Bine v- am regăsit!
"Imposibilul e o fantomă a timizilor şi refugiul laşilor".(Napoleon Bonaparte)
"Nu-mi omorâţi cel mai bun prieten".!
Mesaje emoţionale ca "Spune nu crimei", "Opriţi măcelul!", "Nu-mi omorâţi cel mai bun prieten" s-au amestecat cu cele care argumentau că eutanasierea nu este soluţia pentru a scăpa de câinii maidanezi, precum: "În ultimii 12 ani, în Bucureşti au fost omorâţi 150.000 de câini fără ca populaţia să dispară sau să fie diminuată considerabil", "Nu pot hingherii omorî cât poate populaţia abandona", "Sursa continuă de câini este dată de abandon şi înmulţirea necontrolată".
Întrebaţi ce soluţie văd pentru cei aproximativ 65.000 de câini maidanezi, câţi sunt estimaţi în Capitală, atât cei de la ONG-uri, cât şi bucureştenii obişnuiţi spuneau că problema nu se poate rezolva într-o săptămână sau o lună o astfel de problemă, despre care se ştie de peste 23 de ani.
"Avem acum 170 de câini în adăpost la Glina, toţi sterilizaţi, vaccinaţi, deparazitaţi. Scopul e de a le găsi cămine stabile", a declarat Oana Iacob, voluntar al Asociaţiei Robi de şapte ani, explicând că adopţia de la această asociaţie se face gratuit, pe bază de contract şi copie după buletin, iar contractul prevede inclusiv că animalul poate fi adus înapoi într-o săptămână dacă nu se înţelege cu noul stăpân. "Şi după doi ani ne-au fost aduşi înapoi, şi i-am luat", a adăugat aceasta, precizând că, în prezent, Asociaţia Robi dă spre adopţie în jur de 10-15 câini pe săptămână.
Ea a mai precizat că hrana câinilor din adăpost, care costă 300-400 de lei pe zi, şi tratamentele medicale sunt acoperite din donaţii şi din direcţionarea a 2 la sută din impozit către asociaţie, în timp ce de întreţinerea adăpostului şi promovarea adopţiilor se ocupă voluntarii, în timpul liber.
"Foarte multă lume a fost indusă în eroare că ONG-urile iau bani şi lasă câinii pe străzi", a mai spus Oana Iacob, amintind că sterilizarea şi reteritorializarea câinilor a fost convenită cu primăria de ONG-urile cu care acesta a încheiat protocol.
Bucureşti : Protestul faţă de proiectul Roşia Montană, în a zecea zi.
Manifestanţii au venit cu steaguri, deja tradiţionalele peturi umplute cu pietricele şi bannere pe care sunt scrise mesaje ca "România nu e de vânzare", dar şi întreaga lor listă de solicitări, respectiv retragerea proiectului de lege ce reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, anularea contractului cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România şi introducerea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO.
Scandarea cea mai frecventă la protest este, şi de această dată, "Uniţi, salvăm Roşia Montană!".
Cordoanele de jandarmi s-au repoziţionat pe bulevard la capetele porţiunii ocupate de manifestanţi, respectiv între rondul de la Universitate şi intersecţia cu strada Academiei.
Alba: Circa 20 de mineri blocaţi în semn de protest în galeria de la Roşia Montană.
Circa trei sute de angajaţi ai companiei "Roşia Montană Gold Corporation" şi localnici s-au adunat miercuri, pentru a doua zi consecutiv, în centrul istoric al localităţii, pentru a cere aprobarea proiectului de lege privind mineritul în zonă. Dacă ieri, mitingul şi marşul de protest au fost neautorizate, de această dată manifestaţia este una autorizată, după cum a menţionat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Alba, maior Cosmin Jurcoveţ. Organizatorii manifestaţiei au solicitat aprobare pentru organizarea protestului timp de o lună, între orele 10 şi 21. Între orele 10 şi 19, participanţii au voie să se deplaseze pe traseul Piaţa Veche şi sediul administrativ al RMGC, pe o bandă, fără să blocheze circulaţia, iar între orele 19 şi 21, au dreptul să meargă în marş până în Gura Roşiei, pe drumul judeţean, pe o dstanţă de câşiva kilometri, de asemenea fără să afecteze traficul rutier.
Ei au continuat să scandeze şi astăzi lozinci în favoarea proiectului minier. "Vrem să muncim aici, la Roşia Montană", "Jos şomajul", "Vrem să trăim din minerit", "Mineritul este pâinea noastră", "Ne-am săturat de atâta aşteptat" şi "Vrem locuri de muncă ACUM" sunt câteva din mesajele afişate pe pancardele purtate de către participanţii la manifestaţie.
Victor Ponta: Vom continua să susţinem independenţa energetică a României.
"Trebuie sa învăţăm ceva din experienţa Poloniei! Independenţa energetică a României înseamnă asumarea unor decizii curajoase - care vor duce la preţuri mai mici, orientare clară spre Vest şi la afirmarea ţării în zonă (inclusiv în relaţia cu vecinii). Vom continua să susţinem independenţa energetică a României", susţine Victor Ponta, pe pagina sa de Facebook.
Declaraţia şefului Guvernului de la Bucureşti vine în contextul în care omologul său polonez, Donald Tusk, a susţinut că Polonia va pune accentul în principal pe cărbune şi pe gaze de şist pentru asigurarea independenţei energetice, reducând investiţiile în energiile regenerabile.
Crin Antonescu: Premierul nu mi-a spus despre angajamentele statului.
"În orice caz, nu am discutat (cu premierul Victor Ponta - n.r.) despre eventuale despăgubiri şi lucruri de genul acesta. Am spus foarte limpede: în momentul în care proiectul a fost avansat pe ordinea de zi a Guvernului, nu am avut nicio discuţie înainte la nivelul USL. Am solicitat premierului amânarea discutării proiectului cu o săptămână pentru ca să putem discuta în USL. Nu s-a putut, nu s-a amânat. După aceea, am avut o discuţie destul de strânsă cu premierul care a spus: bun, în Parlament fiecare analizează proiectul din ce punct de vedere doreşte, fiecare votează cum vrea. Îi cunoaşteţi chiar declaraţiile despre propriul vot", a afirmat Antonescu, la sediul PNL.
"Este limpede că nu am am avut o decizie şi o discuţie în USL pe proiect şi de asemenea că nu am avut o discuţie cu premierul Victor Ponta niciodată despre angajamentele statului român în această privinţă. Este destul de simplu: dacă Guvernul, în calitate de reprezentant al statului în asemenea angajamente, ştie că are nişte obligaţii, atunci rezolvă această chestiune printr-o hotărâre de Guvern. Dacă totuşi doreşte în Parlament o decizie, trebuie să spună şi asemenea decizii în Parlament nu se iau", a adăugat Antonescu.
Victor Ponta : "În Guvern absolut toată lumea şi-a dat avizul. Că după aceea s-a luat o decizie politică...nu e nimic (...) Toţi miniştrii au fost în şedinţa de Guvern, au fost pentru. Am discutat şi cu domnul Antonescu, inclusiv vineri, însă decizia politică de luni o iau...iau act de ea şi o respect". "Nu există miniştri PNL. Pentru mine există miniştri ai Guvernului României, toţi facem parte din USL şi este Guvernul USL, aşa cum au votat oamenii. Proiectul de lege a fost prima dată, în primă lectură pentru Guvern la sfârşitul lunii iulie prezentat de domnul Şova, în primă lectură. S-au făcut observaţii, au avut loc discuţii, după care a fost adoptat pe 27 august ca proiect de lege şi trimis spre Parlament", a răspuns Ponta.
Cătălin Ivan: PSD se va pronunţa asupra proiectului de la Roşia Montană doar după o dezbatere serioasă.
"Noi, cei din Partidul Social Democrat, ne vom pronunţa oficial asupra proiectului de la Roşia Montană doar după dezbaterea serioasă şi ascultarea tuturor părţilor şi argumentelor. Este datoria oricărui politician responsabil să trateze serios dezbaterea, să asculte punctele de vedere ale ambelor tabere - şi a celor care vor locuri de muncă, şi a celor care pun accent pe protecţia mediului şi a resurselor. În caz contrar, am da dovadă de demagogie pe o chestiune de interes naţional. Să ne pronunţăm înainte ar fi un semn de superficialitate politică. Nu poţi pretinde o dezbatere corectă, deschisă şi transparentă, cu argumente pro şi contra unui proiect, dacă la finalul zilei deja ştii că, indiferent de argumentele expuse, respectivul proiect va fi respins. Acesta a fost şi mesajul preşedintelui PSD, de a nu da înainte de dezbatere indicaţii de vot. În orice caz, noi, cei din PSD, nu comentăm deciziile altor partide", a subliniat purtătorul de cuvânt al PSD, potrivit unui comunicat remis AGERPRES.
Kelemen Hunor: UDMR va vota împotriva proiectului Roşia Montană.
"Despre Roşia Montană nu am discutat absolut nimic (n.r. cu primul-ministru). Punctul nostru de vedere este cunoscut, nu s-a schimbat, nu se va schimba, vom vota împotrivă", a afirmat Kelemen Hunor după întâlnirea parlamentarilor UDMR cu primul ministru, la Palatul Parlamentului.
"Este nevoie de un acord cu CE, FMI. Am văzut că nu sunt lucruri spectaculoase faţă de alte acorduri. Noi am susţinut de fiecare dată o stabilitate financiară şi pentru a finanţa deficitul bugetar e nevoie de un astfel de acord", a mai spus Hunor.
PC : Va vota împotriva proiectului Roşia Montană.
"Proiectul şi contractul Roşia Montană în forma actuală, aşa cum a fost gestionat de guvernările succesive din 1997 până în prezent, nu reprezintă ceea ce are nevoie România. România are nevoie de un contract şi de un proiect de exploatare care să genereze locuri de muncă în zonă, pentru că în zonă singura ocupaţie e mineritul, aşa cum au făcut familiile lor de sute de ani, dar interesul naţional şi al generaţiilor viitoare, bogăţia şi rezervele României nu trebuie puse la mezat pe o redevenţă ca aceasta şi de clauze ca acestea. Vrem ca exploatările de aur, wolfram, argint, nichel să fie făcute de o companie care să aibă ca unic acţionar statul român pentru ca majoritatea banilor să intre în vistieria ţării", a afirmat Barbu.
El a spus că grupul parlamentar senatorial al PC a decis să voteze împotriva proiectului Roşia Montană.
Camera Deputatilor : Pragul de 30% la referendum a fost adoptat.
Deputaţii au adoptat proiectul cu 223 de voturi "pentru", 72 de voturi "împotrivă" şi 23 de abţineri, PDL anunţând că a votat împotrivă.
Proiectul de lege prevede că referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente.
Gheorghe Tinel (PDL) a precizat de la tribunal Parlamentului, după votarea acestui proiect de lege, că deputaţii PDL au votat împotrivă, deoarece consideră că "în acest moment tânăra democraţie are nevoie de un vot majoritar".
Camera Deputaţilor este forul decizional.
Senatul a respins, în 3 septembrie, cererea preşedintelui Traian Băsescu de reexaminare a legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
BCR : Scăderea preţurilor va continua în septembrie, când ne aşteptăm la o rată anuală a inflaţiei de 2,3%.
"Scăderea preţurilor va continua în septembrie, când ne aşteptăm la o rată anuală a inflaţiei de 2,3%, semnificativ sub nivelul de 3,7%, din august. Inflaţia va reintra, astfel, în ţinta BNR, după aproape un an, şi va rămâne acolo în următoarele trimestre. La începutul anului 2014, inflaţia s-ar putea reduce la un minimum istoric de 1,5%, ceea ce justifică noi reduceri ale dobânzilor la lei. BNR ar putea reduce dobânda de politică monetară cu încă jumătate de punct procentual până la finalul acestui an, la 4%, în timp ce dobânzile la credite şi depozite vor urma traiectorii similare", susţine Eugen Sinca.
Potrivit acestuia, ciclul de relaxare a politicii monetare a BNR se va suprapune peste un ciclu de întărire a politicii monetare a Rezervei Federale Americane (FED), în 2014, şi a Băncii Centrale Europene (BCE), în 2015, "ceea ce ne face să credem că, într-un interval de 1 - 2 ani, vom avea dobânzi similare la lei şi valută".
ING: Preţurile la legume ar putea scădea cu 10% în septembrie, iar cele la fructe cu aproximativ 1,5%.
"Cum combinaţia dintre recolta bogată şi efectul de bază favorabil va continua să aibă un impact asupra inflaţiei în lunile următoare, după estimările noastre, datele din septembrie vor arăta ambele elemente în teritoriul deflaţiei - preţurile la legume ar putea fi în scădere cu aproape 10%, iar cele la fructe cu aproximativ 1,5%", se menţionează într-un raport al băncii, remis miercuri AGERPRES.
Potrivit economiştilor ING Bank, dezinflaţia din august a fost determinată încă o dată de preţurile la produsele alimentare, în cazul acestora creşterea anuală a încetinit la 2,4% de la 3,9% anterior, ajutată de preţurile la legume (în cazul cărora creşterea a devenit negativă, minus 1,4% faţă de plus 9,9% raportat în luna precedentă) şi într-o măsură mai mică de preţul fructelor (unde creşterea a încetinit la 3,6% de la 5,9% anterior).
SUA : Comemorează astăzi, 12 ani de la atentatele de la World Trade Center şi Pentagon.
În atentatele de la 11 septembrie 2001 şi-au pierdut viaţa 3.668 de persoane, printre care şi trei români, soţii Alexandru şi Corina Stan şi Eugen Gabriel Lazăr, angajaţi ai companiei Cantor Fitzgerald, care lucrau la etajul 103 al primul turn WTC
Jose Manuel Barroso: Cel mai mare risc cu care se confruntă UE este cel politic.
"În opt luni votanţii din Europa vor judeca ce am realizat în ultimii cinci ani. Mai este mult de făcut până la alegerile europene, nu e timpul să aruncăm prosopul, ci să ne suflecăm mânecile şi să muncim mai mult", a spus Barroso în faţa eurodeputaţilor.
"Ţine de noi să pledăm pentru Europa în următoarele opt luni", a adăugat el, adoptând legi importante precum cele presupuse de bugetul multianual al UE. "Bugetul Uniunii Europene este cea mai concretă pârghie pe care o avem pentru a stimula investiţiile", a subliniat Barroso.
Grecia : Ar putea avea nevoie de încă două programe de asistenţă financiară (BCE).
"Este clar că încă nu am ajuns la finalizarea problemei elene. Va trebui să facem eforturi suplimentare, cu siguranţă încă o dată, poate chiar de două ori. Vom vedea cum va evolua situaţia", a declarat Luc Coene, care este şi guvernator al Băncii Centrale a Belgiei.Creditorii internaţionali estimează că Atena va avea nevoie de încă 10-11 miliarde de euro din a doua jumătate a lui 2014 deşi unele guverne din zona euro se opun majorării împrumuturilor din cauza opiniei publice negative.
"Există o îmbunătăţire dar este foarte lentă. În mod natural baza economică a Greciei este extrem de redusă şi va fi nevoie de mult timp pentru ca, în mod gradual, economia să-şi revină", a apreciat oficialul BCE.
Europa: Afluxul de imigranţi riscă să scape de sub control.
Europa se confruntă cu un aflux din ce în ce mai mare de refugiaţi din Siria: azil peste hotare caută peste două milioane de sirieni.Experţii atenţionează: în cazul în care SUA vor ataca Damascul, afluxul de refugiaţi va scăpa de sub control. În schimb, politicieni europeni afirmă că 'cei două milioane de sirieni au fugit nu pentru că preşedintele american Barack Obama a anunţat că SUA sunt pregătite pentru o intervenţie armată limitată', notează miercuri cotidianul rus Kommersant. În Uniunea Europeană /UE/ situaţia cu refugiaţii sirieni este deja caracterizată drept 'catastrofă umanitară'. Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite /ONU/, şi-au părăsit casele circa 7 milioane de sirieni: 5 milioane de imigranţi pe plan intern, peste două milioane caută azil peste hotare, iar 1 milion dintre cei care au părăsit Siria sunt copii.
Primii care 'au luat în piept' valul de imigranţi au fost ţările vecine. În Iordania, Irak, Turcia şi Liban numărul de refugiaţi oscilează între 150 şi 720 de mii. Banii acordaţi de ţările donatoare pentru susţinerea taberelor de refugiaţi nu mai sunt suficienţi. Autorităţile libaneze atenţionează că din octombrie nu vor mai putea asigura nici măcar produsele alimentare pentru o pătrime dintre refugiaţi.
În această situaţie, tot mai mulţi refugiaţi sirieni se îndreaptă spre Europa. După cum a declarat pentru Kommersant reprezentantul Biroului european pentru probleme de acordare de azil, Jean-Pierre Schembri, 'numărul de cereri de azil pe care cetăţeni ai Siriei le înaintează în UE a ajuns la 3-3.500 pe lună şi continuă să crească'.
ŞTIRI METEO
Joi, 12 septembrie 2013, vremea va fi caldă, dar și îşi va păstra aspectul de instabilitate. Sunt aşteptate înnorări și ploi, mai ales averse, însoțite de intensificări ale vântului și descărcări electrice, temporar, în toate regiunile Românei. Izolat vor fi condiții de grindină, iar cantitățile de apă vor fi mai însemnate, în special în jumătatea de vest a țării. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între 20 și 28 de grade, iar cele minime se vor situa între 10 și 19 grade. În Bucureşti, vremea va fi caldă, dar instabilă. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 28 de grade, iar cea minimă va fi de 15…16 grade. Cerul va avea înnorări temporare, mai ales după-amiaza și în prima parte a nopții, când vor fi averse slabe, posibil însoțite de descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului.PERSONALITĂŢI
Carl Zeiss
Carl Zeiss a fost al cincilea născut într-o familie cu 12 copii, din care au rămas numai 6 în viață. Mama sa, Johanna Antoinette Friederike (1786–1856), a fost fiica cea mai mică a avocatului Johann Heinrich Schmith din Buttstädt. Printre strămoșii lui Carl Zeiss se numără o serie de juriști și teologi, sau personalități precum Christiane Vulpius, soția lui Goethe, medicul Christoph Wilhelm Hufeland și poetul Jean Paul. Tatăl lui Carl Zeiss a fost Johann Gottfried August Zeiss (1785–1849) din Rastenberg, care avea un atelier unde producea obiecte de artă. Cei doi frați mai mari ai săi au urmat cursurile unui gimnaziu și ulterior au studiat filologie și istorie, pe când Carl, care a suferit de pe urma hernii, a terminat gimnaziul și a studiat științele naturale. Deja în perioada studiului era interesat de tehnică, matematică și mecanică. El întrerupe studiul și termină în 1834 Mecanica la Universitatea din Jena. Zeiss a fost timp de 4 ani ucenic la dr. Friedrich Körner (1778–1847), care producea în atelierul său ustensile pentru Goethe. În perioada acea au apărut mașinile și locomotivele cu abur. Între anii 1838 - 1845 a făcut călătorii de studiu audiind cursuri la politehnică, și a lucrat în diferite ateliere și fabrici din Stuttgart, Darmstadt, Viena și Berlin. În același timp el era interesat de optică. Printre meritele sale se numără producerea de lentile de calitate superioară și îmbunătățiri tehnice a microscopului.
Ștefan Octavian Iosif
Din păcate au iubit aceeași femeie, pe poeta și prozatoarea Natalia Negru. Aceasta s-a căsătorit în 1904 cu Șt.O. Iosif, cu care a avut o fiică, numită Corina. În 1910 relațiile dintre soți se răcesc și, în 1911, cei doi divorțează. Șt.O. Iosif moare în spital, la 22 iunie 1913.
S -A ÎNTÂMPLAT ÎN 11 SEPTEMBRIE
Evenimente
1853: Pentru prima dată se utilizează telegraful electric.1867: După îndelungi dezbateri, "Societatea Academică" a adoptat proiectul de ortografie susținut de Timotei Cipariu, "bazat pe principiul etimologic temperat cu cel fonetic și caracterizat prin lipsa semnelor diacritice la vocalele și consoanele ce reprezință sunetele modificate, după necesități fonetice, față de cele de origine". (11/23)
1873: În Petersburg pe strada Odesei sunt aprinse primele lămpi electrice.
1940: S-a dizolvat Partidul Națiunii – partid "unic și totalitar" sub conducerea supremă a regelui Carol al II-lea.
1989: Ungaria deschide Cortina de Fier, pentru a permite germanilor din RDG aflați în concediu în Ungaria să se refugieze în RFG.
2001: Peste 3.000 de oameni își pierd viața în atacurile teroriste din 11 septembrie din SUA.
Atentatele teroriste, de o amploare fără precedent, de la New York și Washington, DC; au fost distruse turnurile gemene din complexul comercial World Trade Center(WTC) din New York și o parte din clădirea Pentagonului din Washington D.C. (ce adăpostește Departamentul Apărării și Statul Major General al Forțelor Armate ale SUA). Ziua de 11 septembrie a fost declarată, printr-un decret prezidențial, Ziua patrioților.
World Trade Center , scurt WTC, a fost un complex de 7 clădiri terminat în 1973 la capătul sudic al cartierului Manhattan, New York. Principalele clădiri, WTC 1 și WTC 2 aveau câte 110 etaje și au fost cele mai mari clădiri din lume între anii 1972 și 1973. Complexul de clădiri a fost distrus în atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 când două avioane deturnate de teroriști al-Qaeda au fost prăbușite în fiecare dintre cele două turnuri gemene, care s-au prăbușit din cauza incendiilor cauzate de exploziile avioanelor.
S -a născut în.................
1522: Ulisse Aldrovandi, naturalist italian (d. 1605)1524: Pierre de Ronsard, poet francez (d. 1585)
1771: Mungo Park, explorator scoțian (d. 1806)
1798: Franz Ernst Neumann, fizician și matematician german (d. 1895)
1816: Carl Zeiss, inginer mecanic german, creatorul instrumentului optic (d. 1888)
1861: Juhani Aho, scriitor finlandez (d. 1921)
1865: Árpád Abonyi (Csiba), scriitor, poet și jurnalist maghiar (d. 1918)
1875: Ștefan Octavian Iosif, poet român (d. 1913)
1885: D. H. Lawrence, poet, eseist englez (d. 1930)
1916: Knut Kolsrud, etnolog norvegian (d. 1989)
1903: Theodor Wiesengrund Adorno, filosof, sociolog și compozitor german (d. 1969)
1924: Ion Rotaru, critic și istoric literar român (d. 2006)
1928: Vsevolod Larionov, actor rus de teatru și film
1947: Alexa Visarion, regizor și scenarist român
Decese..................................
1063: Béla I al Ungariei (n. 1016)1349: Bonna de Boemia, ducesă consort de Normandia, contesă consort de Anjou și Maine (n. 1315)
1680: Împăratul Go-Mizunoo al Japoniei (n. 1596)
1733: François Couperin, compozitor francez (n. 1668)
1823: David Ricardo, economist englez (n. 1772)
1888: Domingo Faustino Sarmiento, politician argentinian, al 7-lea președinte al Argentinei (n. 1811)
1941: Cristian Racovski, comunist bulgar, de profesie medic, stabilit în România și în Rusia, politician și diplomat sovietic (n. 1873)
1947: Alice Keppel, metresă a regelui Eduard al VII-lea al Regatului Unit (n. 1868)
1971: Nikita Hrușciov, om politic rus, conducător al Partidului Comunist din fosta URSS, prim-ministru (n. 1894)
1982: Wifredo Lam, pictor, litograf, sculptor și ceramist cubanez (n. 1902)
1985: Ion Frunzetti, critic și istoric de artă, poet, publicist, eseist și traducător român (n. 1918)
2003: John Ritter, actor american (n. 1948)
2011: Andy Whitfield, actor și model galez (n. 1972)
