De teamă că l-ai putea găsi
şi ai să vezi tristeţea din el.
Dar atunci când, cu palma m-ai atins,
sufletul meu a tresărit, speriat că ai să-l descoperi.
L-ai luat, i-ai zâmbit,
Şi i-ai spus:
Nu te speria!
Sunt aici cu tine!
Tăcut, te-ai aşezat în faţa lui
Şi l-ai citit ca pe o carte, filă cu filă.
În serile târzii şi în nopţile cu lună plină
Ai sorbit cuvânt cu cuvânt,
Până când, fără să îţi dai seaama,
L-ai îmbrăţişat şi l-ai strâns la pieptul tău.
A adormit liniştit
Până când razele soarelui ţi-au mângâiat faţa.
Iar sufletul meu....s-a trezit fericit!..."(autor : Cioburi de suflet )
