Bine v- am regăsit!
" Curajul este ca dragostea, se hrăneşte din speranţă".
(Napoleon Bonaparte)
Cătălin Predoiu : Va anunţa luni componenţa guvernului alternativă al PDL.
"Săptămâna viitoare, cum bine ştiţi, PDL va lansa guvernul alternativă. Am certitudinea că aceia care vor fi desemnaţi ca membri ai acestui cabinet, fiecare pe domeniul lui, vor informa opinia publică de priorităţile pe care şi le asumă în domeniul respectiv. Cu siguranţă aşa va face şi cel care va fi titularizat ca membru al guvernului pe domeniul Culturii", a declarat vicepreşedintele PDL.
Întrebat dacă va răspunde de domeniul culturii în guvernul alternativă, Radu F. Alexandru a refuzat să comenteze
"Nu cunosc nimic şi nu am de făcut nicio declaraţie legat de acest subiect. Luni, domnul Cătălin Predoiu, primul-ministru al guvernului alternativă, va anunţa componenţa cabinetului", a mai declarat vicepreşedintele PDL.
PDL solicită premierului Victor Ponta demiterea de urgenţă a ministrului Culturii, Daniel Barbu, având în vedere "lipsa de respect faţă de oamenii de cultură", concretizată recent prin propunerea de comasare a mai multor instituţii de spectacol, între care Teatrul de Operă, Teatrul de Operetă şi Teatrul de Balet, a declarat vicepreşedintele PDL Radu F. Alexandru.
"PDL cere în modul cel mai insistent premierului Victor Ponta demiterea de urgenţă a domnului Daniel Barbu. Pe parcursul anilor în fruntea Ministerului Culturii au fost câţiva titulari ai ministerului, (...) mă gândesc la Andrei Pleşu, Ion Caramitru, Răzvan Teodorescu, oameni care au avut un proiect din care au reuşit să realizeze mai mult sau mai puţin. Au fost oameni în fruntea ministerului care au ajuns acolo drept răsplată pentru devotamentul politic faţă de partidele din care făceau parte. Au fost personalităţi de marcă în domeniul cultural care au fost răsplătiţi pentru meritele lor incontestabile, Ludovic Spiess sau Marin Sorescu. Niciunul dintre aceşti foşti miniştri ai Culturii, 17 la număr pe parcursul anilor, nu a dovedit o asemenea lipsă de adecvare, o asemenea lipsă de cunoaştere a instituţiilor culturale, o asemenea lipsă de respect şi de elementară preţuire pentru oamenii de cultură pentru creator cum dovedeşte invariabil actualul ministru al Culturii, domnul Daniel Barbu", a declarat vicepreşedintele PDL.
Victor Ponta : Efectuează o deplasarea în Turcia.
Victor Ponta este însoţit la Ankara, printre alţii, de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Dusa, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nită, secretarul de stat în MAE George Ciamba, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Vladimir Mănăstireanu, deputatul Iusein Ibram (minoritatea turcă) şi deputatul Varol Amet (minoritatea tătară).
PSD : Doi europarlamentari, prin tot ceea ce fac, se comportă ca duşmani ai ţării noastre.
"România are foarte mulţi adversari în Parlamentul European, sunt totuşi doi europarlamentari care, prin tot ceea ce fac, se comportă ca duşmani ai ţării noastre din diferite motive - Monica Macovei, am întrebat-o de foarte multe ori ce probleme are cu România şi cu românii şi n-a ştiut să-mi explice (...) şi alt europarlamentar care face foarte mult rău României în PE este László Tőkés. Tőkés a fost vicepreşedinte al PE susţinut de PDL. Sunt de notorietate scrisorile trimise de Elena Băsescu de susţinere pentru Tőkés , se vorbea atunci de o înţelegere între primul-ministru al Ungariei şi Traian Băsescu de susţinere pentru Tőkés. Toată delegaţia PDL în PE a făcut lobby pentru László Tőkés . Toate declaraţiile lui László Tőkés din ultimul timp i-a făcut pe europarlamentarii PSD să ia atitudine şi europarlamentarul care s-a luptat cel mai mult cu László Tőkés a fost Corina Creţu", a subliniat Cătălin Ivan, liderul europarlamentarilor PSD.
"Din păcate, dl. Tőkés a ales confruntarea, maximizarea, de multe ori declaraţiile sale nu au fost sancţionate. A făcut atâţia paşi înainte şi merge într-o direcţie periculoasă, patronează la Bruxelles în PE astfel de acţiuni care, în opinia sa, ar trebui să ducă la dezintegrarea României şi este de datoria noastră să reacţionăm pentru că acea declaraţie legată de protectorat nu e una singulară. A lansat şi un concurs pentru un steag al Transilvaniei, cred că sunt lucruri foarte grave în Ardeal, ar fi un semnal foarte important, pentru că nu s-au uitat nici acum consecinţele Dictatului de la Viena. Cred că trebuie să dăm un semnal pentru stabilitatea ţării şi să-i impunem dlui.Tőkés să dea socoteală pentru faptele şi declaraţiile sale", a arătat Corina Creţu, care a făcut un apel să se treacă peste culoarea politică, pentru că este vorba despre o chestiune de patriotism.
Kelemen Hunor: Retragerea distincţiei Ordinului Naţional "Steaua României" eurodeputatului László Tőkés, inoportună.
"Cel mai important lucru este că trebuie să ne obişnuim că există libertate de exprimare. Acest lucru înseamnă că poţi să fii de acord sau nu poţi să fii de acord. Fiecare are dreptul constituţional să spună lucruri aşa cum crede el, indiferent dacă noi suntem sau nu suntem de acord. Nu ar trebui retras acest ordin pe motivele enumerate de către cei care au iniţiat acest lucru. În acest sens am trimis ieri o scrisoare către Cancelaria Ordinelor la Preşedinţia României (...) pentru că şi eu sunt purtător al acestui Ordin. Am spus legat de subiect că nu consider un astfel de demers oportun. Dacă ai dat Ordinul "Steaua României" pentru meritele din Revoluţie pentru eurodeputatul Tokes, nu poţi să retragi pentru alte lucruri", a declarat liderul UDMR.
"Nici eu nu sunt de acord cu toate declaraţiile sau cu majoritatea declaraţiilor (lui László Tőkés -n.r.), dar nu poţi să negi că în '89 oamenii au ieşit şi pentru libertatea de exprimare. Este dreptul constituţional să spui lucruri bine gândite sau să spui lucruri mai puţin bine gândite şi mai puţin apreciate la nivelul societăţii, dar acest drept nu poate fi negat. Şi nu a primit Tőkés această distincţie pentru altceva decât pentru meritele din Revoluţia din '89. Dacă cumva s-ar adeveri că n-a avut nici un merit, atunci poţi să te gândeşti la retragerea Ordinului său retragerea distincţiei, dar într-o altă situaţie, nu. Se deschide o străduţă pe care după aceea nu mai poţi să te opreşti, o să mergi în jos, în jos, în jos, pentru că se contestă libertatea de exprimare în fond, propunând această sancţiune pentru eurodeputatul Tokes", a spus Kelemen Hunor.
Referitor la Roşia Montană, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat : "Problema exploatării miniere de la Roşia Montană nu poate fi rezolvată de această comisie, fiindcă proiectul de lege, aşa cum noi am văzut, forma în care a fost trimis la Parlament conţine foarte multe elemente neconstituţionale şi aceste elemente nu pot fi clarificate de către comisia de specialitate. Acolo sunt oameni din toate domeniile, dar în primul rând eu cred că Guvernul şi coaliţia ar trebui să se gândească în continuare la retragerea acestui proiect".
Klaus Iohannis: Pentru România ar fi bine să rămână cancelar al Germaniei, Angela Merkel.
"Părerea mea e că doamna Merkel este un cancelar foarte bun pentru Germania. A reuşit un lucru pe care nu l-am avut demult în Europa. O persoană care a guvernat bine, solid, cu efecte pozitive pentru toată lumea, fără să aibă nicio latură de senzaţional. (...) Este pentru prima dată când o doamnă are atât de multă putere în Europa continentală", a arătat Klaus Iohannis.
"Germania este economia cea mai puternică şi este o ţară cu cea mai mare influenţă în politica UE. Şi atunci este important cine conduce Germania, fiindcă mai puţin direct, mai mult indirect va influenţa modul în care va evolua UE. E mai important cine e cancelar în Germania, decât cine e preşedintele Comisiei Europene", a menţionat Iohannis.
Răzvan Zamfir : Creşterea cuantumului despăgubirilor către foştii deţinuţi politici, o decizie oportună.
"Decizia Guvernului de a trimite în Parlament spre adoptare proiectul de lege privind despăgubirile pe care foştii torţionari ai regimului comunist ar trebui să le plătească deţinuţilor politici este una salutară, atât pe fond, cât şi datorită promptitudinii manifestate de Executiv. De asemenea, creşterea cuantumului despăgubirilor către foştii deţinuţi (de la 25-50% la 70%) şi extinderea perioadei de plată de la 2 la 5 ani sunt modificări oportune şi perfect legitime, al căror caracter simbolic au o importantă valoare de reparaţie morală. De altfel, proiectul de lege elaborat de Guvern este, dincolo de orice altceva, primul gest pragmatic al statului român, cu implicaţii şi efecte directe, de asumare a unui trecut probat prin mărturii şi dovezi istorice", consideră Zamfir, potrivit unui comunicat de presă al PC remis miercuri AGERPRES.
Raed Arafat : Legea voluntariatului ar rezolva multe probleme.
El a precizat că SMURD, care a ajuns în acest moment să fie un serviciu de stat şi care are o rată de încredere foarte mare la nivelul populaţiei, a debutat de la un nucleu de voluntari.
"Mulţi au lucrat ca voluntari în acest serviciu şi au rămas cu mulţumirea că au lucrat ca voluntari, fără să aibă o recunoaştere oficială a perioadei care au petrecut-o ca voluntari. E absurd că un student, dacă merge şi lucrează ca barman, poate primi o hârtie că a lucrat ca barman, dacă merge să lucreze ca voluntar undeva şi ajută şi câştigă şi experienţă într-un anumit domeniu să nu primească o hârtie care să ateste această activitate", a spus Arafat.
ANRE : Anunţă o creştere a preţului gazelor.
"Producţia de gaz intern din depozite este, la ora actuală, de 95%, faţă de alţi ani, când procentul era de doar 25%. Din acest motiv, ANRE nu va creşte mult preţurile finale. La 1 octombrie trebuia, conform calendarului de liberalizare, să creştem preţul cu 3% pentru industrie şi cu 2% pentru casnici, dar, pentru că avem gaze interne stocate, creşterea va fi de 2% pentru industrie şi de 1% pentru casnici. De la 1 ianuarie 2014, probabil că preţul la gaze va fi la fel', a afirmat acesta.
''1 octombrie este următorul termen din calendarul de liberalizare a pieţei gazelor. La această dată, preţul gazelor de producţie internă este programat să se majoreze cu 2%. În ceea ce priveşte preţul final pentru consumatorii casnici, având în vedere influenţa în preţ a gazelor de import şi creşterea preţului gazelor de producţie internă, estimăm o majorare de cel mult 1%'', a spus Havrileţ.
Achim Irimescu : România nu ar trebui să încurajeze în noua PAC menţinerea fermelor mici în actuala formă.
România nu ar trebui să încurajeze, în noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020, menţinerea fermelor mici, de 1-5 hectare, în actuala formă, în condiţiile în care, în prezent, doar 12.000 de ferme sunt economic viabile şi produc pentru piaţă, consideră secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu."Facem o mare greşeală dacă încurajăm în noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020 plăţi suplimentare pentru fermele între 1-5 hectare, pentru că acolo sunt 90% din beneficiari şi din păcate acestea sunt ferme de subzistenţă. În prezent, în România, sunt doar 12.000 de ferme economic viabile, care utilizează însă 45% din terenul arabil al ţării şi produc în mod clar pentru piaţă. Sunt într-adevăr probleme sociale şi nu putem să omorâm fermele mici, dar ar fi o greşeală, în opinia noastră, să încurajăm menţinerea lor în această formă. De aceea avem în noua PAC sprijin pentru tinerii fermieri şi o serie de măsuri ca fermele să se dezvolte ca dimensiuni economic viabile", a declarat, joi, Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, într-o conferinţă de profil.
"Sper să reuşim să obţinem în Consiliul Parlamentului acceptul să acordăm plăţi mai mari prin noua PAC pentru fermele care deţin între 5 şi 30 de hectare, iar pentru cele între 1 şi 5 ha şi peste 30 de hectare să acordăm o plată diminuată. O altă variantă ar fi ca plafonarea să rămână la latitudinea statului membru cu flexibilitate în aplicare şi atunci am putea face şi plata distributivă şi plafonarea. Sper ca la Consiliul Miniştrilor Agriculturii de luni (22 septembrie n.r.) să se revină asupra poziţiei din iunie şi să permită introducerea plafonării", a adăugat Irimescu.
Camera Deputaţilor : Adoptare tacită.
Camera Deputaţilor este prima sesizată cu acest proiect.
Bacău: Salonul Naţional al Cercetării şi Inovării, a XVI-a ediţie.
"Menirea acestei manifestări, o rară avis în România, este tocmai de a oferi firmelor de profil, precum şi entităţilor şi structurilor de cercetare-dezvoltare ori persoanelor fizice implicate în domeniul cercetării şi inovării, prin finanţări publice ori private, posibilitatea de a-şi etala creaţiile tehnologice într-un cadru unitar şi eficient care să permită cunoaşterea şi schimbul de idei direct, dinamic. Aceasta în condiţiile în care se acordă o atenţie minimă acestui domeniu vital pentru creşterea producţiei industriale, a calităţii serviciilor şi, implicit, a bunăstării oamenilor", a declarat pentru AGERPRES preşedintele CCI Bacău, Doru Simovici.
"Rolul OSIM-ului este de apăra proprietatea intelectuală şi nu acela de a fi o frână în implementarea noilor tehnologii ori aparturii care să permită dezvoltarea ţării, a nivelului de trai al oamenilor", a afirmat prof. univ dr. Ion Sandu, preşedintele Forumului Inventatorilor din România.
Manuel Valls : Problema deschiderii spaţiului Schengen pentru România şi Bulgaria de la 1 ianuarie 2014 nu se află pe ordinea de zi.
Ministrul afacerilor interne francez Manuel Valls a declarat pentru France-Inter că problema deschiderii spaţiului Schengen pentru România şi Bulgaria de la 1 ianuarie 2014 nu se află 'pe ordinea de zi' şi că este mai mult decât rezervat în legătură cu aceasta, scrie joi Le Figaro."Eu sunt mai mult decât rezervat', a explicat ministrul francez, atât timp cât nu vor fi luate măsuri pentru a 'garanta securitatea cetăţenilor noştri". În replică la declaraţiile preşedintei Frontului Naţional (extremă dreaptă), care a dat asigurări că decizia a fost deja luată, Manuel Valls a afirmat: 'Marine Le Pen este incompetentă'.
ŞTIRI METEO
Potrivit meteorologilor, pe parcursul nopţii de joi spre vineri (19/20 septembrie) în Moldova şi în zona Carpaţilor Orientali va ploua pe arii relativ extinse. Ploile vor fi moderate cantitativ, astfel că izolat se vor cumula 15...20 l/mp.
Informarea este valabilă de joi seară de la ora 20,00 până vineri dimineaţă la ora 8,00.
Vineri, 20 septembrie 2013, cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în vestul, nordul și centrul României, unde pe arii restrânse va ploua slab, cu precădere în prima jumătate a zilei. Deși valorile termice diurne vor crește ușor în regiunile intracarpatice, vremea va fi răcoroasă în toată țara. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 13 și 23 de grade, iar cele minime se vor încadra între 3 și 13 grade, mai coborâte în depresiunile Carpaților Orientali spre 0 grade. Vântul va prezenta intensificări locale la munte și izolate în restul teritoriului, mai ales în timpul zilei.În București, vremea va fi răcoroasă. Temperatura maximă va fi de 21…22 de grade, iar cea minimă de 8…10 grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab și moderat.
PERSONALITĂŢI
Eugen Bădărău
În 1921 a revenit în România în calitate de profesor agregat, apoi profesor și șef al laboratorului de fizică experimentală, la Universitatea din Cernăuți, unde a fost și decan al Facultății de Științe (1926-1928). La Cernăuți a inițiat primele cercetări de fizica descărcărilor în gaze din România, devenind un deschizător de drumuri în domeniul fizicii plasmei.
În 1934 a fost chemat să preia conducerea catedrei de fizică corpusculară, nou înființată în cadrul Facultății de Științe a Universității din București; un an mai târziu a trecut la catedra de acustică, optică și fizică moleculară, unde a activat în perioada 1935-1962. Cercetările efectuate de Eugen Bădărău asupra descărcărilor electrice în gaze și în fizica plasmei i-au adus recunoașterea că fondator al unei școli românești de cercetare în acest domeniu. A publicat o serie de articole devenite clasice despre izvoarele de ioni pozitivi, emisia secundară din corpurile solide, căderea catodică, descărcările în gaze la presiuni joase, influența sarcinii la pereți asupra tensiunii de aprindere. A fost printre primii care au dovedit experimental existența emisiei electronice a metalelor sub influența bombardamentului cu ioni pozitivi. A urmărit îndeosebi măsurarea ionilor pozitivi în tuburile cu descărcări în gaze, izvoarele de ioni pozitivi, emisiunea secundară din solide, tensiunile de aprindere a efluviilor, luminozitatea remanentă a gazelor excitate. A adus contribuții importante la optică și spectroscopie, acustică și ultraacustică. Din inițiativa să a luat ființă în 1955 Comisia de Acustică a Academiei, al cărei președinte a fost. S-a ocupat de problema poluării sonore și de aplicarea ultrasunetelor în testarea materialelor de construcție. Unele cercetări interesante se referă la obținerea parfumurilor și la influența ultrasunetelor asupra germinației plantelor.
A funcționat și ca director tehnic al Radiodifuziunii Române (1940-1944). A fost directorul secției de optică și spectroscopie din Institutul de Fizică al Academiei din București/Măgurele (1949-1956), apoi directorul Institutului de Fizică București al Academiei Române (1956-1975).
A fost membru fondator al Academiei de Științe din România.
În 1948 a devenit membru titular al Academiei Române (numită pe atunci „Academia RPR”).
A fost distins cu ordinul Meritul Științific (1966) și cu titlul de Om de Știință Emerit (1962). A încetat din viață la 11 martie 1975, la București.
Ruxandra Sireteanu
În 1982 s-a transferat la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului (Max-Planck-Institut für Hirnforschung) din Frankfurt am Main, unde Wolf Singer devenise codirector; aici a organizat grupul de cercetare în Psihofizică. În 1990 a susținut la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz dizertația de abilitare profesorală (Habilitation) intitulată Development and plasticity of visual functions: psychophysical, electrophysiological and clinical studies, obținând venia legendi în zoologie. În calitate de profesor asociat a predat, la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main, începând din 1995, cursul de Psihologie Fiziologică; în 1999 a devenit profesor titular la catedră, nou înființată, de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie.
Cercetările întreprinse de Ruxandra Sireteanu au avut ca obiect sistemul vizual uman, în special plasticitatea neurală și ambliopia. A adus contribuții originale la psihofizica vizuală a persoanelor sănătoase, învățarea perceptuală la adulți și neuropsihologia clinică. Rezultatele relativ la bazele neurale ale ambliopiei, vederea binoculară și dezvoltarea sistemului vizual la nou-născuți, în perspectiva modificărilor apărute în cursul întregii vieți, au caracter de pionierat .
A fost afiliată la Association for Research în Vision and Ophthalmology, European Brain and Behaviour Society și Internaţional Society on Infant Studies. A făcut parte din colectivele redacționale ale revistelor Vision Research și Investigative Ophthalmology & Visual Science. În 1994 a primit premiul acordat de Societatea Bielschowsky pentru Cercetarea Strabismului și Neurooftalmologie (Bielschowsky-Gesellschaft für Schielforschung und Neuroophthalmologie). A încetat din viață la 1 septembrie 2008, în Frankfurt am Main, în urma unui traumatism cerebral.
Jeremy Irons
S -A ÎNTÂMPLAT ÎN 19 SEPTEMBRIE
Evenimente
1783: A fost ridicat în aer cel de-al doilea balon cu aer cald construit de frații Montgolfier, având la bord trei pasageri: o rață, un cocoș și o oaie. Aterizarea s-a produs fără probleme, demonstrând că și alte vietăți decât păsările pot suporta înălţimile. Primul balon, fără echipaj, a fost înălţat la 5 iunie 1783.1893: Prin Legea Electorală, promulgată de guvernatorul insulei, femeile din Noua Zeelandă primesc dreptul de vot.
1946: Se fondează Consiliul Europei.
Consiliul Europei este o organizaţie internaţională având 46 de state-membre din regiunea europeană. Poate obţine statutul de membru orice stat european care acceptă principiul supremaţiei legii şi care garantează cetăţenilor lui drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
Unul dintre principalele succese ale Consiliului a fost Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care reprezintă baza Curţii Europene a Drepturilor Omului (C.E.D.O.). Sediul Consiliului Europei se afla la Strasbourg, la graniţa franco-germana. Iniţial întrunindu-se la Palatul Universitar din Strasbourg, în prezent Consiliul se reuneşte la Palatul Europei, aflat în centrul oraşului.
Consiliul Europei nu trebuie confundat cu Consiliul Uniunii Europene sau cu Consiliul European, pentru ca instituţia despre care facem vorbire este o organizaţie separată, nefiind parte a Uniunii Europene.
Consiliul a fost întemeiat în mod oficial la 5 mai 1949, prin intermediul Tratatului de la Londra, când cei zece membri iniţiali au semnat statutul de la Westminster. Acest tratat este în prezent cunoscut drept Statutul Consiliului Europei. Articolul 1 (a) al Statutului afirma: „Telul Consiliului Europei este de a obţine o mai mare unitate între membrele sale, în scopul salvgardării şi al realizării idealurilor şi a principiilor care reprezintă moştenirea lor comună, cât şi de a facilita progresul lor economic şi social."
Consiliul se concentrează pe următoarele activităţi: protecţia democraţiei şi a supremaţiei legii; protecţia drepturilor omului, mai ales a drepturilor sociale, prin Carta socială europeană, a drepturilor lingvistice, prin Carta europeană pentru limbi regionale sau minoritare; promovarea identităţii şi diversităţii culturale în Europa; soluţionarea problemelor pe care le înfruntă societatea europeană, referitoare la discriminare, xenofobie, degradarea mediului, SIDA, droguri şi crima organizată; încurajarea stabilităţii democratice prin intermediul reformelor.
Instituţiile Consiliului Europei sunt: Secretariatul, Comitetul de Miniştri, Adunarea Parlamentară, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comisarul pentru drepturile omului. Exista de asemenea o Comisie pentru democraţie prin intermediul legii, cunoscută mai bine sub denumirea de Comisia de la Veneţia. În 1955, Consiliul Europei a creat celebrul drapel european, cu cele 12 stele aurite aşezate în cerc pe un fond albastru.
Imnul european instituit tot de Consiliul Europei în 1972 este bazat pe Oda Bucuriei, ce face parte din Simfonia a IX-a a lui Ludwig van Beethoven. În 1964, ziua întemeierii sale oficiale (5 mai 1949), a devenit Ziua Europei. Între timp, ziua Europei a fost mutată pe 9 mai. Pentru a evita confuzia cu Uniunea Europeană, care utilizează acelaşi drapel, deseori Consiliul foloseşte o versiune modificată, ce prezintă un „e" stilizat în centrul stelelor de pe drapel.
În prezent, Consiliul Europei are 46 de state-membre, incluzând aproape toate statele europene. La întemeierea sa oficială, din 5 mai 1949, Consiliul avea zece membri: Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda şi Suedia.
România a fost admisă în Consiliul Europei la 7 octombrie 1993.
1946: Festivalul de Film de la Cannes se reia după o întrerupere de șapte ani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
1982: Scott Fahlman postează pentru prima dată emoticoanele :-) și :-( într-un mesaj.
Fahlman a obținut o diplomă și un master în 1973 de la MIT și doctoratul (Ph.D.) de la MIT în 1977. Supervizorii tezei sale au fost Gerald Sussman și Marvin Minsky. Este membru al Asociației Americane de Inteligență Artificială. Doctoranzi importanți ai lui Fahlman au fost Donald Cohen, David McDonald, David S. Touretzky, Skef Wholey și Justin Boyan.
În perioadă mai 1996 – iulie 2000, Fahlman a fost directorul Justsystem Pittsburgh Research Center.
I se atribuie prima utilizare a unei emotigrame smiley. A considerat că folosirea smiley-urilor va ajuta persoanele participante la o conversație online să distingă glumele, de textele serioase. A propus utilizarea semnelor :-) și :-( pentru acest scop. Mesajul originar a fost postat la 19 septembrie 1982.
Mesajul a fost:
19-Sep-82 11:44 Scott E Fahlman :-)
From: Scott E Fahlman <Fahlman at Cmu-20c>
I propose that the following character sequence for joke markers:
:-)
Read it sideways. Actually, it îs probably more economical to mark
things that are NOT jokes, given current trends. For this, use
:-(
El nu a fost primul utilizator de emotigrame. Un simbol similar a fost folosit într-un articol din Reader's Digest în mai 1967.Împreună cu alți colegi, în toamna anului 2007, a creat un concurs studențesc dotat cu premiul pentru inovație în domeniul comunicării între persoana asistată de calculator.
1995: The Washington Post și The New York Times au publicat pentru prima oară Manifestul teroristului Ted Kaczynski.
S -a născut în.................
1749: Jean Baptiste Joseph Delambre, matematician francez (d. 1822)1802: Lajos Kossuth, conducătorul revoluției maghiare de la 1848 (d. 1894)
1887: Eugen Bădărău, fizician român, membru al Academiei Române(d. 1975)
1911: William Golding, romancier britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1993)
1926: Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel
1931: Jean-Claude Carrière, actor și scenarist francez
1941: Stephen Jay Gould, paleontolog, biolog evoluționist și istoric al științei american (d. 2002)
1945: Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană româncă stabilită în Germania (d. 2008)
1948: Jeremy Irons, actor englez
Decese...............................
1710: Ole Rømer, astronom danez (n. 1644)1761: Pieter van Musschenbroek, om de știință olandez (n. 1692)
1843: Gaspard Coriolis, matematician, fizician, inginer francez (n. 1792)
1909: Nicolae Hurmuzaki, om politic român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1826)
1954: Miles Franklin, scriitoare și feministă de origine australiană (n. 1879)
1961: Lucia Sturză Bulandra, actriță româncă (n. 1873)
1978: Étienne Gilson, filosof și istoric francez (n. 1884)
1988: Călin Alupi, pictor și profesor de pictură român (n. 1906)
1996: Ștefan Mihăilescu-Brăila, actor român de teatru și film (n. 1925)
2010: Horia Șerbănescu, actor român de teatru și film (n. 1924)
2011: Johnny Răducanu, muzician român de jazz (n. 1931)
