GHICI, CINE SCUIPĂ ÎN BLIDUL CU FASOLE AL ROMÂNILOR? & Tiberiu Vanca

GHICI, CINE SCUIPĂ 
ÎN BLIDUL 
CU FASOLE AL ROMÂNILOR?
Îţi aduci aminte, „Bunule” al meu prieten, de luminiscenţa zilelor în care erai chemat la urne: Imobilele pe care flutura tricolorul, pieţele şi pieţetele înţesate de formaţii care clamau bucuria şi speranţa. Nu-i aşa că îţi revin în memorie? Îţi mai stăruie, între amintiri, acordurile, fie ale fanfarelor, fie al tarafului cu lăutari, şi nu în ultimul rând a declamatorilor de ode despre viaţa nouă, despre viitorul fericit, despre constructivitate, despre monumentul întru umanitate care eşti tu, cel ce tocmai te îndreptai înspre cabina de vot. Ce mare, ce uriaş erai atunci şi ce destin de neînsemnat aveau să-ţi croiască începând cu a doua zi, ziua fără drapele, fără fanfară sau taraf de disiminat acorduri de speranţă. Totul te îndemna pe tine, altminteri neînsemnatul, pionul de pe tablă de şah a nemernicilor ce ţin în mână destinul unei ţări, precum hăţurile de la caleaşcă, să fii optimist, să-ţi dai girul lătrătorilor ce o bună bucată de vreme, în campania de minciună, deşertăciune şi promisiuni ce nu se vor împlini vreodată, îţi vor înşela speranţele pe care ei înşişi ţi le-au fluturat. Erau bandele, de stânga, de dreapta, de centru care te monumentalizau infuzându-ţi convingerea că ai marcat istoria şi că porţi destinele unui deschizător de drumuri în istorie, în condiţiile în care, între noi fie vorba, nu erai decât un biet vieţuitor ce lupta din greu pentru a învinge vâltorile vieţii, cel ce începând cu a doua zi aveai să devii un nimeni, unul căruia i s-au furat visele terfelindu-i-se speranţele.
Şi ţi-ai exprimat opţiunea, prin care s-a realizat „Voia Poporului”. Pe mâna ta şi al altor înşelaţi în ale lor aşteptări, s-au instalat la cârma societăţii primarii, consiliile locale (comunale; orăşeneşti; municipale; judeţene şi de sector), preşedinţii de consilii judeţene şi consilierii de rigoare iar harta ţării s-a împestriţat cu roşu, cu portocaliu, cu violet şi alte şi alte adumbriri prin culori ale bandelor mai mărunte.
Astăzi ne aflăm sub talpa roşiilor, nimeni alţii decât urmaşii comuniştilor, deghizaţi în apostoli ai dreptăţii, în administratorii celei mai „drepte şi cinstite”, spun ei, administrări a societăţii, în condiţiile în care executivul este condus de un hoţ dovedit, guvernul a fost populat de asemenea de subiecţi ce purtau în spate şi în special pe conştiinţă fapte antisociale din cele mai grave, iar puşcăriile naţiei au început să primească, evident cu covor roşu, la intrare, miniştrii, vice-prim-miniştrii şi putea oare să lipsească şi un prim-ministru, evident că nu. Îţi aminteşti „Bunule” vara anului 2012, cu lovitura de stat, cu încercarea scoaterii din mandat a personalităţii istorice ce le încurca socotelile. N-ai uitat desigur modul murdar în care printr-un atentat murdar la „statul de drept” au pus la cale lupta unei „bune părţi a societăţii” (7.400.000 de spălaţi pe creiere) cu un singur om, spunând că ei salvează patria sacrificându-l pe cel sub puterea căruia „Justiţia” şi-a intrat în atribuţii, dar trebuia întoarsă din drum şi nici realitatea istorică că prin voia celor mulţi (aproximativ 10.600.000), al celor cărora nu li s-a putut inocula voia criminală a unora cu patronimice, ce vor fi înfierate de istorie (Ponta; Voiculescu; Dragnea; Oprea; şi ceilalţi complici din care bună parte sunt astăzi între cei ce iminent vor deveni pensionari ai „închisorilor patriei” Constantinescu; Mazăre; Cosma; Oprişan; Bunea S. …; ş.a.). N-ai uitat, „Bunule” nici crima din „Miez de noapte” cunoscută sub denumirea de „Marţea Neagră”. Îţi aminteşti , cu scârbă, „Bunule” de protocolul semnat de pucişti din 2012 cu un nevolnic „Moş Teacă” al istoriei, alias Mircea Dogaru, colonel fără armată, pe care-l supăra la rânză, Agenţia Naţională de Integritate; Direcţia Naţională Anticorupţie şi Curtea Constituţională, ce se impunea a fi făcute inofensive.
Ştii precum ştie o ţară întreagă vorba de lehamite a românilor împotriva actelor şi faptelor demne de dispreţ „… a dat cu mucii în fasole” ziceau ei. Ei bine scârbavnica operaţie a avut loc ieri 28 august 2014. Nevolnicul prunc insuficient maturizat ce deţine frâiele executivului a procedat în tehnica-i obişnuită. A plecat la Istambul, să se dea mare la o intronizare, şi a lăsat cuvânt de ordine ca după plecarea lui să se pună de o „ordonanţă de urgenţă” prin care să se scoată de sub incidenţa legii sancţiunile ce se aplică demnitarilor aleşi, primari şi preşedinţi de consilii judeţene ce-şi trădează alegătorii. Mai pe româneşte spus dacă au fost aleşi pe violet, sau portocaliu etc., după intrarea în mandat să migreze la o altă culoare. Migrare ce a fost stopată prin lege în 2006 sub sancţiunea pierderii mandatului demnitarului ales care-şi trădează alegătorii. Se apropie noiembrie 2014 când mulţimile vor fi chemate la urne pentru a-şi alege preşedintele. Pe lista cu pofticioşi figurând şi Victor Viorel Ponta, care ştie că după sondaje nu-şi poate apropia numărul necesar de alegători, drept care le-a spus cozilor de topor ce-i sunt pupincurişti „Eu plec la „Stambul” iar când veţi fi siguri că am ieşit din ţară scoateţi o ordonanţă de urgenţă prin care să faceţi o fereastră de patruzeci şi cinci de zile în legea antimigrării, pentru a racola de la celelalte partide primarii trebuitori să-mi asigure numărul rânduit de mandate pentru a ajunge la Cotroceni”. Tehnica plecării din ţară în pragul scenarizării unei hoţii nu se produce în premieră. Vă amintiţi, desigur, că pentru a se pune în mişcare „Marţea Neagră”, a dat o fugă până la Pretoria alias Africa de Sud. Iar la întoarcere în ţară nimeni nu era mai nevinovat decât V.V.P. A mers atunci, de ce n-ar pune la cale un bis
şi iacă l-a pus. Când tocmai trecuse dincolo de Dunăre, ciracii din guvern s-au întrunit şi cu ferestrăul de făcut necesarele mizerii au croit necesara deschizătură în legea cu pricina. Ziua de 28 august 2014 va rămâne în istoria României la fel de nefastă cum a fost noaptea din decembrie 2013. Va fi rânduită drept „Ziua Naţională a Dispreţului” pentru că ce altceva s-a produs în această murdară zi decât ridicarea dispreţului la rang de lege. Au pregătit din vreme terenul. Au convenit cu o seamă de primari şi preşedinţi de consilii Judeţene coloraţi în portocaliu, violet sau altă nuanţă, să o pună de o trădare, să treacă în barca PSD-ului. Înţelegerea cu siguranţă n-a fost gratuită, cei ce trebuiau să facă pasul murdar au primit mult, fie finanţări la comunităţile de referinţă, varianta cu o oarecare atenuare a murdăriei, fie la teşchereaua proprie şi s-au făcut aceste târguri fără pic de reţinere că doar nu asistam la prima mişcare necinstită, amintiţi-vă, doar, de ziua în care traficul de influenţă „Duicu pro Ponea” s-a făcut din uşa cabinetului prim ministerial, iar cel ce în murdăria de atunci ar fi avut sarcina „de a comite” a fost chemat la ordine la Palatul Victoria de însuşi şeful executivului.
Nu făceam această punere în pagină dacă ar fi fost vorba de o murdărie oarecare sau , cu alte cuvinte, minoră, cât în cazul de faţă asistăm la o murdărie de cea mai mare dimensiune, Dragnea şi ai lui şi-au „aruncat mucii în blidele cu zeamă ale românilor”. Le-au arătat românilor că se „c…” pe votul lor, că „Voia Poporului”, aia pe care au scris-o românii în cabinele de vot, este valabilă doar până în locul în care interesele partidului roşu o cer, iar acum când interesele „Plagiatorului”, ştii Domnia Ta, Bunule! că furtului din această specie i se spune plagiat, adică, aşa, mai pe domneşte, este furtul intelectualizat pentru că : „De! Suntem oameni subţiri”. Şi nu le este teamă, de nimic, nici de ţepe, pentru că Ţepeş a murit, şi, cred ei, nici de vreo altă sancţiune lumească. Numai că actul în sine este un „abuz contra persoanelor” (vezi codul penal) autori ai abuzului sunt exchibiţioniştii lui Ponta iar victime sau părţi lezate, în înţelesul legii sunt ăia de peste douăzeci de milioane de români, sau câţi se va dovedi că am fost în 2006 când s-a promulgat legea împotriva migrării aleşilor.

29 august 2014
Tiberiu Vanca

Posted in: