Şi te lasă când nici nu te-aştepţi.
Îţi promite o lume şi un cerc infinit
Şi te-nchide în 4 pereţi.
Ah, femeia, femeia,
Ce-adânc mister nu poţi nicicând să-l dezlegi
Totuşi de bunăvoie ca un nebun
În lanţurile-i singur te legi
O doreşti, o visezi şi o cauţi
Şi apoi într-o zi, dimineţa te trezeşti robul ei
Pentru-o viaţă, dar nu poţi trăi fără ea.
Te coboară în abis, însă te crezi în rai
Te îmbie cu genele ei lungi
Îi spui "nu", dar atunci când te cheamă
La ea te grabeşti, te grăbeşti să ajungi.
Ah, femeia, femeia,
Ce-adânc mister
Şi apoi într-o zi, dimineţă...........
Ah, femeia, femeia,
Ce-adânc mister nu poţi nicicând să-l dezlegi
Totuşi de bunăvoie ca un nebun
În lanţurile-i singur te legi
O doreşti, o visezi şi o cauţi.
Şi apoi într-o zi, dimineţă te trezeşti robul ei
Pentru-o viaţa, dar nu poţi traï fără ea.
