”Răzbunându-te, te faci egalul adversarului. Iertându-l, te arăți superior lui.” (Francisc Bacon)
La cea de a 62-a întrunire a Adunării Generale a ONU, desfăşurată în noiembrie 2007, s-a hotărât ca ziua de 20 februarie să fie Ziua Mondială a Dreptăţii Sociale, iar statele membre au fost invitate să dedice acestei zile activităţi naţionale în concordanţă cu obiectivele Summit-ului Internaţional pentru Dezvoltarea Socială. Celebrarea acestei zile a început cu anul 2009.
Principiile enunţate în cadrul Summit-ului Internaţional pentru Dezvoltare Socială pun accentul pe dreptatea socială, solidaritate, armonie şi egalitate atât în interiorul statelor, cât şi între ele. Aceste principii reprezintă valorile fundamentale ce asigură existenţa societăţilor. Pentru a crea un cadru benefic tuturor cetăţenilor, ONU recomanda guvernelor să demareze toate măsurile necesare pentru a promova dreptatea socială la nivel naţional, regional cât şi internaţional. Totodată, ONU militează pentru promovarea distribuţiei echitabile a veniturilor şi un acces mai bun la resurse prin intermediul egalităţii de şanse pentru toţi membrii comunităţii.
Prin hotărârea de a stabili data de 20 februarie ca Ziua Mondială a Dreptăţii Sociale, Organizaţia Naţiunilor Unite doreşte ca dezvoltarea din acest domeniu să asigure protejarea şi consolidarea demnităţii umane. Adoptarea de către Organizaţia Internaţională a Muncii a Declaraţiei privind justiţia socială pentru o globalizare echitabilă este încă o dovadă a preocupării ONU pentru dreptatea socială. Declaraţia se concentrează asupra garantării unui venit corect tuturor angajaţilor, protecţie socială, dialog social şi respectarea principiilor şi drepturilor fundamentale ale angajaţilor.
Celebrarea acestei zile pe teritoriul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite ar trebui să contribuie la consolidarea eforturilor desfăşurate de ONU pentru eradicarea sărăciei, promovarea unui mediu de lucru decent, egalitate între sexe şi acces fără restricţii la bunăstarea socială şi justiţie.
"Când semenii tăi te urcă în vârful piramidei sociale, trebuie să arzi tot sufletul tău pentru a rămâne acolo: nu pentru tine, că tu ești un om, trecător, dar pentru oameni, pentru idealul lor, pe care tu nu trebuie să-l lași să decadă, pentru sublimul pe care trebuie să-l faci să înflorească în inima contemporanilor tăi, chiar de ar fi să-l crești cu tot sângele vieții tale, pe care numai o dată o ai."(Vasile Pârvan)