Băsescu nu mai are legitimitatea s-o facă.

Planurile i le-ar nărui doar DNA. Creaţie a lui Victor Ponta, acest guvern-cadou împachetat  pe la spatele a doi preşedinţi şi oferit, de Crăciun, naţiei are, însă, valabilitatea foarte limitată, pentru o mare parte din consumatori el fiind deja expirat.  (autor : Rodica Ciobanu) 

Read More

România mîrlanilor bine ancoraţi.

Decît să fiu mîrlan, mai bine pierd!

Greu de înţeles această afirmaţie dintre tururi a preşedintelui ales, atît de cei care l-au votat( politica se face altfel la Bucureşti decît la Sibiu, îl mănîncă de viu miticii, etc) cît şi de cei care priveau mîndri că sînt români spre posibil cel mai tînăr preşedinte al României( ce bine şefu`, îl baţi la pas, e praf neamţu`, defilăm seara, etc).
Între cele două tururi de scrutin am vorbit cu un sibian, unul născut şi crescut acolo, în judeţul Sibiu. Era printre puţinii din acel sat de lîngă Mediaş care vota cu Ponta. Pregătiseră la organizaţia social-democrată din comună şampania si artificiile. Au băut-o seara, după rezultate, dar fără focul de artificii. Este un om care ştie germană, care merge des în Germania cu treabă. Îi place neamţul. Însă îl vroia pe Ponta pentru că dintotdeauna a lucrat la stat. Şi a făcut acele mici combinaţii care i-au permis acum, la bătrîneţe, să o ducă bine.

Ca el, sînt probabil mulţi. La o scară mai mare, îi regăsim în clasa politică sau în presă. Sînt oamenii obişnuiţi cu “merge şi-aşa“, mici combinatori, supravieţuitori care va să zică şi înainte de `89 şi după. Sînt cei cărora le-a mers uşor în viaţă, care au ştiut să se lipească de mai-marii zilei şi care au mirosit oportunităţile.

Mîrlania, ca sentiment al fiinţei româneşti, nu e nouă şi nu va dispărea. E mult mai uşor să te stropşeşti la adversarul politic, să îi dai la gioale invitatului din platou decît să construieşti un discurs civilizat, să argumentezi opiniile şi într-un final să ieşi cu faţa curată dintr-un schimb de idei. Mîrlănia ca mijloc de căpătuială a celor care ocupă spaţiul public e mai la îndemînă pentru că nu cere un efort de gîndire. E suficient naturelul simţitor. Şi oarecare tupeu.

Ne-am tot plîns că avem o clasă politică mediocră şi o presă pe măsura ei, dar uităm că pînă la urmă publicul elector, respectiv privitor, decide cine ocupă Parlamentul şi cine face rating. A venit însă momentul 16 noiembrie cînd mîrlanii bine ancoraţi şi-au dat ochii peste cap şi s-au uitat unii la alţii, parte parcă dintr-un film cu proşti. La PSD nu înţelegeau ce i-a lovit iar prin televiziunile de casă ale social-democraţilor încă sperau că e un vis urît. Să vină cei care au părăsit ţara să decida soarta, un pîrdalnic de internet să impună noua agendă publică? Cum rămîne cu marea lansare de pe Arena Naţională, cu pomenile electorale, cu linguşelile fără sfîrşit din presă? Parca e prea de tot. N-au înţeles de fapt că populismul şi minciuna li se pot întoarce împotrivă, că nu poţi prosti pe vecie pe toată lumea.

Decît să fiu mîrlan, mai bine pierd! Că a fost inspiraţie de moment sau tactică a echipei de comunicare, nu mai contează. Tot ce e important acum este ca această decizie să devină o realitate asumată a unor grupuri mari din societatea românească. Acolo unde fiecare îşi face treaba bine, acolo mîrlănia nu face purici mulţi.

Presiunea care se pune acum pe politicieni este mare. Însă cu timpul, dacă acest capital cîştigat nu este şi fructificat, se poate pierde. Mîrlanii îşi revin, hopa-mitică e a doua lor natură. Pot foarte uşor să se adapteze, pot juca foarte bine rolul lupului care îşi schimba blana. Doar blana. (autor : Dragos Ghițulete)

Read More

Cazări.

Guvernul Ponta patru (quattro stagioni) va fi prezentat în Parlament pe 15 decembrie și, după cum se prezintă lucrurile, nu-i chip să scăpăm de titular care spre a-și dovedi schimbarea la față a anunțat „toleranță zero față de corupție” și a cerut excluderea din PSD a baronului Bâgiu de Buzău, proaspăt arestat pentru mită. Acesta de-abia intrase în PSD cu ordonanța lui Dragnea privind turismul politic – și a și trecut la turismul penal practicat intens de sărbători. Cei mai bogați dintre români își petrec anul acesta Crăciunul și Revelionul în cele mai exclusiviste pensiuni – Rahova, Jilava – unde gradul de ocupare a ajuns la 114%. Mulți dintre ei s-au cazat împreună cu rudele și prietenii: Bîgiu cu finul, Hrebe cu fiul, Cocoș cu puiul, Adam cu soția. Sărbătorile altfel!

La Covasna judecătorul Ordog Andras a luat șpaga (ca să aibă bani de pușcărie) chiar în incinta Tribunalului deși regula era să trimiți un intermediar în parcare. La Bistrița, șefii Poliției au ales lipsa de libertate după nenumărate excese și măsuri drastice luate împotriva unei colege care nu coopera: „fă-o să se sinucidă” – metodă omologată de mult în cazul procurorului Panait.

Premierul Ponta cunoaște situația. Acum însă Ponta începe o viață nouă. S-a lăsat de Ghiță, nu mai tolerează corupția și restructurează guvernul din care se zice că vor dispărea miniștrii delegați de care oricum nu auzise nimeni. Kelemen Hunor care părăsește guvernul din proprie inițiativă a declarat însă că-l va vota în Parlament chiar dacă „PLR nu există în mod legal și trebuie găsită o soluție juridică”. Intră și ei ca persoane fizice, vorba lui Vanghelie – căruia i s-au descoperit nenumărate contracte de asfaltare doar pe hârtie. Era și greu să se găsească asfaltări reale.
Nici guvernul n-a inaugurat decât 22 km de autostradă anul acesta întrucât a fost ocupat cu nenumăratele lansări ale lui Ponta la prezidențiale. Chiar și-au dat seama – primarul Oprescu în mod special – că mai trebuie o sală polivalentă pentru aniversările tov. Ponta ca președinte. Noroc că n-a fost cazul.
Acum Fidel Castro și „micul Kim” e anticomunist. Considerat bolovan și de dl. Băsescu și de dl. Geoană, premierul bolovan preferă mitul lui Sisif lăsându-ne să-l împingem în zadar. Să vedem cât vom rezista. Geoană zice însă că în primăvară vine strada și-l va mătura și că nu apucă Paștele la guvern. Mă rog, așa se zicea și despre Crăciun. PSD n-o fi având nimic mai bun. Nici în tabăra câștigătorului nu e liniște: Ludovic Orban și Teodor Atanasiu se pregătesc să candideze pentru președinția PNL în locul lui Iohannis. Partidul candidatului bine făcut: Orban pare mereu turmentat, Atanasiu pare veșnic mahmur. Ambii își pierd capul în primul tur. (autor : Tia Șerbănescu)

Read More

Victor Ponta și Sfânta Nerușine. Un bilanț și un apel.

Valoarea de întrebuințare a lui Victor Ponta s-a epuizat odată cu eșecul său răsunător în alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. Lucrul este indubitabil, îl știu deopotrivă adversarii și ex-amicii săi. Îl știe Ion Iliescu, cel care a făcut și a desfăcut atâtea cariere în partidul nomenclaturii post-comuniste, corporația mafiotică numită PSD. La un sfert de veac de la Congresul al XIV-lea al PCR, când Nicolae Ceaușescu s-a încăpățânat să rămână în fruntea PCR în vreme ce la Praga Václav Havel era de-acum liderul triumfătoarei revoluții de catifea, Victor Ponta nu pare să priceapă ca ora sa istorică s-a încheiat. Nimeni nu mai are nevoie de el, singura sa resursă de supraviețuire politică se numește sfânta nerușine. Personajul este stingheritor pentru oricine mai păstrează o urmă de luciditate, dacă nu de bun-simț. Victor Ponta este universalul embarassment.

N-a trecut destulă vreme de la a doua dezbatere dintre Ponta și Klaus Iohannis pentru a nu ne aminti de obrăznicia cu care încerca să-l umilească pe candidatul ACL. N-a trecut destulă vreme de la excesele retorice xenofobe și de la afișarea țanțoșă a unei ortodoxii găunoase. Ne mai amintim de abjectele campanii pesediste împotriva Monicăi Macovei și de bășcăul la adresa statului de drept și a DNA. Culmea ironiei, Victor Ponta se află azi sub ancheta instituției pe care a avut ca sarcină să o distrugă. A eșuat, deci pontocrația a capotat lamentabil. PSD are nevoie să se debaraseze de Ponta, este cadavrul său din debara. Nici amicii din exterior, de la Moscova și Beijing, nu mai au motive să dea doi bani pe el. Victor Ponta este un loser, dar, se pare, el n-a aflat-o încă. Victor Ponta trăiește în denial, în negare.

Victor Ponta și-a bătut joc de intelectualii critici, l-a numit pe Mircea Mihăieș “fascist bătrân”, s-a jucat de-a politica pe contul țării. A pălmuit diaspora românească, a recurs la diversiuni șovine, l-a protejat pe negaționistul Holocaustului Dan Șova, a distrus IICCMER și ICR, a făcut din cea mai crasă demagogie marca proiectului său politic. Victor Ponta este un aventurier, un piroman și un mitoman. Pe 16 noiembrie, majoritatea celor care au votat i-au spus lui Victor Ponta: “Ne-am săturat de tine și de minciunile tale nerușinate!” Ar fi o aberație absolută ca Victor Ponta să fie încă premierul țării pe 22 decembrie 2014, la 25 de ani de la năruirea tiraniei ceaușiste. Victor Ponta trebuie să plece!

Fie-ne îngăduit să cităm în încheierea acestui text din superbul poem “Sfânta sfintelor” din volumul Hanibal de Eugen Jebeleanu:

“Și cine-i cel care ne ia la țintă?
O, Doamne! Atâtea întrebări…
Cine-i acel? Ei bine,
e cea mai sfântă dintre toate sfintele,
Prea Sfânta Nerușine…”    (autori : Vladimir Tismăneanu și Marius Stan)

Read More

Ce noroc pentru Victor Ponta!

Pentru Victor Ponta poate asistăm deja la începutul sfârşitului, dar în ultimii ani s-au văzut caracterele adevărate. După un partid construit pe frică, ce urma dacă Victor Ponta câştiga prezidenţialele? Românii au arătat că înţeleg pericolul mult mai bine decât politicienii din PSD sau ACL.
Ce noroc a fost pentru Victor Ponta să fie şef peste un partid de fricoşi! Peste un partid de clevetitori şi uneltitori, care sunt învăţaţi să vorbească mai mult pe la colţuri. Ce convenabil este să stai între clanuri care se ameninţă în fiecare secundă, care sunt învăţate să scoată cuţitul în miez de noapte, dar sunt impotente când trebuie să spună „nu” şefului. Dar ce ghinion pentru ţară că orice a fost acceptat cu pumnul în gură, de teamă că şeful ajunge capo di tutti capi. De frica lui, de teama răzbunării, au înghiţit orice.

Ce noroc pe Victor Ponta să fie şeful unui partid în care Omerta este lege, să conducă un partid în care, cel puţin la vârf, totul se reglează după reguli din lumea mafiotă! În care justiţia intră în forţă, iar tu să vorbeşti, ca la Antena 3, ani la rândul, despre o răzbunare a băsiştilor. Ce crunt este pentru un lider ca dublul limbaj să devină o artă a comunicării.

Ce ironic este să stai la masa cu baronii şi în acelaşi timp să spui că îi dispreţuieşti, că din cauza lor se pierd alegerile prezidenţiale. Să spui deschis că planul tău a fost să scapi de ei încă din 2010, că i-ai înlocuit la bucată, dar în acelaşi timp să te bazezi pe voturile lor. Să te afişezi pe fiecare banner din ţara asta alături de ei, dar să mimezi sila faţă de liderii din teritoriu. ”Scapă cine poate”, este tot ce le poate promite şeful. Cât de abil să fii când îi convingi pe baroni că singurul răspunzător pentru situaţia lor este Traian Băsescu şi cât de vulnerabili să fie aceştia pentru a nu te putea contrazice.
Ce putere interioară să ai să spui că totul este o înscenare de presă, când procurorii, judecătorii te asociază cu Adrian Duicu. La ce rang să ridici minciuna când negi totul, când negrul îl transformi în alb, doar pentru că te bazezi pe o propagandă alimentată cu bani publici.

Ce ipocrizie este să fugi din Parlament când se votează ridicarea imunităţii, dar să strigi că partidul tău trebuie să se reformeze pentru că protejează corupţii. Ce tupeu maxim poţi să ai când coordonezi marţea neagră şi apoi dai vina pe Crin Antonescu. Când te bâlbâi în propria conferinţă de presă, când nu mai poţi deosebi minciuna de adevăr.
Şi ce ciudat este să auzi vorbind de democraţie un om care a uitat ce este dialogul. Un politician care aşteaptă ode în prime-time şi întrebări servite. Căruia nu i se face greaţă de laudele greţoase, care nu are puterea să spună ”destul, este prea mult”. Un tânăr care a uitat să aibă exerciţiul unui interviu cu moderatori cărora nu le poate bate obrazul în direct.

Ce combinaţii şi strategii să îţi bage în cap prietenul miliardar în Dubai şi consilierii de taină ca să arunci vina pentru înfrângere pe Mircea Geoană şi Ion Iliescu, după ce ai pierdut la o diferenţă de un milion de voturi. Pe câţi mai poţi impresiona cu capul tăiat al lui Geoană în mână, câţi au priceput mesajul? Câtă lipsă de recunoştinţă să arăţi, deşi te-ai urcat pe umerii lui Iliescu în 2010 pentru a ajunge sus, să fii Şeful.
Mulţi curajoşi se vor ivi când primul cuţit îl va lovi pe Ponta, dar să nu uite niciunul că au fost nişte mieluşei patru ani de zile. Că s-au gudurat pe lângă el, în speranţa că îi scapă de puşcărie. Ponta i-a păcălit pe toţi, de la familia Voiculescu, la alţi mulţi creduli. De fapt, singurul său scop a fost să ajungă preşedintele României, iar pentru asta a făcut orice. Acum se legitimează doar prin funcţia de la Palatul Victoria. Fără eticheta de premier, Victor Ponta nu mai reprezintă nimic.

Şi totuşi, ce blestem pentru acest partid, ca după 25 de ani de la Revoluţie, singura voce raţională din PSD să fie tot cea a lui Ion Iliescu!  (autor : Cristian Andrei )

Read More

PSD, FAZA PENIBILĂ.

Legea consecințelor neintenționate (the law of unintended consequences) lovește din nou PSD, demonstrând și pentru cei care nu au fost interesați de istorie – și deci sunt sortiți să-i repete greșelile – cât de puțin pot actorii politicii sau istoriei să controleze evenimentele pe care le declanșează. Pe scurt, excluderea lui Marian Vanghelie și a lui Mircea Geoană din PSD ar fi trebuit să-l scutească pe Victor Ponta de o concurență nedorită din interior la un viitor congres. În loc de zile liniștite însă, Victor Ponta are de a face cu un scandal fără margini, care nu se va încheia prea curând și din care nu are cum să iasă triumfător. În spațiul public curg dezvăluirile celor excluși cu privire la ilegalitățile pe care le-ar fi comis echipa lui Victor Ponta la guvernare, ultima dintre ele referindu-se la contractele acordate firmei Teldrum, apropiată de Liviu Dragnea, și Asesoft, apropiată de Sebastian Ghiță, contracte pentru care Comisia Europeană ar fi cerut guvernului o investigație serioasă. Nu-l credem pe Marian Vanghelie pe cuvânt, dar acest gen de informație are totuși parfum de credibilitate, având în vedere tot ceea ce am aflat din dosarele penale ale DNA despre modul în care funcționează guvernele României. Victor Ponta a uitat o regulă de aur: cei care trăiesc în case de sticlă nu trebuie să arunce cu pietre. Li se poate face casa țăndări. Cu alte cuvinte, Victor Ponta a declanșat un scandal care se poate transforma într-o avalanșă care-i va dezintegra partidul. Nu vom plânge de mila psd-iștilor, căci PSD nu este un partid social-democrat modern de tip european, ci o clică de jefuitori ai avuției publice; este partidul care a instituit corupția ca regulă fundamentală în politică și a pervertit toate instituțiile democrației, inclusiv mass media.  România nu va ieși din zona periferică a UE decât după ce va scăpa de acest partid și de tot ce reprezintă el. Deocamdată însă asistăm la agonia sa și ea este absolut penibilă.

Ce poate fi mai penibil, de pildă, decât să-i vezi astăzi pe liderii PSD, de la Ioan Rus la Sebastian Ghiță, dezicând-se de Ion Iliescu, pe care l-au tămâiat timp de 25 de ani. Să ne amintim de exercițiile de admirație ale lui Victor Ponta însuși la ultimul congres al PSD. Sebastian Ghiță demisionează acum din partid de sila valorilor bătrânului comunist Ion Iliescu, deși același Ion Iliescu era președinte de onoare al PSD și atunci când s-a înscris domnul Ghiță în PSD. Se plâng psd-iștii lui VictorPonta că au pierdut alegerile prezidențiale din cauza asocierii cu eticheta „comunist”, care i s-ar datora exclusiv lui Ion Iliescu. Dar alegerile parlamentare din 2012 le-au câștigat cu o majoritate fabuloasă tot cu Ion Iliescu pe post de președinte de onoare. Să fi trecut domnul Iliescu la comunism abia după 2012? Adevărul este desigur altul, iar „crima” domnului Iliescu nu este legată, pentru Ponta, Ghiță, Rus și Dragnea, de morții Revoluției sau de mineriade, ci de declarația sa potrivit căreia principala răspundere pentru pierderea președinției îi revine lui Victor Ponta și insistența asupra ținerii unui congres cât mai curând. Suspiciunea unui complot Geoană-Vanghelie sponsorizat de Ion Iliescu în scopul înlocuirii lui Victor Ponta în fruntea partidului este cea care a cauzat reacția pripită și disperată a premierului și a oamenilor săi, disperați să nu-și piardă accesul la resursele bugetare.

Ca să ne convingă că stăpânește la perfecție arta penibilului, Victor Ponta încearcă să se reinventeze. Nu-l mai înjură pe Băsescu, are un discurs decent, e pro-european, nu influențează justiția, etc. De ce abia acum? Ce credibilitate poate avea demersul său de imagine? Bineînțeles că nu-l crede nimeni, dar el nu știe că, în timp ce petrecea el prin Dubai și alte locuri exotice cu amicul Ghiță, țara s-a schimbat iar contactul cu Europa a deschis mințile celor pe care altădată PSD îi cumpăra cu un lighean și o geacă de fâș. Au mai rămas și din aceștia, dar au devenit minoritari, după cum s-a văzut în 16 noiembrie. Cei care au ieșit atunci pe străzi și au scandal „PSD, ciuma roșie!” nu se vor lăsa convinși nici de noul look al lui Victor Ponta, nici de retorica simplistă și falsă a lui Sebastian Ghiță. Precaritatea intelectuală a liderului PSD nu este depășită decât de precaritatea sa morală. Cât despre explicațiile jalnice ale lui Liviu Dragnea cu privire la pro-americanimsul său, ele sunt la fel de penibile ca și o bună parte din acuzațiile lui Vanghelie, devenit dintr-odată un pol pentru coagularea unui nou partid de stânga!

Ca să nu ne pierdem într-un inventar de penibilități, vom spune doar că asistăm cu interes la procesul de autodistrugere a unui partid care a deformat democrația și a sfidat moralitatea publică de la înființarea sa, adică a partidului care a întruchipat, împreună cu sateliții săi, sistemul „ticăloșit”. Este un frumos cadou făcut de psd-iști României de ziua națională, dar i-aș ruga să se grăbească și să termine treaba până la Crăciun, ca să încheiem anul cu bine. (autor : Rodica Culcer)

Read More

Patimile tânărului premier Ponta în ajunul Vanghelionului.

După fiecare tură de alegeri prezidențiale, în PSD începe măcelul! În 2004, Adrian Năstase a pierdut la puține procente în fața lui Traian Băsescu. A urmat o perioadă dură, cu redeschiderea unor dosare, dar și cu atacul foștilor colegi de guvern care-și ascuțeau cuțitele pe scările de marmură din sediul de pe Kiseleff. S-a făcut congres în anul 2005, iar lui Adrian Năstase i s-a propus să candideze. A refuzat, fiind consecvent cu principiul enunțat anterior alegerilor prezidențiale, de a nu-l contracandida pe Iliescu. Greii partidului doreau altceva. Așa că în 2005 s-a apelat la o soluție de avarie: Mircea Geoană. care a câștigat în fața lui Ion Iliescu!
În martie 2006, la reuniunea de la Hotel "Confort", proprietatea fraților Negoiță, instrumentată de Mircea Geoană, Viorel Hrebenciuc și Miron Mitrea s-a consemnat un sfârșit pentru AN după cum se așteptau cei trei: liderii filialelor au votat cu 37 la 16 împotriva lui Adrian Năstase, care pierde șefia Camerei Deputaților și funcția de președinte executiv al PSD.

În 2009, Mircea Geoană pierde prezidențialele la și mai puține procente în fața aceluiași Traian Băsescu. De data asta, Mircea Geoană rezistă mai puțin în fruntea partidului. Va fi debarcat de aceeași grupare, ușor îmbunătățită. Cu Victor Ponta, care fusese purtător de cuvânt al campaniei prezidenţiale a lui Mircea Geoană, în toamna anului 2009. Ponta și-a anunţat candidatura la şefia PSD cu mai puţin de o săptămână înainte de Congres, plecând, oficial, de la ideea că este nevoie de alternativă în partid la Mircea Geoană. De fapt, Ioan Rus, împins să facă acest pas, refuzase.

În ziua Congresului PSD, 20 februarie 2010, Miron Mitrea şi Radu Mazăre, care îşi anunţaseră candidaturile pentru funcţia de preşedinte, renunţă şi îşi declară sprijinul pentru Victor Ponta. Lupta a fost dură, Mircea Geoană fiind beneficiarul sprijinului logistic și moral al liderului PSD Sector 5, Marean Vanghelie, Viorel Hrebenciuc și Cătălin Voicu, dar în final a învins candidatul mai bine susținut de greii partidului: Victor Ponta.
Ce-a urmat sunt convins că mulți dintre dumneavoastră au uitat, de aceea reiau pe scurt! În 2011, Mircea Geoană a fost amenințat cu excluderea pentru că nu a dorit să renunțe la președinția Senatului. Ce mult semăna soarta lui cu cea a lui Adrian Năstase. Numai că de data asta, Geoană nu mai mânuia satârul, ci era fugărit prin curte ca să i se ia gâtul. Metaforic vorbind, deși la PSD nu se știe niciodată...

În 2014, Victor Ponta a intuit că i se pregătește ceva similar. Și că sprijinul greilor partidului are o valabilitate limitată. Este prim-ministru, conduce o majoritate parlamentară, dar s-a dovedit că acest lucru în România nu valorează nici cât o ceapă degerată. Pentru că PSD are capacitatea de necontestat de a-și devora instantaneu liderii în cazul unui eșec. Avea în minte exemplele Iliescu, Năstase, Geoană și acum venea rândul lui. O lecție care se învață la grădinița social-democrată. Iar Victor Ponta a acționat după principiul loviturilor preventive. A lovit conspirația fix în moalele capului prin excluderea lui Mircea Geoană, Marean Vanghelie și Dan Șova.

Dacă în privința ultimului nume cred că se mai poate negocia ceva, pentru primii doi soarta este pecetluită! Am văzut în aceste zile un tandem ciudat Geoană-Vanghelie, în care te întrebi care-i șeful cu adevărat, dar care a trecut proba timpului. Sunt împreună de mult timp, de aproape 10 ani, într-o combinație ciudată de interese de afaceri, politică și prietenie. Erau mai mulți, dar au rămas doar doi. O parte a membrilor grupului s-au retras (Dan Nica), au ajuns la pușcărie (Cătălin Voicu și Viorel Hrebenciuc), sau îi susțin din umbră (Ion Iliescu). De aceea nu cred că aveau mari șanse de izbândă. Scenariul cu Mircea Geoană, premier pus de Klaus Iohannis mi se pare ușor fantastic. Cred că Mircea Geoană a încercat să tragă partidul de sub fundul lui Victor Ponta, iar cel care-i zgâlțâia scaunul era Marean Vanghelie. Ponta a răspuns dur, deși dacă este să te iei după mărturiile celor care au fost prezenți la reuniune, au fost alții și mai duri.

Cum se va termina conflictul? Nu știu, putem bănui că va fi o luptă dură, iar șansele lui Victor Ponta se măsoară în capacitatea lui de arămâne prim-ministru. Însă mi se pare extrem de amuzant modul în care Marean Vanghelie și Mircea Geoană au ajuns să toarne din măruntaiele PSD. De la blocarea votului din diaspora despre care Vanghelie afirmă că știe că a fost blocat cu bună-știință, fiind confirmat de Geoană, până la amenințări cu noi dezvăluiri, Vanghelionul continuă. Cu denunțuri publice.

Ne ne rămâne decât să luăm o pungă de popcorn și să așteptăm! (autor : Dan Andronic)

Read More

Fitiluri.

Bombă în Curtea Parlamentului. Alertă. Era vorba de un obuz din al doilea război mondial – și nu de Zgonea. Alerta s-a dovedit însă justificată: nici n-a fost respinsă bine legea grațierii, că unul din autorii ei, apropiat de PSD (Nicolae Păun) a recidivat inițiind alta prin care ar fi grațiate toate pedepsele de până la 5 ani de închisoare. Adică marea majoritate a corupților și interlopilor. Motivul ar fi că închisorile sunt supraaglomerate. N-au decât să construiască închisori. La câtă corupție e în țara asta, înălțarea de închisori e o investiție de viitor. Mai ales că Iohannis a rostit un discurs împotriva corupției (la o dezbatere publică) arătându-se hotărât să sprijine DNA și „recuperarea prejudiciilor generate de corupție”.

Greu de recuperat în totalitate prejudiciile. Multe sunt peste mări și țări. Ar merge mai repede doar dacă recuperatorii ar izbuti să facă o afacere și din prejudicii reținându-și 30% din ele. Ca Oltean și Cocoș. Și multe alte orătănii. Despre ele, dna Udrea zice că aflase câte ceva (dar nu de la soțul Cocoș și nici de la prietena Bica) și că și-a informat colegii, dar șefii PDL i-au zis că se înșeală. Blaga a ripostat imediat „ nici mie și nici lui Boc nu ne-a spus nimic, dna Udrea minte”. Întrebare fierbinte: care din ei minte? În fine, vom afla de la DNA. Ce știm sigur e că Ponta vorbea public despre păguboasele despăgubiri în 2011, dar în 2013 (ca ministru interimar al justiției) a numit-o pe Bica șefă la DIICOT. În cunoștință de cauză. Și în spiritul coabitării. Acum e bun de plată.

Robert Negoiță (cel pe care Ghiță l-a amenințat cu moartea) susține în continuare că „pentru PSD e mai bine să iasă de la guvernare acum, cu fruntea sus”. Cu fruntea sus e prea mult spus. Dar și pentru PNL e mai bine să nu se grăbească la guvernare căci sunt cam amețiți de victorie altfel Iohannis nu-l punea pe Dan Mihalache șef al cancelariei prezidențiale, ceea ce e ca și cum l-ar fi pus însuși Adrian Năstase. De-acolo provine Mihalache: e frate de Năstase cu Ponta. Acesta a convocat un CExN pentru analiza alegerilor (necropsia, mai exact), pentru astuparea vocilor critice din partid (Geoană, Vanghelie și Șova au fost excluși fiindcă au cârtit împotriva conducătorului suprem Ponta și a sosiei sale Dragnea), dar și pentru eliminarea punctelor critice din guvernul Ponta III de unde vor dispărea celebra Ioana Petrescu-Harward (Hard war pentru ea) – dar și UDMR care pleacă din guvern preferând să fie liberă de sărbători. Ministrul Stanoevici s-a reorientat rapid depunându-și cererea pentru postul de director al Operei Române pentru copii unde a confundat libretul cu livretul militar – lucru care-l recomandă călduros pentru un post de analist tv. (autor : Tia Șerbănescu)

Read More

Deșertul care se așterne la picioarele lui Klaus Iohannis.

Recent încheiatele alegeri au pus punctul pe „i-ul” inexistent din dezastrul care îl aşteaptă pe Klaus Iohannis. Două partide decerebrate au ajuns să reprezinte un sistem bipartid cvasi-inexistent. O clasă politică destrămată structural şi compusă din aventurieri emoţionali şi auto-distructivi. Plus, o speranţă enormă pusă în persoana unui necunoscut, care are de ales între a deveni modernizatorul României sau preşedintele care a precedat haosul.Încă la putere, PSD-ul este un mort viu, lipsit de idei politice coerente şi de acţiuni bazate pe o minimă decenţă. Victimă a mai multor eşecuri interne, PSD-ul nu e capabil să se reformeze, pentru că este prizonierul unui eşec doctrinar, al unui eşec moral şi al unuia de cadre.
PSD-ul e împărţit astăzi între cel puţin două tabere unite de un testament găunos, lăsat moştenire de cel care a fost şi este Ion Iliescu. În loc să îşi vadă de pensie şi să hrănească porumbeii din Piaţa Roşie, Ion Iliescu rămâne, în mod tragic, cel mai cerebral lider politic al unui partid haotic. Momentul lui Victor Ponta din 2009, când declara inocent că ceilalţi au furat mai bine, s-a repetat acum cu Liviu Dragnea, care a ieşit să ne spună că de data asta ceilalţi au manipulat mai mult.

Speranţa că DNA-ul va reforma stânga şi că baza enormă din organizaţii va salva ce mai e de salvat nu lasă loc de optimism. Victor Ponta a fost pulverizat de o „epidemie” electorală, care se poate repeta oricând şi la adresa partidului.
Pe partea dreaptă se construieşte un mamut cu pretenţii de partid prezidenţial. Neclar doctrinar (chiar dacă e membru PPE) şi fără o politică de cadre, noul PNL are în comun cu PSD-ul aceleaşi defecte de fundamentale: lipsa unei strategii organizaţionale coerente, care să pună înaintea liderilor, principii politice capabile să asigure supravieţuirea, în eventualitatea prăbuşirii conducătorilor conjuncturali.

În mod paradoxal, cele două partide au nevoie unul de celălalt în binomul politic românesc, pentru a se reforma prin presiunea pe care o pun reciproc unul pe celălalt. Sau, se va ajunge la prăbuşirea ambelor partide, pentru a face loc unora noi. Acest lucru nu se va petrece însă fără convulsii sociale profunde. Scepticilor le recomand să privească cu mare atenţie epidemia anti-Ponta şi să chibzuiască dacă sentimentul profund de respingere a lui Victor Ponta, la funcţia de preşedinte, s-a stins complet odată cu validarea lui Klaus Iohannis.

Epidemia anti-Ponta.

Valul anti-Ponta s-a întins asemenea unei epidemii, care a pornit de la pacientul zero: raportarea publică la alegerile din străinătate. Comportamentul comunicaţional al Guvernului şi al candidatului Victor Ponta a fost unul clasic, de negare a evidenţei, dublată de speranţa futilă în eficienţa practică a expresiei ”nu văd, nu există, trece de la sine”. În viitorul apropiat ar merita o analiză intensă şi mai profundă a răspândirii acestor reacţii publice, plecând chiar de la modelul şi curba de răspândire a unei epidemii reale pentru că orice mişcare de protest cu potenţial viral urmează aceste trasee.

În cazurile de epidemii provenite din boli se poate estima cu o exactitate relativ crescută rata de răspândire, populaţia susceptibilă de a fi infectată, rapiditatea transmiterii şi pierderile de vieţi omeneşti. Procentul rezultat din relaţia între capacitatea de carantină şi rata infecţiilor este cel care determină dacă o simplă infecţie se transformă într-o epidemie sau nu. Dacă sociologii lui Victor Ponta s-ar fi ocupat şi de altceva în afară de electrocutarea ”pufoşilor”, care nu le împărtăşeau opiniile, poate ar fi putut face, pentru Victor Ponta, nişte corelaţii între numărul celor care vor dori să voteze în diaspora, capacitatea secţiilor de votare, penetrarea telefoniei mobile între cei care nu vor reuşi să voteze, capacitatea lor de a comunica cu rudele din ţară, demograficul familiilor acestora din România şi perioada necesară pentru mobilizare la vot anti-Ponta.

Lipsa de profesionalism şi incapacitatea de a prevedea, ceea ce se transformase deja în evidenţă la primul tur, a dus la pierderea alegerilor pe cifre. Celor care vor să afle cu adevărat rezultatul epidemiei anti-Ponta le recomand o lectură din sociologul Barbu Mateescu, din care vor vedea că PSD a pierdut alegerile în zonele sărace, controlate de baroni şi, surpriză, de unde provin majoritatea celor care au plecat pentru a lucra în străinătate. O bună parte din numărul enorm de voturi suplimentare obţinute de Klaus Iohannis în turul doi provine din această epidemie. Capacitatea de a o defini matematic/sociologic rămâne de stabilit de către specialişti.
Incapacitatea de a se adapta unui pericol uriaş, deşi miza era vitală, rămâne semnătura omului politic Victor Ponta şi a specialiştilor strânşi pe lângă el.

Un precedent miraculos şi periculos în acelaşi timp.
Coagularea rapidă şi neaşteptată anti-Ponta este un cadou pentru Klaus Iohannis. Cadoul se poate transforma rapid într-o floare carnivoră capabilă să îşi devoreze destinatarul. Apelurile la raţiune şi răbdare, în ceea ce îl priveşte pe Klaus Iohannis, există şi sunt dovada moderaţiei pe care publicul o poate avea. Dar de data asta, noul Preşedinte şi oamenii de lângă el sunt forţaţi să răspundă, să acţioneze şi să preîntâmpine.

"Strategia din campanie, de neimplicare şi de joc la offside cu Victor Ponta, nu mai funcţionează. Singur pe tabla de şah, nu mai ai cum să invoci jocul incorect al adversarului."
Reţelele sociale, care s-au activat de unele singure pentru a-l duce la Cotroceni pe Klaus Iohannis, vor rămâne active. Vremea politicii clasice a trecut. Oricine câştigă pe un suport public enorm ştie că acesta este şi mlaştinos, pentru că nu vorbim de o strategie construită în timp, ci de acţiuni eterogene şi de oameni incontrolabili. Klaus Iohannis se poate trezi peste noapte lăsat din braţe de cei care l-au aclamat, doar pentru că nu era Victor Ponta.

Cu ce rămânem?

Un preşedinte captiv propriului mit. Klaus Iohannis nu are bucuria unui mandat liniştit. Pe Traian Băsescu îl fascina cartea de istorie şi a fost dispus să facă multe în încercările sale de a-şi marca trecerea prin fruntea ţării. Klaus Iohannis este deja în cartea de istorie, iar dacă nu va urma valul care îi cere să devină modernizatorul României, va avea parte de un eşec epic, demn şi el de o menţiune istorică. Un sistem bipartid la care am visat, dar fără partide reale care să umple matricea. Sunt semne firave că PSD şi PNL se vor ridica la înălţimea vremurilor. Explicaţia este una relativ simplă. Oamenii care conduc aceste partide nu au pus niciodata preţ pe structură în sine. Cele două partide, ca şi formaţiunile care le-au precedat, au fost mai mereu coji fragile ale unei structuri menite să propulseze carierele unor oameni politici. Nu avem oameni politici care să fie dispuşi să se sacrifice pentru partid, oricât de mult susţin asta în public. De aici şi miniştri dubioşi şi baroni capabili să propulseze oameni controlabili.

Perspectiva unei mişcări de extremă.
Un eşec al lui Klaus Iohannis lasă speranţa, care i s-a aşezat pe umeri, suspendată şi lipsită de posibilitatea unei descărcări democratice. E foarte posibil ca dezamăgirea acestui eşec să trimită electoratul către soluţii extreme. Dar apariţia unor mişcări extremiste nu se petrece peste noapte. E nevoie de radicalizare şi speranţe pierdute. Ce va face Klaus Iohannis în viitorul apropiat, cât a înţeles din ce i se cere şi cum va răspunde acestor cereri vor determina drumul politicii româneşti. Germenii extremismului există deja, să sperăm că nu se va găsi o motivaţie pentru a fi culeşi. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, Klaus Iohannis trebuie să fie capabil să traverseze deşertul politic pe care l-a primit moştenire de la Traian Băsescu, Victor Ponta, Crin Antonescu, Emil Boc, Adrian Năstase, Ion Iliescu şi mulţi alţii ca ei, inclusiv din PNL. (autor : Dan Ionescu)

Read More

De ce PSD nu se poate reforma.

După un sejur destinat relaxării şi regenerării intelectuale, ( căci shoppingul şi clubbingul sunt de esenţa pseudo social-democraţiei autohtone), premierul Victor Ponta se află, din nou, în mijlocul naţiunii ale cărei virtuţi străbune le- a elogiat în campania electorală. Este acesta un prilej de a reflecta la natura proteică şi inepuizabilă a demagogiei patriotarde.
Dincolo de aventurile mondene ale lui Victor Ponta, una dintre mizele esenţiale ale intervalului de după 16 noiembrie 2014 este însuşi destinul şi profilul politic al PSD.Vreme de două decenii, PSD a însemnat reperul în funcţie de care se definea politica naţională. Coaliţii, proiecte, politici, toate se imaginau având pe fundal silueta impresionantă şi ameninţătoare a partidului ce reuşea, invariabil, să obţină un număr impresionant de sufragii. Ultimele trei alegeri prezidenţiale au fost,indiferent de schimbarea de decor, marcate de ameninţarea pe care PSD o reprezenta. PSD este, chiar şi în acest moment, entitatea ce domină autoritar guvernul şi adminstraţia locală. Zone întregi din România se află sub controlul castei de prădători care îi alcătuieşte osatura internă.

O reformare a PSD, iată una dintre soluţiile pe care le evocă vocile publice, mai mult sau mai puţin autorizate. Perspectiva unei regândiri a PSD este evocată, cu tenacitate, de cei care se poziţionează critic faţă de Victor Ponta. Ce înseamnă această schimbare?Contururile evocate sunt vagi şi neconvingătoare. De cele mai multe ori, totul se reduce la discuţia în marginea statutului care urmează să fie rezervat politicienilor cu probleme în justiţie din cadrul PSD. Iar numărul acestora este considerabil- el creşte cu fiecare serie de campanii a DNA.

A reveni asupra temei reformării PSD este o dovadă de supremă naivitate intelectuală. Niciodată, nici măcar în clipele în care a fost confruntat cu extincţia, prin sciziuni şi lupte intestine, PSD nu şi-a formulat o autentică agendă a reinventării identităţii sale. Apartenenţa la familia socialistă europeană nu a părut să însemne ocazia de a descoperi, în trecutul şi practica altor partide, elementele destinate creionării unei noi abordări. În toţi aceşti ani, PSD a rămas fidel unui singur crez- fidelitatea faţă de tiparul fesenist. Strategiile electorale au putut varia, dar genomul fesenist este cel care a determinat evoluţia sa PSD. Noiembrie 2014 este un exemplu clasic.

Genomul fesenist este responsabil pentru tentaţia, niciodată abandonată, de a extinde autoritatea partidului asupra întregului stat. Genomul fesnist este responsabil pentru menţinerea şi rafinarea unei abordări patrimonialiste, ce face din stat şi resursele sale un domeniu de exploatat în impunitate. Genomul fesenist este responsabil pentru capacitatea PSD de a adopta discursul etnocratic al PRM- memoria guvernării Văcăroiu nu este atât de îndepărtată. Genomul fesenist estre responsabil pentru filosofia de politici publice care a făcut din perpetuarea subdezvoltării o reţetă de conservare a puterii politice. Genomul fesenist este responsabil pentru instituţionalizarea unui model pe care toate partidele noastre l-au adoptat,un model al cleptocraţiei şi rapacităţii programatice.

PSD nu se poate reforma. Tiparul fesenist este într-atât de puternic întipărit în destinul şi identitatea sa încât un viitor eliberat de el nu poate fi imaginabil. PSD nu poate trăi şi combate politic decât în interiorul acestei paradigme. Tensiunile de acum sunt posibile lupte de succesiune, iar nu dezbateri de idei.

Şansa social- democraţiei autohtone trece prin desprinderea de două modele care îi pot inhiba dezvoltarea. Refuzul, geamăn, al fesenismului psd-ist şi al radicalismului orb al grupurilor din sfera “Criticatac”- iată o cale de evoluţie ce poate conduce la desenarea unei noi identităţi. În afara cleptocraţiei şi a strângismului maniheist, se poate gândi o alternativă dominată de umanism, decenţă şi pragmatism. Delimitarea de fesenism şi de PSD este primul pas pe acest drum al reflecţiei social- democrate. (Ioan Stanomir)

Read More

ATENTIE ponta &penalii comp se pregateste pentru frauda electorala a secolului .Pentru nereguli la vot

                                                         PENTRU INCEPUT : 

IESI LA VOT ! NU LASA CA PENALII SA TRANSFORME TARA IN FEUDA LOR ! 

                                                                 JOS pOnta ! 

Daca intalnesti nereguli adreseazate : 

Expert Forum (EFOR)

Apreciată · 13 noiembrie ·  · 

Pentru că primim multe întrebări despre chestiuni tehnice și pentru că alegerile nu trebuie să fie un șir de necunoscute, în turul al doilea te asistăm de la distanță pentru a-ți exercita dreptul la vot.

Sună-ne la 0756.459.194 (Orange), 0720.273.334 (Vodafone), 0770.332.065 (Digi) sau pe Skype (ID votcorect) și întreabă-ne orice vrei despre legea electorală, cum raportezi nereguli sau ce trebuie să faci în ziua votului. Primim și sesizări vizavi de nereguli electorale prin formularul de pe www.expertforum.ro/votcorect/

Operatorii Expert Forum (EFOR) și Funky Citizens vor răspunde întrebărilor și sesizărilor tale atât sâmbătă, 15 noiembrie (între orele 15 și 20), cât și duminică, 16 noiembrie (între orele 6 și 22).

#votcorect #AsistentaAlegatori #HotlineElectoral#prezidentiale2014

Read More

ponta Aradul nu te vrea !...

ponta Aradul nu te vrea !...Asa ar trebui sa fie întâmpinat ponta în toate orașele care le vizitează în scop electoral ( călătoriile lui sunt făcute din banii noștri ! ... știți nu ? 

PS . : Domnilor jandarmi noi va plătim sa ne protejați de hoti ca ponta & psd & pnl mafia comp ! 


NOI VOTAM DNA ADICĂ

    MONICA MACOVEI !

Read More

Draq popor uslss .... sau usdas dupa noua denumire

Draq popor uslas ( la n*****  au schimbat astia ultima litera ieri  usdas suna n***** și mi-e teama ca nu se vor recunoaște cei vizați ) , privitor de latrine și cetățean spărgător de semințe , cârcotaș și nepăsător la cea ce se întâmpla în țara în care trăiești țin sa te felicit  ai primit ce ți-ai dorit .  Aleșii tai au hotărât sa își mute trandafirii roșii în alta curte , săgeata rămâne singurica și pribegita . Trandafirii au făcut franjuri săgeata dar ce mai contează tu votantule ai primit cea ce ți-ai dorit  .

Hidos spectacol 2 ani au stat și au modificat pe legi au luat sub aripa dictatoare toate instituțiile fără a guverna o clipa  și iată a venit și anul alegerilor 2014   , desigur alegerile vor fi de forma  acum ca au totul la butoniera . Stați calmi ca în 2016 alegerile se vor face în parlament  , după noua constituție nici nu va mai fi nevoie de voi . 
A început campania electorala săgeata înjură în curând trandafirii desigur la televizor în rest sunt bine merci fiți liniștiți  .  

Johannis nu ii spun neamțul pentru ca asta e un escroc și nicidecum neamț . Adică cât tupeu trebuie sa ai sa stai cu mana întinsa ai sa vrei ...stai sa vezi ...nu o funcție trei ?  ... trei mai frate side toate mai , și finanțe și interne și primărie . .  Asta  le știe pe toate și poate fi în același timp peste tot  . Sau stai poate vor sa mute astia guvernul la Sibiu  ...ei na spuneam și eu nu lasă astia asa ceva ... 

Te-ai uitat la latrine toată ziua și ai ochii injectați cu Băsescu , spargi semințe și murmui printre dinți  "Jos Băsescu ! " .  Ai murmurat 2 ani același lucru i-ai votat pentru acest program , dar fraiere ți-au  dat teapa nu l-au dat și nici nu îl vor da jos .  Mai ai semințe ? ... nu de alta dar astia au scumpit tot  ( chiar semințele  le-au scumpit ? )  întrebam și eu ți-au promis lapte și miere ...  ți-au dat circ și gâlceava .

Si circul continua , măcar de-ar fi circ harababura asta  e cea ce meritați USD,USL ,ACR   trei în unu  dar nimic concret . Or fi socialiști ?  Or fi capitaliști ? ... Greșit sunt doar niște borfași . Da  ați votat niște borfași . Unde va stat capul când i-ați votat ? ... habar n-am ... dar observ un lucru sunteți perseverenți în prostie , ați greșit dar tot le mai acordați încrederea  . Cum puteți mai frate sa mai  dați încredere lui ponta care va minte cum respira , dar și lui crin care va arătat 2 luni ce poate în scaunul de la Cotroceni ?   Trebuie sa fi cel putin inconștient , daca nu nebun .

Si am încălecat pe o sa și va las pe toti asa ... desigur deocamdată  ... și nu va voi spune sa mai ieșiți în strada  ( nu am cui )  dar am sa va mai caut de aici ....

Read More

23 noiembrie 2013 by Viorica Crainic

Bine v- am regăsit!

"Oricum, tortura era aşa de mare încât la un moment dat simţeai că tot ce n-ai spus, este o piatră pentru tine: nu mai puteai să o duci.......Şi câtă vreme e teroare, nu poţi fi în linişte, orice ai face, chiar dacă ai lucra în sensul terorii "…

(Gheorghe Calciu-Dumitreasa)

 

Victor Ponta  : Preşedintele ne atacă toate proiectele.

Premierul Victor Ponta a declarat,  că în privinţa deciziei CCR referitoare la Rompetrol el nu vorbeşte de judecătorii Curţii, ci de faptul că şeful statului atacă toate proiectele Guvernului USL, subliniind în context faptul că în cazul companiei în speţă există pericolul insolvenţei dacă memorandumul dintre Guvern şi Rompetrol Group nu va deveni operaţional.
"Nu vorbesc de judecătorii CCR, ci vorbesc despre faptul că preşedintele României ne atacă absolut toate proiectele, cu sau fără sens, şi le atacă de mai multe ori până când, ca să spun aşa, reuşeşte să le declare neconstituţionale. Dacă nu reuşeşte din prima, încearcă a doua oară. A văzut că nici a doua, încearcă a treia, ceea ce are efecte economice asupra locurilor de muncă şi asupra încrederii investitorilor străini în seriozitatea României", a declarat premierul Ponta.
Întrebat dacă intervenţia să publică pe subiectul Rompetrol cu o zi înainte de pronunţarea CCR nu reprezintă o încercare de influenţare a Curţii, Ponta a respins ipoteză şi a spus: "nici vorbă".

"E în regulă, mă întrebaţi ceva. Eu sunt îngrijorat de faptul că bugetul care înseamnă şcoli, spitale, drumuri pierde 1,2 miliarde de dolari. Sunt foarte îngrijorat de acest lucru. Şi este datoria mea să găsesc soluţii pentru a compensa cele 1,2 miliarde de dolari. În rest, restul discuţiilor sunt tot politice", a spus Ponta.
Întrebat dacă Guvernul va merge înainte cu memorandumul încheiat cu Rompetrol, Victor Ponta a spus: "Nu ştim ce a decis Curtea, trebuie să spună Curtea. Cred că nici Curtea nu ştie ce a decis. O să aflăm."

"Noi ne asumăm, problema e următoarea. Prin lege promulgată de preşedintele Traian Băsescu s-au încheiat contracte cu compania Rompetrol, în primul rând, cu compania Ford, cu compania Enel, dacă nu mă înşel, cu marile companii, legi promulgate de preşedintele Băsescu. Curtea Constituţională aceasta pe care o invocaţi dumneavoastră în iunie a zis că e neconstituţională legea. De ce nu mai e în noiembrie? Nu vă pot răspunde şi nu pot comenta", a afirmat Ponta.

PDL  : A sesizat Curtea Constituţională în privinţa legii descentralizării.

PDL a sesizat Curtea Constituţională în privinţa legii descentralizării şi a notificat Camerei Deputaţilor acest demers, conform unui comunicat al partidului.
Sesizarea este semnată de 70 de deputaţi democrat-liberali.

"Sesizarea către Curtea Constituţională a României arată că, în opinia semnatarilor, legea privind descentralizarea unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale încalcă dispoziţiile constituţionale din articolul 1 (aliniate 1,3,4 şi 5), articolul 61 (aliniat 1), articolul 102 (aliniat 1), articolele 120-122, articolul 114 şi 136", se spune în comunicat.
PDL opinează că: "proiectul încalcă articolul care consacră unitatea statului român(...) legea permite transferul de proprietate între unităţile administrativ- teritoriale fără hotărâre de Guvern(...) legea încalcă principiile fundamentale ale descentralizării şi principiile constiuţionale în ce priveşte purtătorii autonomiei locale care sunt consiliile locale şi primarii" şi că procedura angajării răspunderii este neconstituţională.
PDL va depune o moţiune simplă pe descentralizare, în condiţiile în care nu a reuşit să adune suficiente semnături pentru o moţiune de cenzură întrucât "UDMR, care e în coşul de susţinere al actualei puteri, a refuzat să o semneze", a declarat, deputatul Ioan Oltean.

Vasile Blaga : Eu doresc mai mult ca oricine unificarea dreptei.

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat sâmbătă, la Alba Iulia, că îşi doreşte mai mult ca oricine altcineva unificarea dreptei, el adăugând că prezidenţialele de anul viitor vor fi câştigate de candidatul democrat-liberal, adăugând că nu îl poate reevalua pe Crin Antonescu, iar acesta nu va avea susţinerea PDL.

'"Da. Eu doresc mai mult ca oricine altcineva (n.red. - unificarea dreptei). Îmi doresc mai mult ca oricine altcineva mai ales că avem experienţă în tot felul de unificări. Acest partid ştie, ca pe fundamente foarte serioase, să facă şi alianţe şi fuziuni", a spus Vasile Blaga în faţa Consiliului de Coordonare Judeţean Alba
Preşedintele PDL le-a mai spus celor peste 700 de democrat-liberali prezenţi, sâmbătă, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia, că el nu poate să îl reevalueze pe liderul PNL, Crin Antonescu, iar PDL îşi va susţine propriu candidat de dreapta, nu pe acesta.

"Eu nu mă pricep la reevaluări. Eu nu-l pot reevalua pe Antonescu. Cum să-l reevaluez eu pe Antonescu după ce l-am văzut în vara anului 2012 atacând România şi statul de drept? Cum să-l reevaluez pe Antonescu pe care l-am văzut, din nefericire pentru el, şase săptămâni la Cotroceni? Şi dacă dormea, filozof rămânea. Dar, din păcate, aţi văzut ce-a făcut. Nu-l putem sprijini, pentru că şi el, şi, înaintea lui, Năstase, şi-au propus să ne distrugă. Cum aş putea eu să vă cer să-l sprijiniţi pe Ponta? Ferească Dumnezeu. Şi atunci, hai să mergem înainte, noi, cu un candidat al nostru, care sunt convins că va convinge dreapta', a declarat preşedintele PDL. El a adăugat că partidul are forţa ca să-l susţină 'pe cel mai bun şi pe cel mai puternic om de pe partea dreaptă, dar care nu se va numi Antonescu, şi care va câştiga Preşedinţia.
Vasile Blaga a mai spus că PDL va merge singur în europarlamentare, "ca să-şi măsoare forţele în faţa electoratului", propunându-şi obţinerea a cel puţin 7-8 locuri de europarlamentar.
 "Noi ne propunem ca partidul mobilizat, cu o listă foarte bună, să depăşim 20%. Asta înseamnă 7 - 8 locuri minimal. Asta încercăm să obţinem, spre asta ne îndreptăm", a declarat preşedintele PDL.

Kelemen Hunor  : Trebuie să ne împrietenim din nou cu metodele democratice ale opoziţiei politice.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, în faţa delegaţilor la şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) al UDMR de la Târgu Mureş, că Uniunea este de un an şi jumătate în opoziţie, Guvernul având un sprijin parlamentar de 70 la sută şi că a optat pentru un rol de "opoziţie constructivă".

"Trebuie să ne împrietenim din nou cu metodele democratice ale opoziţiei politice, nu trebuie să ne prefacem că folosirea acestor instrumente ar însemna o altă direcţie în politica noastră. Politica să fie o sală de aşteptare, în care doar să stăm, fără să deranjăm pe nimeni? Ne-am confruntat cu provocări grele în ultimii ani şi nimic nu spune că situaţia se va schimba. Nu e tragedie să fii în opoziţie. Dacă drepturile nu s-ar revoca, n-ar trebui să ne temem", a spus Kelemen Hunor.
Preşedintele UDMR a susţinut că "permanent se inventează ceva nou, se încearcă reorganizări care nu înseamnă o schimbare de situaţie în direcţia dorită" şi din ce în ce mai des constată "că păstrarea drepturile obţinute e o provocare la fel de mare ca păşirea înainte".

"Tot prin instituţiile justiţiei se încearcă să ni se transmită mesajul că un ungur nu trebuie să trăiască cu drepturi depline, că poate face puşcărie. Tot o arătare a muşchilor e că poliţia politică urmăreşte reprezentanţii maghiarilor. Nu cred că pentru albumul de fotografii. Primarul din Târgu Mureş elimină în afara oraşului acţiunile ungureşti (se referă la Festivalul "Vâltoarea" din această vară, pentru care nu s-a aprobat organizarea în centrul oraşului - n.r.), pentru el ungurul bun e ungurul tăcut, care nu ţine la identitatea lui şi nu vrea nimic", a spus Kelemen Hunor.

Mircea Geoană : PSD trebuie să câştige tot în 2014 ca să înceteze coabitările.

Senatorul PSD Mircea Geoană a afirmat sâmbătă, la Buzău, că social-democraţii trebuie "să câştige tot în 2014" ca să înceteze coabitările în România, iar ciclurile politice între preşedinte, majoritatea parlamentară şi guvern să fie resincronizate.
"Coabitările în România începând cu decembrie 2014 trebuie să înceteze. Ciclurile politice între preşedintele României, majoritatea parlamentară şi guvernul rezultat din acea majoritate trebuie să fie resincronizate. Un preşedinte de stânga cu o majoritate de stânga cu PSD ca ax central al Guvernului în anul viitor", a afirmat Geoană, în cadrul discursului susţinut la Buzău la Forumul Naţional România Europeană 2014-2020. De asemenea, el a arătat că PSD-ul "trebuie să câştige tot în 2014" astfel încât să poată începe un ciclu politic caracterizat de stabilitate şi creştere economică.
El a adăugat că în 2014 se va pleca din start cu cele 5,2 milioane de voturi şi că partidul poate face scorul care să îl conducă la Cotroceni. "De la 5,2 milioane de voturi plecăm şi în 2014 şi, cu acest partid, cu această generaţie nouă de lideri, vă garantez că partidul face scorul care să ne conducă la victorie la Cotroceni", a mai spus parlamentarul senatorul PSD.

Remus Pricopie : Educaţia primeşte 13% din bugetul pentru 2014, cu 2 miliarde lei mai mult decât în 2013.

Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a declarat sâmbătă că, pentru anul 2014 sectorul învăţământului primeşte 13% din bugetul naţional, adică peste 22 de miliarde de lei, cu două miliarde lei mai mult decât în 2013, iar aceasta este cea mai mare creştere din ultimii ani.
"Pentru că spaţiul public este inundat în aceste zile de informaţii inexacte despre bugetul alocat Educaţiei, o corectă informare a cetăţenilor trebuie să plece de la cifre. Astfel, pentru anul 2014, Educaţia primeşte 13% din bugetul naţional, adică peste 22 de miliarde de lei, cu două miliarde mai mult decât în 2013. Este cea mai mare creştere din ultimii ani. În valoare absolută, Educaţia va beneficia în 2014 de cel mai mare buget din 2009 încoace, la care se pot adăuga fondurile de la Sport şi Tineret, respectiv cele care îi vizează pe elevi şi studenţi, precum şi fondurile destinate integrării tinerilor pe piaţa muncii", afirmă Pricopie, într-un comunicat.

"Fiind vorba despre o creştere a bugetului, acest lucru se va reflecta şi în salarizarea cadrelor didactice. Este cazul profesorilor debutanţi din preuniversitar, care vor beneficia de o creştere salarială de 10%, dar şi al asistenţilor şi preparatorilor, care vor avea, de asemenea, 10% în plus la salariu (...) Un buget mai mare pentru Educaţie înseamnă şi un sprijin mai consistent pentru studenţi. Astfel, subvenţiile pentru cămine şi cantinele din campusurile universitare vor creşte cu 10%", a evidenţiat ministrul Educaţiei.

Mariana Câmpeanu : Bugetul pe 2014 va asigura plata fără sincope a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale.

"Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetul pentru şomaj au fost construite pe indicatorii macroeconomici şi sociali pentru 2014 şi pe o prognoză, sperăm noi realistă, în privinţa numărului de persoane care vor beneficia de pensie, de ajutoare sociale, de indemnizaţii pentru şomaj, în aşa fel încât să putem asigura respectivele plăţi fără nicio sincopă', a afirmat ministrul Muncii. Mariana Câmpeanu a subliniat că, în situaţia apariţiei 'unor fenomene deosebite', există posibilitatea rectificărilor bugetare, însă actuala construcţie se bazează pe date realiste. De altfel, în 2014, pentru susţinerea sistemului public de pensii şi a sistemului asigurărilor de şomaj se va aloca 8,2% din PIB. Referindu-se la reducerea cotelor de contribuţii sociale, ministrul Muncii a precizat că aceasta se va produce 'după execuţia bugetară de la mijlocul anului viitor, când vor fi disponibile toate datele, inclusiv influenţele reducerii TVA în sistemul de panificaţie, pentru a nu fi afectată stabilitatea sistemelor de asigurări sociale'

Valeriu Zgonea : Ar fi o "mare greşeală'' şi un ''tertip'' o anchetă a Parchetului General în privinţa terenului din Călăraşi.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat sâmbătă, la Buzău, că ar fi "o mare greşeală" şi "un tertip" deschiderea de către Parchetul General a unei anchete în privinţa achiziţiei de către familia Băsescu a terenului din localitatea Nană din judeţul Călăraşi, în condiţiile în care o comisie parlamentară ar fi mai potrivită să facă lumină în acest caz.

"Din punctul meu de vedere ar fi o mare greşeală. Comisiile de anchetă parlamentară au un rol bine definit în structurile democratice şi ele pot să analizeze cauzalităţi, atitudini, comportamente în cadrul instituţiilor de stat, care de fapt generează, până la urmă, dacă nu corupţie, un anumit mod lax de a permite şi a ajuta politicienii care utilizează funcţiile în scopurile personale şi ale familiei. Aceste lucruri trebuie sancţionate", a declarat Valeriu Zgonea.
El a adăugat opinia sa că o comisie parlamentară poate face lumină în acest caz şi să dea "credibilitate" preşedintelui Băsescu în cazul în care nu a acţionat ilegal. "Transparenţa este extrem de importantă. Eu cred că o comisie parlamentară ar face lumină în acest caz şi ar da şi o credibilitate preşedintelui că nu a acţionat ilegal şi nu a dat niciun telefon şi nu a forţat nicio instituţie a statului român să-i ofere un credit preferenţial familiei sale", a mai spus Zgonea.

Zgonea a mai spus că este extrem de important ca militanţii PSD să îi determine pe români să iasă la vot în 2014 şi să îi voteze pe social-democraţi pentru că altfel există riscul naşterii unui curent periculos, pe fondul crizei economice şi al pierderii locurilor de muncă.

"Trebuie să dăm sentimentul că suntem o ţară stabilă, că discursul xenofob şi rasist nu există, că suntem cea mai stabilă ţară din Europa de Est şi Balcani. Trebuie să dăm un semnal noi, partidele tradiţionale în Europa, că suntem uniţi împotriva acestui curent care prinde teren în momentul în care criza generează instabilitate în familie şi în comunitate. PSD trebuie să poarte stindardul toleranţei, al păstrării unui mesaj decent asupra valorilor europene pe care le promovăm. Am văzut tineri care sub tehnica discursului şi sub sigla vreunui partid au manifestări violente, jignitoare. Există acest pericol, noi suntem concentraţi să ne batem între noi şi ignorăm acest pericol care ne paşte", a declarat Zgonea.

Cătălin Ivan  : Descentralizarea e un prim pas spre regionalizare.

Purtătorul de cuvânt al PSD, europarlamentarul Cătălin Ivan a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Baia Mare, că descentralizarea este un prim pas spre regionalizare, scopul fiind ca administraţiile locale să fie mult mai eficiente în gestionarea fondurilor proprii şi a finanţării proiectelor europene.

"Descentralizarea va fi primul pas spre regionalizare şi va permite administraţiilor locale să ia deciziile cele mai corecte în desfăşurarea actului administrativ", a afirmat Ivan.

" USL este primul Guvern care decide să dea din puterea centrală administraţiilor locale , un Guvern care hotărăşte să lase administraţia locală să decidă ce face cu banii care-i colectează sau banii să se colecteze la nivel de regiune şi judeţ, iar proiectele să fie concepute şi finanţate la nivel de judeţ sau regiune şi finanţate de aici. Dacă aşteptăm de fiecare dată ca 5-10 oameni să decidă la Bucureşti pentru toată ţara vom avea mari surprize, oamenii respectivi fiind din anumite zone vor lua anumite decizii. De exemplu, dacă vin de la Satu Mare vor lua o decizie favorabilă aeroportului din Satu Mare decât celui din Baia Mare, dacă vin de la Bacău e mai important ceea ce se întâmplă la Bacău, decât ce se întâmplă în Iaşi. Este foarte important ca finanţarea să vină de la nivel de regiune şi proiectele să fie gândite acolo", a mai spus Cătălin Ivan.

Sanitas  : Sindicaliştii vor organiza luni o grevă de avertisment de două ore.

Membrii Federaţiei Sanitas vor intra în grevă de avertisment luni, între orele 8,00 şi 10,00, pentru a atrage atenţia asupra mai multor revendicări, a declarat sâmbătă prim-vicepreşedintele Federaţiei Sanitas, Marius Sepi, după întâlnirea cu conducerea Ministerului Sănătăţii pe tema contractului colectiv de muncă.

"Vom asigura urgenţele ca de obicei şi celelalte servicii care nu pun în pericol viaţa pacienţilor. Probabil între orele menţionate policlinicile vor fi închise, o să recomandăm oamenilor să aibă răbdare cu noi. Se va asigura o treime din activitatea spitalelor, colegii mei au făcut notificare în toate spitalele. Acum se lucrează în echipe mixte între conducerea spitalelor şi colegii mei în aşa fel încât să nu periclităm sub nicio formă viaţa pacienţilor", a precizat Sepi.
De asemenea, Marius Sepi a adăugat că Federaţia Sanitas este deschisă la orice negociere. "Din punctul nostru de vedere nu există nicio piedică. Suntem raţionali, nu am cerut nimic în plus decât doar ceea ce este în programul de guvernare pentru care USL-ul a fost votat, aşa că la orice oră telefoanele noastre sunt deschise", a subliniat Marius Sepi.

Ankara l-a declarat "persona non grata" pe ambasadorul Egiptului în Turcia.

Ankara l-a declarat sâmbătă 'persona non grata' pe ambasadorul Egiptului în Turcia, ca răspuns la expulzarea ambasadorului Turciei la Cairo, a anunţat Ministerul turc al Afacerilor Externe, relatează AFP.
"Ambasadorul Egiptului Abderahman Salah Eldin (...) este declarat 'persona non grata', în conformitate cu principiul reciprocităţii pe care se bazează relaţiile internaţionale", a declarat Ministerul într-un comunicat, după ce l-a convocat pe oficialul egiptean în funcţie la Ankara. Egiptul l-a expulzat sâmbătă pe ambasadorul Turciei la Cairo ca urmare a afirmaţiilor premierului turc Recep Tayip Erdogan, care a condamnat represiunea împotriva islamiştilor declanşată de noile autorităţi egiptene, a anunţat Ministerul de Externe egiptean

Dosarul nuclear iranian: Rusia consideră că există ''o şansă reală'' de a se ajunge la un acord.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a estimat că există ''o şansă reală'' de a se ajunge la un acord cu Iranul la Geneva în legătură cu problema nucleară, potrivit unui comunicat al ministerului său, publicat sâmbătă, relatează AFP.
Lavrov, care s-a întâlnit la Geneva vineri cu omologul său iranian, Mohammad Javad Zarif, a subliniat că, în cadrul acestei întâlniri, ''pentru prima dată în ultimii mai mulţi ani, Grupul 5+1 are o şansă reală de a ajunge la un acord''. Cei doi miniştri au discutat despre ''puncte-cheie care, în poziţiile fiecăruia, împiedică ajungerea la o decizie'', se spune în comunicat.
AFP aminteşte că Lavrov a sosit vineri la Geneva, unde s-a întâlnit, de asemenea, cu şefa diplomaţiei europene, Chaterine Ashton.
Miniştrii de externe din Grupul 5+1 /SUA, Marea Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania/ se întâlnesc sâmbătă la Geneva în cadrul unor discuţii cu Teheranul în încercarea de a găsi un acord privind programul nuclear iranian, după zece ani de tentative zadarnice.

ŞTIRI METEO

Duminică, 24 noiembrie 2013, vremea va fi în general închisă, cu ploi în cea mai mare parte a ţării. Temperaturile maxime se vor încadra între 8…9 grade în Transilvania și 17 grade în sud-estul exterm al țării, iar cele minime vor fi cuprinse între 1 și 11 grade. În partea a doua a nopții, în zona de munte ploile se vor transforma în lapoviță și ninsoare, iar spre dimineață precipitații mixte vor fi posibile și în nord-vestul teritoriului. Izolat, mai ales în zona Carpaților Meridionali, cantitățile de apă pot depăși 10…15 l/mp. Vântul va sufla slab și moderat.
În Bucureşti, vremea va rămâne mai caldă decât în mod obișnuit pentru a treia decadă a lunii noiembrie. Cerul va fi mai mult noros și temporar va ploua, cu precădere în cursul nopții. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 13…15 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de 9 grade.

PERSONALITĂŢI

Gheorghe Calciu-Dumitreasa

Gheorghe Calciu-Dumitreasa (n. 23 noiembrie 1925, Mahmudia, județul Tulcea, d. 21 noiembrie 2006, Washington) a fost un preot ortodox român, dizident anticomunist și luptător pentru drepturile omului. Părintele Calciu a fost unul dintre acei luptători anticomuniști care au mărturisit credința lor în Hristos și în ideea națională, cu însuși sângele lor. A îndurat peste 21 de ani de închisoare sub comuniști (1948-1964, 1979-1984), trecând și prin furia iadului reeducării din pușcăria pentru studenți de la Pitești (1949-1951), unde a făcut anumite compromisuri. Cu multă pocăință, a reușit să depășească această greșeală, refuzând ulterior orice compromis cu sistemul comunist. Un fost coleg de detenție de la Pitești - Dan Lucinescu - scria în volumul "Jertfa": Este bine în această situație să existe o exemplificare, aleasă nu întâmplător la cel ce mai târziu a ajuns preotul Calciu. Când respectivul, în urma unor crunte presiuni fizice a fost îndemnat să lovească un coleg de al lui, a căzut în genunchi în poziție de rugăciune și din ochii suferinzi, de căprioară rănită, începură să-i curgă lacrimi iar din răni sânge".

A fost transferat apoi la Gherla. În procesul intentat de comuniști așa-zișilor vinovați ai reeducării de la Pitești, Părintele Gheorghe Calciu arată în sala de ședință că adevărații vinovați sunt Securitatea și conducerea Ministerului de Interne. În luna iulie 1958 este transferat la Jilava, la secția de exterminare, numită Casimca (celulele erau situate la câțiva metri sub pământ, fără iluminare naturală și fără altă aerisire decât 3 găuri în ușă, cu apă curgând continuu pe pereți). I-a avut colegi de celulă pe Iosif V. Iosif, Marcel Petrișor și pe Constantin Oprișan. Alături de ceilalți doi colegi, au avut grijă permanent de Costache Oprișan, care era bolnav de TBC și care nu beneficia de nicio asistență medicală. Într-un gest de bunătate și lepădare de sine, și-a tăiat venele scurgând sânge în gamelă, pentru ca, după decantarea hematiilor să-i dea să bea limfa lui Costache Oprișan, care pierduse mult sânge. A fost eliberat din închisoarea Aiud în anul 1963 dar i s-a stabilit domiciliu obligatoriu în Bărăgan. În urma amnistiei generale din 1964, părintele Gheorghe Calciu a fost eliberat. A urmat Filologia și Teologia, fiind învestit cu harul preoției. Devine profesor la Seminarul Teologic Ortodox din București. La marele cutremur din 4 martie 1977, o aripă a internatului Seminarului se prăbușește. Chemat de seminariști, vine în toiul nopții de acasă și este singurul profesor care, alături de câțiva elevi, lucrează cu mâinile goale toată noaptea pentru a încerca să salveze de sub dărâmături pe cei patru seminariști îngropați sub moloz.
Ca profesor la Seminarul Teologic Ortodox din București, a continuat să lupte împotriva ateismului. În Postul Sfintelor Paști, din anul 1978, ține un șir de 7 prelegeri, intutulate "Șapte cuvinte către tineri", predici care s-au bucurat de o largă audiență în rândul studenților de la multe facultăți din București. Ia atitudine public față de dărâmarea Bisericii Enei din București, pe locul căreia se planificase construirea unei crâșme. Pe tot parcursul acestei perioade primește zilnic telefoane de amenințare, menite să îl descumpănească și să-i terorizeze familia. Atât predicile ținute cât și protestul față de demolarea Bisericii Enei îl aduc din nou în vizorul Securității. Este arestat în anul 1979, judecat și condamnat abuziv la mai mult de 10 ani închisoare. I se confiscă și averea, astfel încât soția și copilul rămân fără frigider, aragaz și alte bunuri de strictă folosință. Prin executarea pedepsei s-a urmărit o nouă reeducare a sa. Acest fapt a determinat un val de proteste din partea exilului românesc. În ajutorul său se ridică intelectualii din exil: Mircea Eliade, Virgil Ierunca, Eugen Ionescu, Monica Lovinescu, Paul Goma. A fost mai întâi internat la secția de psihiatrie a penitenciarului Jilava, alături de nebuni în toată regula. Ulterior a fost transferat la penitenciarul Aiud, unde a avut colegi de celulă condamnați pentru omor. Cea mai mare perioadă a detenției a petrecut-o totuși în izolare. În timpul detenției a fost bătut, umilit și ținut nemâncat. După 5 ani și jumătate, în 20 august 1984, este eliberat, ca urmare a presiunilor internaționale venite din partea liderilor lumii, cum ar fi Margaret Thatcher, Ronald Reagan, Papa Ioan Paul al II-lea. Contrar voinței sale, în anul 1985 este obligat să părăsească țara împreună cu familia.
Exilul
În anul 1985, se stabilește în Statele Unite, unde primește cetățenia de onoare. Între sfârșitul anului 1985 și 1988 a locuit cu familia la Cleveland. Pentru a-și asigura existența sa și a familiei, a lucrat și în construcții, ca muncitor necalificat, cărând saci de ciment. În anul 1989 se mută cu familia la Washington DC, unde preia parohia românească "Sfânta Cruce". A continuat să muncească în construcții până când a reușit să-și cumpere o casă, la circa 20-30 kilometri de biserica parohială. De-a lungul păstoririi de către Sfinția Sa a parohiei Sfânta Cruce, numărul credincioșilor a crescut impresionant. Multe persoane de alte confesiuni s-au convertit la ortodoxie, pentru dragostea, harul și viața îmbunătățită pe care le avea părintele. În SUA și-a continuat lupta în numele lui Dumnezeu și eforturile pentru apărarea intereselor românilor, fiind autorul ideii Romfest și unul dintre fondatorii evenimentului bienal - cea mai mare sărbătoare a românilor de pretutindeni -, al cărui Comitet Internațional îl conducea. Este primit la Casa Albă de 2 președinți - Ronald Reagan și George W. Bush. Părintele Calciu slujea la Biserica Ortodoxă Română „Sfânta Cruce” din orașul Alexandria, statul Virginia (lângă Washington D.C.). În anul 2006 a catalizat eforturile pentru întemeierea unei noi biserici pentru românii din zona Washington D.C., Biserica Sf. Andrei. Călătorea aproape anual în România, ținând conferințe și vizitând prieteni.
Bolnav de un cancer al pancreasului și operat la Spitalul Militar din București, a fost vizitat, printre alții, de Părintele Arhimandrit Iustin Pârvu de la Mănăstirea Petru Vodă, de Înalt Prea Sfinția Sa Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului și de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la acea vreme, Prea Fericitul Teoctist. A trecut la Domnul în Statele Unite, în ziua de 21 noiembrie 2006, de Praznicul Intrării Maicii Domnului în Biserică. Slujba de înmormântare a fost oficiată de Prea Sfințitul Episcop Vicar Irineu Duvlea. În țară, a fost prohodit în biserica Radu Vodă (de unde fusese alungat în 1979) de însuși Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericirea Sa Teoctist, alături de alți ierarhi și foști elevi, ajunși acum preoți. Conform dorinței sale, este înmormântat în țara pe care a iubit-o atât de mult, în cimitirul Mănăstirii Petru Vodă, din județul Neamț (unde a fost prohodit de Părintele Arhimandrit Iustin Pârvu, de monahii obștei și de sute de credincioși).

S -AU ÎNTÂMPLAT ÎN 23 NOIEMBRIE ......................

Evenimente

     1843: Ion Ghica a inaugurat cursul de Economie politică la Academia Mihăileană de la Iași, cu lecția "Despre importanța economiei politice"
    1864: Este înfiinţat prin decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Muzeul Național de Antichități din capitală, având în colecție piesele Tezaurului de la Pietroasa. Din anul 1990 muzeul se va numi Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române
    1889: A fost instalat, într-un cazinou din San Francisco, primul tonomat din lume
    1945: A luat sfârșit sistemul de raționalizare a alimentelor impus în SUA, pe durata celui de-al doilea război mondial
    1999: Premiul "Până de aur pentru libertatea presei" a fost acordat de Asociația Mondială a Ziarelor (AMJ) ziaristului sirian Nizar Nayyouf, deținut din 1991 într-o închisoare militară din Damasc
    2000: Sunt repatriate rămășițele pământești ale lui Nicolae Rădescu, ultimul prim–ministru democrat al României înainte de comuniști (6 dec. 1944-28 feb. 1945); silit să demisioneze, părăsește România la 17 iunie 1946, stabilindu-se în SUA

S -a născut în.............

   1754: Abraham Baldwin, politician american, unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite ale Americii (d. 1807)
    1837: Johannes Diderik van der Waals, fizician olandez, Premiul Nobel pentru fizică 1910 (d. 1923)
    1869: Valdemar Poulsen, fizician și inginer danez (d. 1942)
    1876: Manuel de Falla, compozitor spaniol (d. 1946)
    1920: Paul Celan, poet de limbă germană, unul dintre reprezentanții cei mai tenaci ai modernismului ("Nisipul urnelor", "Grațiile limbii", "Trandafirul nimănui") (d. 1970)
    1925 : Gheorghe Calciu-Dumitreasa, preot și dizident român (d. 2006)
    1941: Franco Nero, actor italian

 Decese......

    1923: Urmuz (Dimitrie Demetrescu Buzău), unul dintre cei mai originali reprezentanți ai literaturii române de avangardă (n. 1883)
    1935: Maria Cunțan, poetă română (n. 1862)
    1949: Carol Ardeleanu , prozator (n. 1883)
    1953: Ilie E. Toroutiu, critic, istoric literar, folclorist și traducător (n. 1888)
    1976: André Malraux, scriitor francez, teoretician de artă și politician (n. 1901)
    2006: Philippe Noiret, actor francez (n. 1930)
    2012: Larry Hagman, actor american (n. 1931)

  Sărbători

    Ziua economiștilor

surse : www.mediafax.ro, agerpress.ro, ro.wikipedia.org

Read More