11 septembrie 2013 by Viorica Crainic

Bine v- am regăsit!

"Imposibilul e o fantomă a timizilor şi refugiul laşilor".(Napoleon Bonaparte)

"Nu-mi omorâţi cel mai bun prieten".!

Reprezentanţi şi voluntari ai unor ONG-uri, dar şi simpli cetăţeni au protestat ieri în Capitală, faţă de eutanasierea maidanezilor, arătând că aceasta s-a dovedit ineficientă şi susţinând că nici ei nu vor câini în stradă, dar această problemă nu se poate rezolva de azi pe mâine.
Mesaje emoţionale ca "Spune nu crimei", "Opriţi măcelul!", "Nu-mi omorâţi cel mai bun prieten" s-au amestecat cu cele care argumentau că eutanasierea nu este soluţia pentru a scăpa de câinii maidanezi, precum: "În ultimii 12 ani, în Bucureşti au fost omorâţi 150.000 de câini fără ca populaţia să dispară sau să fie diminuată considerabil", "Nu pot hingherii omorî cât poate populaţia abandona", "Sursa continuă de câini este dată de abandon şi înmulţirea necontrolată".
Întrebaţi ce soluţie văd pentru cei aproximativ 65.000 de câini maidanezi, câţi sunt estimaţi în Capitală, atât cei de la ONG-uri, cât şi bucureştenii obişnuiţi spuneau că problema nu se poate rezolva într-o săptămână sau o lună o astfel de problemă, despre care se ştie de peste 23 de ani.

"Avem acum 170 de câini în adăpost la Glina, toţi sterilizaţi, vaccinaţi, deparazitaţi. Scopul e de a le găsi cămine stabile", a declarat Oana Iacob, voluntar al Asociaţiei Robi de şapte ani, explicând că adopţia de la această asociaţie se face gratuit, pe bază de contract şi copie după buletin, iar contractul prevede inclusiv că animalul poate fi adus înapoi într-o săptămână dacă nu se înţelege cu noul stăpân. "Şi după doi ani ne-au fost aduşi înapoi, şi i-am luat", a adăugat aceasta, precizând că, în prezent, Asociaţia Robi dă spre adopţie în jur de 10-15 câini pe săptămână.
Ea a mai precizat că hrana câinilor din adăpost, care costă 300-400 de lei pe zi, şi tratamentele medicale sunt acoperite din donaţii şi din direcţionarea a 2 la sută din impozit către asociaţie, în timp ce de întreţinerea adăpostului şi promovarea adopţiilor se ocupă voluntarii, în timpul liber.
"Foarte multă lume a fost indusă în eroare că ONG-urile iau bani şi lasă câinii pe străzi", a mai spus Oana Iacob, amintind că sterilizarea şi reteritorializarea câinilor a fost convenită cu primăria de ONG-urile cu care acesta a încheiat protocol.

Bucureşti  : Protestul faţă de proiectul Roşia Montană, în a zecea zi.

Aproximativ 200 de persoane s-au strâns la fântana de la Universitate din Capitală, ieri seară, în a zecea zi a protestului faţă de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană. Manifestanţii au blocat din nou bulevardul Regina Elisabeta.
Manifestanţii au venit cu steaguri, deja tradiţionalele peturi umplute cu pietricele şi bannere pe care sunt scrise mesaje ca "România nu e de vânzare", dar şi întreaga lor listă de solicitări, respectiv retragerea proiectului de lege ce reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, anularea contractului cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România şi introducerea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO.
Scandarea cea mai frecventă la protest este, şi de această dată, "Uniţi, salvăm Roşia Montană!".
Cordoanele de jandarmi s-au repoziţionat pe bulevard la capetele porţiunii ocupate de manifestanţi, respectiv între rondul de la Universitate şi intersecţia cu strada Academiei.

Alba: Circa 20 de mineri blocaţi în semn de protest în galeria de la Roşia Montană.

În jur de 20 de angajaţi ai companiei "Roşia Montană Gold Corporation" s-au blocat, aastăzi, în galeria Cătălina-Monuleşti, aceştia solicitând aprobarea proiectului minier de la Roşia Montană.
Circa trei sute de angajaţi ai companiei "Roşia Montană Gold Corporation" şi localnici s-au adunat miercuri, pentru a doua zi consecutiv, în centrul istoric al localităţii, pentru a cere aprobarea proiectului de lege privind mineritul în zonă. Dacă ieri, mitingul şi marşul de protest au fost neautorizate, de această dată manifestaţia este una autorizată, după cum a menţionat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Alba, maior Cosmin Jurcoveţ. Organizatorii manifestaţiei au solicitat aprobare pentru organizarea protestului timp de o lună, între orele 10 şi 21. Între orele 10 şi 19, participanţii au voie să se deplaseze pe traseul Piaţa Veche şi sediul administrativ al RMGC, pe o bandă, fără să blocheze circulaţia, iar între orele 19 şi 21, au dreptul să meargă în marş până în Gura Roşiei, pe drumul judeţean, pe o dstanţă de câşiva kilometri, de asemenea fără să afecteze traficul rutier.
Ei au continuat să scandeze şi astăzi lozinci în favoarea proiectului minier. "Vrem să muncim aici, la Roşia Montană", "Jos şomajul", "Vrem să trăim din minerit", "Mineritul este pâinea noastră", "Ne-am săturat de atâta aşteptat" şi "Vrem locuri de muncă ACUM" sunt câteva din mesajele afişate pe pancardele purtate de către participanţii la manifestaţie.

Victor Ponta: Vom continua să susţinem independenţa energetică a României.

Premierul Victor Ponta dă asigurări  că va continua să susţină independenţa energetică a României, afirmând că ţara noastră trebuie să înveţe din experienţa Poloniei, care a anunţat că pune accentul în principal pe cărbune şi pe gaze de şist.
"Trebuie sa învăţăm ceva din experienţa Poloniei! Independenţa energetică a României înseamnă asumarea unor decizii curajoase - care vor duce la preţuri mai mici, orientare clară spre Vest şi la afirmarea ţării în zonă (inclusiv în relaţia cu vecinii). Vom continua să susţinem independenţa energetică a României", susţine Victor Ponta, pe pagina sa de Facebook.
Declaraţia şefului Guvernului de la Bucureşti vine în contextul în care omologul său polonez, Donald Tusk, a susţinut că Polonia va pune accentul în principal pe cărbune şi pe gaze de şist pentru asigurarea independenţei energetice, reducând investiţiile în energiile regenerabile.

Crin   Antonescu:  Premierul nu mi-a spus despre angajamentele statului.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat miercuri că nu a existat nicio discuţie la nivelul USL pe tema Roşia Montană şi că a solicitat premierului amânarea cu o săptămână a discutării în Guvern a respectivului proiect, fapt care nu s-a întâmplat.
"În orice caz, nu am discutat (cu premierul Victor Ponta - n.r.) despre eventuale despăgubiri şi lucruri de genul acesta. Am spus foarte limpede: în momentul în care proiectul a fost avansat pe ordinea de zi a Guvernului, nu am avut nicio discuţie înainte la nivelul USL. Am solicitat premierului amânarea discutării proiectului cu o săptămână pentru ca să putem discuta în USL. Nu s-a putut, nu s-a amânat. După aceea, am avut o discuţie destul de strânsă cu premierul care a spus: bun, în Parlament fiecare analizează proiectul din ce punct de vedere doreşte, fiecare votează cum vrea. Îi cunoaşteţi chiar declaraţiile despre propriul vot", a afirmat Antonescu, la sediul PNL.
"Este limpede că nu am am avut o decizie şi o discuţie în USL pe proiect şi de asemenea că nu am avut o discuţie cu premierul Victor Ponta niciodată despre angajamentele statului român în această privinţă. Este destul de simplu: dacă Guvernul, în calitate de reprezentant al statului în asemenea angajamente, ştie că are nişte obligaţii, atunci rezolvă această chestiune printr-o hotărâre de Guvern. Dacă totuşi doreşte în Parlament o decizie, trebuie să spună şi asemenea decizii în Parlament nu se iau", a adăugat Antonescu.
Victor Ponta : "În Guvern absolut toată lumea şi-a dat avizul. Că după aceea s-a luat o decizie politică...nu e nimic (...) Toţi miniştrii au fost în şedinţa de Guvern, au fost pentru. Am discutat şi cu domnul Antonescu, inclusiv vineri, însă decizia politică de luni o iau...iau act de ea şi o respect". "Nu există miniştri PNL. Pentru mine există miniştri ai Guvernului României, toţi facem parte din USL şi este Guvernul USL, aşa cum au votat oamenii. Proiectul de lege a fost prima dată, în primă lectură pentru Guvern la sfârşitul lunii iulie prezentat de domnul Şova, în primă lectură. S-au făcut observaţii, au avut loc discuţii, după care a fost adoptat pe 27 august ca proiect de lege şi trimis spre Parlament", a răspuns Ponta.

Cătălin Ivan: PSD se va pronunţa asupra proiectului de la Roşia Montană doar după o dezbatere serioasă.

Partidul Social Democrat se va pronunţa asupra proiectului de la Roşia Montană doar după o dezbatere serioasă şi după ascultarea argumentelor tuturor părţilor, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al partidului, Cătălin Ivan, lider al europarlamentarilor social-democraţi. Prin această precizare, social-democratul răspunde solicitării preşedintelui PNL, Crin Antonescu, copreşedinte al USL, de a exprima o poziţie a partidului faţă de proiectul Roşia Montană.
"Noi, cei din Partidul Social Democrat, ne vom pronunţa oficial asupra proiectului de la Roşia Montană doar după dezbaterea serioasă şi ascultarea tuturor părţilor şi argumentelor. Este datoria oricărui politician responsabil să trateze serios dezbaterea, să asculte punctele de vedere ale ambelor tabere - şi a celor care vor locuri de muncă, şi a celor care pun accent pe protecţia mediului şi a resurselor. În caz contrar, am da dovadă de demagogie pe o chestiune de interes naţional. Să ne pronunţăm înainte ar fi un semn de superficialitate politică. Nu poţi pretinde o dezbatere corectă, deschisă şi transparentă, cu argumente pro şi contra unui proiect, dacă la finalul zilei deja ştii că, indiferent de argumentele expuse, respectivul proiect va fi respins. Acesta a fost şi mesajul preşedintelui PSD, de a nu da înainte de dezbatere indicaţii de vot. În orice caz, noi, cei din PSD, nu comentăm deciziile altor partide", a subliniat purtătorul de cuvânt al PSD, potrivit unui comunicat remis AGERPRES.

Kelemen Hunor: UDMR va vota împotriva proiectului Roşia Montană.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că parlamentarii UDMR îşi menţin intenţia de a vota împotriva proiectului Roşia Montană.
"Despre Roşia Montană nu am discutat absolut nimic (n.r. cu primul-ministru). Punctul nostru de vedere este cunoscut, nu s-a schimbat, nu se va schimba, vom vota împotrivă", a afirmat Kelemen Hunor după întâlnirea parlamentarilor UDMR cu primul ministru, la Palatul Parlamentului.
"Este nevoie de un acord cu CE, FMI. Am văzut că nu sunt lucruri spectaculoase faţă de alte acorduri. Noi am susţinut de fiecare dată o stabilitate financiară şi pentru a finanţa deficitul bugetar e nevoie de un astfel de acord", a mai spus Hunor.

PC  :  Va vota împotriva proiectului Roşia Montană.

Parlamentarii PC nu vor vota proiectul Roşia Montană şi susţin ca exploatarea din Roşia Montană să se facă de către o companie naţională cu capital majoritar de stat, a anunţat, miercuri, senatorul PC Tudor Barbu.
"Proiectul şi contractul Roşia Montană în forma actuală, aşa cum a fost gestionat de guvernările succesive din 1997 până în prezent, nu reprezintă ceea ce are nevoie România. România are nevoie de un contract şi de un proiect de exploatare care să genereze locuri de muncă în zonă, pentru că în zonă singura ocupaţie e mineritul, aşa cum au făcut familiile lor de sute de ani, dar interesul naţional şi al generaţiilor viitoare, bogăţia şi rezervele României nu trebuie puse la mezat pe o redevenţă ca aceasta şi de clauze ca acestea. Vrem ca exploatările de aur, wolfram, argint, nichel să fie făcute de o companie care să aibă ca unic acţionar statul român pentru ca majoritatea banilor să intre în vistieria ţării", a afirmat Barbu.
El a spus că grupul parlamentar senatorial al PC a decis să voteze împotriva proiectului Roşia Montană.

Camera Deputatilor  :  Pragul de 30% la referendum a fost adoptat.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, pe articole, Legea referendumului care reduce pragul de prezenţă la 30%, respingând solicitarea de reexaminare a şefului statului, care cerea menţinerea acestuia la 50%.
Deputaţii au adoptat proiectul cu 223 de voturi "pentru", 72 de voturi "împotrivă" şi 23 de abţineri, PDL anunţând că a votat împotrivă.
Proiectul de lege prevede că referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente.
Gheorghe Tinel (PDL) a precizat de la tribunal Parlamentului, după votarea acestui proiect de lege, că deputaţii PDL au votat împotrivă, deoarece consideră că "în acest moment tânăra democraţie are nevoie de un vot majoritar".
Camera Deputaţilor este forul decizional.
Senatul a respins, în 3 septembrie, cererea preşedintelui Traian Băsescu de reexaminare a legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

BCR : Scăderea preţurilor va continua în septembrie, când ne aşteptăm la o rată anuală a inflaţiei de 2,3%.

Scăderea preţurilor va continua în septembrie, iar rata anuală a inflaţiei ar putea ajunge la 2,3%, a declarat, Eugen Sinca, analistul - şef al BCR şi vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar - Bancari din România (AAFBR).
"Scăderea preţurilor va continua în septembrie, când ne aşteptăm la o rată anuală a inflaţiei de 2,3%, semnificativ sub nivelul de 3,7%, din august. Inflaţia va reintra, astfel, în ţinta BNR, după aproape un an, şi va rămâne acolo în următoarele trimestre. La începutul anului 2014, inflaţia s-ar putea reduce la un minimum istoric de 1,5%, ceea ce justifică noi reduceri ale dobânzilor la lei. BNR ar putea reduce dobânda de politică monetară cu încă jumătate de punct procentual până la finalul acestui an, la 4%, în timp ce dobânzile la credite şi depozite vor urma traiectorii similare", susţine Eugen Sinca.
Potrivit acestuia, ciclul de relaxare a politicii monetare a BNR se va suprapune peste un ciclu de întărire a politicii monetare a Rezervei Federale Americane (FED), în 2014, şi a Băncii Centrale Europene (BCE), în 2015, "ceea ce ne face să credem că, într-un interval de 1 - 2 ani, vom avea dobânzi similare la lei şi valută".

ING: Preţurile la legume ar putea scădea cu 10% în septembrie, iar cele la fructe cu aproximativ 1,5%.

Analiştii ING Bank România se aşteaptă ca preţurile la legume şi fructe să continue să scadă în septembrie cu 10% şi, respectiv, cu 1,5%, ca urmare a recoltei bogate.
"Cum combinaţia dintre recolta bogată şi efectul de bază favorabil va continua să aibă un impact asupra inflaţiei în lunile următoare, după estimările noastre, datele din septembrie vor arăta ambele elemente în teritoriul deflaţiei - preţurile la legume ar putea fi în scădere cu aproape 10%, iar cele la fructe cu aproximativ 1,5%", se menţionează într-un raport al băncii, remis miercuri AGERPRES.
Potrivit economiştilor ING Bank, dezinflaţia din august a fost determinată încă o dată de preţurile la produsele alimentare, în cazul acestora creşterea anuală a încetinit la 2,4% de la 3,9% anterior, ajutată de preţurile la legume (în cazul cărora creşterea a devenit negativă, minus 1,4% faţă de plus 9,9% raportat în luna precedentă) şi într-o măsură mai mică de preţul fructelor (unde creşterea a încetinit la 3,6% de la 5,9% anterior).

SUA  : Comemorează astăzi, 12 ani de la atentatele de la World Trade Center şi Pentagon.

Statele Unite ale Americii comemorează miercuri 12 ani de la atentatele din 11 septembrie 2001, fără precedent în istorie. Rudele şi apropiaţii victimelor atacurilor din 11 septembrie 2001 se vor strânge miercuri la 'ground zero' să citească numele celor morţi şi să păstreze un moment de reculegere în cadrul unui eveniment care a devenit deja o tradiţie.
În atentatele de  la 11 septembrie 2001 şi-au pierdut viaţa 3.668 de persoane, printre care şi trei români, soţii Alexandru şi Corina Stan şi Eugen Gabriel Lazăr, angajaţi ai companiei Cantor Fitzgerald, care lucrau la etajul 103 al primul turn WTC

Jose Manuel Barroso: Cel mai mare risc cu care se confruntă UE este cel politic.

"Cel mai mare risc cu care se confruntă Uniunea Europeană în contextul redresării economice este cel politic", a afirmat astăzi, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în cadrul discursului său anual privind Starea Uniunii, susţinut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.
"În opt luni votanţii din Europa vor judeca ce am realizat în ultimii cinci ani. Mai este mult de făcut până la alegerile europene, nu e timpul să aruncăm prosopul, ci să ne suflecăm mânecile şi să muncim mai mult", a spus Barroso în faţa eurodeputaţilor.
"Ţine de noi să pledăm pentru Europa în următoarele opt luni", a adăugat el, adoptând legi importante precum cele presupuse de bugetul multianual al UE. "Bugetul Uniunii Europene este cea mai concretă pârghie pe care o avem pentru a stimula investiţiile", a subliniat Barroso.

Grecia : Ar putea avea nevoie de încă două programe de asistenţă financiară (BCE).

Grecia va avea nevoie de ajutor suplimentar cel puţin o dată dar posibil şi de două ori, a afirmat miercuri Luc Coene, membru al comitetului executiv al BCE, pentru postul de radio 'La Premiere', transmite Reuters.
"Este clar că încă nu am ajuns la finalizarea problemei elene. Va trebui să facem eforturi suplimentare, cu siguranţă încă o dată, poate chiar de două ori. Vom vedea cum va evolua situaţia", a declarat Luc Coene, care este şi guvernator al Băncii Centrale a Belgiei.Creditorii internaţionali estimează că Atena va avea nevoie de încă 10-11 miliarde de euro din a doua jumătate a lui 2014 deşi unele guverne din zona euro se opun majorării împrumuturilor din cauza opiniei publice negative.
"Există o îmbunătăţire dar este foarte lentă. În mod natural baza economică a Greciei este extrem de redusă şi va fi nevoie de mult timp pentru ca, în mod gradual, economia să-şi revină", a apreciat oficialul BCE.

Europa: Afluxul de imigranţi riscă să scape de sub control.

Europa se confruntă cu un aflux din ce în ce mai mare de refugiaţi din Siria: azil peste hotare caută peste două milioane de sirieni.
Experţii atenţionează: în cazul în care SUA vor ataca Damascul, afluxul de refugiaţi va scăpa de sub control. În schimb, politicieni europeni afirmă că 'cei două milioane de sirieni au fugit nu pentru că preşedintele american Barack Obama a anunţat că SUA sunt pregătite pentru o intervenţie armată limitată', notează miercuri cotidianul rus Kommersant. În Uniunea Europeană /UE/ situaţia cu refugiaţii sirieni este deja caracterizată drept 'catastrofă umanitară'. Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite /ONU/, şi-au părăsit casele circa 7 milioane de sirieni: 5 milioane de imigranţi pe plan intern, peste două milioane caută azil peste hotare, iar 1 milion dintre cei care au părăsit Siria sunt copii.
Primii care 'au luat în piept' valul de imigranţi au fost ţările vecine. În Iordania, Irak, Turcia şi Liban numărul de refugiaţi oscilează între 150 şi 720 de mii. Banii acordaţi de ţările donatoare pentru susţinerea taberelor de refugiaţi nu mai sunt suficienţi. Autorităţile libaneze atenţionează că din octombrie nu vor mai putea asigura nici măcar produsele alimentare pentru o pătrime dintre refugiaţi.
În această situaţie, tot mai mulţi refugiaţi sirieni se îndreaptă spre Europa. După cum a declarat pentru Kommersant reprezentantul Biroului european pentru probleme de acordare de azil, Jean-Pierre Schembri, 'numărul de cereri de azil pe care cetăţeni ai Siriei le înaintează în UE a ajuns la 3-3.500 pe lună şi continuă să crească'.

ŞTIRI METEO

Joi, 12 septembrie 2013, vremea va fi caldă, dar și îşi va păstra aspectul de instabilitate. Sunt aşteptate înnorări și ploi, mai ales averse, însoțite de intensificări ale vântului și descărcări electrice, temporar, în toate regiunile Românei. Izolat vor fi condiții de grindină, iar cantitățile de apă vor fi mai însemnate, în special în jumătatea de vest a țării. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între 20 și 28 de grade, iar cele minime se vor situa între 10 și 19 grade. În Bucureşti, vremea va fi caldă, dar instabilă. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 28 de grade, iar cea minimă va fi de 15…16 grade. Cerul va avea înnorări temporare, mai ales după-amiaza și în prima parte a nopții, când vor fi averse slabe, posibil însoțite de descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului.

PERSONALITĂŢI

Carl Zeiss

Carl Zeiss (n 11 septembrie 1816 în Weimar; d.† 3 decembrie 1888 în Jena) a fost un inginer mecanic și un întreprinzător german. El a întemeiat în noiembrie 1846 Firma Carl Zeiss.
Carl Zeiss a fost al cincilea născut într-o familie cu 12 copii, din care au rămas numai 6 în viață. Mama sa, Johanna Antoinette Friederike (1786–1856), a fost fiica cea mai mică a avocatului Johann Heinrich Schmith din Buttstädt. Printre strămoșii lui Carl Zeiss se numără o serie de juriști și teologi, sau personalități precum Christiane Vulpius, soția lui Goethe, medicul Christoph Wilhelm Hufeland și poetul Jean Paul. Tatăl lui Carl Zeiss a fost Johann Gottfried August Zeiss (1785–1849) din Rastenberg, care avea un atelier unde producea obiecte de artă. Cei doi frați mai mari ai săi au urmat cursurile unui gimnaziu și ulterior au studiat filologie și istorie, pe când Carl, care a suferit de pe urma hernii, a terminat gimnaziul și a studiat științele naturale. Deja în perioada studiului era interesat de tehnică, matematică și mecanică. El întrerupe studiul și termină în 1834 Mecanica la Universitatea din Jena. Zeiss a fost timp de 4 ani ucenic la dr. Friedrich Körner (1778–1847), care producea în atelierul său ustensile pentru Goethe. În perioada acea au apărut mașinile și locomotivele cu abur. Între anii 1838 - 1845 a făcut călătorii de studiu audiind cursuri la politehnică, și a lucrat în diferite ateliere și fabrici din Stuttgart, Darmstadt, Viena și Berlin. În același timp el era interesat de optică. Printre meritele sale se numără producerea de lentile de calitate superioară și îmbunătățiri tehnice a microscopului.

Ștefan Octavian Iosif

Ștefan Octavian Iosif (n. 11 septembrie 1875, Brașov - d. 22 iunie 1913, București) a fost un poet și traducător român, membru fondator al Societății Scriitorilor Români. Urmează studiile liceale la Brașov și Sibiu. Își stabilește reputația de poet în epocă prin volumele: Patriarhale (1901), Romanțe din Heine (1901), Poezii (1902), Din zile mari (1905), Credințe (1905). Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt.O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români. Șt.O. Iosif și Dimitrie Anghel se cunoscuseră la Paris, în 1901, unde se aflau la studii. Temperamente total diferite, aveau totuși câteva trăsături care îi uneau: amândoi erau poeți, nutrind o mare sete de instruire și afirmare literară, și amândoi erau - structural vorbind - niște visători și niște romantici. Deși psihologic se deosebeau, în plan mai larg se întâlneau și se "completau" în chip fericit: pe când interiorizatul Șt. O. Iosif se simțea atras de exuberantul Anghel, acesta din urmă afla în persoana delicatului Iosif un fel de "reper" literar și temperamental, de care avea nevoie. Fiind și apropiați ca vârstă (Iosif avea 26 de ani, iar Anghel 28), cei doi s-au împrietenit. O relație benefică și pentru literele românești. Și-au luat un pseudonim - A. Mirea - sub care au început să publice lucrări originale și numeroase traduceri din literatura franceză, ajungând în cele din urmă să semneze împreuna celebrul Caleidoscop al lui A. Mirea, volum apărut în 1908 și comentat de critica și istoria literară, atât la apariție, cât și mai târziu.
Din păcate au iubit aceeași femeie, pe poeta și prozatoarea Natalia Negru. Aceasta s-a căsătorit în 1904 cu Șt.O. Iosif, cu care a avut o fiică, numită Corina. În 1910 relațiile dintre soți se răcesc și, în 1911, cei doi divorțează. Șt.O. Iosif moare în spital, la 22 iunie 1913.

S -A ÎNTÂMPLAT ÎN  11 SEPTEMBRIE

Evenimente

    1853: Pentru prima dată se utilizează telegraful electric.
    1867: După îndelungi dezbateri, "Societatea Academică" a adoptat proiectul de ortografie susținut de Timotei Cipariu, "bazat pe principiul etimologic temperat cu cel fonetic și caracterizat prin lipsa semnelor diacritice la vocalele și consoanele ce reprezință sunetele modificate, după necesități fonetice, față de cele de origine". (11/23)
    1873: În Petersburg pe strada Odesei sunt aprinse primele lămpi electrice.
    1940: S-a dizolvat Partidul Națiunii – partid "unic și totalitar" sub conducerea supremă a regelui Carol al II-lea.
    1989: Ungaria deschide Cortina de Fier, pentru a permite germanilor din RDG aflați în concediu în Ungaria să se refugieze în RFG.
    2001: Peste 3.000 de oameni își pierd viața în atacurile teroriste din 11 septembrie din SUA. 

Atentatele teroriste, de o amploare fără precedent, de la New York și Washington, DC; au fost distruse turnurile gemene din complexul comercial World Trade Center(WTC) din New York și o parte din clădirea Pentagonului din Washington D.C. (ce adăpostește Departamentul Apărării și Statul Major General al Forțelor Armate ale SUA). Ziua de 11 septembrie a fost declarată, printr-un decret prezidențial, Ziua patrioților.
World Trade Center , scurt WTC, a fost un complex de 7 clădiri terminat în 1973 la capătul sudic al cartierului Manhattan, New York. Principalele clădiri, WTC 1 și WTC 2 aveau câte 110 etaje și au fost cele mai mari clădiri din lume între anii 1972 și 1973. Complexul de clădiri a fost distrus în atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 când două avioane deturnate de teroriști al-Qaeda au fost prăbușite în fiecare dintre cele două turnuri gemene, care s-au prăbușit din cauza incendiilor cauzate de exploziile avioanelor.

Clădirea WTC 7 s-a prăbușit și ea în aceeași zi, iar restul clădirilor complexului au fost grav avariate și a trebuit să fie demolate în următorii ani. Complexul este de atunci în reconstrucție, WTC 7 fiind reinaugurată în mai 2006, și urmând să se finalizeze alți șase zgârie-nori și un monument în memoria victimelor atentatelor.

 S -a născut în.................

    1522: Ulisse Aldrovandi, naturalist italian (d. 1605)
    1524: Pierre de Ronsard, poet francez (d. 1585)
    1771: Mungo Park, explorator scoțian (d. 1806)
    1798: Franz Ernst Neumann, fizician și matematician german (d. 1895)
    1816: Carl Zeiss, inginer mecanic german, creatorul instrumentului optic (d. 1888)
    1861: Juhani Aho, scriitor finlandez (d. 1921)
    1865: Árpád Abonyi (Csiba), scriitor, poet și jurnalist maghiar (d. 1918)
    1875: Ștefan Octavian Iosif, poet român (d. 1913)
    1885: D. H. Lawrence, poet, eseist englez (d. 1930)
    1916: Knut Kolsrud, etnolog norvegian (d. 1989)
    1903: Theodor Wiesengrund Adorno, filosof, sociolog și compozitor german (d. 1969)
    1924: Ion Rotaru, critic și istoric literar român (d. 2006)
    1928: Vsevolod Larionov, actor rus de teatru și film
    1947: Alexa Visarion, regizor și scenarist român

Decese..................................

    1063: Béla I al Ungariei (n. 1016)
    1349: Bonna de Boemia, ducesă consort de Normandia, contesă consort de Anjou și Maine (n. 1315)
    1680: Împăratul Go-Mizunoo al Japoniei (n. 1596)
    1733: François Couperin, compozitor francez (n. 1668)
    1823: David Ricardo, economist englez (n. 1772)
    1888: Domingo Faustino Sarmiento, politician argentinian, al 7-lea președinte al Argentinei (n. 1811)
    1941: Cristian Racovski, comunist bulgar, de profesie medic, stabilit în România și în Rusia, politician și diplomat sovietic (n. 1873)
    1947: Alice Keppel, metresă a regelui Eduard al VII-lea al Regatului Unit (n. 1868)
    1971: Nikita Hrușciov, om politic rus, conducător al Partidului Comunist din fosta URSS, prim-ministru (n. 1894)
    1982: Wifredo Lam, pictor, litograf, sculptor și ceramist cubanez (n. 1902)
    1985: Ion Frunzetti, critic și istoric de artă, poet, publicist, eseist și traducător român (n. 1918)
    2003: John Ritter, actor american (n. 1948)
    2011: Andy Whitfield, actor și model galez (n. 1972)

Read More