6 septembrie 2013 by Viorica Crainic

Bine v- am regăsit!

"Adevărul nu -l vedem decât cu sufletul. Esenţialul scapă privirii."(Antonie De Saint- Exupery)

Monica Macovei: Îi cer premierului să retragă proiectul de lege privind Roşia Montană.

Europarlamentarul democrat liberal Monica Macovei i-a solicitat, vineri, premierului să retragă proiectul de lege privind Roşia Montană, să explice schimbarea de opinie a sa cu privire la soluţia exploatării cu cianuri şi să prezinte public rezultatul negocierilor cu Roşia Montană Gold Corporation.

"Îi solicit primului-ministru următoarele: retragerea proiectului de lege din Parlament, explicarea schimbării de opinie cu privire la exploatarea cu cianuri de la Roşia Montană, să ne spună ce a negociat cu compania Roşia Montană Gold Corporation. Aceste lucruri sunt obligatorii, având în vedere interesul public tot mai larg şi protestele din principalele oraşe ale ţării", a afirmat Monica Macovei, conform unui comunicat remis AGERPRES.

"Un politician responsabil nu poate arunca la gunoi opinia populaţiei şi nu se ascunde în spatele Parlamentului, acolo unde parlamentarii beneficiază de imunitate pentru opinii şi pentru vot: adică nu răspund pentru cum votează. Ponta nu este responsabil, pentru că este prim-ministru şi nu şi-a îndeplinit obligaţiile acestei funcţii.În urmă cu doi ani, spuneam că, înainte de a fi aprobată exploatarea de la Roşia Montană, trebuie făcute mai multe analize privind impactul acesteia în zonă. Reiau astăzi un singur aspect: a făcut Ponta o analiză a costurilor protejării sănătăţii şi a mediului dacă s-ar folosi cianurile? Sau în cazul unui posibil accident?", a adăugat Macovei.

Cristian Preda : E gata Oprescu să-şi asume un eşec şi să demisioneze?

Europarlamentarul PDL Cristian Preda susţine că referendumul anunţat de primarul general al Capitalei pe tema câinilor comunitari este inutil şi că un eşec al consultării populare ar trebui să fie urmat de demisia lui Sorin Oprescu.

"Cerând organizarea unui referendum despre câinii vagabonzi, primarul Oprescu dovedeşte că nu înţelege că e nevoie de o acţiune promptă. Ce e straniu e faptul că primăriile din alte oraşe au folosit deja o lege, cea cu nr. 227 din 2002, pentru a pune în aplicare soluţia pe care Oprescu ar vrea s-o acopere cu un vot popular. Decizia de a organiza o asemenea consultare e lipsită de sens. N-ar fi însă prima dată când se trece totuşi la acţiune", scrie Preda astăzi într-o postare pe blogul său. E gata, într-o asemenea ipoteză, Oprescu să-şi asume un eşec şi să demisioneze? Întrucât referendumul e, de fapt, inutil, eşecul validării lui ar obliga la demisie", consideră Cristian Preda.

Cătălin Predoiu: Eutanasierea maidanezilor trebuie făcută într-un cadru bazat pe lege.

Prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu, a declarat că eutanasierea maidanezilor trebuie făcută într-un cadru bazat pe lege, acuzându-i pe cei care au oprit în Parlament proiectul legislativ iniţiat de democrat-liberali şi care viza problema câinilor comunitari.

"Cei care au oprit legea în Parlament au o mare răspundere (...) Eutanasierea trebuie făcută într-un cadru bazat pe lege", a afirmat Predoiu joi, la lucrările şcolii de vară a organizaţiei pensionarilor democrat-liberali, referindu-se la cazul băieţelului de patru ani ucis de câinii comunitari.
De asemenea, el a afirmat că primarul Capitalei, Sorin Oprescu, "nu se poate spăla de această răspundere stricând câteva lacrimi". "Totodată, Sorin Oprescu nu se poate spăla de această răspundere stricând câteva lacrimi. Oprescu trebuie să facă urgent o campanie de informare şi să pună la dispoziţia celor care cresc animalele toate informaţiile necesare", a mai susţinut Predoiu.

Liviu Dragnea: Un referendum privind câinii comunitari este important, dar nu ţine loc de lege.

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat astăzi, că este important un referendum privind câinii comunitari, dar acesta nu ţine loc de lege.

''Este important referendumul, pentru că oricând este important să consulţi populaţia, comunitatea, să vedem ce punct de vedere are, dar dincolo de referendum, este vorba de prevederi legale pe care primarii trebuie să le aibă la dispoziţie pentru a putea rezolva această problemă. Un referendum nu ţine loc de lege. Chiar dacă o comunitate hotărăşte ceva iar în schimb primarul nu are prevederi legale, el nu poate întreprinde acţiuni'', a afirmat Liviu Dragnea.
"Sperăm ca săptămâna viitoare să se finalizeze discuţiile şi cred că actul normativ, legea care e în Parlament va reglementa cea mai mare parte din acţiunile pe care le pot întreprinde primarii pentru a rezolva această problemă. (...) Pe fond actele normative sunt importante. Cea mai mare parte a primarilor, dacă nu chiar toţi primarii, doresc ca membrii comunităţilor pe care le conduc să poată convieţui în linişte şi să nu le mai fie frică de câini. Am înţeles că trebuie să ne fie frică de urşi, să nu mergem prin păduri, dar parcă prin oraşe şi sate am dori să mergem fără niciun fel de teamă faţă de câini", a spus Dragnea.

Titus Corlăţean şi Mircea Duşa  :  Participă  la Vilnius, la reuniuni informale alături de omologii din UE.

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, va participa astăzi şi mâine la reuniunea informală de la Vilnius a şefilor diplomaţiilor din statele membre ale Uniunii Europene, organizată de preşedinţia lituaniană a Consiliului UE.
Potrivit unui comunicat MAE, agenda reuniunii va fi structurată, în principal, pe două mari teme: vecinătatea UE pe cele două dimensiuni (estică şi sudică) şi politica de securitate şi apărare comună. În pregătirea Summit-ului Parteneriatului Estic, care se va desfăşura la Vilnius în 28-29 noiembrie, miniştrii vor dezbate relaţiile UE cu partenerii estici, inclusiv din punctul de vedere al problemelor de ordin politic şi economic cu care se confruntă aceste state. De asemenea, vor fi examinate modalităţile de sprijin şi angajament al UE pentru cooperarea cu aceste ţări, inclusiv în perspectiva post-Vilnius. Vecinătatea sudică va ocupa un loc important în cadrul dezbaterilor, cu accent pe criză din Siria şi necesitatea unei reacţii internaţionale ferme la utilizarea de către regimul de la Damasc a armelor chimice.
În continuarea discuţiilor de la reuniunea extraordinară a Consiliului din 21 august 2013, şefii diplomaţiilor europene vor analiza şi evoluţiile recente din Egipt.

Victor Ponta : Să îmbunătăţim sistemul, fără a-l schimba radical.

Premierul Victor Ponta i-a cerut vineri ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, să se gândească la măsuri de îmbunătăţire a sistemului, colo unde este cazul, fără a-l schimba însă radical.

"Lunea viitoare începe şcoala şi vorbim de sute de mii de copii care merg la şcoală şi vreau să vedem în ce stadiu suntem cu pregătirile (...). Am văzut că anul acesta, din fericire, lucrurile care au ţinut de înscrierea în grupa pregătitoare, în clasa întâi, evaluările naţionale, toate au generat mai puţine controverse, însă sunt convins că nu e totul perfect şi poate vă gândiţi de fiecare dată ce putem îmbunătăţi, fără a schimba radical sistemul. Cred că să-l schimbăm de o mie de ori - asta a fost cea mai mare problemă a României în ultimii 23 de ani. De fiecare dată schimbam sistemul şi nu mai înţelegea nimeni nimic. Să îmbunătăţim anumite detalii, care pot să funcţioneze mai bine, sunt cu totul de acord, dar iarăşi să o luăm de la capăt şi să pornim de la zero cred că ar fi o mare greşeală", a spus Victor Ponta.
"Nu sunt toate resursele financiare necesare, dar vreau să fie foarte clar: cum arată şcoala, cum se fac reparaţii, cum se fac investiţii - trebuie să fie clar delimitat şi departajat - deciziile aparţin comunităţii locale şi reprezentanţilor autorităţilor locale. Ministerul Educaţiei se ocupă de profesori, de ceea ce învaţă, de manuale. În privinţa şcolii şi a infrastructurii trebuie din ce în ce mai mult să dăm responsabilitate şi resurse financiare autorităţilor locale", a subliniat Victor Ponta.

Victor Ponta şi  Liviu Dragnea  : S-au întâlnit cu primarii de comune.

Blocarea posturilor din administraţie şi lipsa fondurilor au fost principalele probleme aduse în discuţie de reprezentanţii Asociaţiei Comunelor din România la întâlnirea de ieri cu premierul Victor Ponta şi vicepremierul Liviu Dragnea.

"Niciodată asociaţia nu a acţionat politic. (...) Avem o aşteptare mare la rezolvarea unor probleme. Mi-aş dori în următoarele zile să încheiem un protocol care să fie materializat printr-un memorandum în care să se stabilească responsabilităţi de o parte şi de alta, termene, că altfel aşteptările noastre sunt fără rezultat", a spus preşedintele Asociaţiei Comunelor, Emil Drăghici, care a afirmat că vrea să ducă mesajul "corect şi real" al Guvernului către locuitorii comunelor.

Premierul Victor Ponta : "Nu sunt de acord nici cu cei care au zis să vă desfiinţăm jumătate, a zis cineva că sunteţi prea mulţi şi că de aceea trebuie să desfiinţăm comunele. (...) Eu am făcut şi fac toate eforturile să reuşim să vă finanţăm, că din impozite locale nu puteţi mulţi să funcţionaţi, ştiţi foarte bine. Sunt cereri ale dumneavoastră pe care le rezolvăm imediat. Aţi zis să fiţi în comisiile de inventariere, (...) am făcut ordonanţa 28 tot pentru binele dumneavoastră ca să fie toate programele într-un singur loc, am deblocat posturile din administraţie, am desfiinţat ce era blocat şi acum sunteţi unu la unu. Ideea e că dumneavoastră reprezentanţi baza acestei ţări şi ce putem face, facem. Vreau să vă scot din faliment, să nu vă desfiinţez şi să vă faceţi treaba faţă de cetăţeni".

Vicepremierul Liviu Dragnea  : "Cu deblocarea posturilor, nu vă supăraţi, este vorba despre un aviz şi aşteptăm de la dumneavoastră o solicitare şi primiţi permisiunea să ocupaţi toate posturile, să completaţi postul. Pentru unu la unu nu trebuie să cereţi aprobare de la nimeni".
"Nu face primarul un serviciu pentru Guvern, primăria ca instituţie face un serviciu pentru cetăţeni şi se creează posibilitatea cetăţeanului să vină la primărie, nu ştiu dacă cetăţenii ar fi mulţumiţi să meargă la reşedinţa de judeţ. În ceea ce priveşte insolvenţa, în realitate legea a fost dată în sprijinul dumneavoastră, al primăriilor şi consiliilor judeţene, e vorba de protecţia acestora în faţa creditorilor. Procedura e inspirată din SUA şi e exemplu de bună practică".

Minodora Cliveti: Nu putem accepta ca numai anumite categorii profesionale să fie considerate "mobile".

Eurodeputata PSD Minodora Cliveti a declarat ieri,  în cadrul unei şedinţe a Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European (PE), că lucrătorii români au toţi dreptul la mobilitate profesională şi ar trebui să poată munci în orice stat membru UE, dacă pregătirea profesională le permite acest lucru, motiv pentru care este inacceptabil ca doar anumite categorii profesionale să fie considerate a fi mobile, cum sunt medicii şi cadrele medicale.

"Nu putem accepta sub nici o formă derogări de la acest drept al lucrătorilor europeni şi de aceea nu putem fi de acord cu introducerea unei diferenţieri între mobilitatea profesională şi aşa-zisul 'exod economic', o sintagmă nouă pe care unii o folosesc pentru a justifica aceste derogări. Eu susţin că lucrătorii români au toţi dreptul la mobilitate profesională, că pot să muncească în orice stat membru al UE dacă pregătirea lor profesională le permite acest lucru. Nu cred că putem să acceptăm că numai anumite categorii profesionale sunt 'mobile' - medicii şi cadrele medicale, de pildă, care sunt foarte bine primite în aproape toate statele membre, în timp ce despre alte categorii profesionale să se spună că sunt parte a unui exod economic. În toate statele membre există oameni care îşi doresc un trai mai bun, un venit mai mare, o poziţie profesională mai înaltă, iar românii nu fac excepţie de la această tendinţă generală", a apreciat eurodeputată PSD, conform al comunicat al biroului său.

Rovana Plumb  : Este aşteptată la Oradea, la alegerile din OFSD Bihor, de mâine.

Ministrul mediului şi al schimbărilor climatice, Rovana Plumb, preşedinte al Organizaţiei Femeilor Social Democrate (OFSD) este aşteptată, în perioada 7-8 septembrie, în Bihor, cu ocazia alegerilor din cadrul filialei judeţene a OFSD.
Potrivit preşedintelui PSD Bihor, Ioan Mang, prima acţiune din program va fi, sâmbătă, o întâlnire în sala mare a CJ Bihor, cu primarii din judeţ, la ora 9.00, urmată de o conferinţă de presă, la ora 10.30. Începând cu ora 11.00, Rovana Plumb este aşteptată la Hotel Continental Forum Oradea, la Seminarul european "La muncă egală, salariu egal", la care va participa şi Zita Gurmai, preşedinta Organizaţiei de femei din cadrul Partidului Socialiştilor Europeni şi delegaţi OFSD din mai multe judeţe ale ţării. La finalul seminarului, Rovana Plumb şi Zita Gurmai vor răspunde întrebărilor ziariştilor, într-o conferinţă de presă. De la ora 14.00, preşedintele OFSD va participa la alegerile din cadrul OFSD Bihor. Programul ministrului mai cuprinde, la finalul zilei, o deplasare în comună Holod, la manifestările culturale din cadrul Zilelor "Iosif Vulcan", la care vor fi prezenţi, potrivit sursei citate, şi ambasadorul României la Budapesta, Victor Micula.
Programul zilei de duminică va cuprinde o deplasare a ministrului Rovana Plumb la Fabrica Holcim, din comună Ţeţchea, pentru prezentarea unei noi instalaţii de recuperare a energiei termice, unică în Europa.

Mircea Geoană: Sper ca, în curând, România şi Polonia să fie incluse în programul Visa Waiver.

Aflat într-o vizită de lucru în SUA în perioada 2-12 septembrie, senatorul Mircea Geoană a avut o serie de întrevederi la Departamentul de Stat cu Jonathan Moore, Deputy Assistant Secretary pentru Europa Centrală şi de Sud, cu Daniel Fried, Special Envoy for Sanctions al Administraţiei Obama II, cu Amos Hochstein, Deputy Assistant Secretary pentru Energie şi Resurse şi cu Robert Manogue, director în cadrul Biroului pentru Politici Economice şi Mediul de Afaceri.  Continuarea dialogului politic la nivel înalt între Administraţia SUA şi Guvernul României în această toamnă este extrem de importantă şi de utilă pentru întărirea, aprofundarea şi diversificarea Parteneriatului Strategic, a declarat Mircea Geoană în cadrul întrevederilor avute la Departamentul de Stat al SUA.
El şi-a exprimat speranţa ca, în curând, România şi Polonia să fie incluse în programul Visa Waiver, a reconfirmat importanţa scutului antirachetă şi a întărit invitaţia făcută anterior ca o delegaţie la nivel înalt din partea Pentagonului să participe la lansarea lucrărilor de la Deveselu.

ŞTIRI METEO

Sâmbătă, 7 septembrie 2013, vremea în România va fi frumoasă, dar răcoroasă dimineaţa şi seara. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 19…20 de grade în nordul Moldovei și estul Transilvaniei şi 27…28 de grade în Lunca Dunării. Minimele vor coborî la valori cuprinse între 7 și 17 grade, ușor mai coborâte în depresiuni. Cerul va fi variabil în regiunile estice, unde doar izolat vor fi posibile ploi slabe și mai mult senin în restul țării. Vântul va sufla slab și moderat, cu ușoare intensificări în Moldova, în Dobrogea și pe crestele montane.
Pe Litoral va fi soare cu cer variabil, vânt de 4 m/s, dinspre NV, iar maxima zilei va urca până la 26°C.
În Bucureşti, vremea va fi frumoasă, dar se va menține răcoroasă în orele dimineții.  Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 26 de grade, iar cea minimă va fi de 13…14 grade. Şansele de precipitaţii sunt scăzute, iar vântul va sufla slab până la moderat.

PERSONALITĂŢI

Edward Victor Appleton

Sir Edward Victor Appleton,  (n. 6 septembrie, 1892 – d. 21 aprilie, 1965) a fost un fizician englez. A făcut studii asupra fizicii ionosferei și a primit Premiul Nobel pentru fizică (1947). La vârsta de 18 ani a câștigat o bursă la Colegiul St John, Cambridge .În timpul Primului Război Mondial s-a alăturat Regimentului Riding de Vest , și mai târziu a fost  transferat la Royal Engineers . După ce s-a întors de la serviciu activ din Primul Război Mondial , Appleton a devenit demonstrator asistent în fizică experimentală la Laboratorul Cavendish în 1920. El a fost profesor de fizică la Kings College din Londra (1924-1936) și profesor de filozofie naturală la Universitatea din Cambridge (1936-1939). Între 1939 și 1949 a fost secretar al Departamentului de cercetare științifică și industrială . Cavaler în 1941, el a primit 1947 Premiul Nobel pentru Fizică pentru contribuţiile sale la cunoaşterea  ionosferei , care a condus la apariţia  radarului. Din 1949 până la moartea sa în 1965, el a fost principal şi vice-cancelar al Universității din Edinburgh.

Susumu Tonegawa

Susumu Tonegawa ( n. 6 septembrie 1939) este un om de știință japonez, laureat al Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe anul 1987 „pentru descoperirea mecanismului genetic de generare a diversității anticorpilor.”
Tonegawa s-a născut la Nagoya, Japonia și a urmat cursurile Liceului Hibiya din Tokio.[3] A absolvit Secție Chimie a Facultății de Știință, Universitatea Kyoto în 1963. Și-a luat doctoratul la University of California, San Diego, unde a lucrat cu Masaki Hayashi. A urmat cursuri post-universitare la Institutul Salk Institute din San Diego în laboratorul lui Renato Dulbecco. A lucrat apoi la Institutul de Imunologie din Basel, Elveția. În 1981 a fost numit profesor la Massachusetts Institute of Technology, unde a creat și condus „Picower Institute for Learning and Memory” la MIT.
În 1982 i-a fost conferit Premiul Louisa Gross Horwitz din partea Universității Columbia, SUA, împreună cu Barbara McClintock, și ea laureată a Premiului Nobel (1983).
Este membru al Comitetului Științific de Conducere la Institutul de Cercetare Scripps. Este și director al RIKEN-MIT Center for Neural Circuit Genetics la MIT. Din aprilie 2009 este concomitent director al „RIKEN Brain Science Institute” (BSI) din Wako, Saitama, Japonia.

George Roger Waters

George Roger Waters (n. 6 septembrie 1943, Great Bookham, Surrey) este un muzician rock englez. Este cel mai cunoscut ca fiind basistul dar și unul dintre principalii compozitori ai trupei engleze Pink Floyd în perioada 1964 - 1985. După despărțirea de Pink Floyd din 1985, Waters a început o carieră solo de succes lansând trei albume de studio și înregistrând o coloană sonoră pentru un film, concertul său The Wall Concert în Berlin din 1990 fiind unul dintre cele mai impresionante susținute vreodată. În 2005 a lansat opera "Ça Ira"și s-a alăturat grupului Pink Floyd în cadrul concertelor Live 8 din Londra. A fost pentru prima oară când toți cei patru membrii din formula clasică a formației au fost împreună pe scenă după o pauză de 24 de ani.

 

 

 

S -A ÎNTÂMPLAT ÎN  6 SEPTEMBRIE......

 Evenimente

    1863: A intrat în funcțiune, la Londra, primul metrou din lume, de-a lungul sectorului Victoria Street, cu o lungime de 6,3 km; tracțiunea era realizată cu o mașina cu aburi.
    1901: Anarhistul Leon Czolgosz îl împușcă fatal pe președintele american William McKinley (va muri la 14 septembrie) la Pan-American Exposition în Buffalo, New York.
    1940: După instaurarea guvernului militar-legionar condus de Ion Antonescu, regele Carol al II-lea abdică în favoarea fiului său, Mihai. Începe cea de-a doua domnie a lui Mihai I (1940-1947).
    1941: Naziștii le-au impus evreilor cu vârsta mai mare de 6 ani să poarte câte o insignă galbenă cu Steaua lui David.
    1946: George Enescu și soția sa, Maria Cantacuzino, părăsesc definitiv România ajutați de Yehudi Menuhin.
    1955: Grupuri de turci din Istanbul au atacat pe grecii din oraș, ucigând 13 oameni, rănind peste 30 și distrugând peste 5.000 de case și prăvălii grecești.
    1983: Uniunea Sovietică recunoaște că a doborât avionul de pasageri KAL-007 aparținând liniei sud coreene, declarând că piloții nu au știut că era un avion civil atunci când a încălcat spațiul aerian sovietic.
    1991: Leningrad ia din nou numele său istoric de Sankt Petersburg.
   
Sankt Petersburg (în rusă Санкт-Петербу́рг, transliterat Sankt-Peterburg, cunoscut în limbajul colocvial ca Питер — Piter, ca Petrograd — Петрогра́д, 1914–1924 — și în perioada sovietică sub numele de Leningrad — Ленингра́д, 1924–1991), este un oraș din Rusia. Se află în Rusia de nord-vest, în delta râului Neva, în partea de est a golfului Finic al Mării Baltice.
A fost fondat de țarul Petru cel Mare, în 1703, ca o "fereastră către Europa", fiind de la acea dată capitală a Imperiului Rus până în 1918. Cu cei aproape 4,5 milioane de locuitori, (2002), este în ziua de azi cel de-al doilea oraș ca mărime al Rusiei, al patrulea oraș ca mărime al Europei, un centru european de cultură extrem de important și cel mai important port rusesc la Marea Baltică.
Sankt Petersburg este cel mai nordic oraș european cu peste 1 milion de locuitori. Centrul orașului este unul dintre siturile protejate de UNESCO ca parte a patrimoniului universal. Orașul, care a fost pentru mai bine de două secole centrul politic și cultural al Rusiei, este și în zilele noastre extrem de important și, pentru a-l onora, oamenii îl mai numesc, deseori, "Capitala Nordului" ("Cеверная Cтолица", Severnaia Stalița). Sankt Petersburg este centrul administrativ al Regiunii Leningrad și al Districtului Federal Nord-Vesti.

  Imaginea maiestuoasă a orașului este datorată detaliilor arhitecturale variate: bulevarde lungi și drepte, spații vaste, grădini și parcuri, garduri decorative din fier forjat, monumente și sculpturi decorative. Râul Neva, cu multele lui canale, poduri și cheiuri din granit, dă orașului o notă aparte, de neconfundat. Numeroasele canale au făcut ca orașului să i se dea supranumele de "Veneția Nordului".

 Sankt Petersburg este cunoscut şi pentru cele 300 de poduri.
Amplasarea Sankt Petersburgului lângă Cercul Polar de Nord, la aceeași latitudine cu orașele Helsinki, Stockholm și Oslo (60° N), fac ca amurgul să dureze toată noaptea în mai, iunie și iulie. Acest fenomen este cunoscut că nopțile albe. Altă atracție o constituie cele nouă poduri basculante care se deschid deasupra Nevei. Turiștii se înghesuie ca să vadă podurile coborâte și ridicate pentru a permite navelor să traverseze orașul.
Centrul istoric al Sankt Petersburgului, numit, uneori, și muzeul în aer liber al neoclasicismului, a fost primul loc din patrimoniul rusesc înscris pe lista UNESCO a Locurilor din patrimoniul mondial. 
Sankt Petersburg a fost cunoscut ca un oraș al palatelor. Unul dintre cele mai vechi este Palatul de Vară, o casă modestă construită de Petru cel Mare în Grădina de Vară (1710–1714). Mult mai impozante sunt palatele baroce ale companionilor săi, așa precum este Palatul Menșikov, construit după planurile arhitectului Domenico Tresini, între anii 1710 – 1716. O anexă a acestui palat a fost reconstruită pentru Petru al II-lea și acum găzduiește Universitatea de Stat din Sankt Petersburg.
Probabil cel mai cunoscut dintre palatele imperiale este Palatul de iarnă (1754–1762), o clădire uriașă, cu interioare de un lux orbitor, care este astăzi sediul Muzeului Ermitaj.

Cea mai mare biserică este Catedrala Sfântul Isaac (1818–1858), care are una dintre cele mai mari cupole din lume, construită timp de 40 de ani, sub conducerea arhitectului Auguste de Montferrand.
 O altă biserică magnifică, (în stilul Empire), este Catedrala Kazan 
(1801–1811), situată pe Nevsky Prospekt, care este copiată după Basilica Sfântul Petru din Vatican. Nici un turist nu pierde ocazia să viziteze Biserica Mântuitorului Însângerat (1883–1907), un monument grandios, în stil vechi rusesc, care marchează locul în care a fost asasinat Alexandru al II-lea, țar al Rusiei. Cum Petru cel Mare a interzis construirea turlelor în formă de ceapă, această biserică este singura în oraș cu acest tip unic de cupolă.

Catedrala Petru și Pavel, (1712–1732), simbolul orașului de foarte multă vreme, adăpostește cavoul lui Petru cel Mare și ale altor împărați ai Rusiei. În afară de aceste patru catedrale principale (care sunt, parțial, și muzee), se află alte biserici. Dintre construcțiile baroce, cea mai grandioasă este Catedrala Smolnîi, (1748–1764), un proiect îndrăzneț al lui Bartolomeo Rastrelli, niciodată terminată. Altă biserică importantă în același stil este Catedrala Marinei a Sfântului Nicolae, (1753–1762), o structură splendidă dedicată Flotei Rusești, pereții exteriori fiind acoperiți cu plăci memoriale închinate marinarilor pieriți pe mare. Biserica Sfinților Simeon și Ana (1731–1734), Catedrala Sfântului Samson (1728–1740), Biserica Sfântului Pantelimon (1735–1739) și Catedrala Sfântului Andrei (1764–1780) sunt mai rar menționate.

Fără îndoială, cel mai faimos muzeu este Ermitajul. Muzeul are una dintre cele mai bogate colecții de artă vest-europeană. Vastele lui colecții au fost pentru prima oară prezentate publicului în aripa construită în stil Renaștere greacă de Leo von Klenze (1838–1852), aripă numită acum Noul Ermitaj. Primul muzeu din oraș a fost fondat de țarul Petru cel Mare în Kunstkammer, ridicat în 1718–1734 pe malul opus al râului Neva, și care a adăpostit o vreme și Academia de Științe a Rusiei. Alte atracții turistice includ Muzeul de Arte Aplicate (1885–1895), Muzeul de Etnografie (1900–1911), Muzeul de Istorie Militară Suvorov (1901–1904) și Muzeul de Istorie Politică(1904–1906).

Poate că cel mai cunoscut simbol al orașului Sankt Petersburg este statuia ecvestră a lui Petru cel Mare, dezvelită în Piața Senatului, în 1782. Considerată cea mai importantă operă a sculptorului de origine franceză Etienne Maurice Falconet, statuia ocupă un loc de frunte în literatura rusă sub numele de Călărețul de aramă (Mednii Vsadnik).

S - a născut în.......

    1808: Abd el-Kader, învățat arab, lider al luptei algeriene de eliberare națională (d. 1883)
    1817: Mihail Kogălniceanu, istoric, scriitor, publicist și om politic român (d.1891
    1819: Nicolae Filimon, scriitor român (d. 1865)
    1828: Alexander Mohailovici Butlerov, chimist, fondator al teoriei structurii chimice (d. 1886)
    1837: Charles Jacques Bouchard, fiziolog, membru de onoare străin al Academiei Române (d. 1915)
    1863: Constantin Miculescu, fizician român (d. 1937)
    1892: Edward Victor Appleton, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (d. 1965)
    1939: Susumu Tonegawa, imunolog japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (1987)
    1943: Roger Waters, cântăreț-compozitor englez (Pink Floyd și The Bleeding Heart Bând)

Decese.....................

    1683: Jean Baptiste Colbert, om politic francez (n. 1619)
    1907: Sully Prudhomme, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (n. 1839)
    1972: George Baiculescu, bibliograf și istoric literar (n. 1900)
    1998: Akira Kurosawa, regizor japonez (n. 1910)
    2007: Luciano Pavarotti, tenor italian (n. 1935)
    2007: Eva Crane, fizician britanic (n. 1912)
    2011: Arhiducele Felix de Austria (n. 1916)
  

Read More