Prin marginile noi
Şi timpul nu le spală-n ploi,
Atât de gri va fi o zi
Nisipul nu-ţi va povesti.
Privirea ce a-ngheţat
Pe calul fără nechezat,
Când pasul lui, nu sunt destui, cei
Care-n calea nimănui.
Nu ştiu că poate nu e prea târziu,
Că valul nu-i furtună,
Gândul nu-i minciună
Şi nici vina nu-i lumină
Apelor ce spală mâna.
Haiiiiiiiiiiiii...
Şi chiar dacă e zi,
Albastru nu mai poate fi
Prea alb a fost,
Nu are rost,
Doar cerul are adăpost.
Nu ştiu că poate nu e prea târziu,
Că valul nu-i furtună,
Gândul nu-i minciună
Şi nici vina nu-i lumină
Apelor ce spală mâna.