18 septembrie 2013 by Viorica Crainic

Bine v- am regăsit!

" Bunătatea adevărată cere neapărat inteligenţă şi imaginaţie".(Camil Petrescu)

Eugen Tomac  : Cere audierea în Parlament a președintelui ICR privind desființarea direcției pentru românii de pretutindeni.

Președintele interimar al Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac, a declarat miercuri, la Târgu Mureș, că va solicita audierea în fața comisiilor de cultură ale Parlamentului a președintelui ICR, Lilian Zamfiroiu, în legătură cu intenția de desființare a direcției general pentru românii de pretutindeni din cadrul instituției.
"În cazul în care ICR renunță la politica pe care statul român o are de când s-a creat Fundația Culturală Română și apoi s-a transformat în ICR, de a susține, pe lângă promovarea culturii, și comunitățile românești, cred că instituția respectivă ar trebui desființată, iar directorul respectiv va trebui să-și dea demisia urgent (...) Dacă există o asemenea gândire ea este complet antiromânească și oamenii ăștia trebuie să plece acasă", a afirmat liderul PMP.
El a mai arătat că există câteva milioane de cetățeni români care au plecat din țară și nu au o problemă identitară, întrucât au cetățenie română, dar că există și câteva milioane de români în țările vecine "care din cauza politicilor de deznaționalizare din ultima jumătate de secol nu mai au această conștiință identitară, nu mai știu ce limbă vorbesc", iar ICR ar trebui să se concentreze pe acest segment.

PDL   : A depus la Cameră un proiect de lege prin care impozitul pe venitul agricol să revină primăriilor.

"Parlamentarii PDL au depus spre dezbatere și adoptare modificarea Legii 571 pe 2003 privind Codul fiscal, inițiativă care prevede ca impozitul pe venitul agricol să devină impozit la primării și nu la bugetul de stat, așa cum s-a aprobat prin ordonanța 8 din februarie 2013", a anunțat Gheorghe Ialomițianu.
Deputatul democrat-liberal a ținut să sublinieze că PDL nu a fost de acord cu introducerea impozitului pe venitul agricol, considerând că fermierii mici nu pot suporta această taxă.

"USL a adoptat această lege. PDL consideră că trebuie să se facă o dreptate pentru primării și pentru fermierii mici. (...) Primăriile din zonele agricole considerate cele mai sărace primării din punct de vedere financiar ar trebui să beneficieze de acest impozit pentru a avea resurse financiare suficiente pentru investiții în infrastructura rurală. Considerăm că acest impozit, dacă va rămâne la primării, va fi colectat mult mai bine de către primari, pentru că există avantajul că acești bani rămân în bugetul primăriei. Fermierii cu venituri mici care suportă acest impozit vor beneficia de lucrări pentru că impozitul va finanța lucrările din localitățile lor", a explicat Ialomițianu.

Mircea Irimie : Acordul cu FMI este un element de stabilitate macroeconomică.

Deputatul Partidului Conservator Mircea Irimie a declarat astăzi : "PC și eu, personal, susținem acordul pe care Guvernul îl va semna cu FMI și cu Comisia Europeană pentru că mediul privat are nevoie de încredere, are nevoie de sprijin și de o relație deschisă, sinceră și coerentă cu Guvernul României. În acest moment, Guvernul moștenește arierate de peste 20 de miliarde de euro în urma activităților dintre statul român și mediul privat în perioada 2008-2012, 20 de miliarde de euro pentru facturi neachitate în urma recepțiilor făcute și a lucrărilor executate. Guvernul dorește să arate credibilitate și fermitate în plățile spre parteneri, în același timp acest acord este un element de stabilitate macroeconomică, este o curtare a mediului investițional străin care trebuie să înțeleagă că România este un partener cinstit, un partener care își va efectua plățile la timp și nu după ani de zile și nu după alte și alte guverne".
Potrivit lui deputatului PC, acest acord înseamnă pentru România o garanție că în orice moment și în orice punct de criză există o rezervă de unde se pot acoperi orice nevoi.

Victor Ponta : Avem nevoie de Codul insolvenței.

"Codul insolvenței este un proiect vechi început de pe vremea mandatului domnului ministru Predoiu. Săptămâna viitoare îl adoptăm și pe acesta (...) Avem nevoie de Codul insolvenței pentru că sunt mult prea mulți cei care intră în insolvență ca să fraudeze statul. Nu plătesc nicio taxă de un an de zile, de doi ani de zile, și e normal ca ceilalți care plătesc taxe să spună 'Noi de ce le mai plătim când altul care ne dă lecții cum trebuie organizată România nu plătește nicio taxă?'. E vorba despre însănătoșirea economiei, de combatarea evaziunii fiscale ascunsă sub haina insolvenței și de fraudarea intereselor unor societăți private. Sunt foarte multe societăți private care, când au de încasat facturi, se trezesc că beneficiarul intră în insolvență și rămân cu paguba", a menționat șeful Guvernului.
Prin acest proiect de lege se propune o soluție integratoare, incluzând într-un singur act normativ legislația generală, aplicabilă tuturor operatorilor economici, legislația specială, incidentă instituțiilor de credit și societăților de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolvenței grupurilor de societăți, reglementarea insolvenței transfrontaliere.

Robert Cazanciuc  : Foștii torționari să plătească despăgubiri de până la 70% din venit.

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a anunțat astăzi  : "Am venit astăzi cu proiectul de lege privind torționarii. În urma consultării, am primit câteva observații, pe care o să le includem în text, cu privire la limita de acordare a despăgubirilor de la 2 la 5 ani și cuantumul despăgubirii de la 50% mărit la 70% din venit".
Pe 16 septembrie, Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care prevede că foștii torționari condamnați definitiv în instanță pentru săvârșirea unor fapte în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989 vor fi obligați să plătească despăgubiri reprezentând minimum 25% din venitul lunar, banii urmând a intra într-un fond special gestionat de Ministerul Muncii.

Camera deputaţilor  : A decis ca statul să suporte penalitățile din cauza întârzierilor în rambursarea fondurilor europene.

Deputații au adoptat în ședința de plen de astăzi, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență 50/2013 privind suportarea de la buget a penalităților percepute urmare a cererilor de rambursare pe fonduri europene.
Actul normativ a fost aprobat cu 272 de voturi pentru, 20 împotrivă și patru abțineri.
"Această modificare pe care o urmărim vizează o reparare a unei deficiențe existente în sistemul nostru. Și anume, în momentul în care un beneficiar transmite o cerere de rambursare către autoritățile de management, există posibilitatea (...) să depășim termenele. Ca atare, noi propunem ca penalitățile, dobânzile și alte tipuri de accesorii rezultate din această întârziere pe care trebuie să le suporte beneficiarul în raport cu bugetul de stat să fie suportate de către buget, fiind greșeli sistemice. În acest sens, cei care până la data intrării în vigoare a ordonanței au onorat plata acestor penalități vor depune o cerere de anulare a lor, iar cei care nu au onorat această cerere vor depune o cerere de amânare, urmând ca după restituirea banilor ca urmare a onorării cererii de rambursare să fie anulate respectivele datorii", a declarat Alin Mitrică, secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, în cadrul dezbaterii la proiectul de lege.

Senat : Senatorii PDL s-au abținut de la votul privind retragerea procedurii de urgență pentru proiectul Roșia Montană.

Liderul grupului PDL din Senat, Cristian Rădulescu, a arătat că senatorii democrat-liberali au susținut că procedura de urgență nu este necesară.

"Noi am argumentat, încă de la început, că procedura de urgență nu este necesară, deoarece dorim o dezbatere parlamentară concretă și edificatoare. De aceea, la această cerere de retragere a procedurii de urgență noi ne vom abține. În orice caz, în această etapă a procesului legislativ este total incorectă această cerere, deoarece comisiile sesizate și-au făcut deja treaba, au elaborat raportul", a argumentat Cristian Rădulescu.
Potrivit acestuia, conform regulamentului, singura prevedere care se poate aplica în această etapă este ca inițiatorul să retragă proiectul de lege.
"Nu s-a întâmplat acest lucru și oricum este incorect că noi facem această treabă, după ce în camerele reunite a fost aprobată procedura respectivă", a adăugat Rădulescu.
"Deci, dacă plenul Senatului este cel care introduce o anumită stare de dezbatere, tot plenul Senatului poate și trebuie să procedeze ca atare. Există, sigur, și alte elemente legate de faptul că, prin votul dat Parlamentului, s-a constituit o comisie specială care la rândul ei a impus o altă procedură", a adăugat Dumitrescu. Senatorii au respins miercuri, cu 89 de voturi pentru, două împotrivă și 11 abțineri, dezbaterea în procedură de urgență a proiectului de lege referitor la Roșia Montană, după ce săptămâna trecută președintele Senatului, Crin Antonescu, a anunțat constituirea unei comisii speciale pe această problemă.

Membrii Ordinului "Steaua României" se întâlnesc mâine,  la Palatul Cotroceni.

Membrii Ordinului Național "Steaua României" se întrunesc joi, de la ora 16,00, la Palatul Cotroceni, în cadrul Adunării Generale pentru alegerea Consiliului de Onoare, forul care va decide dacă trebuie să-i fie retrasă înalta distincție europarlamentarului László Tőkés .
La începutul lunii septembrie, președintele Traian Băsescu declara că, în cazul în care Consiliul de onoare al Ordinului ''Steaua României'' cere ridicarea decorației acordate europarlamentarului László Tőkés, atunci va emite decretul.
"Dacă acest Consiliu de onoare solicită președintelui ridicarea Ordinului, președintele emite decretul. Dacă acest Consiliu de onoare ajunge la concluzia că nu trebuie ridicat ordinul și că domnul Tokes este în continuare un membru al Ordinului care face cinste Ordinului, nu se poate ridica înalta decorație", a spus Băsescu.
Cancelaria Ordinelor din cadrul Administrației Prezidențiale a prezentat o listă cu persoanele propuse pentru a face parte din Consiliul de onoare, menționându-se în dreptul fiecărui membru al Ordinului dacă acceptă candidatura sau nu.

Astfel, Petre Roman, Mircea Ionescu-Quintus, fostul consilier prezidențial Peter Eckstein-Kovacs, academicianul Dan Berindei, fostul ministru al Educației Ecaterina Andronescu, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, Gabriela Firea, Ion Țiriac, Mircea Geoană, medicul Șerban Brădișteanu, academicienii Eugen Simion și Ionel Haiduc, scriitorul Nicolae Manolescu, actorul Radu Beligan, medicul Ioanel Sinescu figurează pe lista celor care acceptă să facă parte din Consiliul de onoare al Ordinului.
Printre cei în dreptul cărora se menționează că nu acceptă candidatura pentru a face parte din Consiliul de onoare se află: guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, publicistul Doina Cornea, soprana Mariana Nicolesco, regizorul Lucian Pintilie, antrenorii Octavian Bellu și Mariana Bitang, economiștii Lucian Croitoru și Florin Georgescu, actrița Olga Tudorache, directorul SRI, George Maior, secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu, scriitorul Gabriel Liiceanu, directorul STS, Marcel Opriș, academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, consilierii prezidențiali Cristian Diaconescu și Iulian Fota, primarul Sibiului, Klaus Johannis, directorul SIE, Teodor Meleșcanu, regizorul Cristian Mungiu, președintele Curții de Conturi, Nicolae Văcăroiu.
Și în dreptul europarlamentarului Corina Crețu, care a solicitat public retragerea distincției acordate lui Tokes, se menționează că nu acceptă candidatura.
Pe de altă parte, în documentul remis AGERPRES, în dreptul fostului premier Adrian Năstase, liderilor UDMR Hunor Kelemen și Borbély László , regizorilor Andrei Șerban și Silviu Purcărete și al sportivului Ilie Năstase nu este trecută nicio opțiune.

Mii de sindicaliști din transporturi și servicii au pretestat, astăzi, în fața Guvernului.

Aproximativ 2.000 - 3.000 de protestatari, membri ai Federației Sindicatelor din Transporturi, Translop și Servicii Publice'ATU-România', protestează miercuri, de la ora 13.00, în fața sediul Guvernului din Piața Victoriei.
Înarmați cu fluiere și vuvuzele, protestatarii scandează lozinci precum:'Mincinoșii!', 'Jos Guvernul!', agitând pancarde pe care scrie 'Vrem negocieri colective, nu impuneri administrative' sau "Oprescule, noi te-am votat, tu ne-ai îngropat'.
"La acțiunea de protest de astăzi (miercuri—n.r.) sunt așteptați să participe aproximativ 4.000 de membri ai Federației ATU România, din București și din toată țara. Oamenii se află în imposibilitatea negocierii contractelor colective de muncă. Solicităm, totodată, modificarea legislației sociale și alocarea de fonduri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă", a declarat Ion Rădoi, președintele Sindicatului Liber Metrou—Unitatea (USLM).
Potrivit acestuia, o delegație a protestatarilor va merge la Guvern, pentru a depune o listă de revendicări.
"Vom pleca într-un marș de protest pe Calea Victoriei, până în Piața Constituției, unde vom ajunge la ora 15.30. O dată ajunși în acest punct ne vom opri să depunem o listă cu revendicări și la Parlament", a mai spus Rădoi.
Acțiunea de protest de miercuri este programată să se încheie la ora 16.00.

Marian-Jean Marinescu: Statele UE  se împotrivesc Cerului Unic European.

Comisia Europeană (CE) a propus o serie de măsuri care să contribuie la implementarea Cerului Unic European (CUE) ce s-ar traduce, în final, prin călătorii mai ieftine pentru cetățeni, dar din păcate anumite state membre preferă să păstreze statu-quo-ul, împovărând și călătorii, și industria, a declarat eurodeputatul PDL Marian-Jean Marinescu, raportor pe tema CUE al Parlamentului European (PE), citat într-un comunicat al grupului PPE dat publicității miercuri la Bruxelles.
Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE, a participat la începutul acestei săptămâni la întâlnirea informală a miniștrilor de transport din statele UE pe tema 'Cerului Unic European', desfășurată la Vilnius.
"Trebuie să fim sinceri și să recunoaștem că obstacolele sunt de natură politică și socială, și nu tehnică", a transmis Marian-Jean Marinescu din rolul de raportor al PE pentru inițiativa CUE, vorbind despre ritmul lent de implementare a legislației europene în domeniul aviatic.

"Comisia Europeană a propus o serie de măsuri prin care să contribuie la implementarea "Cerului Unic European", măsuri care se traduc în economii de timp și de combustibil, în emisii mai puține, în scăderea costurilor operatorilor și, astfel, în călătorii mai ieftine pentru cetățeni. Din păcate, anumite state membre, după cum reiese din luările lor de poziție, preferă să păstreze statu-quo-ul, administrația actuală, iar acest lucru împovărează și călătorii, și industria", a spus Marian-Jean Marinescu.
Eurodeputatul PDL apreciază totuși că este încurajator că miniștrii reuniți la Vilnius și-au luat angajamentul de a contribui la realizarea principalelor obiective ale CUE, respectiv 'o siguranță sporită a traficului aerian, creșterea capacității spațiului aerian, reducerea costurilor și scăderea emisiilor', și că transportatorii aerieni și-au exprimat și ei susținerea pentru acestea.

ŞTIRI METEO

Joi, 19 septembrie 2013, temperaturile se vor menține sub media normală a perioadei din an. Astfel, maximele vor fi cuprinse între 13 și 23 de grade, iar minimele între 4 și 15 grade, cu cele mai coborâte valori în depresiunile din estul Transilvaniei. Cerul va prezenta înnorări accentuate în cursul zilei în jumătatea nordică a teritoriului unde pe arii extinse vor fi ploi în general slabe, în timp ce în restul zonelor, înnorările vor fi temporare, iar ploile își vor face apariția pe zone restrânse. Vântul va sufla slab și moderat cu unele intensificări la munte.
Și în București temperaturile vor fi scăzute. Temperatura maximă va fi de 20…22 de grade, iar cea minimă de 9…11 grade. Cerul va fi temporar noros, iar seara și noaptea vor fi posibile ploi slabe, de scurtă durată. Vântul va sufla slab și moderat.

PERSONALITĂŢI

Greta Garbo

Greta Lovisa Gustafsson s-a născut la Stockholm, capitala Suediei, în 1905. Supranumită „Divina” sau „Sfinxul nordului”, Greta Garbo a fost fără îndoială o mare vedetă de cinema, nu neapărat din cauza unor prestaţii actoriceşti ieşite din comun, ci mai degrabă datorită aurei de mister create în jurul personalităţii sale. În cele mai multe roluri, Greta Garbo a fost femeia desăvârşită, pe cât de frumoasă, pe atât de greu de cucerit. Înclinaţia pentru film şi-a decoperit-o destul de târziu, după ce a apărut într-o scurtã reclama. Pe acea vreme, adolescenta Greta Garbo lucra la un magazin, unde se angajase după moartea tatălui. Nefericitul eveniment s-a produs când Greta avea 14 ani. A renunţat la studii, fiind nevoită să muncească pentru un trai cât mai decent.
A fost descoperită de Mauritz Stiller, un reputat regizor suedez, care a distribuit-o în filmul Gosta Berlings Saga (1924). După rolul din Die freudlose Gasse (Uliţa durerii – 1925), Greţei Garbo i s-a oferit un contract de către MGM, pentru a face marele pas spre Hollywood. În The Torrent (Torentul – 1926), primul film american din cariera ei, Greta Garbo nu a rostit nici o replică în limba engleză, fiind vorba de un film mut. După alte câteva producţii, dintre care The Temptress (Femeia vampir – 1926), The Divine Woman (Femeia divină – 1927), A Woman of Affairs (1928), Wild Orchids (1929) şi The Kiss (1930), a urmat în 1930 un rol cu adevărat important, în filmul Anna Christie. Cu aceastã ocazie, Greta Garbo a primit şi o nominalizare la Oscar.
Cariera sa a continuat cu un film mai puţin reuşit, Românce – 1930, dar a revenit în prim plan datorită prestaţiei din Susan Lennox: Her Râse and Fall, unde l-a avut ca partener pe Clark Gable.
Anii 30 au coincis cu perioada rolurilor de referinţă din cariera Greţei Garbo, amintind aici filme ca Mata Hâri (1931), Oueen Christina (Regina Christina – 1933), Anna Karenina (1935), considerat de mulţi ca fiind rolul carierei sale, Camille (1936) şi Ninotchka (1939), în care şi-a demonstrat calităţile de comedianta. A urmat în 1941 Two-Faced Woman (Femeia cu două fete), care avea să fie şi ultimul film din scurta sa carieră, ce nu a durat mai mult de douăzeci de ani.
După încheierea celui de-al doilea război mondial, Greta Garbo nu a mai revenit la cariera cinematografică, fiind convinsă că întreaga lume a suferit o schimbare ireversibilă şi ca filmele ce au avut-o ca protagonista vor deveni din ce în ce mai valoroase o dată cu trecerea timpului.
În 1954 i s-a acordat Premiul Oscar onorific pentru „rolurile sale de neuitat”. După retragerea din viaţa actoricească, Greta Garbo a dus o viaţă destul de liniştită, ocupându-se cu multă pasiune de grădinărit.
S-a stins din viaţă în 1990, la vârsta de 84 de ani, lăsând neterminat volumul autobiografic intitulat „Garbo Mystique”.

Krikor H. Zambaccian

Krikor H. Zambaccian (n. 6 februarie 1889, Constanța - d. 18 septembrie 1962, București) a fost un colecționar și critic de artă român, de etnie armean. A fost membru corespondent al Academiei Române. A scris monografiile lui Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, precum și volumele de eseuri „Pagini de artă”, „Însemnările unui amator de artă”, etc.
S-a născut la Constantă, în anul 1889, şi-a început studiile la Bucureşti şi le-a continuat la Institutul Superior de Comerţ din Anvers, Belgia. Se pregătea să devină un om de afaceri, fără să intuiască faptul că afacerile sale vor fi legate de artă.
În Belgia, dar şi în alte ţări europene, Zambaccian a avut prilejul se viziteze muzeele, să admire frumuseţile renaşterii, dar mai ales cele ale barocului, excelent reprezentat în zona.
Fără să fie el însuşi un creator de artă, s-a simţit atras privind pânzele lui Rubens, ale lui Rembrandt sau van Dick. Zambaccian a simţit cum se îndrăgosteşte de universul artelor şi n-a pregetat să cheltuiască putinii bani de care dispunea atunci, ca să achiziţioneze opere de valoare, când se iveau ocazii favorabile.
În Occident, Zambaccian a avut prilejul să cunoască personal somităţi ale timpului: pictorii Matisse, Derrain, Bonard. Aceşti monştri sacri ai penelului l-au marcat pe viitorul colecţionar.

La întoarcerea lui în ţară, Zambaccian devine un apropiat al personalităţilor care vor ajunge nume de referinţă în lumea artistică românească: Ressu, Ciucurencu, Iser, Tonitza, Pallady.
Unii erau deja consacraţi, alţii în curs de afirmare. Aceştia îşi vindeau creaţiile încă la preţuri accesibile, iar Zambaccian a ştiut să profite de ocazie, reuşind să le valorifice ulterior la preţuri superioare, pentru ca el era un mare amator al artelor, dar şi un om de afaceri desăvârşit.
Prin intrarea trupelor sovietice în Bucureşti, în august 1944, Zambaccian a simţit o ameninţare în ce priveşte siguranţa colecţiei sale. Ameninţarea a devenit concretă, când la 29 marie 1945 a primit acasă Ordinul 575 emis de poliţia Capitalei, prin care era încunoştiinţat că i se rechiziţionează două camere, o baie şi o bucătărie, de la sediul colecţiei unde era şi locuinţa sa, în beneficiul locotenentului Constantin Mihaescu.

A reuşit să obţină anularea ordinului, dar a rămas marcat de nesiguranţă vremurilor. Ca urmare, a hotărât să pună în practică un gând mai vechi al său şi să doneze întreaga colecţie statului, unde tezaurul părea să fie mai în siguranţă. Colecţia era compusă la acea dată din "205 picturi, 38 sculpturi şi 8 piese de mobilier".
Sprijintor al multor artiști de seamă, Zambaccian a adunat o valoroasă și bogată colecție de tablouri, care se regăsește în Muzeul Zambaccian. Mai mult decât atât, Krikor Zambaccian a inventat conceptul de consignație de artă după cel de-al doilea Război Mondial, deschizând primul magazin de acest tip pe Calea Victoriei, în București, denumit Romarta (Arta Românească).

"Fac aceasta danie drept omagiu către poporul român şi în amintirea tatălui meu decedat, Agop K. Zambaccian, născut în Cezareea Capadociei, în anul 1860, şi stabilit la Constanta încă de pe vremea stăpânirii Dobrogei de către turci, (cel) care m-a crescut şi instruit în limba şi spiritul culturii romaneşti şi în dragoste pentru ţară unde m-am născut".

Acest adevărat testament al colecţionarului a fost totuşi umbrit în timpul lui Nicolae Ceauşescu, pe care îl deranja existenţa unor colecţii particulare, chiar dacă acestea fuseseră între timp donate statului sau luate de stat cu japca - au fost destule cazuri de acest fel. În anul 1978, Ceauşescu, se pare că din îndemnul soţiei sale, a mutat toate aceste colecţii într-un spaţiu comun, pe calea Victoriei, unde au fost expuse de-a valma într-un palat cu sali mari, dar au rămas lipsite de intimitatea contextului original.
Krikor H. Zambaccian n-a mai avut parte să asiste cu tristeţe şi la aceasta profanare a muncii sale. Încetase din viaţa la 18 septembrie 1962.

S -A ÎNTÂMPLAT ÎN  18 SEPTEMBRIE

Evenimente

1851: A apărut prima ediție a ziarului american The New York Times sub titlul "The New York Daily Times".
1904: A apărut, la București, până în anul 1930, săptămânalul umoristic "Furnică".
1911: Regizorul Grigore Brezeanu a realizat primul film artistic românesc: "Amor fatal", "dramă sentimentală aranjată pentru cinematograf". Acesta corespundea aspectelor dominante ale producției mondiale din acea vreme. Din distribuție făceau parte Lucia Sturdza-Bulandra, Tony Bulandra, A. Barbelian.
1947: A fost inaugurat Teatrul Municipal din București, cu piesa "Insula", de Mihail Sebastian.
1951: Premieră în S.U.A. a filmului Un tramvai numit dorință, realizat după piesă cu același titlu a dramaturgului american Tennessee Williams. Filmul a fost regizat de Elia Kazan, care a fost și regizorul piesei de teatru montată pe Broadway.
1974: A fost inaugurat, la Sfântu Gheorghe, județul Covasna, Monumentul Ostașului Român.
1997: A intrat în vigoare Convenția ONU asupra interzicerii folosirii, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal.
1998: S-a înființat ICANN, o organizație non-profit care se ocupă cu asignarea numelor de domenii și a adreselor IP în Internet.

 S -a născut în.................

1819: Léon Foucault, fizician și astronom francez (d. 1868)
1905: Greta Garbo, actriță suedeză (d. 1990)
1907: Arșavir Acterian, avocat și scriitor român de etnie armeană (d. 1997)
1923: Regina Ana, soția regelui Mihai al României
1924: Stelian Filip, poet și prozator român (d. 2010)
1948: Andrei Oișteanu, eseist și traducător român
1950: Corneliu Stoica, profesor și istoric român

Decese...............................

   1569: Pieter Bruegel cel Bătrân, pictor flamand (n. 1525)
   1783: Leonhard Euler, matematician elvețian (n. 1707)
    1831: Vasile Cârlova, poet și ofițer român (n. 1809)
    1860: Joseph Locke, inginer britanic de căi ferate (n. 1805)
    1909: Grigore Tocilescu, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român (n. 1850)
    1961: Dag Hammarskjöld, diplomat, economist suedez, laureat Nobel (n. 1905)
    1962: Krikor H. Zambaccian, critic și colecționar de artă român de etnie armeană, membru al Academiei Române (n. 1889)
    1967: John Douglas Cockcroft, fizician britanic, laureat Nobel (n. 1897)
    1970: James Marshall "Jimi" Hendrix, una dintre cele mai mari personalități ale hard-rock-ului, chitarist (n. 1942)
    1975: Pamela Brown, actriță britanică de film (n. 1918)
    1980: Katherine Anne Porter, scriitoare americană (n. 1890)
    2012: Romulus Vulpescu, poet, prozator, traducător român (n. 1933)
  

Read More