Posibilele consecinţe ale victoriei stângii elene.

A vrut Churchill, după război, să salveze Grecia de comunizare? De a deveni prada lui Stalin? Comuniştii au ajuns, iată, într-un târziu, la putere. A-nvins populismul, cu efecte potenţial cataclismice pentru europeni.

Victoria radicalilor Syrizei, a extremiştilor de stânga şi de dreapta în alegerile greceşti e, în primul rând, responsabilitatea electoratului elen. Grecii au optat liber şi în cunoştinţă de cauză.
Mulţi au ales ura, crezând că votează un populist simpatic. Iar dezastrul rezultat, pentru care Europei îi revine o parte din vină, riscă, politic, să fie abia la început, chiar dacă UE e net mai bine pregătită economic să facă faţă unui “grexit”, unei iesiri a Greciei din zona euro, decât a fost cu nişte ani în urmă.

De Europa şi modul ei de se raporta la Syriza, la noul executiv elen şi la revendicările lui vor depinde, în mare măsură, dimensiunile finale ale reizbucnitei crize. Care părea pe cale de a se rezolva, pe măsură ce programul de austeritate şi reforme introdus în Grecia prin grija troicii, formate din UE, FMI şi Banca Europeană începuse, în fine, să dea rezultate şi să scoată economia elenă din marasm.

Grecilor, acest progres li s-a părut prea lent şi prea puţin suficient. Ura pe strânsul curelei şi vrăjmăşia pe ţările prospere, în special Germania, care au impus programul de austeritate, a explodat în ultimii ani. A detesta nordul şi vestul Europei a devenit un soi de sport naţional ca oina la români, însă mai popular, şi n-a putut fi atenuată suficient şi-n timp util spre a se evita cataclismul electoral.

În Europa toate extremele exultă. Populiştii de stânga şi de dreapta îşi freacă mâinile de bucurie din pricina victoriei stângii radicale de la Atena. Or, în urma ei, atât moneda euro, cât şi democraţia europeană sunt în mare pericol. Iar europenii, care, în privinţa Greciei, se zbat în prezent într-o dilemă similară celei în care s-au aflat acum câţiva ani, au numeroase motive să-şi facă reproşuri.
Prea mult timp, responsabilii europeni au idolatrizat moneda comună şi au ridicat menţinerea Greciei în uniunea monetară la rangul unui comandament sacrosanct şi intangibil. Perpetuarea pretenţiei potrivit căreia prezenţa Atenei în zona euro constituie o dogmă în care n-am avea de ales decât să credem cu maximă pioşenie, una, de a cărei respectări scrupuloase ar depinde, chipurile, viitorul şi bunăstarea întregii Europe a întreţinut la greci varii pretenţii câtuşi de puţin realiste.

După ani în care i-au înşelat pe europeni ducând o viaţă de lux şi de huzur, grecii se treziseră cu ani în urmă în faţa falimentului de stat, din care Europa îi salvase, cu singura condiţie de a economisi şi de a introduce reforme. Nu e nefiresc ca, după ani de „vaci” scheletice, grecii să se sature, în majoritatea lor, de austeritate şi să dorească din răsputeri să revină „cele grase”, din epoca faraonică în care globalizarea părea să mai fie departe, iar europenii să poată trăi fără probleme pe picior mare.

Dar materializarea electorală a opţiunii elene în favoarea renunţării la sobrietate şi luciditate economică ar putea antrena consecinţe politice net mai grave pentru Europa decât vor mulţi să admită. În replică la succesul neo-comunist, aplaudat deopotrivă de fascişti, neonazişti, populişti de dreapta şi de stânga şi, evident, de putinişti, Europa va avea de ales între a capitula în faţa revendicărilor Syrizei, a le refuza categoric, ori a negocia un compromis. E cât se poate de probabil ca responsabilii occidentali, ca şi cei de la Atena, să încline către cea de-a treia variantă.
Dar, dată fiind nevolnicia europeană în varii crize interne şi externe, nu e deloc exclus ca oficialii de la Bruxelles, susţinuţi de stânga germană (care aplaudă cu maxim entuziasm triumful neo-comuniştilor eleni) şi de statele din sudul continentului să cedeze în faţa şantajului radicalilor greci.

Într-o atare alternativă se va lansa un semnal clar, indicându-se popoarelor europene că n-ar avea decât să se dea pe mâna unor formaţiuni extremiste şi a le propulsa la putere spre a-şi rezolva automat şi fără dureri de cap toate problemele economice. Subit, hărnicia şi asumarea unei atitudini de seriozitate economică, a reformelor şi a programelor de austeritate ar apărea ca un soi de sumum al stupidităţii, iar extremismul, ca fiind, vai, calea regală de ieşire din orice impas.
Nu e greu de imaginat ce efect cataclismic ar avea acest drum asupra sorţilor electorali ai unor partide xenofobe, rasiste şi antidemocratice din Europa, ca şi asupra şanselor de menţinere a coeziunii unei Uniuni, din care să continue să facă parte naţiunile prospere.

La capătul acestui drum Europa, oricum tot mai centrifugală, s-ar face sigur zob. Ar râde în schimb cu gura până la urechi doar Putin şi actualii aliaţi fundamentalişti şi extremişti ai Kremlinului, precum şi, în genere, toţi liderii autoritari, dictatoriali sau totalitari.

Cu toţii ard de nerăbdare să vadă Europa unită cât mai degrabă pe butuci. Cât de puternic salivează extremiştii, iată, in corpore, în reacţie la victoria Syrizei! Uitat de grecii pe care i-a salvat cândva, Churchill, europeanul, se întoarce în mormânt. (autor - Petre M. Iancu)

Read More

Ştirile zilei.

14 decembrie 2013.

"Dacă înţelepciunea (prudentia) este, cum s-a spus, coroana tuturor celorlalte virtuţi, curajul este solul lor, temelia care le susţine. E de adăugat imediat că virtutea curajului nu are nimic de-a face cu temeritatea oarbă, cu tenacitatea nătângă, cu îndrăzneala nechibzuită. Riscul practicat ca hobby juvenil, plăcerea masochistă de a da cu capul în zid, euforia acţiunii nereflectate sunt opusul curajului, oricât de spectaculoasă ar fi etalarea lor. Există curaj, curaj autentic, în lumea românească de azi? Nu ştiu. Dar pot enumera manifestările care par, uneori, să-i ţină locul: furia, iritabilitatea perpetuă, obrăznicia, nesimţirea, siguranţa tâmpă de sine, şmecheria lucrativă, spiritul de contradicţie, carenţa suverană a respectului. Toate – nuanţe ale aceleiaşi confuzii: confuzia dintre „bărbăţie“ şi agresivitate, dintre curaj real, inconştienţă zgomotoasă şi proastă creştere. În acest context, românului de rând nu-i rămâne decât „tăria“ de-a supravieţui, curajul de a-şi vedea, anonim şi perdant, de treabă."(Andrei  Pleşu)

Miting al Partidulului  Mişcarea Populară în Piaţa Victoriei.

Partidul Mişcarea Populară a anunţat organizarea mitingului din Piaţa Victoriei între orele 12.00-14.00, acţiunea fiind îndreptată împotriva "abuzurilor USL" prin modificările aduse Codului Penal. Peste 1.000 de persoane au participat la mitingul de protest organizat de Partidul Mişcarea Populară în Piaţa Victoriei faţă de guvernarea USL şi modificările la Codul Penal votate marţi în Camera Deputaţilor. Participanţii la protest au scandat lozinci împotriva USL şi a Parlamentului şi au cerut demisia Guvernului Ponta. "Vrem dreptate, nu superimunitate", "Jos, jos, jos Parlamentul ticălos", "Ponta Victor Viorel o ruşine la Bruxelles", "PCR nu a murit, USL l-a moştenit", sunt câteva din lozincile scandate de manifestanţi.
După începerea mitingului, Marian Preda, Daniel Funeriu şi Mihai Răzvan Ungureanu au susţinut discursuri, adresându-se celor prezenţi prin portavoce.
Marian Preda, preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară : 
"Până astăzi, am strigat individual împotriva minciunii şi prostiei, acum strigăm 2.000, iar mâine vom fi două milioane. Au promis o mulţime de lucruri şi nu s-au ţinut de cuvânt. În loc de prosperitate avem o superimunitate. Singura cale este să ieşim în stradă şi să înlocuim prostia cu cinstea. Pentru asta trebuie să dăm jos acest guvern ticălos", a declarat Marian Preda, preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară.
Mihai Răzvan Ungureanu le-a spus celor prezenţi că vocea lor este "a celor care sunt oprimaţi de această guvernare bolşevică".
El i-a îndemnat pe cei prezenţi să protesteze zilnic, pentru că "aşa nu se mai poate".
"Aceste cuvinte trebuie să se audă în toată ţara", a spus Ungureanu.
"A pierit sămânţa oamenilor curajoşi? A pierit sămânţa oamenilor drepţi? A pierit sămânţa oamenilor curaţi?", i-a întrebat Ungureanu pe cei prezenţi la miting, iar aceştia au răspuns la fiecare întrebare "Nu".
Potrivit liderului FC, protestul este just şi trebuie să continue.
"Luptăm pentru noi ori pentru copiii noştri?", a întrebat Ungureanu, iar protestatarii au răspuns, în cor: "Pentru copiii noştri".

Mihai-Răzvan Ungureanu  : Candidat al partidului la alegerile prezidenţiale din 2014.

Mihai-Răzvan Ungureanu, preşedintele Forţei Civice, a fost desemnat oficial candidat al partidului la alegerile prezidenţiale din 2014 în cadrul reuniunii Consiliului Naţional al formaţiunii, care se desfăşoară astăzi la Palatul Parlamentului.
Desemnarea acestuia a fost votată în unanimitate, fiind înregistrată o singură abţinere, respectiv chiar a lui Mihai-Răzvan Ungureanu.

"Cred că este nevoie de un stat eficient, puternic, care să slujească interesul naţional. Interesul naţional este să avem o naţiune sănătoasă, educată, prosperă. Interesul nostru naţional este să fim respectaţi de către toţi partenerii noştri. Nu putem să fim prosperi sau să gândim spre viitor cu instituţii de stat anchilozate, ineficiente, mediocre, lipsite de profesionalism, lipsite de resurse. Cred că un candidat la preşedinţie trebuie să aibă în atenţie politicile publice esenţiale ale statului. (...) Cred că salariile medicilor şi ale profesorilor trebuie să crească pe seama responsabilităţii pe care şi-o asumă", a declarat Ungureanu, în discursul său în calitate de candidat la prezidenţiale.

PDL  : Cere conducerii Camerei o anchetă legată de activitatea de luni a Comisiei Juridice.

Grupul PDL din Camera Deputaţilor a depus o sesizare la Biroul Permanent al forului prin care cere o anchetă administrativă şi tehnică asupra modului în care a fost convocată şi a lucrat Comisia Juridică luni, când au fost discutate modificările la Codul Penal votate marţi în plen.
Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, declară că ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor de marţi a fost modificată în plen, nu stabilită la nivelul liderilor de grup, aşa cum a susţinut Victor Ponta, motiv pentru care îşi rezervă dreptul de a-l acţiona în instanţă pe premier.

"Nu am participat la nici o întâlnire formală, informală sau negociere, cu nici unul dintre liderii USL, aşa cum minte Victor Viorel Ponta, dorind să mă compromită, atât pe mine personal, cât şi opoziţia în ansamblu. Domnul Ponta minte cu cea mai mare neruşinare! Ordinea de zi a plenului se stabileşte la nivelul Comitetului Liderilor de grup şi se aprobă de către Biroul Permanent. Dovada asupra acestui lucru stau stenogramele Biroului Permanent, documente care sunt publice. Ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor din data de 10 decembrie 2013 a fost modificată şi completată direct în plen, la începerea lucrărilor, prin solicitarea Liderului Grupului parlamentar al PSD, domnul Marian Neacşu. Atunci au fost incluse pe ordine de zi 5 proiecte legislative noi, sub rezerva primirii rapoartelor de la comisiile permanente", susţine Mircea Toader, într-o declaraţie
"Nici eu şi nici colegii mei nu am intrat în posesia rapoartele respectivelor proiecte legislative! Pentru aceste motive îmi rezerv dreptul de a-l acţiona în instanţă pe Victor Viorel Ponta care vrea să mă compromită, atât pe mine personal, cât şi opoziţia în ansamblul ei", anunţă Mircea Toader.

Titus Corlăţean: Toţi pierdem din amânarea aderării la Schengen.

Amânarea aderării la spaţiul Schengen provoacă pierderi atât pentru România, cât şi pentru francezi, nemţi, olandezi, reprezentanţi ai statelor care desfăşoară o activitate economică în ţara noastră, a declarat vineri ministrul de Externe, Titus Corlăţean, într-un interviu la postul de radio France Inter.

"Libertatea de circulaţie, care este o valoare fundamentală a UE, există. A început să existe pentru noi după 1 ianuarie 2007. Amestecăm destul de frecvent două lucruri total diferite. Imigraţia ilegală provenind din exteriorul UE este complet diferită de libertatea de circulaţie în interiorul UE. Ne-am făcut toată treaba. Am alocat peste un miliard de euro pentru securizarea frontierei, care funcţionează. Vă propun să luaţi toate rapoartele agenţiei europene Frontex pentru a vedea că 95% din imigraţia ilegală provine de la frontiera de sud, nu de la cea de est. Noi toţi, noi, românii, voi, francezii, nemţii, olandezii, care au o activitate economică importantă în această ţară, noi pierdem din punct de vedere economic din cauza acestei decizii privind aderarea la Schengen", a afirmat Corlăţean, întrebat cum percepe amânarea accesului în spaţiul de liberă circulaţie.

 "Nu suntem perfecţi, dar România de astăzi este cu totul diferită de România de acum 20 de ani, 15 ani. (...) Vrem ca lucrurile să se amelioreze mai repede, dar efectiv am făcut progrese. Mai sunt multe de făcut, dar apartenenţa la familia europeană e o chestiune specială: am reparat o pagină a istoriei care a fost foarte dureroasă pentru noi, pentru români, ca şi pentru bulgari, pentru unguri, pentru cehi, slovaci şi pentru polonezi. A fost o chestiune legitimă", a spus Corlăţean.
În privinţa absorbţiei fondurilor europene, el arătat că România a înregistrat progrese în cursul acestui an, după o perioadă în care a avut o rată scăzută şi din cauza slabei pregătiri în domeniu. "Ne-am început traseul european după 1 ianuarie 2007 de o manieră mai dificilă în comparaţie cu alţii. Nu vreau să critic alte guverne, dar nu eram foarte bine pregătiţi, după semnarea Tratatului de aderare, de momentul aderării efective după ratificare. De aceea, acest domeniu al fondurilor structurale, absorbţia, n-a evoluat bine în primii ani", a susţinut Corlăţean.
El a vorbit şi despre problema romilor, punctând că este nevoie de o autoritate europeană pentru gestionarea acestei chestiuni. "Trebuie să avem o structură instituţională care să coordoneze aceste eforturi. Nu există o agenţie europeană pentru problema romilor. Poate ne gândim pe viitor să realizăm acest lucru", a spus Corlăţean.

Daniel Chiţoiu  : Guvernul va promova mult mai activ în UE politicile şi oportunităţile privind investiţiile străine.

Guvernul va promova în statele europene, inclusiv în Germania, mult mai activ politicile şi oportunităţile privind investiţiile străine în România, a afirmat, vineri, vicepremierul şi ministru al Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, cu prilejul unei întâlniri cu ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Werner Hâns Lauk.
Daniel Chiţoiu a subliniat interesul Ministerului de Finanţe şi al Guvernului de a promova şi a menţine o legislaţie favorabilă investiţiilor străine şi româneşti, într-un cadru economic stabil şi predictibil. În cadrul discuţiilor, ministrul Finanţelor a evidenţiat că îmbunătăţirea colaborării dintre mediile de afaceri străine şi autorităţi, inclusiv în etapa de elaborare sau de modificare a unor acte normative de interes pentru investitorii străini, este esenţială pentru a menţine un echilibru între interesele statului şi cele ale mediului de afaceri.
Un alt subiect pe agenda discuţiilor a fost reorganizarea ANAF, lupta împotriva evaziunii fiscale şi creşterea gradului de colectare, cele două obiective de mandat asumate de către Ministerul Finanţelor Publice.

Doi membri ai CNA îi cer demisia preşedintelui Consiliului, Laura Georgescu.

Doi membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Narcisa Iorga şi Valentin Jucan, îi cer demisia preşedintelui CNA, Laura Georgescu, susţinând că aceasta "transformă CNA în Consiliul Naţional al Antenelor".
 Narcisa Iorga şi Valentin Jucan susţin, într-o scrisoare deschisă transmisă vineri seară, că Laura Georgescu a adus "prejudicii majore de credibilitate autorităţii pe care o conduce de un an încoace".

"Îi cerem demisia până luni, zi în care a convocat o şedinţă extraordinară a CNA, motivând public că 'nu are nicio problemă să introducă cu celeritate pe ordinea de zi dosarul Antena 2'", spun Narcisa Iorga şi Valentin Jucan. Narcisa Iorga şi Valentin Jucan enumeră şi alte motive pe care le consideră suficiente ca Laura Georgescu "să piardă definitiv" susţinerea pe care cei doi i-au acordat-o în ianuarie 2013, votând-o preşedinte al CNA.

"În conferinţa pe care a susţinut-o astăzi, 13 decembrie, în nume personal, preşedintele Laura Georgescu a demonstrat public că are carenţe în cunoaşterea legislaţiei din domeniul audiovizualului", spun Iorga şi Jucan, precizând că "ingerinţa în politica editorială nu este reprezentată de actele emise de către CNA". Cei doi invocă articolul 6, alineatul 4 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, potrivit căruia "Nu constituie ingerinţe deciziile şi instrucţiunile având caracter normativ, emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi şi cu respectarea dispoziţiilor legale, precum şi a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convenţiile şi tratatele ratificate de România".
"A tolerat încălcări ale aceluiaşi cod şi de către alţi doi membri ai CNA, care activează politic în emisiuni de televiziune, în contradicţie cu art. 2 al Codului etic", spun Iorga şi Jucan.

"Prin convocarea luni, 16 decembrie, a unei şedinţe extraordinare a CNA pentru a discuta cu celeritate dosarul Antena 2, doamna Laura Georgescu se aşează intolerabil de partea intereselor unui radiodifuzor care, în chiar ziua respectivă are programată o relansare, deşi la data de 10 decembrie, modificarea licenţei i-a fost respinsă cu 8 voturi din 10 de către membrii CNA. Noi refuzăm să luăm parte la o asemenea şedinţă, organizată sub presiune", mai afirmă Narcisa Iorga şi Valentin Jucan.

"Preşedintele CNA a acceptat că luni să fie organizată o şedinţă extraordinară pentru a include pe ordinea de zi subiectul Antena 2, ceea ce înseamnă că răspunde unor presiuni inadmisibile, indiferent de unde ar veni acestea. Ne opunem transformării CNA în Consiliul Naţional al Antenelor şi cerem demisia preşedintelui Laura Georgescu, pentru a pune capăt acestei întâmplări nefericite din istoria CNA", mai spun Narcisa Iorga şi Valentin Jucan.

Consiliul Internaţional al Parlamentarilor Evrei condamnă difuzarea colindului cu accente antisemite.

Consiliul Internaţional al Parlamentarilor Evrei condamnă în termeni vehemenţi difuzarea colindului cu accente antisemite la TVR3, considerând că este vorba de o acţiune "profund ofensatoare" care aminteşte de "cele mai negre zile ale antisemitismului european", conform unui comunicat oficial.
Am fost profund ofensat de difuzarea unui colind antisemit creştin la Televiziunea publică din România", a declarat congresmenul american Eliot L. Engel, preşedintele Consiliului Internaţional al Parlamentarilor Evrei (ICJP), o asociaţie cu sediul la Ierusalim creată de Knesset, de Congresul Evreiesc Mondial, de Ministerul israelian de Externe şi de asociaţia Israel Forum.

Rusia a instalat baterii antirachetă la frontierele UE.

Rusia ar fi instalat mai multe baterii cu rază scurtă de acţiune la frontierele Uniunii Europene, ca răspuns la proiectul de scut antirachetă european, scrie cotidianul german Bild în ediţia de sâmbătă, citând "surse din domeniul securităţii", relatează AFP.
Bild afirmă că imagini înregistrate prin satelit, confidenţiale, pe ale căror provenienţă şi dată nu le precizează, arată că un "număr cu două cifre" de baterii antirachetă de tip Iskander-M, cunoscute şi sub numele de SS-26, au fost amplasate "în ultimele 12 luni" în enclava rusă Kaliningrad, între Polonia şi Lituania, şi de-a lungul frontierei ruse cu ţările baltice. Aceste rachete de tip SS-26 pot fi dotate cu focoase convenţionale sau nucleare, adaugă Bild, iar raza maximă de acţiune este de aproximativ 500 de kilometri, un atac asupra Berlinului devenind, astfel, posibil, capitala germană aflându-se la aproximativ 527 de kilometri de Kaliningrad.
Potrivit Bild, Rusia pune astfel în aplicare o ameninţare pe care a formulat-o ca reacţie faţă de proiectul antirachetă NATO, care are la bază tehnologie americană.
Acest scut este de mai mulţi ani principalul subiect de discordie dintre NATO şi Rusia. Alianţa Nord-Atlantică îl prezintă ca având menirea să protejeze ţările europene membre de o eventuală ameninţare balistică iraniană, însă Rusia îl percepe ca pe o ameninţare la adresa securităţii sale.

SUA  : Washington solicită Ucrainei să evite confruntările violente.

Statele Unite au cerut vineri autorităţilor ucrainene să permită derularea în mod paşnic a manifestaţiilor din acest week-end, evitând recurgerea la confruntări cu protestatarii.
Ambiţionată de eşecul unui asalt al poliţiei miercuri şi de susţinerea reprezentanţilor Uniunii Europene şi ai Statelor Unite, opoziţia a chemat la noi manifestaţii masive duminică la prânz la Kiev.
"Este imperativ ca manifestaţiile din acest week-end să poată avea loc în mod paşnic", a declarat Marie Harf, purtătoarea de cuvânt adjunctă a Departamentului de Stat.
"Vom rămâne desigur atenţi la ceea ce se petrece în următoarele zile", a adăugat ea.
 Mobilizarea opoziţiei a fost provocată de răzgândirea bruscă a puterii la sfârşitul lui noiembrie de a semna un acord de asociere cu Uniunea Europeană pentru a rămâne apropiată Moscovei.
Opoziţia cere demisia guvernului şi semnarea acordului.
Vineri, opoziţia a participat la o masă rotundă cu preşedintele Viktor Ianukovici, însă ulterior a denunţat un "simulacru".
"Suntem dezamăgiţi că discuţiile care au început astăzi între preşedinte şi opoziţie nu au produs niciun rezultat", a mai explicat Marie Harf.
"Am fost foarte clari: credem că guvernul trebuie să asculte manifestanţii şi că preşedintele are încă posibilitatea de a avansa pe calea către integrarea europeană", a declarat ea.
Statele Unite sunt deschis solidare cu opoziţia ucraineană. Washington a evocat de asemenea posibilitatea de a impune sancţiuni puterii lui Viktor Ianukovici.

Experţii resping temerile germanilor cu privire la migrarea românilor şi bulgarilor.

Românii şi bulgarii vor circula liber în UE de la 1 ianuarie, iar unii se vor îndrepta spre Germania, un lucru ce prezintă atât oportunităţi cât şi riscuri, pentru ambele părţi, însă temerile germanilor pe această temă sunt respinse de către experţi. Folosind o retorică dură pentru a avertiza cu privire la un aflux de imigranţi, inclusiv etnici sânţi şi romi din România şi Bulgaria, care ar slăbi sistemul social al Germaniei şi i-ar invada piaţa muncii, opiniile scepticilor sunt găzduite în tabloide, relatează Deutsche Welle în pagina electronică.
Dorothee Frings critică această abordare ca "lipsită de obiectivitate". Ea "strică climatul social", este de părere profesorul de dreptul muncii la Universitatea Niederrhein, adăugând că este extrem de important ca politicienii şi media să se abţină să abordeze problema din perspectiva "migraţia sărăciei" şi "vin ţiganii". Este vorba doar despre migrarea forţei de muncă, subliniază ea, insistând asupra facptului că "acest lucru corespunde proiectului european de piaţă deschisă".
Andreas Pott, directorul Institutului pentru Cercetarea Migrării şi Studii Interculturale de la Univesitatea Osnabrück (IMIS), este de acord că premisele abordării respective sunt nefondate. "Se mizează mult pe inducerea unei panici", subliniază el. Pott evocă mişcări migratorii măsurabile după aderarea Greciei, Portugaliei, Spaniei şi Poloniei la UE, însă insistă asupra faptului "afluxul scade după câţiva ani".
Germania a întâmpinat dificultăţi în a accepta migrarea ca un fapt, relevă el, adăugând că dezbaterea asupra imigraţiei este puternic influenţată mai degrabă de temeri decât de convingerea că migrarea poate ajuta la construirea unei societăţi. România şi Bulgaria au aderat la UE de la 1 ianuarie 2007, iar anularea în ianuarie a restricţiilor care le-au fost impuse de atunci, le va oferi cetăţenilor celor două ţări drepturi sociale şi de a munci depline, notează Potts. Mobilitatea muncii în UE nu este cu fenomen cu sens unic, avertizează el.
Germania are de câştigat de pe urma migraţiei, în contextul schimbărilor demografice, îmbătrânirii şi diminuării societăţii, "migrarea fiind necesară", este de părere expertul.

METEO

Duminică, 15 decembrie 2013, vremea va fi relativ rece în regiunile centrale şi vestice. În restul teritoriului vor fi valori mai ridicate decât cele obișnuite ale perioadei. Temperaturile maxime vor fi de la -3…-2 grade local în Maramureș și Transilvania, unde ceața va persistă și 8…9 grade în dealurile Munteniei, iar cele minime se vor încadra între -8 și 2 grade, mai scăzute în depresiuni spre -10 grade. Cerul va fi variabil la parțial noros, iar în zonele joase, mai ales dimineața și noaptea, local va fi ceață și, cu totul izolat și trecător, vor fi posibile burnițe sau fulguieli. Vântul va sufla slab până la moderat.
În Bucureşti, vemea va fi apropiată de normalul perioadei, astfel încât temperatura maximă va fi de 5…6 grade, iar minima se va situa în jurul valorii de -3 grade. Cerul va fi variabil la parțial noros, iar vântul va sufla slab. Dimineața şi  noaptea va fi ceață.

 Evenimente petrecute de-a lungul anilor, în 14 decembrie......................

1280: Prima atestare documentară a orașului Sighișoara.

1864: Este inaugurată Școala de Belle–Arte din București, înființată prin decretul domnesc.

1869: Inaugurarea oficială a clădirii Universității din București, construită între 1857-1869 după planurile arhitectului Alexandru Orăscu.
1883:S -a născut  Morihei Ueshiba, fondatorul artei marțiale japoneze Aikido (d. 1969)

1900: Fizicianul Max Planck face publică noua să teorie despre natura energiei – teoria cuantelor – care va sta la baza fizicii moderne.

1910: Are loc, la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă.

1911: Exploratorul norvegian Roald Amundsen a devenit primul om care a ajuns la Polul Sud.

1918: S -a născut Radu Beligan, actor român de teatru și film, membru de onoare al Academiei Române.

1918: Pentru prima oară femeile din Marea Britanie au avut drept de vot la alegerile generale.

1946: S -a născut Aura Urziceanu, interpretă română de jazz.

Aura Urziceanu (n. 14 decembrie 1946, București) este  cântăreață și compozitoare de jazz din România, considerată una dintre cele mai importante voci românești ale genului; în acest sens, jazzologul și interpretul Mihai Berindei o numește o „cântăreață autentică de jazz de clasă internațională”. În primii săi ani de activitate a interpretat muzică ușoară, iar mai târziu a abordat și repertoriul de muzică populară românească.
În 1972, Aura Urziceanu își face debutul internațional pe scena de la Carnegie Hall (New York) cu formația pianistului și șefului de orchestră american Duke Ellington. Va mai cânta alături de alte nume importante ale muzicii de jazz, precum cântăreața Ella Fitzgerald, pianiștii Bill Evans, Ahmad Jamal și Hank Jones, șeful de orchestră Quincy Jones, trompetiștii Dizzy Gillespie și Thad Jones, saxofonistul Paul Desmond, chitaristul Joe Pass și bateristul Mel Lewis. Efectuează turnee și în Australia, Brazilia, Bulgaria, Franța, Germania, Italia, Japonia, Polonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii etc. Face parte din juriile unor concursuri internaționale desfășurate la New York și Toronto (Canada).




1946: A decedat Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, prozator român (n. 1868).

Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (n. 1 ianuarie 1868, Târgoviște - d. 14 decembrie 1946, București) a fost un prozator român, faimos pentru povestirile sale, scrise pentru copiii săi. Ioan Alexandru Brătescu-Voinești vede lumina zilei la Târgoviște, în anul 1868, ca descendent al unei familii de boieri. Eroul din nuvela „Neamul Udreștilor” e un strămoș al scriitorului. A făcut Liceul și Universitatea la București. A fost judecător în București, Ploiești, Pitești, Craiova și Târgoviște, unde în anul 1896 s-a stabilit definitiv. A fost membru al Academiei Române. În anul 1945 a câștigat Premiul Național Pentru Proză.
În literatură a debutat sub îndrumarea lui Titu Maiorescu, care i-a fost profesor. Primul volum, culegerea "Nuvele și schițe" i-a apărut în 1903. A urmat în 1906 "În lumea dreptății", iar în 1912, "Întuneric și lumină". În anii primului război mondial a scris, în colaborare cu A. de Herz (1887-1936), o piesă de teatru numită "Sorana". În perioada interbelică a publicat puțină proză epică.
Este cunoscut în special pentru scrierile sale pentru copii: „Puiul”, „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiță Minciună”, ș.a. S-a stins din viață în anul 1946.

1955: România a fost primită în rândul statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite.

1962: A decedat Simion Mehedinți, geograf român, membru al Academiei Române (n. 1869)

1972: Încheierea programului spațial Apollo 17: ultimul echipaj compus din astronauții americani Eugene Cernan și Harrison Schmitt a părăsit Luna, iar de atunci nici un om nu a mai pășit pe suprafața selenară.

1976: A fost inaugurat Muzeul Teatrului Național din Iași.

1989: A decedat Andrei D. Saharov, fizician rus și cunoscut disident, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

Andrei Dmitrievici Saharov (n. 21 mai 1921, Moscova – d. 14 decembrie 1989), a fost  fizician, membru al Academiei de științe a URSS, de 3 ori Erou al Muncii Socialiste, Laureat al premiilor Lenin și Stalin (anulate de autorități în 1980), Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, disident și militant pentru drepturile omului.
Saharov a elaborat câteva idei fundamentale în domeniul reacțiilor nucleare de sinteză dirijate: reactorul magnetic (1950), sau tokamak-ul (în colaborare cu Tamm), cataliza muonică ale reacțiilor de sinteză (1948), folosirea radiațiilor laser pentru încălzirea deuteriului. În același an Saharov a sugerat ideea creării câmpurilor magnetice supraintense cu folosirea energiei exploziilor. Tot lui Saharov îi aparține ideea (încă neverificată experimental) preîntâmpinării ravagiilor cutremurelor prin fărâmițarea rocilor tari din focarul cutremurului cu microexplozii nucleare.
În anul 1953 i-a fost decernat gradul științific de doctor, iar după încercarea cu succes a bombei cu hidrogen a fost ales academician. Printre colaboratorii apropiați ai lui Saharov în această perioadă au fost Igor Tamm, Yakov Borisovici Zeldovici, Iuliu Borisovici Hariton.
În anul 1986 a studiat relația dintre numărul particulelor elementare în Univers și găurile negre de origine primordială. Deși aparține școlii științifice a lui Igor Tamm și Leonid Mandelștamm, Saharov se distinge printre fizicienii ruși prin gândire prodigioasă, independentă și absolut originală. În anii sovietici unele dintre ideile sale științifice erau atribuite altor oameni de știință din considerente de conspirație sau răzbunare pentru dizidență politică.

2000: A fost închisă definitiv centrala nucleară de la Cernobâl; aici, la 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie – la unul dintre reactoarele centralei a avut loc o gravă avarie, în urma căreia s–au produs puternice radiații, cu implicații ecologice resimțite și astăzi (specialiști apreciază că intensitatea radiațiilor a fost echivalentă cu 500 de bombe de la Hiroshima)

surse : www.mediafax.ro, ro.wikipedia.org, www.agerpres.ro

Read More

22 noiembrie 2013 by Viorica Crainic

Bine v- am regăsit!

"(...) după 24 de ani m-am simţit în aceeaşi situaţie, împreună cu domnul Kincses, ca în 1989, când m-a apărat împotriva lui Ceauşescu. Acum Ceauşescu a fost înlocuit de Ponta". (László Tőkés)

 

Cezar Preda face apel la procurorul general să se autosesizeze în cazul terenului Ioanei Băsescu.

Cezar Preda i-a solicitat procurorului general al României să se autosesizeze în cazul terenului achiziţionat de Ioana Băsescu.

"Solicit procurorului general al României să se autosesizeze în cazul terenului din comună Nană. Văd că delatorii politruci ai USL nu au curaj să facă plângere penală, dar vor să facă comisii parlamentare ca să compromită definitiv Parlamentul, şi atunci îi solicit procurorului general să se autosesizeze pentru că atunci când se autosesizează Parchetul trebuie să înceteze orice comisie parlamentară. Iată ce simplu e. Nu mai e în pericol Ilie Sârbu să fie preşedintele unei comisii şi să răspundă domnia să câţi bani a luat de la bancă şi câte hectare are în judeţul Timiş. Scapă de aceste obligaţii", a spuis Cezar Preda.

Proiectul privind descentralizarea, adoptat.

Proiectul de lege privind descentralizarea, asupra căruia Guvernul Ponta şi-a angajat, marţi, răspunderea în faţa Parlamentului, este considerat adoptat în condiţiile în care Opoziţia nu a depus nicio moţiune de cenzură în termenul legal, de trei zile.
Astfel, proiectul de lege privind descentralizarea urmează să fie transmis spre promulgare Preşedintelui României, termenul pentru promulgare fiind de cel mult 20 de zile de la primirea actului normativ.Odată promulgată legea, aceasta este publicată în Monitorul Oficial şi, în termenul legal de trei zile sau la termenul prevăzut în textul ei, ea intră în vigoare.
În cazul în care preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului. Deşi, într-o primă fază preşedintele PDL, Vasile Blaga, anunţa că partidul pe care îl reprezintă va căuta sprijinul celorlalte partide parlamentare din Opoziţie pentru a depune împreună o moţiune de cenzură îndreptată împotriva Cabinetului Ponta, ulterior liderul deputaţilor democrat-liberali, Mircea Toader, a precizat că PDL se va limita la depunerea unei moţiuni simple la proiectul de lege privind descentralizarea.
PDL nu a reuşit să strângă numărul necesar de voturi pentru iniţierea unei moţiuni de cenzură, deoarece, potrivit Constituţiei, moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor.

Mircea Toader  : PDL va depune o moţiune simplă la proiectul descentralizării.

Democrat-liberalii vor depune o moţiune simplă, joi, la proiectul de lege privind descentralizarea, asupra căruia Guvernul şi-a angajat răspunderea, a anunţat vineri liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, care a precizat că respectivul proiect va fi contestat şi la Curtea Constituţională. PDL a vrut să depună o moţiune de cenzură pe această temă, însă nu a reuşit să strângă semnăturile necesare.

"Numărul de semnături pe care trebuie să le avem pentru a iniţia o astfel de moţiune n-am putut să-l obţinem. Poziţia iniţială a UDMR a fost de a discuta, după care au spus că nu semnează, iar din parlamentarii de la putere, cu toate declaraţiile, de multe ori televizate (...), spuneau că nu sunt de acord cu descentralizarea. Atunci când am trecut pe concret, n-am reuşit să convingem vreun coleg, motiv pentru care moţiunea de cenzură se transformă în moţiune simplă pe care Camera Deputaţilor şi parlamentarii grupurilor PDL şi PP-DD o vor depune în prima şedinţă de plen, probabil joi", a afirmat Mircea Toader.
Democrat-liberalul a subliniat că formaţiunea sa susţine în continuare "nevoia categorică de dezbatere" pe acest proiect al descentralizării, "nevoia de intervenţie a grupurilor parlamentare şi a parlamentarilor PDL".

"Considerăm că o dezbatere în Parlament a acestei foarte importante legi este absolut obligatorie şi acesta este motivul pentru care am transformat moţiunea noastră de cenzură în moţiune simplă, elementul cel mai important fiind partea de dezbatere", a mai spus Toader.

Radu Stroe  :  Bugetul MAI pe 2014, peste 8 miliarde lei.

Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, a declarat vineri că bugetul instituţiei pe anul 2014 este de peste 8 miliarde de lei, iar din aceşti bani a fost rezolvată una dintre cele mai importante chestiuni, cea legată de alocarea banilor pentru uniforme.

"Am câteva mulţumiri şi anume că am reuşit să normalizăm problematica banilor de uniformă, pentru că, după cum ştiţi, în MAI, a fost o problemă întotdeauna alocarea uniformei. Vom da de Crăciun jumătate din uniforma pe 2013 şi în primul trimestru al lui 2014, cea de-a doua jumătate. Începând cu luna ianuarie 2014, vom începe lunar să alocăm (n.r. - bani)... Deci am regularizat această chestiune care trenează de zece ani. Este o satisfacţie pentru mine, dar mai ales pentru toţi lucrătorii MAI. Am şi câteva speranţe că la rectificare vom reuşi să acoperim fondurile care acum nu au putut fi alocate", a spus Radu Stroe.

"Sper să avem şi banii necesari pentru alegerile din 2014. Este o modalitate separată de alocare a acestor sume. Cu toate că avem dificultăţi la investiţii, la cheltuielile materiale, eu am convingerea că vom reuşi să rezolvăm problematica anului 2014", a afirmat Stroe.
"Am asigurat toţi banii pentru salarii şi uniformă.....circa 7 miliarde de lei din totalul de peste 8 miliarde lei".

Ramona Mănescu  : Bugetul Ministerului Transporturilor este de 6,465 miliarde lei.

Bugetul consolidat al Ministerului Transporturilor pentru 2014 este de 6,465 miliarde lei, aproximativ 1,45 miliarde euro, a anunţat, vineri, ministrul de resort, Ramona Mănescu, în şedinţa comisiilor reunite de economie, industrie, investiţii şi servicii ale celor două camere ale Parlamentului.

"O sumă de 6 miliarde de lei sunt bani alocaţi de la Bugetul Statului şi 4 milioane lei, din venituri proprii. Din bugetul total, 2,849 miliarde sunt destinaţi investiţiilor, aproximativ 640 de milioane de euro, adică un procent de 44,6 la sută din bugetul total consolidat al Ministerului Transporturilor', a spus Mănescu.

"Această sumă va fi folosită în general pentru reabilitarea pe calea ferată. 89 milioane lei au fost alocaţi pentru staţiile de cale ferată şi 8,5 milioane lei pentru informatizarea gărilor. De asemenea, au fost prevăzute sume pentru reabilitarea podurilor, inclusiv a celor peste Dunăre, cum este cel de pe ruta Bucureşti - Constanţa, Podul peste Borcea, care sunt lucrări urgente. Pentru 2014, am alocat 37 de miliarde lei, finanţare din fondul de coeziune şi de la bugetul de stat', a explicat Ramona Mănescu.
Aceasta a arătat că pentru transporturile navale au fost alocaţi 655 milioane lei (aproximativ 147 milioane euro), inclusiv modernizarea de-a lungul Dunării, în Axă prioritară TEN 3 Dunăre.
Pentru Metrou, la capitolul investiţii au fost alocaţi 729,7 milioane lei, pentru a fi continuate lucrările la magistrala 4, la tronsonul Parc Bazilescu - Străuleşti, Drumul Taberei - Universitate, a precizat ministrul Transporturilor, care a amintit, de asemenea, că pentru achiziţia de noi trenuri de metrou au fost alocaţi 67,9 milioane lei.

Comisiile parlamentare de muncă reunite au avizat bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale.

Parlamentarii comisiilor de muncă, împreună cu colegii senatori de la sănătate, au dat vineri aviz favorabil, cu 26 de voturi pentru şi 6 împotrivă, Legii bugetului de stat. Amendamentele depuse de opoziţie care urmăreau majorarea sumelor alocate au fost respinse.
De asemenea, deputaţii şi senatorii din comisiile de muncă au avizat favorabil proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, cu 18 voturi pentru şi 4 împotrivă. Toate cele 15 amendamente ale opoziţiei, care vizau suplimentări de fonduri, au fost respinse.
Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, care a prezentat fundamentarea celor două bugete, a subliniat că la construcţia acestora s-au avut în vedere prognoze referitoare la evoluţiile macroeconomice ale anului viitor, precum şi respectarea angajamentelor Guvernului.
Bugetul consolidat al României pe 2014 va fi, în cifre rotunjite, de 230 de miliarde de lei, aproximativ 50 de miliarde de lei fiind alocaţi pentru salarii, a declarat premierul Victor Ponta pe 14 noiembrie, în cadrul unei prezentări făcute la Palatul Victoria la finalul şedinţei de guvern în care s-au adoptat proiectele bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale pe anul viitor.

Bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale a fost avizat.

Bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN) a fost avizat favorabil, vineri, de comisiile reunite pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Comisiile reunite au votat bugetul cu 22 de voturi "pentru", patru "împotrivă" şi două abţineri. Au fost 67 de amendamente la bugetul învăţământului, ele fiind adoptate în totalitate de către comisie. Proiectul de buget al MEN pentru 2014 este de 22 miliarde de lei, faţă de 19,8 miliarde în anul 2013. Potrivit ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, la cele 22 de miliarde de lei se adaugă 1,9 miliarde lei pentru cercetare.
În cadrul dezbaterilor din comisie, foarte mulţi parlamentari au spus că bugetul pe 2014 este insuficient. În replică, ministrul a spus că sunt dezbateri "absolut fireşti" şi este mai complicat atunci când nu există dezbateri.

"Sunt adeptul cifrelor reale. Nu cred că este corect să ieşim cu iluzii la început de an şi apoi la sfârşit de an să constatăm că nu s-a realizat ceea ce trebuie să se realizeze. Dacă ne uităm pe sume absolute, constatăm că avem un buget cu 10% mai mare decât anul trecut. În 2013 am avut aproximativ 20 de miliarde de lei, pentru 2014 avem planificat un buget de 22 de miliarde de lei. Vorbim de o creştere care evident reprezintă 10%. Când vorbim de buget, de multe ori ne raportăm la PIB, dar nu 100% din PIB este distribuit prin bugetul statului, ci doar aproximativ 30% din PIB. Prin urmare, dacă ar fi să calculăm cât reprezintă bugetul Educaţiei din totalul fonduri disponibile la nivelul Guvernului, atunci avem 13% din total buget Guvern care merg către Educaţie", a precizat ministrul Educaţiei.

Preşedintele FSLI : Membrii de sindicat solicită chiar şi îngheţarea anului şcolar.

Liderul FSLI a cerut Guvernului să găsească soluţii pentru majorarea salariilor cadrelor didactice debutante, la fel cum a găsit soluţii pentru medicii rezidenţi.
"Profesorii tineri nu mai vin în sistem. Cu 50-60 lei cât vor primi în plus, nu o să-i determine pe tinerii performanţi să vină spre învăţământ. Se spune că nu sunt bani, dar există categorii privilegiate. O greşeală pe care a făcut-o actuala putere şi este inexplicabil şi care dă foarte rău este aceea de a răsplăti clientela politică. Din moment ce ai pus 25% din venitul directorilor pentru cei care sunt în AGA, este clar că aici, în AGA, nu intră decât cei care sunt implicaţi politic", a afirmat Hăncescu.
El a reiterat că săptămâna viitoare va începe consultarea membrilor de sindicat cu privire la declanşarea unei greve generale. Oficialii FSLI prezenţi vineri la Botoşani au afirmat că greva generală va fi declanşată doar dacă va exista o majoritate solidă în rândul membrilor de sindicat, în condiţiile în care 'greva generală înseamnă a nu-ţi primi salariile pe perioada protestului'.
Hăncescu a anunţat joi, într-un comunicat remis AGERPRES, că membrii FSLI vor fi consultaţi printr-un referendum dacă sunt de acord sau nu cu declanşarea unei greve generale în educaţie.

"Parlamentarii de la Putere, aleşi şi de salariaţi din învăţământ, nu au voinţa de a curma politica de subfinanţare a învăţământului, pe care a practicat-o şi fosta Putere", a susţinut preşedintele FSLI, Simion Hăncescu, în comunicat. Liderul FSLI a adăugat că toţi salariaţii din învăţământ au venituri cu 20% mai mici faţă de cele din 2009, când s-au tăiat 25%, deşi reprezentanţii Guvernului susţin contrariul.

"Dacă nu se va găsi o soluţie ca salariile să crească, lucrurile se vor complica foarte mult. Acum mai este o şansă, la votul în Parlament privind bugetul pentru anul 2014. Şansa unei educaţii performante este în mâinile senatorilor şi deputaţilor, dacă într-adevăr vor binele acestui sector", a mai punctat liderul FSLI în comunicatul menţionat.

Şedinţa comisiilor pentru drepturile omului a fost suspendată din lipsă de cvorum.

Şedinţa comisiilor pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a fost suspendată din lipsă de cvorum. Comisia urma să dea votul pe bugetul Secretariatului General al Guvernului.

"Primul moment a fost atunci când am constatat că o parte dintre colegi au venit ca să-şi susţină anumite amendamente, dar au părăsit sala, ceea ce arată că nu am mai avut cvorum la vot. Al doilea moment care a făcut că şedinţa să se încheie a fost acela în care am constatat că la Secretariatul de Stat pentru Culte (instituţie aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului n.r.) s-a luat o sumă de bani imensă pentru bugetul din 2014, sumă care era destinată pentru reparaţii, construcţii, şi întreţinere lăcaşe de cult şi monumente istorice. Este inadmisibil acest lucru. S-a luat o sumă în proporţie de peste 85% faţă de suma care a existat în bugetul din anul acesta", a declarat deputatul Nicolae Păun, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, la finalul şedinţei.
Proiectul de buget al Secretariatului de Stat pentru Culte prevede că pentru 2014 este alocată o sumă de 5 milioane de lei pentru susţinerea cultelor (construcţii şi reparaţii biserici), în condiţiile în care în 2013 la acest capitol a fost alocată o sumă de 37,2 milioane de lei.
Potrivit proiectului de buget pentru anul 2014, Secretariatul General al Guvernului are prevăzută pentru anul viitor o sumă de peste 7,323 miliarde lei, fiind cu 9,85% mai mare decât în 2013. Valoarea destinată cheltuielilor de personal se ridică la peste 307,8 milioane lei, cu 0,67% mai puţin decât în acest an.
Suma destinată cheltuielilor de capital se ridică la 14,418 milioane lei, fiind mai mare cu 15,59% decât în 2013.

Preşedintele SANITAS : Păstrăm calendarul protestelor anunţate.

Federaţia SANITAS va păstra calendarul acţiunilor de protest care prevede o grevă de avertisment pe data de 25 noiembrie şi greva generală pe 28 noiembrie, a declarat joi seară, pentru AGERPRES, Leonard Bărăscu, preşedintele Federaţiei, după întâlnirea cu ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.
'Este important că am deblocat negocierile. Acest lucru reprezintă un pas bun în vederea unui dialog social eficient. Nu am stabilit nimic concret. Păstrăm în continuare calendarul acţiunilor de protest anunţat anterior', a arătat Bărăscu. Pe de altă parte, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat, după întâlnirea cu sindicaliştii de la Sanitas, că greva anunţată pentru 28 noiembrie este "tot mai departe".
Ministrul a afirmat că a convenit cu reprezentanţii sindicaliştilor să mai aibă o întâlnire sâmbătă.
Preşedintele SANITAS a anunţat, în 14 noiembrie, că peste 130.000 de salariaţi din sistemul sanitar vor participa, la nivelul întregii ţări, la greva de avertisment şi la greva generală care vor fi organizate, pe 25, respectiv 28 noiembrie, de Federaţia SANITAS.

"În ceea ce priveşte municipiul Bucureşti, aici vor protesta peste 16.000 de salariaţi. Potrivit legii, în timpul celor două greve va fi asigurată o treime din serviciile medicale, în general doar urgenţele', a afirmat Leonard Bărăscu la momentul respectiv.
Consiliul Naţional al Federaţiei SANITAS a decis, la jumătatea acestei luni, organizarea unei greve de avertisment în data de 25 noiembrie, urmată de grevă generală pe termen nelimitat, începând din 28 noiembrie, reprezentanţii federaţiei solicitând, totodată, demisia ministrului Sănătăţii, liberalul Eugen Nicolăescu.

OMV : Toate majorările de accize din România se vor regăsi în preţul final al carburanţilor.

Companiile petroliere nu vor suporta o parte din creşterea de accize pe care o va introduce guvernul român de la 1 ianuarie, astfel că toate aceste majorări se vor regăsi în tarifele finale de la pompă, a declarat, vineri, şeful diviziei de Rafinare şi Marketing OMV, Manfred Leitner, la OMV Media Summit, eveniment organizat la Viena.

"De ce să împărţim noi această povară? În nicio ţară europeană nu suportăm noi aceste costuri. Este vorba de creşterea veniturilor la bugetul de stat. Va fi, evident, un impact asupra cererii, în ideea că va scădea consumul de carburanţi. Pentru noi e mai bine că preţurile să fie cât mai mici', a explicat Leitner, întrebat dacă toată creşterea accizelor se va regăsi mai departe în preţul final de la pompă sau dacă petroliştii vor suporta o parte din aceste costuri pentru a păstra nivelul cererii şi a nu pierde clienţi. La începutul acestei luni, Ionel Blănculescu, analist economic şi consilier onorific al premierului Victor Ponta, a declarat, că preţul carburanţilor se va majora cu 6% în urma noilor măsuri care vor fi introduse de la 1 ianuarie 2014, însă companiile petroliere vor fi nevoite să absoarbă jumătate din această creştere, pentru a menţine consumul, astfel că scumpirea la pompă va fi de doar 3%.

Kelemen Hunor : Dacă arătăm interesul comun româno-maghiar, poate va veni momentul unui dialog normal.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, astăzi, la deschiderea conferinţei "Construim pe valorile comunităţii noastre", care se desfăşoară la Palatul Administrativ din Târgu Mureş, că în prezent se elaborează un proiect de autonomie "care să completeze proiectul actual de autonomie culturală" şi care ar urma să fie prezentat Parlamentului la începutul sesiunii de primăvară din 2014.

"În elaborarea proiectului de autonomie care să completeze proiectul actual de autonomie culturală, am vorbit de această existenţă de mozaic, a diferitelor comunităţi maghiare din Ardeal. Până la sfârşitul anului să fie gata, iar până la începutul sesiunii parlamentare de primăvară să prezentăm Parlamentului documentul", a spus el.

"Nici proiectul de autonomie culturală, nici cel de autonomie din secuime - în nicio clipă n-am gândit că se pot reprezenta cu alte documente decât cele politice. Nu credem că fără români se poate face. Trebuie să purtăm dialog, să căutăm noi forme de dialog instituţional. Dacă argumentăm corect şi putem arăta interesul comun al maghiarilor şi românilor în secuime, poate veni momentul când pe aceste proiecte se va putea purta un dialog normal, care va elimina vocile antimaghiare - că orice zic maghiarii e împotriva românilor", a spus Kelemen Hunor, subliniind că această abordare este falsă.

"Se zice că speranţa moare ultima. Noi trebuie să reprezentăm o speranţă, ceea ce spunem de 23 de ani, să rămânem aici, păstrându-ne identitatea. (...) Coaliţia română din Mureş (din Consiliul Judeţean - n.r.) a refuzat ca Târgu Mureşul să fie capitala regiunii, nu are în vedere ce am vrut noi. În pofida faptului că prefecţii atacă aceste decizii, trebuie să spunem comunităţii că voinţa să nu va dispărea fără urmă. Când va veni momentul discutării problemei regiunilor, nu în acest an, semnăturile din secuime le vom pune pe masa Guvernului, arătând că e voinţa comunităţii", a spus Kelemen Hunor.

László Tőkés : După Consiliul de Onoare, repet solicitarea că Ungaria să ne ofere să fie un stat garant pentru comunitatea maghiară.

Europarlamentarul László Tőkés afirmă că, după şedinţa Consiliului de Onoare al Ordinului "Steaua României", la care s-a propus să i se retragă distincţia, consideră necesar să repete solicitarea ca Ungaria să fie "un stat garant" pentru comunitatea maghiară, alături de Uniunea Europeană.

"După cele întâmplate la şedinţa Consiliului de Onoare al Ordinului ("Steaua României") din 20 noiembrie, mi se pare că este şi mai necesar să repet această solicitare ca Ungaria să ne ofere să fie un stat garant. Văzând atitudinea represivă a puterii naţionaliste şi postcomuniste, observând poziţia ei antimaghiară generală şi refuzul ideii de autonomie, pretindem protecţie nu numai din partea Ungariei, ci şi din partea Europei, ca parte a apărării democratice a drepturilor, ceva ce li se cuvine tuturor comunităţilor etnice minoritare din Uniunea Europeană şi de pe întregul continent european", a declarat vineri, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Oradea, eurodeputatul László Tőkés.
El a afirmat că "Ordinul «Steaua României», distincţie cu o vechime istorică, s-a înroşit şi s-a schimbat într-o Stea Roşie, în sensul comunismului, ca simbol al totalitarismului", deoarece politicienii care reprezintă PSD, "partid postcomunist", au devenit majoritari şi au determinat judecarea să în Consiliul de Onoare al Ordinului.

"Adunarea Generală a Ordinului are 182 de participanţi, din care circa 100 de la PSD, partidul postcomunist românesc, care - cu o prezenţă de 17,8% - a ales Consiliul de Onoare, iar acesta, la fel, 90 la sută postcomunist, cu excepţia preşedintelui Academiei Române, domnul Ionel Haiduc, a decis să mi se ia distincţia", a spus László Tőkés.
El a adăugat că "acest for s-a transformat într-o Brigadă Roşie, într-un pluton de execuţie", care "şi-a îndeplinit datoria după ce anterior preşedintele PSD, Victor Ponta, a dat comanda «Foc»".
 László Tőkés a declarat că acţiunea îndreptată împotriva sa are ca obiectiv, de fapt, "distrugerea relaţiilor dintre români şi unguri, aşa cum s-a făcut şi în martie negru din 1990, pentru că postcomuniştii vor să rămână la putere jucând cartea antimaghiară".

Angela Merkel şi-a definit priorităţile viitorului mandat: consolidarea fiscală şi creşterea competitivităţii.

Cancelarul german, Angela Merkel, a prezentat joi principalele axe ale noului său mandat în fruntea executivului de la Berlin, şi anume consolidarea fiscală, creşterea competitivităţii, reforma sistemului energetic şi realizarea uniunii bancare în zona euro, consemnează agenţia EFE.

"Primul obiectiv este să ajungem în punctul de la care să nu mai facem noi datorii', a menţionat Angela Merkel, într-o intervenţie la un forum economic, referindu-se la planul său de a aduce deficitul bugetar la zero în anul 2015, an din care ar urma să înceapă reducerea datoriei publice. În plus, cancelarul a spus că doreşte să atingă acest obiectiv fără să mărească taxele, făcând aluzie, probabil, la propunerile de creştere a impozitelor existente în programul social-democraţilor pe care conservatorii, ce au câştigat alegerile dar nu au obţinut şi majoritatea, încearcă să-i coopteze la guvernare. Angela Merkel a mai pledat pentru creşterea competitivităţii economiei germane prin adoptarea de măsuri de reducere a birocraţiei şi a unei reforme în sectorul energetic, pentru a stopa creşterea preţului energiei. Totodată, ea va susţine creşterea investiţiilor publice în infrastructură.
Însă reforma în sectorul energetic se anunţă delicată, întrucât guvernul de la Berlin trebuie să găsească în anii următori soluţii pentru a înlocui energia nucleară cu alte surse de energie, obiectiv pentru care va fi nevoie de investiţii considerabile. Referitor la acest subiect, Angela Merkel a mai spus că 'este necesară elaborarea unei politici energetice coerente la nivel european', pentru că în prezent preţul energiei este mai ridicat în UE decât în SUA, ceea ce afectează competitivitatea societăţilor europene.

Coreea de Nord ameninţă Seulul cu o "mare de foc".

Coreea de Nord a marca astăzi, trei ani de la bombardarea unei insule sud-coreene situate în apropierea frontierei maritime dintre cei doi vecini, ameninţând cu transformarea Casei Albastre, sediului preşedinţiei sud-coreene, la Seul, într-o "mare de foc".

 "În urmă cu trei ani, un botez al focului ca represalii s-a limitat la Yeonpyeong, dar data viitoare Casa Albastră (numele palatului prezidenţial sud-coreean) şi toate cartierele generale ale acestui regim de marionete vor fi vizate", a afirmat armata nord-coreeană într-un comunicat.

"Dacă Sudul continuă să ne provoace, marea de foc de la Yeonpyeong va deveni o mare de foc la Casa Albastră", a adăugat armata.
Coreea de Nord ameninţă în mod regulat Coreea de Sud cu "o ploaie de foc" sau alte calamităţi, mai ales atunci când Seulul efectuează manevre militare.
Ameninţările sunt rareori urmate de fapte, însă, în urmă cu trei ani, regimul nord-coreean a replicat unor exerciţii militare efectuate în apropierea frontierei maritime, apreciind că aceste manevre se desfăşurau în apele sale.

Kiev  : Mii de persoane au protestat  în urma deciziei autorităţilor de a renunţa la acordul cu UE.

Aproximativ 3.000 de ucraineni au protestat, joi seara, la Kiev, după ce autorităţile au decis suspendarea discuţiilor pregătitoare semnării acordului de asociere cu Uniunea Europeană.
 Liderii opoziţiei au ieşit să-i susţină pe manifestanţi în capitala ucraineană. "Am venit aici să ne exprimăm dezacordul în legătură cu acţiunile regimului lui Viktor Ianukovici (...) Împreună vom reuşi să demonstrăm că suntem în stare să schimbăm această ţară", a declarat liderul partidului de opoziţie UDAR, Volodimir Kliciko, relatează Interfax-Ucraina, în pagina electronică. Joi seara au avut loc proteste şi în alte oraşe ale ţării precum Liov, Ivano-Frankovsk, Harkov şi Doneţk. Chiar şi pe timpul nopţii, câteva sute de persoane au continuat să manifesteze în centrul Kievului.
Joi, Cabinetul de miniştri al Ucrainei a decis să anuleze discuţiile de pregătire a acordului de asociere cu UE şi şi-a exprimat intenţia de-a îmbunătăţi relaţiile economice cu Rusia şi CSI (Comunitatea Statelor Independente).

ŞTIRI METEO

Sâmbătă, 23 noiembrie 2013, vremea va rămâne caldă pentru această dată. Temporar cerul va avea înnorări și pe arii restrânse vor cădea ploi slabe. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări la munte și în sudul Banatului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 10 și 17 grade, iar cele minime între 2 și 11 grade. Izolat dimineața și noaptea va fi ceață.

În București, vremea va rămâne caldă pentru această perioadă. Cerul va fi temporar noros, iar în prima parte a zilei vor fi condiții de ploi slabe sau burniță. Vântul va sufla slab până la moderat.Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 14 grade, iar cea minimă va fi de 7…9 grade. Dimineața și noaptea vor fi condiții de ceață.

PERSONALITĂŢI

Endre Ady

Endre Ady (n. 22 noiembrie 1877, Érmindszent, comitatul Sălaj, azi Ady Endre, județul Satu Mare  – d. 27 ianuarie 1919, Budapesta) a fost un poet maghiar, considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului XX, și ai literaturii maghiare în special. S-a născut în comitatul Sălaj (Szilágy) într-o familie de nobili dar săracă. Tatăl, Ady Lőrinc (1851-1929) agricultor, mama Pásztor Mária (1858-1937) provine dintr-o familie de preoți reformați.
Bunicii săi, Ady Dániel și Visky Julianna, fiind din Lompirt, Endre Ady a vizitat de multe ori satul și are un bust lângă Biserica reformată din Lompirt, iar școala îi poartă numele. Ady Endre își începe studiile în Mincențiu, unde este elevul lui Katona Károly, apoi continuă la liceul catolic sub îndrumarea lui Hark István. În 1886 continuă cu studiile liceale la Cărei la liceul piarist. Se împrietenește cu Aurel Popp, viitorul pictor, prietenie care se va aprofunda și va dura o viață. Din 1892 învață la Zalău; din 1957, în fata liceului unde a studiat este o statuie a sa. Face bacaleureatul în 1896.
Prima poezie publică în 22 martie 1896 în jurnalul "Szilágy". În 1903 o cunoaște pe Diósy Ödönné, Brüll Adél (Léda). Léda locuiește la Paris și este soția unui om bogat. Ady se îndrogostește de ea, și o urmează la Paris. Léda devine muza lui Ady. În 1914 se căsătorește cu Boncza Berta, cu care coresponda încă din 1911. Pe Berta o numește în poezii "Csinszka".
În literatura maghiară este primul care rupe legătura cu stilurile vechi, creând un stil modern. Poezia lui este influențată de Baudelaire, Verlaine. Este un poet simbolist. Simboluri des folosite: Dumnezeu, Bani, Léda. Întodeauna scrie simbolurile cu literă mare. Ady nu a fost cunoscut doar ca poet ci și ca jurnalist. Între Ady și Octavian Goga s -a legat  o prietenie sinceră.
Moare în 27 ianuarie 1919 la Budapesta.

Vreau să te păstrez

Mă-nnebunesc săruturile-ţi toate,
Sunt ca-mplinirea unui grav destin;
O dăruire-adâncă, bunătate.

În poala ta căzând, plângând în şoaptă,
Femeia mea iubită, te implor,
Alungă-mă, aruncă-mă în noapte.

Când buza mea s-o-ntinde mai fierbinte,
Atunci îngheţe aspră buza ta.
Loveşte-mă, mă calcă, râzi, mă minte!

Dorinţa e-un călău ce ne pândeşte.
Blestem e chiar cel mai frumos prezent.
Te părăsesc, căci dorul mă striveşte.

Fiindcă vreau să te păstrez, drept pază
Eu ţi-am ales mai bine depărtarea,
Ce-ncântă, care idealizează.

Şi să rămâie visul meu ceresc:
Femeie dragă cărei să fiu drag,
Şi dincolo de moarte s-o iubesc.

S -AU ÎNTÂMPLAT ÎN 22 NOIEMBRIE ......................

Evenimente   

    1869: S-au deschis cursurile Facultății de Medicină din București. Primul decan a fost medicul chirurg Nicolae Turnescu
    1906: La Convenția Internațională de Radio și telegrafie de la Berlin, s-a aprobat utilizarea mesajelor SOS în caz de pericol
    1913: A fost inaugurată clădirea Teatrului "Mr. Gh. Pastia" din Focșani
    1931: Se deschide pentru public Muzeul de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr.117. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Șuțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București)
    1956: Jocurile Olimpice de Vară se deschid la Melbourne, Australia; România a obținut 13 medalii (5 aur, 3 argint, 5 bronz)
    1963: Asasinarea lui John F. Kennedy în Dallas, Texas. Vicepreșdintele Lyndon B. Johnson depune jurămâtul ca nou președinte.
    1968: The Beatles lansează dublul album The Beatles mai cunoscut drept, The White Album.
    2004: Revoluția Portocalie din Ucraina: Zeci de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie
    2005: Angela Merkel devine prima femeie cancelar al Germaniei.
    2005: Trupa Rolling Stones lansează noul album intitulat Rarities; albumul conține 16 piese și este realizat de Hear Music în colaborare cu Virgin Records
    2009: Primul tur al alegerilor prezidențiale din România și referendumul pentru Parlamentul unicameral.
 

S -a născut în.............

    1819: George Eliot, scriitoare britanică (d. 1880)
    1840: Émile Lemoine, matematician francez (d. 1912)
    1852: Paul Henri d'Estournelles de Constant, politician francez și scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru  Pace în 1909 (d. 1924)
    1867: Ernst Sachs, industriaș german (d. 1932)
    1869: André Gâde, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel în 1947 (d. 1951)
    1877: Endre Ady, considerat cel mai mare poet maghiar al secolului al XX-lea (d. 1919)
    1884: Alexandru Rusu, episcop greco-catolic și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (d. 1963)
    1890: Charles de Gaulle, general francez și președinte al Franței (d. 1970)
    1904: Louis Néel, fizician francez, laureat al Premiului Nobel în 1970 (d. 2000)
    1909: Michail Leontjewitsch Mâl, constructor rus de elicopter (d. 1970)
    1913: Benjamin Britten, compozitor englez (d. 1976)
    1917: Andrew Huxley, medic britanic, laureat al Premiului Nobel în 1963 (d. 2012)
    1950: Tina Weymouth, muziciană americană (Talking Heads)
    1951: Kent Nagano, dirijor american
    1958: Jamie Lee Curtis, actriță americană
    1967: Boris Becker, tenisman german
 

 Decese......   

    1901: Vasile Urechia-Alexandrescu, istoric, scriitor și politician român, membru fondator al Societății Academice Române (n. 1834)
    1916: Jack London (John Griffith), scriitor american (n. 1876)
    1932: Karl Petri, entomolog din Transilvania (n. 1852)
    1939: Agatha Bârsescu, actriță româncă de teatru (n. 1861)
             John F. Kennedy, al 35-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (n. 1917)
    1972: Horia Hulubei, fizician român, membru al Academiei Române (n. 1896)
    2006: Lucian Raicu, eseist și critic literar român, stabilit (1988) în Franța (n. 1934)
    2007: Maurice Béjart, dansator și coregraf francez (n. 1927)
    2007: Ioanichie Bălan, scriitor, duhovnic și arhimandrit român (n. 1930)

surse : www.mediafax.ro, ro.wikipedia.org

Read More

21 noiembrie 2013 by Viorica Crainic

Bine v- am regăsit!

„Jertfa e neplăcută numai din pricina căderii noastre, altminteri, jertfa e dăruire, nu renunțare!  (Părintele Galeriu )

Preşdintele Traian Băsescu cere reexaminarea ordonanţei care permite majorarea indemnizaţiilor din AGA.

Preşedintele Traian Băsescu trimite Parlamentului pentru reexaminare ordonanţa care permite majorarea indemnizaţiilor membrilor AGA ale societăţilor în care statul e acţionar majoritar, precum şi asimilarea remuneraţiilor membrilor CA cu cele din companiile cu managament privat.
Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, preşedintele Băsescu a trimis, joi, Parlamentului cererea de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară.
Solicitatea şefului statului vizează articolele 6 alin. 1 şi 14 alin. 1 şi 2 din ordonanţa guvernului.
Preşedintele arată că, având în vedere faptul că, pentru realizarea proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli, este necesară convocarea cel puţin a unei adunări generale a asociaţilor, iar, potrivit Legii nr. 31/1990, termenul de convocare a acestor adunări este de 30 de zile, operatorii economici se vor afla în imposibilitatea de a transmite proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli în termenul stabilit de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat.
Traian Băsescu susţine că, de aceea, este necesară fie modificarea acestui termen-limită, fie eliminarea sa

Legea de aprobare a Memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol, în legătură cu care preşedintele Traian Băsescu a formulat o sesizare la Curtea Constituţională, a fost declarată, joi, neconstituţională.
CC a admis astfel sesizarea făcută de şeful statului.
Sesizarea trebuia discutată de judecătorii Curţii Constituţionale în 13 noiembrie, însă atunci s-a decis amânarea dezbaterilor pentru 21 noiembrie.
Preşedintele Traian Băsescu a sesizat, la 24 octombrie, Curtea Constituţională, în legătură cu legea de aprobare a Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V.
Recent, senatorii au respins cererea de reexaminare prin care preşedintele Traian Băsescu solicita, în iulie 2013, respingerea legii de aprobare a Memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol, semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013.
Şeful statului a arătat în sesizare că legea are ca obiect aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român, în calitate de proprietar al acţiunilor deţinute în cadrul S.C. Rompetrol Rafinare S.A. şi The Rompetrol Group N.V.

"Astfel, cele două părţi semnatare îşi asumă un angajament de cumpărare din partea The Rompetrol Group N.V. a unui pachet minoritar de acţiuni reprezentând 26,6959% din capitalul social al «Rompetrol Rafinare» - S.A., deţinut în prezent de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), în schimbul a 200 de milioane de dolari americani. Ca o premisă a implementării tranzacţiei mai sus-amintite, OPSPI va face demersuri utile şi necesare pentru ca toate procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti şi măsurile administrative iniţiate împotriva S.C. «Rompetrol Rafinare» - S.A. să înceteze", se arată într-un comunicat al Preşedinţiei care citează sesizarea către CC.

UNNPR: Contractul de vânzare-cumpărare a terenului achiziţionat de Ioana Băsescu - legal.

Contractul de vânzare-cumpărare a terenului achiziţionat în judeţul Călăraşi de fiica şefului statului Ioana Băsescu, precum şi cel de ipotecă sunt legale, relevă controlul făcut în acest caz, anunţă Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNPR).

"În baza dispoziţiilor legale şi ca urmare a dezbaterilor ce au avut loc în spaţiul public cu privire la achiziţionarea de către notarul public Ioana Băsescu a unui teren în suprafaţă de 290,41 ha teren agricol în judeţul Călăraşi Uniunea Naţională a Notarilor Publici a solicitat, în data de 14 noiembrie, Camerei Notarilor Publici Bucureşti efectuarea unui control profesional administrativ la notarul public care a instrumentat actul de vânzare-cumpărare a terenului sus-menţionat şi a contractului de ipotecă solicitat de CEC-Bank. În urma controlului profesional efectuat s-a constatat că cele două contracte menţionate mai sus au fost încheiate de către notarul public instrumentator cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege la instrumentarea de acte şi proceduri notariale", se arată joi într-un comunicat al UNNPR.

Gheorghe Ialomiţianu : PDL a depus peste 1.340 de amendamente la legea bugetului pe 2014.

"PDL a depus peste 1.340 de amendamente pe legea bugetului din 2014. Acestea amendamente au fost depuse pentru a corecta politica dezastruoasă a Guvernului Ponta privind elaborarea bugetului pe 2014. În primul rând, dorim să oprim scurgerea banilor publici în buzunarele clientelei politice a USL", a spus deputatul Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de Finanţe, într-o conferinţă de presă.

"De ce am decis să depunem acest amendament? Din banii pentru investiţii, din bugetul de stat de 3,4 miliarde de lei, peste 1,6 miliarde de lei se duc în bugetul domnului Dragnea. Acei bani care se duc în bugetul domnului Dragnea provin din introducerea taxei de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi. Acea taxă a fost introdusă pentru finanţarea investiţiilor pentru autostrăzi şi considerăm că este corect pentru români ca banii respectivi să se ducă pentru investiţii majore", a afirmat Ialomiţianu.

"Victor Ponta şi-a propus în 2014 să încaseze mai puţin la bugetul statului decât în 2013 în condiţiile introducerii de impozite şi taxe cu un impact bugetar de cinci miliarde de lei, ca să scoată din buzunarele românilor cinci miliarde de lei, şi în condiţiile reorganizării ANAF. Pentru 2014, Victor Ponta şi-a propus să încaseze 32,9% din PIB. În 2013, procentul 33,6% din PIB. Ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, la audierea în Comisia de buget-finanţe a spus că în 2014 îşi propune să încaseze 35% din PIB. Şi am depus un amendament în acest sens. Am majorat veniturile şi corespunzător cheltuielile pentru a avea venituri la nivelul la care ar trebui să se strângă", a spus deputatul PDL.

"Am depus amendamente legate de stimularea exportatorilor, stimularea înfiinţării de întreprinderi de către tineri, programul Kogălniceanu. Un alt amendament se referă la creşterea sumelor pentru ajutor de stat în vederea creării de locuri de muncă. Acolo am majorat cu 250 de milioane de lei", a declarat Ialomiţianu.

Mircea Toader : Până acum am strâns 70 de semnături pentru moţiune.

Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a declarat, joi, că democrat-liberalii au strâns până acum doar 70 de semnături pentru o moţiune de cenzură şi că demersul ar fi avut şanse "dacă liberalii se supărau".

 "Mai avem timp până mâine (vineri - n.r.) la ora 14:00. Vedem ce fac liberalii, dar se pare că s-au iubit. Semnătura moţiunii, îi avem doar pe ai noştri, avem 70", a precizat Mircea Toader. Întrebat dacă mai există şanse să se strângă semnăturile necesare pentru depunerea moţiunii, respectiv o pătrime din numărul total al parlamentarilor, Mircea Toader a răspuns: "Încercarea moarte n-are! Dacă liberalii se supărau, mergea. Dar i-am contactat şi pe cei care au zis că semnează şi au zis «Pardon. Nu!»". Mircea Toader a mai spus că democrat-liberalii vor ataca sâmbătă sau duminică la Curtea Constituţională proiectul de lege privind descentalizarea.
Guvernul şi-a angajat, marţi, răspunderea asupra proiectului legii descentralizării, în faţa Parlamentului.
Purtătorul de cuvânt al PDL, Adriana Săftoiu, declara, luni, după şedinţa BPN, că PDL nu depune amendamente la proiectul de lege privind descentralizarea, ci va încerca să iniţieze o moţiune de cenzură şi vă solicita colaborarea UDMR, PPDD, "chiar şi a PNL", declara, luni, după şedinţa BPN al PDL.

Crin Antonescu  : Despre intenţia Preşedintelui  Băsescu de a contesta din nou la CCR legea referendumului: Nu cred că se poate.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a susţinut joi că nu crede că o nouă contestare la Curtea Constituţională a legii privind reducerea pragului de participare la referendum este un demers constituţional.

"Domnul Băsescu a recunoscut de altfel aseară că face tot ce-i stă în puţină, sper că legal, constituţional, ca să întârzie intrarea în vigoare a acestei legi şi ca atare scurgerea termenului de un an, ca să întârzie de fapt referendumul. Eu, cum şi domnia sa a recunoscut, nu am mai auzit un asemenea precedent şi nu ştiu dacă este constituţional, pentru că prin absurd gândiţi-vă că în felul acesta o lege ar putea fi blocată la infinit şi eu cred că atacul de neconstituţionalitate se poate face o singură dată. Aşa o putem ataca la nesfârşit şi un singur om că este preşedinte sau ştiu eu altcineva o poate bloca. Nu cred că se poate asta şi eu cred că exact aşa cum v-a spus la ora 23 şi 59 de minute - aici trebuie să ne punem bine ceasurile că iese scandal - va promulga legea, aşa cred şi eu că domnul Băsescu va fi foarte atent să rămână în parametri constituţionali", a răspuns Antonescu, într-o conferinţă de presă.

George Maior : Unii doresc ca SRI să fie atras în procesul electoral din 2014.

Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), George Maior, a declarat vineri că instituţia pe care o conduce evită orice legătură cu anul electoral 2014, susţinând că "unii" sunt interesaţi de atragerea serviciului în dezbaterea despre alegeri.
"Nu vreau să comentez despre aspecte care ţin de această foarte interesantă dinamică politică internă. Aşa cum menţionez adesea şi în cadrul Comisiei, suntem o instituţie neutră şi independentă. Evident, am mai spus-o public, nu dorim să fim atraşi, deşi unii doresc să fac acest lucru, în acest proces electoral care se deschide în 2014 în legătură cu prezidenţialele, şi vom evita orice fel de comentarii, discuţii şi contacte care pot fi legate de acest subiect", a spus Maior, după audierea în Comisia parlamentară pentru controlul SRI. Precizarea directorului SRI a survenit unei întrebări referitoare la posibile presiuni din partea Serviciului Român de Informaţii pentru ca PSD să aibă un candidat propriu la prezidenţiale.

Dacian Cioloş  : Produsele agroalimentare româneşti ar putea fi promovate în curând printr-o nouă politică iniţiată de Comisia Europeană.

Produsele româneşti agricole şi alimentare ar putea fi promovate în curând printr-o nouă politică de promovare la nivel european, cu o strategie clar definită, un buget majorat şi sprijinit de o agenţie europeană, sub sloganul 'Enjoy, it's from Europe', conform unei iniţiative prezentate joi, la Bruxelles, de comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş.

"Ca orice produse europene, produsele româneşti pot participa sau prin programe specifice propuse de către o firmă sau un producător sau altul de produse agroalimentare, care are, sigur, şi potenţial de export - pentru că vorbim aici de export mai ales în afara UE -, sau pot să participe în parteneriat cu producători din alte state membre la pachet. Comisia va stimula aceste programe multi-ţări şi multi-produse. De asta, conexiuni cu producători din alte ţări, o atenţie mai mare vizavi de evoluţia pieţelor externe din afara UE cred eu că pot să fie benefice. Şi aici eu aş vedea, personal, o coroborare foarte bună între iniţiativa pe care guvernul a avut-o de a crea posturi de ataşaţi agricoli în câteva ţări din afara UE cu potenţial piaţă şi de creştere a importurilor pentru produse alimentare şi aceste oportunităţi financiare pe care le propunem acum prin acest nou regulament de a finanţa astfel de acţiuni", a declarat Cioloş în cadrul unui briefing cu presa din România.

"Orice produse de calitate în general pot fi promovate, dar, sigur, produsele de origine pot fi promovate mai uşor. De altfel, şi în misiunea pe care acum doi ani am avut-o în China am luat în acel grup de oameni de afaceri europeni şi un producător de vinuri din România. În această misiune încheiată recent în Japonia şi în Coreea de Sud am avut un alt producător de vinuri în România, pentru că vinurile din România sunt deja cunoscute şi au deja anumite contacte pe aceste pieţe. Dar cred eu că există potenţial şi dincolo de sectorul vinuri în România", a mai afirmat comisarul european.

Zoltan Brassai  : Ford a reluat producţia de maşini şi motoare la Craiova.

Compania Ford a reluat producţia de maşini şi motoare la uzina de la Craiova, a declarat joi directorul general al Ford România, Zoltan Brassai, la o conferinţă despre industria auto.

"Producţia la Craiova s-a reluat şi pentru motoare şi pentru maşini. Volumul de producţie este de 370 de maşini pe zi, iar la motoare 1.000 de unităţi. Maşinile pleacă majoritar în Europa, în Europa de Vest, peste 90%. Motoarele produse la Craiova se vând în America, America de Sud, Africa, sunt un produs global", a spus Brassai.
Întrebat de jurnalişti despre eventuale noi opriri temporare ale producţiei în decembrie, Brassai a afirmat că piaţa este volatilă, iar compania va acţiona în funcţie de evoluţia acesteia.
"Nu mai sunt planuri cincinale, ci există planuri lunare, săptămânale şi de o zi", a mai spus oficialul Ford România.

Dan Şova : Pentru 96% din drumurile din ţară sunt încheiate contracte pentru deszăpezire.

Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova, a declarat, joi, că pentru 96 la sută din drumurile din ţară sunt încheiate contracte de deszăpezire, probleme fiind cu drumuri naţionale din Bacău şi Vrancea, unde "nu vrea nimeni să meargă".
Dan Şova a declarat, la deschiderea centurii ocolitoare a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Vâlcele-Apahida, că doar câteva drumuri din Bacău şi Vrancea nu au contracte pentru deszăpezire.

"În cursul zilei de ieri (miercuri - n.r.) erau acoperite 96 la sută din teritoriul naţional, puţinele care nu erau acoperite erau un grup de DN-uri în Bacău şi trei drumuri în Focşani. Nu vrea nimeni să meargă acolo. S-a încercat tot ce este omeneşte posibil, vor fi acoperite cu utilajele de la Regionala Iaşi şi de la districtul Focşani, dacă nu vom găsi până la urmă. Nu vrea nimeni să deszăpezească la Focşani, mi-e imposibil să înţeleg de ce, probabil din cauza faptului că este zăpadă mare. Era 96 la sută acoperit, pe site-ul CNADNR sunt afişate 10 pagini, găsiţi toate drumurile, toate firmele, cu toţi responsabilii, este transparenţă totală", a spus Şova.

Titus Corlăţean  :  Românii nu vor invada Marea Britanie.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, l-a primit, joi, pe secretarul general al MAE britanic, Simon Fraser, căruia i-a transmis că nu există date care să justifice temerile populaţiei şi ale unor politicieni privind un număr mare de cetăţeni români ce ar putea "invada" Marea Britanie din 2014. Un subiect important al discuţiilor dintre cei doi oficiali l-a constituit cooperarea româno-britanică în dosarul liberei circulaţii a forţei de muncă la nivel UE, în perspectiva deschiderii pieţei britanice a muncii pentru cetăţenii români începând cu 1 ianuarie 2014. În acest context, ministrul Titus Corlăţean a reiterat "contribuţia pozitivă" a cetăţenilor români din Regatul Unit la dezvoltarea economiei britanice, potrivit unui comunicat MAE. De asemenea, şeful diplomaţiei a dezavuat "cu fermitate poziţiile cu tentă xenofobă, extremistă şi rasistă, exprimate de anumiţi politicieni din state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Marea Britanie, referitoare la presupusele efecte negative ale ridicării restricţiilor de muncă pentru cetăţenii români asupra pieţelor muncii şi serviciilor sociale din ţările gazdă", precizează sursa citată. În acest sens, Corlăţean a precizat că nu există date care să justifice "temerile" populaţiei şi ale unor politicieni din Marea Britanie privind un număr mare de cetăţeni români ce ar putea "invada" piaţa muncii după 1 ianuarie 2014, când se vor ridica restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari.

UE nu va semna acordul de asociere cu Ucraina la summitul de la Vilnius.

Acordul de asociere între Ucraina şi Uniunea Europeană nu va fi semnat la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, afirmă emisarul UE Aleksander Kwasniewski, citat de agenţia poloneză.
"Acordul de la Vilnius nu va fi semnat. (...) Misiunea noastră s-a încheiat", a declarat fostul preşedinte polonez, aflat în misiune la Kiev alături de fostul preşedinte al Parlamentului European Pat Cox.

Viktor Ianukovici  : Dă asigurări că Ucraina va continua parcursul pentru integrarea europeană.

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a dat asigurări că ţara să vă continua eforturile pentru integrarea europeană, în pofida suspendării acţiunilor preparatorii în vederea unui acord  de asociere cu UE.

 "Ucraina va continua să meargă pe calea integrării UE", a dat asigurări Ianukovici.

"În mod categoric, există dificultăţi pe această cale", a recunoscut şeful statului ucrainean.
Parlamentul Ucrainei a respins joi proiectele legislative care ar fi permis transferul în străinătate al Iuliei Timoşenko. În plus, Kievul a decis suspendarea discuţiilor preparatorii privind acordul de asociere cu UE, propunând în schimb crearea unei comisii tripartite Ucraina/Rusia/UE pe tema comerţului.

Papa Francisc : "Nu putem concepe Orientul Mijlociu fără creştini".

Papa Francisc a declarat, joi, în cursul unei întrevederi cu clerici catolici din Orient, că nu poate concepe un Orient Mijlociu fără creştini, pe care i-a îndemnat să reziste în această regiune în pofida persecuţiilor, relatează ziarul Avvenire.

 "Nu putem concepe un Orient Mijlociu fără creştini, care de 2.000 de ani îl mărturisesc acolo pe Hristos; creştinii trebuie integraţi în totalitate în viaţa socială, culturală şi religioasă a ţărilor în care locuiesc", a declarat Papa Francisc în cursul întrevederii pe care a avut-o la Vatican cu participanţii la Congregaţia Bisericilor catolice Orientale.

"Astăzi, alături de liderii Bisericilor Orientale, facem apel să fie respectat dreptul tuturor la o viaţă demnă şi la răspândirea propriei credinţe", a spus Suveranul Pontif.

"Există o mare preocupare pentru situaţia creştinilor, care în multe zone din Orientul Mijlociu suferă din cauza tensiunilor şi conflictelor. Sunt multe lacrimi în Siria, Irak, Egipt şi în zone ale Ţării Sfinte", a subliniat Papa Francisc.

ŞTIRI METEO

Vineri, 22 noiembrie 2013, regimul termic va fi în continuare caracterizat de valori mai ridicate decât ar fi normal în ultima decadă a lunii noiembrie. În regiunile extracarpatice vremea va fi în general închisă, dimineaţa local va fi ceaţă şi burniţă, apoi va ploua, pe arii relativ extinse. Izolat, îndeosebi în Moldova şi în Dobrogea, cantităţile de apă pot depăşi, vineri, 10...15 l/mp. În restul teritoriului înnorările vor fi temporare, iar ploile, slabe cantitativ, se vor semnala pe arii restrânse, cu precădere în prima parte a zilei. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări pe crestele montane înalte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 9 şi 17 grade, iar cele minime între 3 şi 12 grade, mai scăzute în depresiuni. Pe timpul nopţii se va forma din nou ceaţă, cu caracter local, mai ales în centrul ţării.

În Bucureşti, vremea va fi în general închisă vineri, dar regimul termic se va menţine peste cel obişnuit al datei. Dimineaţa va fi ceaţă, apoi va ploua trecător. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 12...14 grade, iar cea minimă de 8...9 grade.

PERSONALITĂŢI

Constantin Galeriu

Constantin Galeriu (n. 21 noiembrie 1918, Răcătău, Bacău - d. 10 august 2003, București) a fost unul dintre cei mai importanți duhovnici ai Ortodoxiei române, preot și profesor de teologie.
S-a născut la 21 noiembrie 1918, în satul Răcătău-Răzeși, comună Răcătău, județul Bacău, în familia unor țărani. Urmează școala primară în comună natală, seminarul teologic „Sf. Gheorghe” din Roman (1930-1938), Facultatea de Teologie din București (1942), doctorand la Institutul de Teologie Universitar (1960), doctor în teologie (1973).
Între anii 1943-1947 este preot în satul Podu Văleni, județul Prahova, apoi preot la Parohia „Sf. Vasile” din Ploiești (1947-1973), transferat ca „spiritual” la Institutul Teologic Universitar, București (1973-1974), lector (1974-1977) și profesor titular (1977-1991) la același institut.
Din 1992 este profesor consultant și conducător de doctorat la Universitatea București. De la 1 ianuarie 1990 este numit vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Pe data de 13 august 1999, Constantin Galeriu a primit titlul de „Cetățean de onoare al Municipiului Bacău”, prin hotărârea Consiliului Local nr. 134. Părintele Constantin Galeriu a fost unul dintre cei mai importanți învățați și rugători ai Bisericii Ortodoxe Române. Din 1974 este preot paroh al bisericii Sfântul Silvestru din București. Din cauza convingerilor sale religioase și umanitare, a fost întemnițat de mai multe ori în anii 1950 și 1952-1953.
În vara lui 1989, este atacat pe la miezul nopții de 8 spre 9 iulie, legat și bătut întreaga noapte. Pretextul ar fi fost - chipurile - banii, dar de fapt se căutau manuscrise recente de-ale părintelui, scrieri subversive împotriva guvernului (deși spiritualitatea și teologia dansului nu au prea multe în comun cu ordinea socială și politică).

S -AU ÎNTÂMPLAT ÎN 21 NOIEMBRIE ......................

Evenimente

    1740: Începe construirea monumentului Sfânta Treime de la Timișoara; monumentul a fost ridicat în amintirea epidemiei care a devastat întregul Banat în jurul anului 1739.

Coloana Ciumei (în germană Pestsäule, Dreifaltigkeitssäule), cunoscută și ca Statuia Ciumei sau Monumentul Sfintei Treimi, este înălțată în mijlocul Pieței Unirii din Timișoara, în concordanță cu stilul arhitectonic al clădirilor dimprejur (baroc). Monumentul se înscrie în tipologia coloanelor ciumei, răspândite în epoca barocului în întregul spațiu sud-german, boem și maghiar. Statuia amintește de încetarea epidemiei de ciumă care devastase întreg Banatul, între 1731 și 1738. În timpul epidemiei, numai la Timișoara și-au pierdut viața peste 1.300 de bolnavi de ciumă.[1] Un monument similar se găsește în comuna Teremia Mare din județul Timiș.
Piatra de fundație a acestui monument a fost pusă la 23 noiembrie 1740 de consilierul administrației locale de pe atunci, Johann Anton Deschan von Hannsen, inițiatorul realizării monumentului, în urma unei promisiuni solemne. În anii 70 ai secolului XX monumentul a fost mutat în Piața Unirii cu ocazia construcției Magazinului Universal Bega. Pe locul în care se afla inițial se găsește actualmente Ceasul Floral.
Monumentul este compus dintr-o coloană înaltă triunghiulară împodobită simbolic, pe care tronează Sfânta Treime, Tatăl și Fiul țin coroana cerească deasupra capului Sfintei Fecioare Maria, care îngenunchează la picioarele lor. La baza coloanei se află statuia Sfântului Ioan de Nepomuk iar sub el, Sfânta Rozalia. La aceeași înălțime cu Sfântul Nepomuk se găsesc statuile regelui David și a Sfintei Barbara, patroana minerilor; soclul triunghiular este străjuit de statuile unor puteri legendare ocrotitoare, Sfântul Rochus, Sfântul Sebastian și Sfântul Carol Borromeus. Pe cele trei laturi se mai pot vedea sculpturi în relief, reprezentând cele trei calamități - război, foamete și ciumă - pricinuite la acea vreme de turci (1737 - 1739).
Monumentul este confecționat din gresie și are o valoare artistică deosebită, fiind creat la Viena, în stil baroc, și adus la Timișoara pe calea apei, pe Dunăre, Tisa și pe canalul Bega.
Statuia a fost restaurată recent cu sprijin german și austriac.

    1783: În Franța a avut loc primul zbor din lume al unor oameni de știință într-un balon cu aer cald; zborul a durat 25 de minute, pe o distanţă de 9 km iar altitudinea maximă atinsă a fost de 900 de metri
    1789: Carolina de Nord a devenit cel de-al 12-lea stat american

    1877: Thomas Edison anunţa invenția sa: fonograful, o mașină care poate înregistra sunete.

Fonograf este denumirea generică pentru aparatele folosite pentru imprimarea și reproducerea sunetelor cu ajutorul unui disc din material plastic cum ar fi patefon, gramofon sau picup.

    1880: Printr-un act semnat la Sigmaringen, prințul Ferdinand de Hohenzollern, nepotul de frate al lui Carol I este desemnat prinț moștenitor al coroanei României
    1922: Rebecca Felton a devenit prima femeie senator din Senatul american.
    1933: Ion Mihalache devine președinte al Partidului Național Țărănesc în urma demisiei lui Al. Vaida–Voievod. Va fi arestat în 1947 și condamnat la închisoare de comuniști, unde va și muri, în 1963
    1947: Convenția cu privire la privilegiile și imunitățile instituțiilor specializate, adoptată de Adunarea Generală a O.N.U.
    2002: NATO invita Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia să devină membre.

S -a născut în.............

    1694: Voltaire, scriitor și filozof francez (d. 1778)
    1824: Theodor Richter, chimist german
    1870: Sigfrid Edström, investitor și funcționar (sport) suedez
    1895: Traian Grozăvescu, tenor român (d. 1927)
    1902: Isaac Bashevis Singer, scriitor polonez, Premiul Nobel (d. 1981)
    1918: Constantin Galeriu, preot, vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, paroh al Bisericii „Sfântul Silvestru" din București (d. 2003)
    1923: Î.P.S. Nicolae Corneanu, mitropolit al Banatului, membru de onoare al Academiei Române (1992)
    1939: Constantin Crișan, istoric și critic literar român (d. 1996)
    1945: Goldie Hawn, actriță americană
    1954: Adriana Șchiopu, actriță româncă
    1955: Aurel Dumitrașcu, poet român (d. 1990)
    1961: Martin Andermatt, antrenor de fotbal elvețian
    1963: Nicollette Sheridan, actriță americană
    1965: Björk, cântăreață și actriță islandeză
    1976: Martin Meichelbeck, fotbalist german

 Decese......

    1844: Ivan Andreevici Krîlov, fabulist rus (n. 1769)
    1887: Petre Ispirescu, folclorist și povestitor român (n. 1830)
    1970: Chandrasekhara Venkata Rămân, fizician indian (n. 1888)
    1996: Abdus Salam, fizician pakistanez, laureat al Premiului Nobel (n. 1916)
    1999: Ioan Chirilă, jurnalist sportiv român (n. 1925)
    2001: Ion Cristinoiu, compozitor, orchestrator, dirijor și instrumentist român (n. 1942)
    2006: Gheorghe Calciu-Dumitreasa, preot și dizident român (n. 1925)
    2009: Konstantin Feoktistov, cosmonaut sovietic (n. 1926)
    2012: Șerban Ionescu, actor român (n. 1950)

  Sărbători    

    Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (calendarul creștin-ortodox)
    Prezentarea la Templu a Sf. Fecioare Maria (calendarul romano-catolic)
    Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (calendarul greco-catolic)
    Ziua internațională a filosofiei
    Ziua mondială a televiziunii (instituită de ONU pe 17 decembrie 1996 prin Rezoluția nr. 51/205)
    Ziua mondială a salutului (World Hello Day)
    Ziua Mondială a Comemorării Victimelor Traficului Rutier (1993)

surse : www.mediafax.ro, ro.wikipedia.org

Read More