12 decembrie 2013
"Nu dragi prieteni, nu cred că suntem în faţa unei dihotomii intre statul de drept şi alt fel de stat, ci cred că suntem în faţa unui proces regretabil de abandonare a viitorului în favoarea unui trecut pe care, iată, unii şi l-ar dori rectificat, falsificat…îmbunătăţit, iar în aceste condiţii, daţi-mi voie să vă rog frumos să judecaţi profund, să vă gândiţi mai bine şi îndelung. Vreau doar să vă gândiţi mai bine, mai profund…" ( Cristian Diaconescu)
"Voiculescu este un viitor puşcăriaş. Cel puţin aşa cum arată prima instanţă, cu cinci ani. Nu a fost o presiune mică din partea lui Voiculescu pentru această lege cu amnistia şi graţierea, ci o presiune consistentă, în mod cert pe ambii lideri, şi pe Ponta şi pe Antonescu. Probabil că Adrian Năstase a avut contribuţia lui, pentru că Ponta trebuie să-l asculte. Mai are Zambaccian în faţă în care, sincer, îi doresc tot binele din lume. Dar, eu nu ştiu cum se derulează dosarul. Sunt riscuri consistente pentru mulţi oameni politici, extrem de influenţi asupra celor doi lideri", a afirmat Băsescu, joi, la Adevărul Live, întrebat cu privire la legea amnistiei şi graţierii. Potrivit preşedintelui Băsescu, Antonescu şi Ponta sunt "lideri slabi", care nu pot "ţine partidul în mână".
"Nu suntem la stadiul să graţiem. Dacă avem nevoie de ceva, dacă este supra-aglomeraţie în penitenciare, să mai construim două penitenciare, dar nu suntem la stadiul graţierilor în număr mare. Cazuri excepţionale mai poţi gândi", a susţinut şeful statului.
"Nu spune nimeni că avem condiţii ideale. Dar, decât să pui în libertate 10-12.000 de infractori, pentru care statul a cheltuit enorm să-i extragă din societate - să ştiţi că nu s-au dus singuri acolo, au fost ani de anchetă, ani de supraveghere, cu poliţie, cu procuratură, cu judecători, au fost ani de cheltuieli pentru fiecare dintre ei - şi dintr-o dată, vine o lege şi spune: 'îi facem liberi'. Nu este o soluţie. Eu, în locul politicienilor care se plâng că sunt supraaglomerate puşcăriile, aş fi spus: 'măi fraţilor, nu avem bani'. Să spunem că nu are statul români bani să construiască încă vreo două-trei puşcării. Faceţi puşcării private", a declarat Preşedintele Băsescu.
Liderul Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, a spus, astăzi, la Iaşi, că este necesară constituirea unei comisii speciale în Parlament, care să verifice modul în care au trecut prin comisii modificările la Codul Penal, susţinând că ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ar trebui să demisioneze.
"S-au forţat procedurile şi regulamentele. Este necesară o comisie specială care să verifice toate aceste lucruri. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ar trebui şi el chemat în faţa Comisiei Juridice din Cameră pentru a explica avizul dat de Guvern pe modicările respective. Mai mult, cer demisia ministrului Justiţiei. Este nevoie să vină în Parlament şi să spună cum au ajuns proiectele pe masa parlamentarilor", a afirmat Mihai Răzvan Ungureanu.
"Toate persoanele sumbre ale mafiei politice, gen cazul Voicu, respiră uşuraţi că-şi petrec Crăciunul în linişte pe seama noastră", a spus Ungureanu.
"Ar fi un gest demonstrativ al opoziţiei. O grevă ar trebui urmată de părăsirea legislativului cel puţin până la finalul actualei sesiuni parlamentare", a mai spus Mihai Răzvan Ungureanu.
Liderul FC consideră că batjocorirea statului de către USL repune România pe lista ţărilor nefrecventabile, la fel cum s-a întâmplat în anul 1990, când minerii au venit la Bucureşti.
"Cred că ne apropiem de un punct critic, pentru că România devine ţapul ispăşitor al Europei. Suntem în situaţia din vara anului trecut, motiv suplimentar pentru îndepărtarea de Schengen", a adăugat Mihai Răzvan Ungureanu.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, astăzi, că şeful statului dezinformează cu bună ştiinţă în privinţa consecinţelor aduse modificărilor Codului Penal pentru a distrage atenţia opiniei publice de la ancheta Parlamentului cu privire la afacerile cu terenuri ale familiei Băsescu.
"Traian Băsescu este furios că Parlamentul a votat înfiinţarea comisiei de anchetă privind achiziţia terenului de către faţa preşedintelui. Şi atunci minte şi dezinformează cu privire la consecinţele modificărilor aduse Codului Penal. Preşedintele coordonează o adevărată campanie de dezinformare, o campanie care face rău României, la fel cum a făcut şi în vara anului trecut", a menţionat Zgonea potrivit unui comunicat de presă.
Preşedintele Camerei a adăugat că şeful statului are mijloace instituţionale pentru a-şi exprima poziţia cu privire la modificările aduse Codului Penal, dar a ales în schimb să lanseze o campanie cu minciuni şi dezinformări şi să inventeze lovituri de stat. Zgonea a mai precizat că modificările aduse Codului Penal respectă întru totul principiile statului de drept.
"Modificările pe care le-am adus pun în acord Codul Penal cu prevederile Constituţiei şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care disting între funcţionari publici şi parlamentari. Acestea nu afectează nici activitatea DNA şi nici pe cea a ANI, care funcţionează în baza unor legi proprii, care nu au fost modificate. Parlamentarii vor putea fi în continuare cercetaţi atât pentru corupţie cât şi pentru situaţiile în care se află în conflict de interese. Vom explica aceste lucruri opiniei publice, tuturor instituţiilor interesate şi partenerilor noştri europeni şi le vom spune că Traian Băsescu minte şi dezinformează pentru a-şi acoperi propriile lui afaceri", a mai afirmat preşedintele Camerei.
Ambasadorul Germaniei şi cel al Franţei în România au fost prezenţi astăzi la Comisia juridică de la Camera Deputaţilor, unde au primit informaţii cu privire la modificările Codului Penal aduse de deputaţi la începutul acestei săptămâni.
"Nu au fost abordări politice deloc. Ce se va întâmpla cu proiectele de lege, evident, va trebui să fie o decizie politică, toate abordările mele în calitate de preşedinte al comisiei sunt tehnice. Discuţiile au avut ca scop nişte clarificări care au fost bine venite şi pentru noi, şi pentru partenerii noştri de discuţie pe fiecare articol în parte şi cred că domniile lor s-au lămurit că nu este o problemă care ţine de fond, ci de formă, adică nu s-a schimbat cu nimic, din perspectiva politicii penale, nici statutul parlamentarului şi nici legea amnistierii şi graţierii nu este atât de neagră cum a fost prezentată. În schimb, este adevărat, şi dânşii au subliniat, am pierdut la capitolul comunicare. Probabil că ar fi trebuit să ieşim noi, comisia sau Parlamentul, cu argumente pentru fiecare proiect în parte înainte de a exista reacţia celorlalţi", a declarat preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă. El a adăugat că Ambasadă Germaniei a cerut să să întâlnească cu membrii comisiei, iar pe cei de la Ambasada Franţa i-au chemat cei din comisie la un dialog.
Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, a declarat joi că modificările la Codul Penal pot fi atacate la Curtea Constituţională sau preşedintele le poate trimite la reexaminare, iar legea amnistierii şi graţierii poate fi retrimisă de plen la comisie.
"Domnul Antonescu şi ceilalţi lideri politici vor decide împreună ce se va întâmpla cu aceste legi, asta nu ţine de Comisia juridică. Din perspectivă parlamentară, modificarea Codului Penal şi-a încheiat parcursul parlamentar în această etapă. El pleacă spre promulgare. În această perioadă există un termen în care poate fi atacat la Curtea Constituţională de cei ce pot să atace sau poate să-l retrimită preşedintele la Parlament. În această situaţie, el va fi rediscutat de Senat, va fi rediscutat de Cameră şi vom decide din nou ce se va întâmpla cu proiectul şi va pleca din nou spre promulgare", a spus Ciucă la Palatul Parlamentului.
"Orice lucru e perfectibil şi nu cunosc vreo lege care să fie perfectă nici la noi, nici în alte state. Vom trage unele concluzii în cazul unei retrimiteri să putem îmbunătăţi proiectul de lege, dar până ajunge va trebui să vedem care sunt observaţiile concrete", a precizat preşedintele Comisiei juridice.
Premierul Victor Ponta a declarat, astăzi, ca proiectele de lege privind amnistia şi Codul Penal trebuie rediscutate de către Parlament.
"Aceste proiecte trebuie rediscutate de către Parlament. (...) Nu s-a încălcat nicio Constituţie, Parlamentul legiferează, deci toată isteria asta nu se bazează pe ceva neconstituţional. Cele două legi trebuie discutate cu toate celelalte instituţii, cu Ministerul Justiţiei, care pe unul dintre proiecte a dat aviz negativ, pe celălalt nu l-a cunoscut, cu CSM, cu Parchetul General, dacă se referă la Parchetul General, şi prezentate Comisiei Europene înainte de a fi adoptate pentru a se stabili dacă încalcă vreo obligaţie internaţională a României", a declarat premierul Victor Ponta, la finalul seminarului România Investiţiilor, România Dezvoltării, organizat la sediul BNR.
"Faptul că Parlamentul legiferează după care preşedintele atacă sau retrimite la Curte sunt drepturi constituţionale, nimeni nu poate spune că Parlamentul să nu legifereze. Şi eu cred că face foarte bine", a afirmat Victor Ponta.
Cu privire la reacţiile ambasadelor mai multor state europene privind adoptarea acestor legi de către Parlament, premierul a replicat: "Nu cred că vreo ambasadă europeană contestă dreptul Parlamentului de a legifera, pentru că şi în ţara lor se întâmplă la fel. Singura reacţie care cred că a fost total greşită (...) a fost a Ambasadei Statelor Unite, care vorbea de investiţiile americane. Din câte ştiu eu, Chevron investeşte în România sau poate să plece din România dacă nu se aplică legea şi dacă nu reuşim să arătăm că protejăm proprietatea privată. Nu mi-a zis nimeni niciodată de la Chevron cum e cu parlamentarii. De fiecare dată mi-au spus dacă o proprietate privată poate fi apărată".
Revizuirea Constituţiei României este o prioritate a USL, în ianuarie 2014 urmează să reluăm discuţiile pe această temă, a declarat astăzi, la Drobeta Turnu Severin, vicepremierul Liviu Dragnea.
"Noi hotărâsem desfăşurarea respectivului referendum odată cu alegerile prezidenţiale din 2014. Din păcate propunerea noastră a fost atacată la Curtea Constituţională şi trebuie să mai aşteptăm", a precizat Dragnea.
Dragnea a mai arătat că Legea referendumului, aşa cum a fost formulat proiectul, constituie pentru Traian Băsescu "o teamă de reformă a statului", "altfel nu se explică de ce acesta tergiversează promulgarea unei legi constituţionale asupra căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat deja".
PDL a depus, astăzi, la Curtea Constituţională, două sesizări în legătură cu modificările adoptate marţi de Camera Deputaţilor la Codul Penal, una vizând definirea funcţionarului public şi cealaltă referindu-se la conflictul de interese. Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, joi, că sesizările au fost semnate inclusiv de către parlamentarii Remus Cernea (independent), Diana Tuşa (PNŢCD), Eugen Tomac (PMP) şi Mihaela Stoica (PMP). Liderul PDL le-a mulţumit celor 50 de parlamentari care au semnat sesizările.
"PDL a depus astăzi două contestaţii la Curtea Constituţională prin semnăturile a 50 de deputaţi şi mulţumesc deputaţilor Cernea, Tuşa, Tomac şi Stoica care au semnat alături de noi pentru depunerea celor două contestaţii", a spus Blaga la o conferinţă de presă, adăugând că parlamentarii PPDD şi PNL nu au dorit să semneze. Blaga a spus că prima sesizare la CC se referă la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul penal prin care parlamentarii PSD şi PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua sesizare se referă la modificarea articolului 147 din Codul penal prin care parlamentarii au fost scoşi în sfera funcţionarilor publici.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, astăzi, că PDL este "un partid ridicol" pe care "nu se poate pune bază". Antonescu a făcut aceste afirmaţii în contextul în care PDL a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională modificările aduse Codului Penal.
"Am auzit că PDL contestă la Curtea Constituţională. Nu putem să contăm, pentru că PDL şi-a mai luat avânt, aşa, curaj, să mai conteste şi alte lucruri, dar s-a răzgândit. Nu se poate pune bază pe acest partid, e un partid ridicol, îmi pare rău să spun asta", a spus liderul PNL.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, joi, că, dacă modificările la Codul Penal vor fi retrimise Camerei Deputaţilor spre reexaminare, va propune deputaţilor liberali să respingă prin vot toate acele modificări care pot fi interpretate în sensul că demnitarii vor obţine imunitate în faţa legii.
Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a declarat, joi, despre modificarea Codului Penal, că s-a procedat "pompieristic", apreciind că "nu aşa lucrează un Parlament" şi susţinând că era necesară o dezbatere publică şi corelarea întregii legislaţii.
"Am putut observa cu toţii că s-a creat o aşa mare agitaţie în sectorul public şi cred că trebuie să vedem aici fondul lucrurilor, pe de-o parte, şi comunicarea cu spaţiul public, pe de altă parte. Fondul problemei este unul care, cu siguranţă, poate fi discutat şi - fără să fi citit în detaliu ce s-a modificat acolo - pot să spun că sunt termeni care au mai fost dezbătuţi şi, cu siguranţă, unele teme sunt bine rezolvate. Dincolo de acest fapt, modul în care s-a procedat este unul pompieristic. Nu aşa trebuie să lucreze un Parlament", a declarat Iohannis. Potrivit acestuia, "dacă se discută termeni importanţi, chiar dacă ideea le vine târziu (parlamentarilor - n.r), ar trebui a doua zi nu să intre în plen şi să voteze, ci să repună în discuţia publică aceste chestiuni".
"Nu cred că s-a procedat corect. Cred că în Camera Deputaţilor nu s-au luat hotărârile cele mai înţelepte pentru procedură şi din acest motiv au apărut aceste suspiciuni. Cred că majoritatea celor care au arătat cu degetul spre Cameră nici nu au citit în detaliu ce s-a discutat acolo, ci doar li s-a părut suspectă procedura. Şi mie la fel! Şi tuturor. Eu cred că aici conducerea Camerei trebuia să fie un pic pe fază", a spus prim-vicepreşedintele liberal.
Producţia industrială a crescut cu 0,2% în zona euro şi cu 0,8% în Uniunea Europeană, în luna octombrie 2013, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, cel mai semnificativ avans din rândul statelor membre UE fiind înregistrat în România (10,2%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
România se situează de asemenea în rândul ţărilor UE care au înregistrat cea mai mare creştere a producţiei industriale în luna octombrie 2013, comparativ cu luna septembrie 2013. Cea mai mare creştere lunară a fost înregistrată de Lituania (2,2%), urmată de Danemarca (1,8%), România şi Cehia, ambele cu o creştere de 1,7%.
Cei peste 100 de membri ai CNS 'Cartel Alfa', care au protestat, miercuri, în faţa sediului Guvernului, au încheiat acţiunea revendicativă, fără să se înregistreze niciun fel de incidente.
''La protestul de astăzi (miercuri - 11 decembrie) au participat sindicalişti de la Federaţia Mecanicilor de Locomotivă, dar şi din ramurile Servicii Publice, Artă şi Cultură. Oamenii doresc, în principal, modificarea legislaţiei muncii şi acordarea măsurilor de protecţie socială pentru salariaţii care îşi pierd locurile de muncă. Prin această acţiune revendicativă, cerem autorităţilor revenirea la un dialog social constructiv între sindicate, patronate şi Guvern'', a declarat, preşedintele CNS ''Cartel Alfa'', Bogdan Hossu.
Comisia Europeană (CE) a anunţat joi că revendică 335 de milioane de euro de la 15 state membre, printre care şi România, reprezentând fonduri alocate în cadrul Politicii Agricole Comune cheltuite în mod incorect. În cazul României este vorba despre o corecţie de 70.000 de euro, care ar urma să nu aibă un impact financiar, informează un comunicat al CE.
Executivul comunitar precizează că a recuperat deja o parte din aceste sume, impactul financiar al deciziei de joi fiind de circa 304 milioane de euro. Banii revin practic la bugetul UE, deoarece nu au fost respectate reglementările comunitare sau pentru că procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzătoare. Statele membre au responsabilitatea de a efectua plăţile şi de a verifica cheltuielilor efectuate în cadrul politicii agricole comune (PAC), iar CE are obligaţia de a se asigura că ţările au utilizat fondurile în mod corect.
Cele mai mari corecţii individuale sunt cele imputate Franţei pentru probleme privind respectarea eco-condiţionalităţii (141,8 milioane de euro), iar Grecia va trebui să returneze 78,8 milioane de euro, din cauza unor deficienţe în alocarea de drepturi la plată.
Olanda va suporta şi ea corecţii de 24,3 milioane de euro, printre altele pentru deficienţe legate de controalele la faţa locului şi calcularea plăţilor şi a sancţiunilor. Corecţiile aplicate pentru diferite deficienţe pot fi cumulative, în cazurile unor ţări fiind vorba de impunerea unor seturi de cinci sau şase corecţii diferite.
În cazul României este vorba despre o corecţie propusă de 70.000 de euro pentru întârzierea plăţilor, care însă nu ar urma să aibă impact financiar, conform anexei publicate de CE.
Modificările aduse Codului Penal contravin valorilor Uniunii Europene şi vor influenţa negativ raportul MCV, a afirmat astăzi, pentru RFI, liderul socialiştilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda.
"Poziţia mea e foarte clară: legea de modificare a Codului Penal contravine valorilor Uniunii Europene, pentru că toţi trebuie să fie responsabili pentru acţiunile care nu ţin direct de mandatul lor, adică vorbitul în Parlament, votarea unor legi etc. Sper că aceste modificări nu vor intra în vigoare. Este un adevărat pas înapoi pentru ţară şi va împiedica aspiraţiile justificate ale României în multe domenii, precum acordul Schengen", a declarat Swoboda la RFI.
Întrebat dacă Parlamentul s-a grăbit, acesta a răspuns afirmativ. "Absolut, Parlamentul s-a grăbit! (...) Am impresia că, uneori, politicile anticorupţie sunt folosite greşit, în scopuri politice. Dar consecinţa nu poate fi ca parlamentarii sau alte categorii vizate să nu poată da socoteală pentru corupţie", a arătat Hannes Swoboda. În opinia acestuia, modificările la Codul Penal vor influenţa negativ raportul MCV, "la fel cum vor influenţa negativ imaginea României, nivelul potenţialelor investiţii". "Mi se pare o decizie foarte rea pentru ţară însăşi", a completat Swoboda.
Politica de vecinătate a Uniunii Europene şi rezultatele summitului Parteneriatului Estic desfăşurat la sfârşitul lunii trecute la Vilnius s-au aflat joi în centrul unei conferinţe organizate de Institutul European din România, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe. 'Politica adevărată se petrece pe străzile din Ucraina. Practic, summitul de la Vilnius nu s-a terminat încă', a apreciat ambasadorul polonez la Bucureşti, Marek Szczygiel.
"Toţii ochii sunt acum aţintiţi pe Ucraina, iar în Polonia toată lumea înţelege importanţa acestui moment decisiv pentru viitorul acestei ţări", a declarat Szczygiel, care a luat cuvântul într-un panel denumit 'Parteneriatul Estic: de la Vilnius la Riga', cu trimitere la următoarea reuniune programată în 2015 în capitala letonă.
"Europa ar trebui să sprijine această mobilizare proeuropeană şi să dea dovadă de unitate', a subliniat şeful misiunii diplomatice poloneze de la Bucureşti, adăugând că "ţări precum România şi Polonia trebuie să menţină acest spirit de mobilizare viu".
"Este de aşteptat că presiunile externe asupra Republicii Moldova şi Georgiei să se intensifice anul viitor, odată cu apropierea perspectivei semnării acordurilor parafate (...) Comisia Europeană ar trebui să contabilizeze acţiunile Rusiei şi să verifice legalitatea lor din punct de vedere al tratatelor internaţionale", a mai spus diplomatul.
Vineri, 13 decembrie 2013, cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în estul și sud-estul României. În Dobrogea, vor mai fi precipitații slabe, predominant sub formă de ninsoare. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -5 grade în estul Transilvaniei și 8 grade în Oltenia, iar cele minime se vor încadra între -9 și 1 grad, mai coborâte în depresiuni, spre -15 grade. Vântul va sufla slab până la moderat, cu unele intensificări pe crestele montane. Dimineața și noaptea, în zonele joase, pe arii restrânse va fi ceață, asociată cu depunere de chiciură.
În București, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 4 grade, iar cea minimă va fi de -4…-2 grade. Spre sfârșitul intervalului vor fi condiții de ceață.
1821: S -a născut Gustave Flaubert, scriitor francez (d. 1880).
1864: Episcopia ortodoxă de la Sibiu a fost ridicată la rangul de mitropolie, având în subordine episcopiile de Arad și de Caransebeș; Andrei Șaguna a fost numit mitropolit.
1868: Înființarea agenției diplomatice române la Viena.
1893: S -a născut Edward G. Robinson, actor american de origine română (d. 1973).
1896: Guglielmo Marconi a făcut, la Londra, prima demonstrație publică a radioului.
1915: S -a născut Frank Sinatra (Francis Albert), actor și cântăreț american (d. 1998).
Francis Albert „Frank” Sinatra (n. 12 decembrie 1915 – d. 14 mai 1998) a fost un cântăreț, crooner și actor american, laureat al premiului Academiei Americane de Film pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, în 1954, pentru rolul jucat în filmul From Here to Eternity. Și-a început cariera muzicală împreună cu Harry James și Tommy Dorsey. Sinatra a avut succes ca interpret de muzică ușoară în anii 40, devenind idolul bobby soxer-ilor. Cariera sa profesională a stagnat la începutul anilor 1950, dar a revenit în 1954, după ce a câștigat premiul Oscar și un Glob de aur.
1944: Bunurile Teatrului Național din București au fost cedate rușilor, în contul despăgubirilor de război reglementate de Convenția de Armistițiu semnată la Moscova, la 12 sept. 1944.
1953: S -a născut Dan C. Mihăilescu, istoric și critic literar, traducător, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu", cronicar literar român.
1983: A decedat Amza Pellea, actor român de teatru și film (n. 1931).
Amza Pellea (n. 7 aprilie 1931 în Băilești, Dolj - d. 12 decembrie 1983, București) fost un actor român de teatru și film. A fost creatorul și interpretul personajului Nea Mărin, care i-a relevat atât de bine disponibilitățile pentru comedie. A fost actorul care a interpretat unele dintre cele mai strălucite figuri ale istoriei românilor, precum Decebal sau Mihai Viteazul. A câștigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manlache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică și Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după "Velerim și Veler Doamne" de Victor Ion Popă.
Între 22 martie 1973 și 24 septembrie 1974 a fost director al Teatrului Național Craiova.
1991: Curtea Supremă de Justiție, Secția militară, i–a declarat nevinovați pe foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al PCR.
2002: Uniunea Europeană a invitat zece țări candidate la aderare – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru și Malta – să i se alăture începând cu data de 1 mai 2004. Numărul membrilor UE crește astfel de la 15 la 25. Pentru România și Bulgaria a fost fixat ca termen al aderării anul 2007.
2004: Alegeri prezidențiale tur II: primarul Bucureștiului, Traian Băsescu, câștigă alegerile, învingându-l pe primul ministru, Adrian Năstase.
surse : www.mediafax.ro, ro.wikipedia.org, www.agerpres.ro
"Nu dragi prieteni, nu cred că suntem în faţa unei dihotomii intre statul de drept şi alt fel de stat, ci cred că suntem în faţa unui proces regretabil de abandonare a viitorului în favoarea unui trecut pe care, iată, unii şi l-ar dori rectificat, falsificat…îmbunătăţit, iar în aceste condiţii, daţi-mi voie să vă rog frumos să judecaţi profund, să vă gândiţi mai bine şi îndelung. Vreau doar să vă gândiţi mai bine, mai profund…" ( Cristian Diaconescu)
Preşedintele Traian Băsescu : Voiculescu a făcut presiune, Năstase a avut contribuţia lui.
"Voiculescu este un viitor puşcăriaş. Cel puţin aşa cum arată prima instanţă, cu cinci ani. Nu a fost o presiune mică din partea lui Voiculescu pentru această lege cu amnistia şi graţierea, ci o presiune consistentă, în mod cert pe ambii lideri, şi pe Ponta şi pe Antonescu. Probabil că Adrian Năstase a avut contribuţia lui, pentru că Ponta trebuie să-l asculte. Mai are Zambaccian în faţă în care, sincer, îi doresc tot binele din lume. Dar, eu nu ştiu cum se derulează dosarul. Sunt riscuri consistente pentru mulţi oameni politici, extrem de influenţi asupra celor doi lideri", a afirmat Băsescu, joi, la Adevărul Live, întrebat cu privire la legea amnistiei şi graţierii. Potrivit preşedintelui Băsescu, Antonescu şi Ponta sunt "lideri slabi", care nu pot "ţine partidul în mână".
"Nu suntem la stadiul să graţiem. Dacă avem nevoie de ceva, dacă este supra-aglomeraţie în penitenciare, să mai construim două penitenciare, dar nu suntem la stadiul graţierilor în număr mare. Cazuri excepţionale mai poţi gândi", a susţinut şeful statului.
"Nu spune nimeni că avem condiţii ideale. Dar, decât să pui în libertate 10-12.000 de infractori, pentru care statul a cheltuit enorm să-i extragă din societate - să ştiţi că nu s-au dus singuri acolo, au fost ani de anchetă, ani de supraveghere, cu poliţie, cu procuratură, cu judecători, au fost ani de cheltuieli pentru fiecare dintre ei - şi dintr-o dată, vine o lege şi spune: 'îi facem liberi'. Nu este o soluţie. Eu, în locul politicienilor care se plâng că sunt supraaglomerate puşcăriile, aş fi spus: 'măi fraţilor, nu avem bani'. Să spunem că nu are statul români bani să construiască încă vreo două-trei puşcării. Faceţi puşcării private", a declarat Preşedintele Băsescu.
Mihai Răzvan Ungureanu : E necesară o comisie specială care să verifice cum au trecut prin comisii modificările la Codul Penal.
"S-au forţat procedurile şi regulamentele. Este necesară o comisie specială care să verifice toate aceste lucruri. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ar trebui şi el chemat în faţa Comisiei Juridice din Cameră pentru a explica avizul dat de Guvern pe modicările respective. Mai mult, cer demisia ministrului Justiţiei. Este nevoie să vină în Parlament şi să spună cum au ajuns proiectele pe masa parlamentarilor", a afirmat Mihai Răzvan Ungureanu.
"Toate persoanele sumbre ale mafiei politice, gen cazul Voicu, respiră uşuraţi că-şi petrec Crăciunul în linişte pe seama noastră", a spus Ungureanu.
"Ar fi un gest demonstrativ al opoziţiei. O grevă ar trebui urmată de părăsirea legislativului cel puţin până la finalul actualei sesiuni parlamentare", a mai spus Mihai Răzvan Ungureanu.
Liderul FC consideră că batjocorirea statului de către USL repune România pe lista ţărilor nefrecventabile, la fel cum s-a întâmplat în anul 1990, când minerii au venit la Bucureşti.
"Cred că ne apropiem de un punct critic, pentru că România devine ţapul ispăşitor al Europei. Suntem în situaţia din vara anului trecut, motiv suplimentar pentru îndepărtarea de Schengen", a adăugat Mihai Răzvan Ungureanu.
Valeriu Zgonea: Preşedintele coordonează o adevărată campanie de dezinformare.
"Traian Băsescu este furios că Parlamentul a votat înfiinţarea comisiei de anchetă privind achiziţia terenului de către faţa preşedintelui. Şi atunci minte şi dezinformează cu privire la consecinţele modificărilor aduse Codului Penal. Preşedintele coordonează o adevărată campanie de dezinformare, o campanie care face rău României, la fel cum a făcut şi în vara anului trecut", a menţionat Zgonea potrivit unui comunicat de presă.
Preşedintele Camerei a adăugat că şeful statului are mijloace instituţionale pentru a-şi exprima poziţia cu privire la modificările aduse Codului Penal, dar a ales în schimb să lanseze o campanie cu minciuni şi dezinformări şi să inventeze lovituri de stat. Zgonea a mai precizat că modificările aduse Codului Penal respectă întru totul principiile statului de drept.
"Modificările pe care le-am adus pun în acord Codul Penal cu prevederile Constituţiei şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care disting între funcţionari publici şi parlamentari. Acestea nu afectează nici activitatea DNA şi nici pe cea a ANI, care funcţionează în baza unor legi proprii, care nu au fost modificate. Parlamentarii vor putea fi în continuare cercetaţi atât pentru corupţie cât şi pentru situaţiile în care se află în conflict de interese. Vom explica aceste lucruri opiniei publice, tuturor instituţiilor interesate şi partenerilor noştri europeni şi le vom spune că Traian Băsescu minte şi dezinformează pentru a-şi acoperi propriile lui afaceri", a mai afirmat preşedintele Camerei.
Ambasadorii Germaniei şi Franţei, la Comisia juridică din Camera Deputaţilor.
"Nu au fost abordări politice deloc. Ce se va întâmpla cu proiectele de lege, evident, va trebui să fie o decizie politică, toate abordările mele în calitate de preşedinte al comisiei sunt tehnice. Discuţiile au avut ca scop nişte clarificări care au fost bine venite şi pentru noi, şi pentru partenerii noştri de discuţie pe fiecare articol în parte şi cred că domniile lor s-au lămurit că nu este o problemă care ţine de fond, ci de formă, adică nu s-a schimbat cu nimic, din perspectiva politicii penale, nici statutul parlamentarului şi nici legea amnistierii şi graţierii nu este atât de neagră cum a fost prezentată. În schimb, este adevărat, şi dânşii au subliniat, am pierdut la capitolul comunicare. Probabil că ar fi trebuit să ieşim noi, comisia sau Parlamentul, cu argumente pentru fiecare proiect în parte înainte de a exista reacţia celorlalţi", a declarat preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă. El a adăugat că Ambasadă Germaniei a cerut să să întâlnească cu membrii comisiei, iar pe cei de la Ambasada Franţa i-au chemat cei din comisie la un dialog.
Bogdan Ciucă: Modificările la Codul Penal pot fi contestate la CCR sau retrimise de preşedinte Parlamentului.
"Domnul Antonescu şi ceilalţi lideri politici vor decide împreună ce se va întâmpla cu aceste legi, asta nu ţine de Comisia juridică. Din perspectivă parlamentară, modificarea Codului Penal şi-a încheiat parcursul parlamentar în această etapă. El pleacă spre promulgare. În această perioadă există un termen în care poate fi atacat la Curtea Constituţională de cei ce pot să atace sau poate să-l retrimită preşedintele la Parlament. În această situaţie, el va fi rediscutat de Senat, va fi rediscutat de Cameră şi vom decide din nou ce se va întâmpla cu proiectul şi va pleca din nou spre promulgare", a spus Ciucă la Palatul Parlamentului.
"Orice lucru e perfectibil şi nu cunosc vreo lege care să fie perfectă nici la noi, nici în alte state. Vom trage unele concluzii în cazul unei retrimiteri să putem îmbunătăţi proiectul de lege, dar până ajunge va trebui să vedem care sunt observaţiile concrete", a precizat preşedintele Comisiei juridice.
Victor Ponta : Proiectele de lege privind amnistia şi Codul Penal trebuie rediscutate de către Parlament.
"Aceste proiecte trebuie rediscutate de către Parlament. (...) Nu s-a încălcat nicio Constituţie, Parlamentul legiferează, deci toată isteria asta nu se bazează pe ceva neconstituţional. Cele două legi trebuie discutate cu toate celelalte instituţii, cu Ministerul Justiţiei, care pe unul dintre proiecte a dat aviz negativ, pe celălalt nu l-a cunoscut, cu CSM, cu Parchetul General, dacă se referă la Parchetul General, şi prezentate Comisiei Europene înainte de a fi adoptate pentru a se stabili dacă încalcă vreo obligaţie internaţională a României", a declarat premierul Victor Ponta, la finalul seminarului România Investiţiilor, România Dezvoltării, organizat la sediul BNR.
"Faptul că Parlamentul legiferează după care preşedintele atacă sau retrimite la Curte sunt drepturi constituţionale, nimeni nu poate spune că Parlamentul să nu legifereze. Şi eu cred că face foarte bine", a afirmat Victor Ponta.
Cu privire la reacţiile ambasadelor mai multor state europene privind adoptarea acestor legi de către Parlament, premierul a replicat: "Nu cred că vreo ambasadă europeană contestă dreptul Parlamentului de a legifera, pentru că şi în ţara lor se întâmplă la fel. Singura reacţie care cred că a fost total greşită (...) a fost a Ambasadei Statelor Unite, care vorbea de investiţiile americane. Din câte ştiu eu, Chevron investeşte în România sau poate să plece din România dacă nu se aplică legea şi dacă nu reuşim să arătăm că protejăm proprietatea privată. Nu mi-a zis nimeni niciodată de la Chevron cum e cu parlamentarii. De fiecare dată mi-au spus dacă o proprietate privată poate fi apărată".
Liviu Dragnea : Revizuirea Constituţiei este o prioritate pentru reforma statului.
"Noi hotărâsem desfăşurarea respectivului referendum odată cu alegerile prezidenţiale din 2014. Din păcate propunerea noastră a fost atacată la Curtea Constituţională şi trebuie să mai aşteptăm", a precizat Dragnea.
Dragnea a mai arătat că Legea referendumului, aşa cum a fost formulat proiectul, constituie pentru Traian Băsescu "o teamă de reformă a statului", "altfel nu se explică de ce acesta tergiversează promulgarea unei legi constituţionale asupra căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat deja".
PDL : A depus două sesizări la CC referitoare la modificările aduse Codului Penal.
"PDL a depus astăzi două contestaţii la Curtea Constituţională prin semnăturile a 50 de deputaţi şi mulţumesc deputaţilor Cernea, Tuşa, Tomac şi Stoica care au semnat alături de noi pentru depunerea celor două contestaţii", a spus Blaga la o conferinţă de presă, adăugând că parlamentarii PPDD şi PNL nu au dorit să semneze. Blaga a spus că prima sesizare la CC se referă la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul penal prin care parlamentarii PSD şi PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua sesizare se referă la modificarea articolului 147 din Codul penal prin care parlamentarii au fost scoşi în sfera funcţionarilor publici.
Crin Antonescu: PDL e un partid ridicol pe care nu se poate pune bază.
"Am auzit că PDL contestă la Curtea Constituţională. Nu putem să contăm, pentru că PDL şi-a mai luat avânt, aşa, curaj, să mai conteste şi alte lucruri, dar s-a răzgândit. Nu se poate pune bază pe acest partid, e un partid ridicol, îmi pare rău să spun asta", a spus liderul PNL.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, joi, că, dacă modificările la Codul Penal vor fi retrimise Camerei Deputaţilor spre reexaminare, va propune deputaţilor liberali să respingă prin vot toate acele modificări care pot fi interpretate în sensul că demnitarii vor obţine imunitate în faţa legii.
Klaus Iohannis : S-a lucrat "pompieristic". Nu aşa lucrează un Parlament.
"Am putut observa cu toţii că s-a creat o aşa mare agitaţie în sectorul public şi cred că trebuie să vedem aici fondul lucrurilor, pe de-o parte, şi comunicarea cu spaţiul public, pe de altă parte. Fondul problemei este unul care, cu siguranţă, poate fi discutat şi - fără să fi citit în detaliu ce s-a modificat acolo - pot să spun că sunt termeni care au mai fost dezbătuţi şi, cu siguranţă, unele teme sunt bine rezolvate. Dincolo de acest fapt, modul în care s-a procedat este unul pompieristic. Nu aşa trebuie să lucreze un Parlament", a declarat Iohannis. Potrivit acestuia, "dacă se discută termeni importanţi, chiar dacă ideea le vine târziu (parlamentarilor - n.r), ar trebui a doua zi nu să intre în plen şi să voteze, ci să repună în discuţia publică aceste chestiuni".
"Nu cred că s-a procedat corect. Cred că în Camera Deputaţilor nu s-au luat hotărârile cele mai înţelepte pentru procedură şi din acest motiv au apărut aceste suspiciuni. Cred că majoritatea celor care au arătat cu degetul spre Cameră nici nu au citit în detaliu ce s-a discutat acolo, ci doar li s-a părut suspectă procedura. Şi mie la fel! Şi tuturor. Eu cred că aici conducerea Camerei trebuia să fie un pic pe fază", a spus prim-vicepreşedintele liberal.
România : Cea mai mare creştere a producţiei industriale din UE în luna octombrie.
România se situează de asemenea în rândul ţărilor UE care au înregistrat cea mai mare creştere a producţiei industriale în luna octombrie 2013, comparativ cu luna septembrie 2013. Cea mai mare creştere lunară a fost înregistrată de Lituania (2,2%), urmată de Danemarca (1,8%), România şi Cehia, ambele cu o creştere de 1,7%.
Membrii ''Cartel Alfa'' au încheiat protestul din faţa Guvernului.
''La protestul de astăzi (miercuri - 11 decembrie) au participat sindicalişti de la Federaţia Mecanicilor de Locomotivă, dar şi din ramurile Servicii Publice, Artă şi Cultură. Oamenii doresc, în principal, modificarea legislaţiei muncii şi acordarea măsurilor de protecţie socială pentru salariaţii care îşi pierd locurile de muncă. Prin această acţiune revendicativă, cerem autorităţilor revenirea la un dialog social constructiv între sindicate, patronate şi Guvern'', a declarat, preşedintele CNS ''Cartel Alfa'', Bogdan Hossu.
CE va recupera 335 de milioane de euro reprezentând cheltuieli incorecte în cadrul PAC de la 15 state membre.
Executivul comunitar precizează că a recuperat deja o parte din aceste sume, impactul financiar al deciziei de joi fiind de circa 304 milioane de euro. Banii revin practic la bugetul UE, deoarece nu au fost respectate reglementările comunitare sau pentru că procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzătoare. Statele membre au responsabilitatea de a efectua plăţile şi de a verifica cheltuielilor efectuate în cadrul politicii agricole comune (PAC), iar CE are obligaţia de a se asigura că ţările au utilizat fondurile în mod corect.
Cele mai mari corecţii individuale sunt cele imputate Franţei pentru probleme privind respectarea eco-condiţionalităţii (141,8 milioane de euro), iar Grecia va trebui să returneze 78,8 milioane de euro, din cauza unor deficienţe în alocarea de drepturi la plată.
Olanda va suporta şi ea corecţii de 24,3 milioane de euro, printre altele pentru deficienţe legate de controalele la faţa locului şi calcularea plăţilor şi a sancţiunilor. Corecţiile aplicate pentru diferite deficienţe pot fi cumulative, în cazurile unor ţări fiind vorba de impunerea unor seturi de cinci sau şase corecţii diferite.
În cazul României este vorba despre o corecţie propusă de 70.000 de euro pentru întârzierea plăţilor, care însă nu ar urma să aibă impact financiar, conform anexei publicate de CE.
Hannes Swoboda: Modificările aduse Codului Penal vor influenţa negativ raportul MCV.
"Poziţia mea e foarte clară: legea de modificare a Codului Penal contravine valorilor Uniunii Europene, pentru că toţi trebuie să fie responsabili pentru acţiunile care nu ţin direct de mandatul lor, adică vorbitul în Parlament, votarea unor legi etc. Sper că aceste modificări nu vor intra în vigoare. Este un adevărat pas înapoi pentru ţară şi va împiedica aspiraţiile justificate ale României în multe domenii, precum acordul Schengen", a declarat Swoboda la RFI.
Întrebat dacă Parlamentul s-a grăbit, acesta a răspuns afirmativ. "Absolut, Parlamentul s-a grăbit! (...) Am impresia că, uneori, politicile anticorupţie sunt folosite greşit, în scopuri politice. Dar consecinţa nu poate fi ca parlamentarii sau alte categorii vizate să nu poată da socoteală pentru corupţie", a arătat Hannes Swoboda. În opinia acestuia, modificările la Codul Penal vor influenţa negativ raportul MCV, "la fel cum vor influenţa negativ imaginea României, nivelul potenţialelor investiţii". "Mi se pare o decizie foarte rea pentru ţară însăşi", a completat Swoboda.
Marek Szczygiel : Summitul de la Vilnius continuă pe străzile din Ucraina.
"Toţii ochii sunt acum aţintiţi pe Ucraina, iar în Polonia toată lumea înţelege importanţa acestui moment decisiv pentru viitorul acestei ţări", a declarat Szczygiel, care a luat cuvântul într-un panel denumit 'Parteneriatul Estic: de la Vilnius la Riga', cu trimitere la următoarea reuniune programată în 2015 în capitala letonă.
"Europa ar trebui să sprijine această mobilizare proeuropeană şi să dea dovadă de unitate', a subliniat şeful misiunii diplomatice poloneze de la Bucureşti, adăugând că "ţări precum România şi Polonia trebuie să menţină acest spirit de mobilizare viu".
"Este de aşteptat că presiunile externe asupra Republicii Moldova şi Georgiei să se intensifice anul viitor, odată cu apropierea perspectivei semnării acordurilor parafate (...) Comisia Europeană ar trebui să contabilizeze acţiunile Rusiei şi să verifice legalitatea lor din punct de vedere al tratatelor internaţionale", a mai spus diplomatul.
METEO
În București, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 4 grade, iar cea minimă va fi de -4…-2 grade. Spre sfârșitul intervalului vor fi condiții de ceață.
Evenimente petrecute de-a lungul anilor, în 12 decembrie......................
1821: S -a născut Gustave Flaubert, scriitor francez (d. 1880).
1864: Episcopia ortodoxă de la Sibiu a fost ridicată la rangul de mitropolie, având în subordine episcopiile de Arad și de Caransebeș; Andrei Șaguna a fost numit mitropolit.
1868: Înființarea agenției diplomatice române la Viena.
1893: S -a născut Edward G. Robinson, actor american de origine română (d. 1973).
1896: Guglielmo Marconi a făcut, la Londra, prima demonstrație publică a radioului.
1915: S -a născut Frank Sinatra (Francis Albert), actor și cântăreț american (d. 1998).
1944: Bunurile Teatrului Național din București au fost cedate rușilor, în contul despăgubirilor de război reglementate de Convenția de Armistițiu semnată la Moscova, la 12 sept. 1944.
1953: S -a născut Dan C. Mihăilescu, istoric și critic literar, traducător, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu", cronicar literar român.
1983: A decedat Amza Pellea, actor român de teatru și film (n. 1931).
Între 22 martie 1973 și 24 septembrie 1974 a fost director al Teatrului Național Craiova.
1991: Curtea Supremă de Justiție, Secția militară, i–a declarat nevinovați pe foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al PCR.
2002: Uniunea Europeană a invitat zece țări candidate la aderare – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru și Malta – să i se alăture începând cu data de 1 mai 2004. Numărul membrilor UE crește astfel de la 15 la 25. Pentru România și Bulgaria a fost fixat ca termen al aderării anul 2007.
2004: Alegeri prezidențiale tur II: primarul Bucureștiului, Traian Băsescu, câștigă alegerile, învingându-l pe primul ministru, Adrian Năstase.
surse : www.mediafax.ro, ro.wikipedia.org, www.agerpres.ro
