O semeni în sufletul meu
Cu milă şi tristă mirare
Voi duce-o cu mine mereu.
Şi-apoi într-o zi oarecare
În care-mi va fi cel mai greu
Voi pune-o în vechi calendare
Duminica trupului meu - duminica trupului meu.
Fiori prin mine umblă
Şi nu am trebuinţă
Te rog pe tine, umbră
Să redevii fiinţă.
Flămând de iubirea întreagă
Pe vremi cu amurg mohorât
Când zorile noaptea-şi dezleagă
Mă satur cu-o umbră şi-atât.
Şi sufletul meu te mai roagă
Magnetic catarg doborât
Tu, umbră tăcută şi dragă
Aşază-ţi fularul la gât - aşază-ţi fularul la gât
O umbră se-nchide în mine
O umbră prin mine trecu
E-atâta de rău că e bine
E-atât de mult da că e nu
Bacovia-şi iese din sine
Şi râde în a şi în u
O umbră în viaţă mă ţine
Şi umbra aceea eşti tu - şi umbra aceea eşti tu.( Adrian Păunescu)
