Se afișează postările cu eticheta patlagina. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta patlagina. Afișați toate postările

joi, 19 iunie 2014

Patlagina ... cea mai utila planta de pe pamant

Ai calcat pe ea, ai ignorat-o si ai incercat de fiecare data sa o elimini din gradina ta. Cu toate acestea, aceasta mica buruiana este considerata a fi unul dintre cele mai utile medicamente de pe Pamant si te roaga sa o culegi.
Patlagina (Plantago lanceolata, Plantago major, Plantago media) este o planta perena, ierbacee, care creste in toate regiunile tarii, de la campie pana in etajul subalpine. In scop medicinal sunt utilizate frunzele si radacinile, culese din mai pana in octombrie. Frunzele se taie de la suprafata solului, pe timp uscat, dupa ce s-a ridicat roua, iar radacinile se scot din pamant si se spala. Uscarea se face la umbra, in incaperi aerisite sau artificial Ia 40-50°C.

Aceasta este patlagina. Exista mai multe soiuri de patlagina, dar toate produc aceleasi rezultate. Patlagina creste foarte bine in solurile pietroase si este adesea vazuta alaturi de papadie. Cel mai adesea veti intalni aceasta planta in santierele de constructii sau intre borduri, aceasta fiind incercarea naturii de a regenera solul. Aceasta planta a fost denumita de nativii americani “Piciorul omului alb”.
Patlagina reprezinta un remediu eficient impotriva tantarilor. Pentru ca are capacitatea de a extrage toxinele din organism, datorita naturii sale astringente, patlagina poate fi zdrobita, sau mestecata si aplicata ca o cataplasma direct pe zona intepeaturi de albina, de insecte, acnee, eruptii cutanate sau taieturi.De asemenea, poate fi utilizata pentru a crea un balsam pentru trusele de prim ajutor, sau folosita ca infuzie. De asemenea, este un remediu extraordinar impotriva hemoriozilor. Aceasta planta este renumita pentru efectul pozitiv pe care-l are asupra sistemului digestiv. Aceasta este utila in special in cazul persoanelor care au fost afectate de consumul excesiv de antibiotice sau de medicamete anti-inflamatorii si persoanelor care sufera de alergii alimentare sau de boala celiaca.
Atat frunzele cat si semintele acestei plante vizeaza vindecarea sistemului digestiv. Din frunze se pot prepara ceaiuri, pot fi adaugate la supe sau uscate si presarate deasupra salatelor.
Deoarece patlagina este un expectorant bland si datorita continutului ridicat de siliciu, infuzia de patlagina poate fi de mare ajutor in afectiunile pulmonare, tuse sau raceli.
Patlagina este un panaceu pentru organismul uman, trateaza totul, de la dificultatile menstruale, probleme digestive, afectiuni ale pielii, pana la artrita. Adaug-o la salate sau prepara-ti un ceai. Aceasta leguma salbatica versatila iti poate sprijini starea de sanatate mai mult decat iti poti imagina.
Patlagina (Plantago lanceolata, Plantago major, Plantago media) este o planta perena, ierbacee, care creste in toate regiunile tarii, de la campie pana in etajul subalpine. In scop medicinal sunt utilizate frunzele si radacinile, culese din mai pana in octombrie. Frunzele se taie de la suprafata solului, pe timp uscat, dupa ce s-a ridicat roua, iar radacinile se scot din pamant si se spala. Uscarea se face la umbra, in incaperi aerisite sau artificial Ia 40-50°C.


Compozitie chimica
- mucilagii, pentozani, acid poliuronic, xiloza, pectine, saponine, taninuri, oleorezine;
- coline, fitochinone, flavone, carotenoizi;
- glicozizi si alantoina cu rol cicatrizant, antibacterian, astringent si hemostatic;
- glucide, proteine, aminoacizi;
- acizi organic (citric, siringic, vanilic, cafeic, salicilic, cumaric);
- vitamine (K, A, C, PP) si saruri minerale (potasiu, sodiu, magneziu, sulf, calciu, fier, zinc, mangan si cupru).

Proprietati terapeutice
- expectorante, emoliente, fluidizante, antibronsitice, hemostatice, antiinflamatoare;
- antidiareice (datorita taninurilor), laxative, bacteriostatice, hepatoprotectoare, hipocolesterolemiante, depurative, usor hipotensive;
- tonice, imunostimulatoare, diuretice, antifebrile;
- antiseptice, cicatrizante, astringente, antipruriginoase, fitoncide.

Indicatii terapeutice
- bronsite cronice, crize de astm bronsic, guturai, sinuzita, rinita, catar pulmonar, hemoragii pulmonare, tuse convulsiva, traheite, emfizem pulmonar, tubercuIoza;
- gastrite hiperacide, ulcer gastroduodenal (prin efectuI cicatrizant);
- diaree, enterite, dizenterie;
- ateroscleroza, mareste coagulabilitatea sanguina, micsoreaza tensiunea arteriala, reduce colesterolul din sange, purifica sangele;
- nefrite cronice, hemoragii uterine (datorita vitaminei K), insuficienta renala, leucoree;
- cancer, afectiuni glandulare maligne;
- stomatite, gingivite, conjunctivite, blefarite (inflamatli ale pleoapelor);
- plagi, rani purulente greu vindecabile, arsuri, furunculoza, eczeme, herpes, ulceratii cutanate, ulcer varicos, taieturi, contuzii, zona Zoster, intepaturi de insecte (viespi, albine, tantari), muscaturi de serpi si caini;
- oboseala, slabiciune, intarziere in crestere a copiilor.

Moduri de utilizare
UZ INTERN

1. Infuzie: 1 lingurita de frunze uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 15 minute, se strecoara, se indulceste si se ia cate o lingura Ia 2 ore in tratarea ulcerului gastric si duodenal, enterite, diaree, hemoroizi interni, intoxicarea sangelui, astm, bronsite cronice, tuse, laringite, raguseaIa, catare cronice, alergii, anemie, retentie urinara, enurezis, ateroscleroza.

Se mai poate folosi amestecul, in parti egale, din patlagina si cimbrisor pentru boli de ficat si splina. Alte amestecuri se pot face cu plante expectorante, emoliente si cicatrizante (nalba mare, musetel, Iumanarica, mierea ursului).

2. Infuzie din amestec de 50 g de frunze de patlagina, 5 g de fructe de anason la 1 litru de vin fiert; se lasa sa infuzeze 10-15 minute, se strecoara si se beau 3-4 cesti pe zi, prin inghitituri rare, de catre bolnavii de flebite si cei care scuipa sange.

3. Decoct din 1 lingura de frunze uscate la 250 ml de apa sau lapte; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se da cate o lingura la intervale de 2 ore timp de 6 saptamani la bolnavii de tuberculoza pulmonara si copiilor cu limbrici.

4. Decoct din seminte de patlagina folosit in boli de rinichi, vezica urinara si hematurie.

5. Sirop de patlagina din 100 g de frunze proaspete, bine spalate care se toaca marunt; se fierbe in 1.250 ml de apa, la care se adauga 300 g de zahar si 250 g de miere de albine nezaharisita. Se amesteca la foc mic pana se obtine o consistenta groasa ce se toarna in sticlute sau borcane bine inchise si se tine la frigider. Se ia cate o lingurita inainte de mese timp de 3 saptamani, avand efecte excelente in bronsite, tuse seaca, curatirea sangelui de toxine, rahitism si in boli cronice de inima, plamani si ficat.

6. Suc din frunze prospete, spalate, maruntite si presate care se amesteca cu miere, se fierbe 20 minute si se iau cate 2 linguri pe zi in bolile cailor respiratorii, in purificarea sangelui, limbrici si incontinenta urinara.

7. Pulbere din 1 g de frunze uscate si macinate fin care se ia de 2-3 ori pe zi, dupa mesele principale, in ulcer gastric si duodenal.

8. Seminte de patlagina (8 g pe zi) cu cateva inghitituri de ceai din cicoare cu efecte in prevenirea formarii pietrelor in litiaza biliara si renala.

UZ EXTERN

9. Tinctura de patlagina din 100 g de frunze uscate in 1 litru de alcool de 70°; se lasa la macerat 24 ore, se strecoara, se stoarce tifonul si se pun 2-3 comprese pe ten cu acnee, in zona Zoster, inflamatii, intepaturi de insecte sau se fac spalaturi bucale (gargara) in stomatite, faringite, laringite, afte, dureri de dinti si alte infectii ale gurii.

10. Decoct din 100 g de frunze uscate la 300 ml de apa rece; se fierbe 15-20 minute, se infuzeaza acoperit pana la racire si se pun comprese pentru cicatrizarea plagilor deschise si purulente sau arsuri grave.

11. Ulei de patlagina din 400 g de frunze proaspete, maruntite, 300 ml de alcool de 70°, 500 ml de ulei de floarea soarelui; se lasa la macerat 3-4 zile, se fierbe in baie de apa 3- 4 ore, se strecoara cu stoarcerea reziduurilor si se fac badijonari in caz de acnee, rani, ulceratii, eczeme infectate, prurit, ulcer varicos, zona Zoster, inflamatii si intepaturi de insecte.

12. Unguente din 5 ml de suc de frunze proaspete, 40 g de vaselina, 5 g de lanolina; se foloseste in iritatii cutanate nezemuinde si in inflamatii.

13. Bai locale cu infuzie din 100 g de frunze uscate in 3 litri de apa clocotita; se lasa vasul acoperit timp de 20-30 de minute, se strecoara in apa de baie la temperatura de 37°C si care se sta 15-20 minute, pentru a trata ulcerul varicos si alte ulceratii ale pielii. Infuzia se mai foloseste in boli de ochi (conjunctivita, blefarita), eventual cu adaus de sulfina si albastrele.

14. Cataplasme cu frunze proaspete, spalate si strivite, care se aplica cu o bucata de tifon pe zonele afectate ale pielii: abcese, herpes, bube, branca, taieturi, furuncule, rani sangerande, tromboze, inflamatii articulare de natura reumatica, cancer de piele, afectiuni maligne glandulare, ulcer varicos (se amesteca cu sare). Are efecte cicatrizante, calmante, antipruriginoase si antiinflamatorii, datorita continutului in aucubozida si substante antibiotice.

15. Persoanele care merg pe distante lungi pot pune frunze proaspete in pantofi, pentru a evita basicarea sau se imbaiaza picioarele in infuzie de patlagina amestecata cu nalba si coada calului, iar ranile vor fi unse cu alifie de galbenele.

Patlagina este planta erbacee perena, creste pana la 40 cm inaltime, se poate intalni pretutindeni adaptandu-se foarte usor si rapid in orice fel de conditii, de la ses la munte, atat pe pasuni cat si in culturi, pe marginea drumului sau a apelor. Frunzele ovale, medii spre mari, petiolate si ci varful limbului ascutit, tulpini drepte, subtiri, florifere, avand in varf flori de dimensiuni reduse, culoare galbuie, alba sau bruna (in functie de specie) sub forma de spic, alcatuite din 4 sepale si 4 petale iar androceul din 4 stamine, fructul este o capsula biloculara cu seminte brune cand e copt.  Patlagina infloreste din mai pana in septembrie. 
Radacina este sub forma de rizom scurt, bine infipt in pamant, de culoare galbena si ramificata. Se recolteaza toata vara avand mare grija la uscarea frunzelor. 
Nu are miros specific dar gustul este acrisor-amarui. 
In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau toata partea aeriana, inclusiv semintele. 
Planta contine: aucumbina sau aucubozida cu structura furanica, mucilagii (xiloza, acid poliuronic, pentozane etc.), tanin, alantoina, glicozizi, saponine, zaharuri, ulei volatil, rezine, substante proteice, carotenoizi, filochinona, substante minerale ( potasiu, calciu, fosfor, magneziu, zinc, fier, sodiu, mangan, cupru, bor, molibden si aluminiu), substante antibiotice, vitaminele a, C, K. Semintele contin mucilagii si planteoza. 
Patlagina are calitati terapeutice foarte apreciate: antimicrobiene, emoliente, antiinflamatorii, expectorante, diuretice, antidiareice, cicatrizante, depurative, astringente, hemostatice. 
  
Uz intern: 
  
- tuse, tuse convulsiva, afectiuni ale aparatului respirator, astm pulmonar si bronsic, tuberculoza, pulmonara limbrici, abcese, amigdalita cronica, arteroscleroza, afte, infectii bucale, faringite, traheite, gastrita hiperacida, ulcere si ulceratii - sub forma de suc sau ceai, decoct, infuzie. 
  
Uz extern: 
  
- acnee, rani, eruptii si iritatii cutanate, eczeme, umflaturi, furuncule, zona zoster, inflamatii articulare, reumatism – sub forma de suc, cataplasme din planta proaspata, strivita, oparita sau sub forma de ceai, decoct, praf de planta uscata simpla sau in diverse creme si unguente.

Patlagina, o buruiana care apare peste tot, sacaitoare si obraznica, dar bogata in saruri minerale, vitamine, acizi organici si multe alte substante bune pentru sanatate, poate trata dizenteria, durerile de cap, infectiile vezicii urinare, febra, gripa, durerile uterine, sangerarile excesive, diareea si hipertensiunea arteriala.
Ceaiul de patlagina se recomanda pentru tuse, planta fiind un bun expectorant, colita, cistita, urinari dureroase si colon iritabil.

In stare proaspata, frunza, peste care se trece usor cu sucitorul, poate fi aplicata pe intepaturi sau muscaturi de insecte. Pusa pe rana, in caz de taieturi, opreste sangerarea. Aplicata pe furuncule, frunza proaspata de patlagina calmeaza durerile, opreste febra locala si ajuta la colectarea puroiului. Gargara cu ceai de patlagina este buna pentru a trata inflamatiile sau durerile in gat.
Orice roman stie insa ca patlagina, datorita proprietatilor antibiotice si antiinflamatoare, este planta cea mai folosita impotriva afectiunilor respiratorii sub forma de infuzie sau sirop.
Atat patlagina cu frunze inguste, cat si cea cu frunze rotunde au aceleasi virtuti terapeutice. Frunzele se recolteaza pe vreme uscata, in timpul infloririi si dupa, pana toamna, tarziu, pentru ca atunci sunt mai bogate in principii active.
Daca iesi la iarba verde undeva, la vreo margine de padure, departe de oras, unde nu auzi cainii latrand, atunci culege si niste patlagina ca s-o ai la nevoie. Frunzele se spala bine, se lasa la scurs, apoi se taie sau se rup si se pun la uscat in strat subtire, pe hartie alba, la umbra, in loc uscat.
Frunzele sunt uscate si bune de depozitat in pungi de hartie sau saculeti de panza atunci cand se sparg intre degete cu un zgomot usor.
Infuzia se face din una – doua lingurite de planta, peste care se toarna o cana de apa clocotita. Bautura obtinuta se lasa la infuzat cateva minute, se strecoara si se bea calda, indulcita, de preferinta cu miere, pana la trei – patru cani pe zi.
Trateaza ranile vechi, greu vindecabile
Decoctul din frunze de patlagina trateaza rani vechi, greu vindecabile, si cataplasmele cu patlagina calmeaza durerile provocate de zona zoster. Pentru uz extern, ceaiul de patlagina se face mai concentrat, dubland cantitatea de planta.
Pentru afectiunile deja enumerate se recomanda si tinctura de patlagina, care poate fi preparata in casa, fara mare greutate. Se obtine turnand un sfert de litru de alcool alimentar, de 70 de grade, peste 50 de grame de pulbere de planta, patlagina uscata, macinata prin rasnita de cafea. Vasul se tine inchis si se agita de cateva ori pe zi.
Dupa 15 zile, se filtreaza si se pastreaza la rece, in sticle mici, de culoare inchisa. Se iau cate 10 – 15 picaturi sau chiar o lingurita, diluata in apa, de doua – trei ori pa zi. Tinctura poate fi folosita timp de doi ani de la data la care au fost culese frunzele.
Sa avem sanatate!

“Prescription for Herbal Healing: 2nd Edition” – Phyllis A. Balch, CNC
“Hygieia: A Woman’s Herbal” – Jeannine Parvati
“Healing Secrets of the Native Americans” – Porter Shimer
“The New Age Herbalist” – Richard Mabey

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More