Raportul Consiliului Fiscal:
Il găsiți aici :
http://www.consiliulfiscal.ro/OPINIE-completare.pdf
http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-05-02-2013.pdf
și este de pe pagina oficiala a Consiliului fiscal :
http://www.consiliulfiscal.ro/
În prezent, consiliul este format din cinci membri, respectiv Ionuț Dumitru, din partea Asociației Române a Băncilor (ARB), Răzvan Stanca - Banca Națională a României, Lucian Albu - Academia Română, Tatiana Mosteanu - Academia de Științe Economice (ASE) și Silviu Șeitan - Institutul Bancar Român. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiți prin hotărâre a Parlamentului pentru o perioadă de nouă ani
Executia veniturilor bugetare in primele 6 luni ale anului arata o nerealizare semnificativa, de peste 6,5 miliarde lei fata de programul aferent primului semestru
Cele mai mari nerealizari de venituri fata de program au fost inregistrate in cazul sumelor primite de la UE (-3.347 milioane lei), impozitului pe profit (-827 milioane lei), accizelor (-713 milioane lei), TVA (-485 milioane lei) si veniturilor nefiscale (-467 milioane lei).
Pe partea de cheltuieli, un grad de realizare semnificativ sub asteptari s-a inregistrat la cheltuielile de capital (-1.471 milioane lei) si la alte cheltuieli de natura investitiilor (inclusiv din fonduri UE, -1.881 milioane lei), reflectand o incapacitate de a absorbi fondurile europene destinate investitiilor planificate.
Pe partea de venituri fiscale, cea mai slaba performanta s-a inregistrat la impozitul pe profit, incasarile la acest capitol scazand cu 5,5% fata de semestrul I 2012, fiind cu 827 milioane lei mai mici decat programul semestrial.
Evolutia negativa a fost determinata atat de regularizarile efectuate la impozitul pe profit de catre bancile comerciale, dar si de o evolutie foarte slaba a incasarilor de la agentii economici nefinanciari (crestere de doar 0,2% fata de aceeasi perioada a anului 2012, fata de o crestere prognozata in bugetul initial pe 2013 de 8,3% fata de 2012), acestea din urma fiind influentate negativ de performanta financiara slaba a companiilor.
A doua cea mai slaba performanta pe partea de venituri fiscale s-a inregistrat in cazul accizelor, incasarile fiind cu 713 milioane lei mai mici decat programul semestrial (doar 93,3% grad de realizare), cresterea fiind de doar 4,2% comparativ cu semestrul I al anului precedent, mult sub cresterea de 10,4% proiectata in bugetul initial pentru 2013, in conditiile in care in 2013 au fost majorate accizele la bere, tigarete si motorina si cursul de schimb valutar luat in calcul la plata accizelor a fost cu 5,2% mai mare fata de anul 2012, sugerand astfel o scadere a consumului de produse accizabile si/sau o crestere a evaziunii fiscale.
In cazul incasarilor din TVA, executia de la 6 luni arata o nerealizare de 485 milioane lei a programului, veniturile nete din TVA crescand cu doar 3,3% fata de semestrul I 2012 (cifre nete de impactul operatiunilor de tip swap).
Evolutia incasarilor la TVA a fost influentata negativ de scaderea consumului final al gospodariilor populatiei in prima parte a anului (-0,3% in termeni reali in primul trimestru 2013 fata de aceeasi perioada a anului anterior) si de scaderea importurilor extra-UE (-16,0% in ianuarie - iunie 2013 fata de aceeasi perioada a anului 2012).
E de remarcat faptul ca desi tendinta de evolutie a TVA colectat si a celui de rambursat este similara, TVA incasat net de catre buget are o evolutie volatila, indusa de volatilitatea lunara foarte mare a rambursarilor de TVA. Astfel, incepand cu septembrie 2011, la fiecare sfarsit de trimestru se remarca o scadere pronuntata a rambursarilor de TVA in comparatie cu lunile anterioare, reducerea discretionara a rambursarilor fiind utilizata probabil in scopul atingerii tintelor trimestriale de deficit bugetar pe metodologia cash. Consiliul fiscal recomanda reducerea acestei volatilitati a rambursarilor de TVA, aceasta fiind de natura sa influenteze negativ lichiditatea si situatia financiara generala a companiilor beneficiare de rambursari de TVA.
Sumele rambursate de Uniunea Europeana in contul platilor efectuate au avut o evolutie mult sub asteptari, gradul de realizare al programului semestrial fiind de doar 47,6%, reflectand un esec major in absorbtia fondurilor europene.
Cheltuielile de personal au crescut cu 18% fata de anul anterior, in primul rand ca urmare a reintregirii salariilor in sectorul bugetar, consemnand o depasire a programului semestrial cu 0,6% (136 milioane lei). Depasirea s-a produs in contextul in care bugetul initial pe 2013 avea in vedere finantarea unui numar maxim de posturi in sectorul bugetar de 1.187.000, iar media lunara a numarului de posturi ocupate in sectorul bugetar in primele 6 luni a fost mai mare cu 2.197 posturi (1.189.197 total posturi ocupate).
Fata de decembrie 2008, numarul de posturi ocupate in sectorul bugetar a scazut pana la un minim atins in septembrie 2012 de 1.187.070, consemnand o scadere de peste 15% (-211.152 posturi ocupate), in principal ca urmare a introducerii regulii de 1 angajat nou la 7 plecari din sistem.
Cele mai mari scaderi in aceasta perioada au fost inregistrate in cazul autoritatilor executive locale (-87.119), invatamant preuniversitar (-38.305), sistemul sanitar (-23.6045), Ministerul Afacerilor Interne (-12.401), Ministerul Finantelor Publice (-5.504), Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (-3.518), Ministerul Apararii Nationale (-3.036). Cele mai mari cresteri in aceasta perioada au fost inregistrate in cazul Secretariatului General al Guvernului (+4.653), Ministerul Muncii (+1.840), Ministerul Justitiei (+1.649), Ministerul Economiei (+1.502). Incepand cu octombrie 2012, ca urmare a relaxarii regulii de 1 la 7, numarul de posturi ocupate in sectorul bugetar a inceput sa creasca (+2.325 in perioada septembrie 2012 - iunie 2013), cele mai mari cresteri pana in iunie 2013 fiind inregistrate la Ministerul Afacerilor Interne (+2.062), invatamantul preuniversitar (+1.493), Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (+908) si Ministerul Justitiei (+419), iar cele mai mari scaderi fiind inregistrate in cazul Secretariatului General al Guvernului (-1.539), autoritatilor executive locale (-865) si Ministerului de Finante (-413).
In contextul acestor evolutii, Consiliul fiscal recomanda o abordare prudenta in trecerea de la regula 7 la 1 la cea de 1 la 1 si o monitorizare foarte atenta a cheltuielilor de personal lunare,pentru a evita o depasire a plafonului aferent cheltuielilor de personal pentru 2013, ceea ce ar consemna o noua incalcare a Legii responsabilitatii fiscale nr 69/2010.
N.Red. : Consiliul Fiscal este un organism guvernamental, creat în iunie 2010, cu rolul de a consilia autoritățile în vederea asigurării unui buget sănătos, capabil să atragă toate veniturile necesare și să se achite de toate cheltuielile obligatorii. Membrii Consiliului Fiscal nu solicită sau primesc instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la orice altă instituție sau autoritate.
Consiliul trebuie să ofere o opinie independentă despre cât este de sustenabilă politica fiscală și bugetară pe termen mediu și lung.
În prezent, consiliul este format din cinci membri, respectiv Ionuț Dumitru, din partea Asociației Române a Băncilor (ARB), Răzvan Stanca - Banca Națională a României, Lucian Albu - Academia Română, Tatiana Mosteanu - Academia de Științe Economice (ASE) și Silviu Șeitan - Institutul Bancar Român. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiți prin hotărâre a Parlamentului pentru o perioadă de nouă ani
Il găsiți aici :
http://www.consiliulfiscal.ro/OPINIE-completare.pdf
http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-05-02-2013.pdf
și este de pe pagina oficiala a Consiliului fiscal :
http://www.consiliulfiscal.ro/
În prezent, consiliul este format din cinci membri, respectiv Ionuț Dumitru, din partea Asociației Române a Băncilor (ARB), Răzvan Stanca - Banca Națională a României, Lucian Albu - Academia Română, Tatiana Mosteanu - Academia de Științe Economice (ASE) și Silviu Șeitan - Institutul Bancar Român. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiți prin hotărâre a Parlamentului pentru o perioadă de nouă ani
Executia veniturilor bugetare in primele 6 luni ale anului arata o nerealizare semnificativa, de peste 6,5 miliarde lei fata de programul aferent primului semestru
Cele mai mari nerealizari de venituri fata de program au fost inregistrate in cazul sumelor primite de la UE (-3.347 milioane lei), impozitului pe profit (-827 milioane lei), accizelor (-713 milioane lei), TVA (-485 milioane lei) si veniturilor nefiscale (-467 milioane lei).
Pe partea de cheltuieli, un grad de realizare semnificativ sub asteptari s-a inregistrat la cheltuielile de capital (-1.471 milioane lei) si la alte cheltuieli de natura investitiilor (inclusiv din fonduri UE, -1.881 milioane lei), reflectand o incapacitate de a absorbi fondurile europene destinate investitiilor planificate.
Pe partea de venituri fiscale, cea mai slaba performanta s-a inregistrat la impozitul pe profit, incasarile la acest capitol scazand cu 5,5% fata de semestrul I 2012, fiind cu 827 milioane lei mai mici decat programul semestrial.
Evolutia negativa a fost determinata atat de regularizarile efectuate la impozitul pe profit de catre bancile comerciale, dar si de o evolutie foarte slaba a incasarilor de la agentii economici nefinanciari (crestere de doar 0,2% fata de aceeasi perioada a anului 2012, fata de o crestere prognozata in bugetul initial pe 2013 de 8,3% fata de 2012), acestea din urma fiind influentate negativ de performanta financiara slaba a companiilor.
A doua cea mai slaba performanta pe partea de venituri fiscale s-a inregistrat in cazul accizelor, incasarile fiind cu 713 milioane lei mai mici decat programul semestrial (doar 93,3% grad de realizare), cresterea fiind de doar 4,2% comparativ cu semestrul I al anului precedent, mult sub cresterea de 10,4% proiectata in bugetul initial pentru 2013, in conditiile in care in 2013 au fost majorate accizele la bere, tigarete si motorina si cursul de schimb valutar luat in calcul la plata accizelor a fost cu 5,2% mai mare fata de anul 2012, sugerand astfel o scadere a consumului de produse accizabile si/sau o crestere a evaziunii fiscale.
In cazul incasarilor din TVA, executia de la 6 luni arata o nerealizare de 485 milioane lei a programului, veniturile nete din TVA crescand cu doar 3,3% fata de semestrul I 2012 (cifre nete de impactul operatiunilor de tip swap).
Evolutia incasarilor la TVA a fost influentata negativ de scaderea consumului final al gospodariilor populatiei in prima parte a anului (-0,3% in termeni reali in primul trimestru 2013 fata de aceeasi perioada a anului anterior) si de scaderea importurilor extra-UE (-16,0% in ianuarie - iunie 2013 fata de aceeasi perioada a anului 2012).
E de remarcat faptul ca desi tendinta de evolutie a TVA colectat si a celui de rambursat este similara, TVA incasat net de catre buget are o evolutie volatila, indusa de volatilitatea lunara foarte mare a rambursarilor de TVA. Astfel, incepand cu septembrie 2011, la fiecare sfarsit de trimestru se remarca o scadere pronuntata a rambursarilor de TVA in comparatie cu lunile anterioare, reducerea discretionara a rambursarilor fiind utilizata probabil in scopul atingerii tintelor trimestriale de deficit bugetar pe metodologia cash. Consiliul fiscal recomanda reducerea acestei volatilitati a rambursarilor de TVA, aceasta fiind de natura sa influenteze negativ lichiditatea si situatia financiara generala a companiilor beneficiare de rambursari de TVA.
Sumele rambursate de Uniunea Europeana in contul platilor efectuate au avut o evolutie mult sub asteptari, gradul de realizare al programului semestrial fiind de doar 47,6%, reflectand un esec major in absorbtia fondurilor europene.
Cheltuielile de personal au crescut cu 18% fata de anul anterior, in primul rand ca urmare a reintregirii salariilor in sectorul bugetar, consemnand o depasire a programului semestrial cu 0,6% (136 milioane lei). Depasirea s-a produs in contextul in care bugetul initial pe 2013 avea in vedere finantarea unui numar maxim de posturi in sectorul bugetar de 1.187.000, iar media lunara a numarului de posturi ocupate in sectorul bugetar in primele 6 luni a fost mai mare cu 2.197 posturi (1.189.197 total posturi ocupate).
Fata de decembrie 2008, numarul de posturi ocupate in sectorul bugetar a scazut pana la un minim atins in septembrie 2012 de 1.187.070, consemnand o scadere de peste 15% (-211.152 posturi ocupate), in principal ca urmare a introducerii regulii de 1 angajat nou la 7 plecari din sistem.
Cele mai mari scaderi in aceasta perioada au fost inregistrate in cazul autoritatilor executive locale (-87.119), invatamant preuniversitar (-38.305), sistemul sanitar (-23.6045), Ministerul Afacerilor Interne (-12.401), Ministerul Finantelor Publice (-5.504), Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (-3.518), Ministerul Apararii Nationale (-3.036). Cele mai mari cresteri in aceasta perioada au fost inregistrate in cazul Secretariatului General al Guvernului (+4.653), Ministerul Muncii (+1.840), Ministerul Justitiei (+1.649), Ministerul Economiei (+1.502). Incepand cu octombrie 2012, ca urmare a relaxarii regulii de 1 la 7, numarul de posturi ocupate in sectorul bugetar a inceput sa creasca (+2.325 in perioada septembrie 2012 - iunie 2013), cele mai mari cresteri pana in iunie 2013 fiind inregistrate la Ministerul Afacerilor Interne (+2.062), invatamantul preuniversitar (+1.493), Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (+908) si Ministerul Justitiei (+419), iar cele mai mari scaderi fiind inregistrate in cazul Secretariatului General al Guvernului (-1.539), autoritatilor executive locale (-865) si Ministerului de Finante (-413).
In contextul acestor evolutii, Consiliul fiscal recomanda o abordare prudenta in trecerea de la regula 7 la 1 la cea de 1 la 1 si o monitorizare foarte atenta a cheltuielilor de personal lunare,pentru a evita o depasire a plafonului aferent cheltuielilor de personal pentru 2013, ceea ce ar consemna o noua incalcare a Legii responsabilitatii fiscale nr 69/2010.
N.Red. : Consiliul Fiscal este un organism guvernamental, creat în iunie 2010, cu rolul de a consilia autoritățile în vederea asigurării unui buget sănătos, capabil să atragă toate veniturile necesare și să se achite de toate cheltuielile obligatorii. Membrii Consiliului Fiscal nu solicită sau primesc instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la orice altă instituție sau autoritate.
Consiliul trebuie să ofere o opinie independentă despre cât este de sustenabilă politica fiscală și bugetară pe termen mediu și lung.
În prezent, consiliul este format din cinci membri, respectiv Ionuț Dumitru, din partea Asociației Române a Băncilor (ARB), Răzvan Stanca - Banca Națională a României, Lucian Albu - Academia Română, Tatiana Mosteanu - Academia de Științe Economice (ASE) și Silviu Șeitan - Institutul Bancar Român. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiți prin hotărâre a Parlamentului pentru o perioadă de nouă ani
