27 aprilie 2013 by Viorica Crainic

Bine v -am regăsit!

 "- Dar ce este realitatea?  

Realitatea e ceea ce majoritatea consideră că trebuie să fie. Nu neapărat lucrul cel mai bun şi nici măcar cel mai logic, ci ceea ce s-a adaptat dorinţei colective."(Paulo Coelho)

Preşedintele Traian Băsescu  a promulgat Legea care modifică şi completează statutul judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru prorogarea termenului prevăzut la articolul III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente

Preşedintele Traian Băsescu sesizează Curtea Constituţională cu privire la Statutul parlamentarilor.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Administraţia Prezidenţială, în sesizare preşedintele solicită să se constate că "dispoziţiile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] şi ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor au fost adoptate cu nerespectarea prevederilor Articolului 1 Alin. (4), Articolului 124 Alin. (2) şi Articolului 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată".

Preşedintele Traian Băsescu : Nu stăm cu mâna întinsă!

Declaraţia a fost făcută, joi, de Traian Băsescu, după întâlnirea pe care a avut-o cu preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, aflat în vizită la Bucureşti.
"Ne bucură că suntem una din primele ţări care reuşesc să iasă din procedura de deficit excesiv. A fost rezultatul unor măsuri dificile pe care eu şi Guvernul Boc ni le-am asumat, în mai 2010, pe care le-au suportat românii. Dar le spun azi că pot fi mândri că România a revenit din punct de vedere al credibilităţii acolo unde îi este locul, printre statele care cheltuiesc rezonabil şi nu au nevoie să stea cu mâna întinsă să-şi plătească pensiile şi salariile", a spus Traian Băsescu.

Victor Ponta: Membrii CSM să răspundă în faţa celor care îi aleg.

"Cred foarte mult în independenţa autorităţii judecătoreşti, dar întotodeauna independenţa vine alături de responsabilitate. Eu cred că membrii CSM trebuie să fie total independenţi de puterea politică, şi este foarte bine că acum aşa sunt, dar nu pot fi lipsiţi de responsabilitate în faţa celor care îi aleg. Eu ştiu, ca om politic, că răspund în faţa celor care mă aleg, nu îmi este foarte clar dacă există o instituţie care nu răspunde în faţa celor care te aleg, că atunci avem o problemă de simetrie a construcţiei. La fel, Curtea Constituţională - trebuie clar precizat că, deşi se numesc judecători, nu este vorba de o instanţă de drept comun şi cu atât mai puţin o instanţă care rezolvă zi de zi tot felul de cauze aduse în faţa sa. Este vorba de o instituţie juridico-politică care intervine doar în acele cazuri cu totul şi cu totul speciale în care este nevoie de medierea sau de clarificarea Curţii Constituţionale. Noi am ajuns cu Curtea Constituţională să funcţioneze ca o instanţă de drept comun", a spus Ponta, la un seminar privind modificarea Constituţiei.

Daniel Constantin : USL trebuie să rămână unită.

"Şansele ca USL să se menţină până la alegerile prezidenţiale sunt foarte mari. Cred că USL şi-a dovedit maturitatea politică. De fiecare dată, chiar dacă au fost tensiuni mici sau mări, maturitatea politică a primat şi cu toţii am conştientizat că nu trebuie să ne gândim la interesul PSD, PNL sau PC, ci trebuie să ne gândim la marea responsabilitate pe care ne-au dat-o oamenii.  Cred că nu ne permitem să dezamăgim alegătorii care ne-au votat şi să vorbim, deja, de ruperea USL. Suntem abia la începutul misiunii noastre politice, angajamentul cel mai important este faţă de cetăţeni şi trebuie să îl respectăm", a spus Constantin. "Asta aşteaptă cetăţenii, nu dacă se rupe sau nu USL, care este un lucru secundar. Trebuie să primeze activitatea guvernamentală. USL trebuie să rămână unită până când efectele economice vor fi vizibile şi vor fi resimţite de către cetăţeni", a spus liderul PC, Daniel   Constantin.

Sulfina Barbu : Stabilitatea macroeconomică- meritul guvernelor Boc şi Ungureanu. 

Vicepreşedintele PDL Sulfina Barbu a declarat, vineri :"Nu comentez ce spune preşedintele. Dacă avem în momentul de faţă o stabilitate macroeconomică, eu consider că meritul este al guvernelor Boc şi Ungureanu. După cum putem observa, guvernul Ponta nu are politici proprii şi eu consider că prin creşterea fiscalităţii a stricat, şi nu a ajutat"."Aş face un apel la guvernul Ponta să nu strice ceea ce au făcut bine guvernele Boc şi Ungureanu. Guvernul Ponta a stricat prin modificarea Codului Fiscal, prin introducerea a peste 20 de taxe şi impozite noi a pus presiunea toată pe ceilalţi, dar fără efecte pozitive în veniturile bugetului de stat", a mai spus Sulfina Barbu.

Ioan Oltean: PDL respinge modul original în care USL vrea să modifice Legea referendumului.

"PDL respinge modul original în care USL vrea să modifice Legea referendumului prin stabilirea unui cvorum de prezenţă şi de vot nemaiîntâlnit nicăieri în Europa democrată. Comisia de la Veneţia s-a pronunţat încă din 2012, la solicitarea expresă a premierului Ponta, că revizuirea Constituţiei nu poate fi făcută decât cu un cvorum de jumătate plus unu dintre cei prezenţi şi cu o prezenţă de jumătate plus unu din numărul total al electorilor", a afirmat Ioan Oltean. El a declarat că principiul simetriei juridice trebuie "în mod absolut respectat". "Or, prin proiectul de lege care e depus deja la Senat, se doreşte modificarea acestei legi în sensul în care un referendum pentru modificarea Constituţiei este valabil dacă se prezintă 30 la sută dintre cei înscrişi în listele electorale, iar dintre aceştia votează 25 la sută, ceea ce este inadmisibil", a spus el.
Ioan Oltean a adăugat că PDL va vota împotriva unui asemenea act normativ, considerându-l "un demers politic în afara normelor constituţionale şi a praticii europene".

Teodor Baconschi: Organizarea la toamnă a alegerilor în PDL pentru candidatul la Preşedinţie este tardivă.

Teodor Baconschi spune că nu este interesat să intre în cursa internă pentru Cotroceni: "Personal, nu. Cred că nu există motive pentru ca aceste prezidenţiale primare în PDL să fie amânate până la toamnă. Dezbaterea ar fi trebuit iniţiată de acum. Oricum, e târzie, dacă nu chiar tardivă pentru profilarea unui candidat cu şanse".
Pe de altă parte, democrat-liberalul crede că PDL trebuie să fie pragmatic: "Va trebui să gândim pragmatic. Dreapta aceasta fragmentată are nevoie mai degrabă de un singur candidat, el poate fi din PDL sau din afara PDL, din sânul acestor nuclee de nouă dreaptă. În acelaşi timp, nu are sens să intri în această bătălie, dacă propriul tău candidat nu poate intra în turul doi. Pentru a intra în turul doi ai nevoie de un sprijin politic însumat de cel puţin 25%. Or PDL nu e în situaţia asta actualmente şi ar fi complet nerealist să promovăm un candidat de formă, care să aibă un sprijin politic insuficient. De aceea, PDL are, cred, interesul tactic elementar de a-şi spori capacitatea de coaliţie, de a discuta mult mai franc şi mai des cu partenerii posibili pe dreapta. Nu o poate face decât pe sub masă cu PNL, ca parte a USL, pentru că sigur, asta e inacceptabil din perspectiva electoratului nostru, dar nu văd de ce nu au loc mai des discuţii politice cu cele două partide din Alianţa DA doi zero şi cu Noua Republică sau cu Mişcarea Populară, care pentru moment nu e partid, dar în mod clar are această vocaţie". Teodor Baconschi e de părere că "indiferent cine va fi prezidenţiabilul susţinut de PDL, e nevoie ca PDL să iasă din izolarea care l-a pierdut".

Liviu Dragnea  : Noua împărţirea administrativă a României.

 Liviu Dragnea a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Cluj, că modul în care vor arăta viitoarele regiuni va fi finalizat în vara acestui an, după care vor urma dezbateri publice regionale. "Nu este finalizată analiza consiliului academic care să ne dea propunerea finală privind regionalizarea, cu care vom veni în faţa Guvernului şi a opiniei publice. Există o analiză extrem de serioasă, care nu este finalizată, nu pot să ies cu un desen al regiunilor câtă vreme nu este gata. Până la modificarea Constituţiei se va finaliza, undeva în vară, iar după desenarea regiunilor vor urma dezbateri publice regionale. Până la finalul acestui an, după modificarea Constituţiei, sfârşit de septembrie, început de octombrie, vom veni cu proiectul de lege privind regionalizarea. Se vor înfiinţa regiuni administrative, se vor stabili structurile de conducere până la 31 decembrie, pentru a prinde înainte de exerciţiul financiar 2014-2020 o structură administrativă stabilă", a spus Dragnea.
"După ce modificăm Constituţia, ieşim cu legea de înfiinţare a noilor regiuni care va fi aprobată în Parlament, eu sper că prin procedura angajării răspunderii. Asta înseamnă că, la sfârşitul lunii noiembrie, cel mai târziu, regiunile să fie înfiinţate, adică şi forma lor şi comunitatea administrativ-teritorială", a adăugat vicepremierul.

Liviu Negoiţă: Procedura de asumare a răspunderii pe regionalizare este inadmisibilă.

"Din punctul nostru de vedere, este inadmisibilă o astfel de procedură de asumare a răspunderii pe reginalizare, având în vedere că, după Constituţie, cel mai important proiect de lege care se poate adopta într-o legislatură este regionalizarea adminsitrativă a României. Cum să mergi pe o astfel de procedură, având în vedere că această coaliţie are o majoritate consistentă de 70% în Parlament?", a spus Negoiţă. "Acest proiect se adresează cetăţenilor şi nu politicienilor care doresc să împartă ţara pe regiuni de influenţă la dispoziţia politicienilor", a precizat Liviu Negoiţă.

România va solicita finanţare europeană şi pentru alte proiecte din sectorul transporturi.

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a anunţat, vineri, că România va solicita Comisiei Europene ca şi alte proiecte din sectorul transporturi să beneficieze de finanţare europeană, după ce s-a înregistrat un succes în acest sens cu magistrala de metrou M5. "Într-adevăr acest domeniu, transportul urban, a fost solicitat pentru a fi inclus oficial în Programul Operaţional de Transport, ocazie cu care partea de lucrări de metrou din acest an vor fi decontate din POS Transport, undeva la 80-100 de milioane de euro. Pe de altă parte, sunt şi alte proiecte, în special la sectorul transporturi, finanţate până în prezent de statul român şi prin finanţare comună cu BEI sau cu BERD, proiecte pentru care vom solicita Comisiei Europene rambursarea a cel puţin 85% din contribuţia publică, după ce vom demonstra CE că toate regulile de achiziţii publice, de impact de mediu au fost respectate", a spus ministrul, prezent la seminarul "Instrumente structurale, o şansă de modernizare pentru România".

Cum sunt împărţite cele 40 de miliarde de euro din fondurile UE pentru 2014-2020.

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) va fi autoritatea de management pentru cea mai mare parte a banilor ce vor fi gestionaţi în perioada exerciţiului financiar multianual 2014-2020.
Nouă structură de gestionare a fondurilor respectă schema de organizare a Guvernului (miniştrii fără portofoliu gestionează doar organisme intermediare). În cadrul Cabinetului de la Bucureşti, toţi miniştrii sunt egali,  dar unii sunt mai influenţi şi mai egali decât alţii, pentru că, fie gestionează ministere grele, fie au mai mulţi bani alocaţi. Dacă, până anul trecut, Ministerul Fondurilor Europene (fost minister al afacerilor europene) avea un rol decorativ, din 2014 va fi vioara întâi a Guvernului în ce priveşte fondurile nerambursabile (care, oricât de importante păr nu reprezintă nici 2% din PIB): va fi autoritate de management pentru patru din cele şase programe operaţionale sectoriale (ministru Eugen Teodorovici), în vreme ce, pentru celelalte două, autoritatea de management va fi Ministerul Dezvoltării (ministru Liviu Dragnea).

Restricţionarea imigranţilor în interiorul UE, amatori de ajutoare sociale.

Miniştrii de Interne german, austriac, britanic şi olandez au cerut Uniunii Europene înăsprirea luptei împotriva fraudei cu ajutoare sociale pentru imigranţi în cadrul UE. Numeroase oraşe europene "suportă povara considerabilă impusă de unii imigranţi din alte ţări membre", scriu cei patru miniştri. "Aceşti imigranţi se folosesc de oportunităţile oferite de libertatea de circulaţie fără a îndeplini condiţiile prevăzute de exercitarea acestui drept", consideră ei.
"Acest tip de imigraţie aduce un cost suplimentar considerabil pentru societăţile-gazdă (...) iar un număr semnificativ de nou-veniţi primesc din partea ţării-gazdă ajutoare sociale, adeseori fără să aibă dreptul, îndatorând sistemul social al ţării respective", au continuat ei, fără a cifra acest cost.

Marine Le Pen şi Geert Wilders, împotriva UE.

Marine Le Pen, care a lansat recent un "apel către popoarele Europei" pentru a solicita referendumuri cu privire la ieşirea din UE, a adăugat, că Wilders are "dorinţa de a organiza într-un context de lucru aprofundat relaţiile între cele două mişcări", între FN şi Partidul pentru libertate (PVV). În cadrul Alianţei europene pentru libertăţi, preşedinta FN întreţine contacte şi cu aleşii FPO (Austria) şi Vlaams Belang (Belgia). Însă "nu există o idee a unei platforme europene" sau un "logo comun" între diferite părţi pentru viitoarele alegeri europene, prevăzute în 2014, a precizat vineri Ludovic de Danne, consilier pentru afaceri europene al lui Marine Le Pen. Geert Wilders a apreciat întâlnirea sa cu Marine Le Pen şi şi-a afirmat dorinţa de a lucra cu aceasta.

Talibanii au anunţat începerea iminentă a "ofensivei de primăvară" .

Talibanii ameninţă că vor efectua "operaţiuni colective cu ajutorul unor martiri împotriva bazelor invadatorilor străini, centrelor lor diplomatice şi aerodromurilor lor militare", cu scopul de a le "provoca pierderi importante". De asemenea, ei îşi exprimă satisfacţia faţă de începerea retragerii forţelor NATO, ale căror efective de aproximativ 100.000 de militari, majoritatea americani, urmează să părăsească ţara până la sfârşitul lui 2014 şi să fie înlocuite de forţele afgane. "Inamicul, cu toată puterea lui militară, a fost (...) obligat să fugă", se arată în comunicat. Talibanii îi îndeamnă totodată pe funcţionarii afgani să "rupă" cu "o administraţie decadentă", iar pe liderii religioşi şi tribali să îi "împiedice pe tineri să se angajeze în armată şi poliţia" afgane.

ŞTIRI  METEO  

DUMINICĂ   28  APRILIE 2013

Vremea se va menţine mult mai caldă decât în mod normal în această perioadã a anului, cu precădere în regiunile sud-estice. Cerul va fi variabil spre mai mult senin. Pe parcursul zilei vor fi unele înnorări, averse şi trecãător descărcări electrice, pe spaţii restrânse în nordul ţării şi la munte şi cu totul izolat în restul teritoriului. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 20 şi 30 de grade, iar cele minime între 6 şi 16 grade.Presiunea atmosferică va continua să crească .

PERSONALITĂŢI

Cristian Mungiu 

Cristian Mungiu (n. 27 aprilie 1968, Iași) este un regizor și scenarist român contemporan.
În anul 1998 a absolvit cursurile Academiei de Teatru și Film din București, contribuind apoi în calitate de regizor secund la filme cunoscute precum Le Capitaine Conan (1996, regia Bertrand Tavernier) și Train de Vie (1998, regia Radu Mihăileanu).
A regizat câteva scurtmetraje, pentru care a primit mai multe premii, printre care și cel pentru cel mai bun regizor, la Festivalul Dakino, în anul 2000, pentru Zapping. Lungmetrajul Occident (2002) a fost prezentat în cadrul secțiunii Quinzaine des Réalisateurs la Festivalul de la Cannes, obținând Marele Premiu la Festivalul Internațional de Film Transilvania. Filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007) l-a făcut celebru pe regizorul Cristian Mungiu, prin selectarea sa de către juriul Festivalului de Film de la Cannes. După ce a primit Premiul acordat de către Federația Internațională a Presei Cinematografice și premiul acordat de administrația educației naționale din Franța, regizorul Cristian Mungiu a câștigat la 27 mai 2007 Marele Premiu al Festivalului Internațional de Film de la Cannes – Palme d'Or.  Filmul a fost nominalizat și la premiile „Globul de Aur”. La data de 28 mai 2007, președintele României, Traian Băsescu, i-a conferit printr-un decret Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler regizorului Cristian Mungiu, „pentru contribuția sa, prin care s-a evidențiat ca exponent al tinerei generații de regizori români, la promovarea la nivel mondial a cinematografiei naționale”.
Următorul proiect a fost filmul Amintiri din epoca de aur, care constă din 6 scurtmetraje produse de Mungiu și regizate de el și de alți regizori tineri, printre care Hanno Hoefer.
Premii
    Premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul Dakino (2000), pentru scurtmetrajul Zapping
    Marele Premiu la Festivalul Internațional de Film Transilvania (2002), pentru filmul Occident
    Premiul acordat de către Federația Internațională a Presei Cinematografice la Festivalul de Film de la Cannes (2007) pentru filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile
    Premiul acordat de administrația educației naționale din Franța la Festivalul de Film de la Cannes (2007) pentru filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile
    Marele Premiu "Palme d'Or" la Festivalul de Film de la Cannes (2007) pentru filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile
    "Cel mai bun regizor european" pentru filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, premiu oferit de Academia Europeană de Film, 2007
    Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Cannes (2012) pentru filmul După dealuri.

S- A ÎNTÂMPLAT ÎN 27 APRILIE.....

 27 aprilie este a 117-a zi a calendarului gregorian.
Evenimente

    1521: Bătălia de la Mactan: Exploratorul Ferdinand Magellan este ucis de băștinașii din Filipine conduși de Lapu-Lapu.
    1667: Poetul John Milton, sărac și orb, este nevoit să vândă drepturile de autor pentru poemul Paradisul pierdut. Suma primită: 10£.
    1865: În SUA, nava cu aburi Sultana, purtând 2.300 de pasageri a explodat și s-a scufundat în Mississippi omorând 1.700 de oameni.
    1931: George Enescu a terminat orchestrația operei „Oedip”, creație pe care a dedicat–o Mariei Rosetti–Tescanu.
    1941: Al doilea război mondial: Trupele germane intră în Atena.
    1944: Palatul de la Mogoșoaia este închiriat Ambasadei Elveției la București.
    1945: Al Doilea Război Mondial: Benito Mussolini este arestat de partizanii italieni la Dongo, în timp ce încerca să scape deghizat ca un soldat german.
    1948: Lucrețiu Pătrășcanu a fost arestat sub acuzație falsă de complot, împreună cu Lena Constante, Elena Pătrășcanu, Bellu Zilber, Harry Brauner.
    1992: Este proclamată Republica Federală Iugoslavia, care cuprinde Serbia și Muntenegru.
    1994: Au avut loc primele alegeri multirasiale din Africa de Sud.
    2002: Prof. dr. Andrei Pleșu, fondator și rector al Institutului de studii avansate New Europe College din București, a primit Premiul „Joseph–Bech" pe anul 2001.
    2005: Cel mai mare avion construit vreodată, Airbus A380, a efectuat primul său zbor de pe aeroportul din Toulouse, Franța.

S - a născut în  ...............

    1759: Mary Wollstonecraft, scriitoare britanică (d. 1797)
    1791: Samuel Morse, inventatorul codului Morse (d. 1872)
    1820: Herbert Spencer, filosof englez (d. 1903)
    1853: Jules Lemaître, critic și dramaturg francez (d. 1914)
    1935: Theodoros Angelopoulos, regizor și scenarist grec (d. 2012)
    1968: Cristian Mungiu, regizor român
Decese

    1521: Ferdinand Magellan, navigator portughez (n. 1480)
    1656: Jan van Goyen, pictor olandez (n. 1596)
    1872: Ion Heliade Rădulescu, poet, prozator, ziarist și om politic român (n. 1802)
    1915: Alexandr Scriabin, compozitor și pianist rus (n. 1872)
    1932: Hart Crane, scriitor american (n. 1899)
    1952: Guido Castelnuovo, matematician italian (n. 1865)

Sărbători

    Africa de Sud: Ziua Libertății
  

Read More