2 octombrie 2013 by Viorica Crainic

Bine v- am regăsit!

„Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume”. (Mahatma Gandhi)

Preşedintele Traian Băsescu  :  L -a primit la Palatul Cotroceni pe Preşedintele Estoniei.

Preşedintele Traian Băsescu l-a primit astăzi, la Palatul Cotroceni, pe omologul său din Estonia, Toomas Hendrik Ilves, aflat într-o vizită de stat în România, cu care a susţinut o declaraţie comună.
Cei doi oficiali au fost întrebaţi cum comentează declaraţia vicepremierului rus Dmitri Rogozin potrivit căreia România planifică integrarea Republicii Moldova în UE, iar apoi anexarea acesteia la ţara noastră.

"Să dea Dumnezeu să reuşim cu integrarea în Uniunea Europeană. România nu şi-a declarat niciodată intenţia de a anexa vreo ţară, dar bătălia noastră este pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, atunci aproape nu vom mai avea frontiere, vom fi cetăţeni europeni şi noi şi cetăţenii Republicii Moldova, vom vorbi aceeaşi limbă, vom avea mai mult sau mai puţin aceleaşi obiective, vom avea aceeaşi istorie în interiorul UE. Declaraţii de acest tip ale demnitarului rus nominalizat sunt frecvente. El cum se trezeşte face o declaraţie, întâi la adresa României, după care bănuiesc că-şi bea ceaiul sau, mă rog, ceva", a răspuns Traian Băsescu.
"România a fost primul stat din lume care a recunoscut independenţa Republicii Moldova şi acest lucru trebuie subliniat vizavi de declaraţiile faimosului demnitar rus", a afirmat Băsescu.

La rândul său, preşedintele Estoniei a arătat că ţara sa a investit de-a lungul anilor în Republica Moldova nu numai din punct de vedere economic, ci şi politic, amintind de reţeaua IT, guvernarea electronică online.
"Noi ne pronunţăm pentru democraţia liberală în Ucraina şi în mod clar România este expertul în ceea ce priveşte Moldova şi poziţia Moldovei", a spus preşedintele Estoniei.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a comentat, astăzi, pe contul său de Twitter, întâlnirea preşedintelui Traian Băsescu cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman. Rogozin afirmă că preşedintele român planifică integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, apoi anexarea acesteia de către România.


Preşedintele Traian Băsescu: CCR a avut un rol de echilibru şi garant al respectării principiilor constituţionale.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat astăzi, că rolul Curţii Constituţionale a României, de la înfiinţarea sa, a fost acela de echilibru şi garant al respectării principiilor constituţionale."Ţin să subliniez rolul excepţional pe care l-a avut Curtea Constituţională a României (CCR) în găsirea acelui echilibru de care toţi românii aveau nevoie", a spus Băsescu astăzi, la conferinţa internaţională cu tema "Jurisdicţia constituţională după 20 de ani de la căderea cortinei comuniste".

"Consider că şi în România, cum sunt sigur că se întâmplă şi în alte ţări, Curtea Constituţională a avut un rol determinant pentru a stabili limitele şi principiile pe baza cărora s-au derulat aceste procese, pentru a evita ca o nedreptate din trecut să fie reparată printr-o nedreptate în prezent, iar acest rol de echilibru, de garant al respectării principiilor constituţionale ale statului de drept şi respectării drepturilor omului a revenit Curţii Constituţionale a României. Aş vrea să fac aici o paranteză: au fost abordări pe cele trei probleme - proprietate, lustraţie sau demascarea fostului aparat represiv al statului comunist. Au fost abordări din partea politicienilor, de la muşamalizare până la excese. De aceea ţin să subliniez rolul excepţional pe care l-a avut CCR în găsirea acestui echilibru de care până la urmă toţi românii aveau nevoie", a arătat preşedintele Băsescu.

"Pentru mine, ca şef al statului, a fost un moment în care a trebuit să-mi judec poziţia în raport cu ce vroia majoritatea parlamentară în raport cu decizia Curţii Constituţionale. Vă mărturisesc că atunci, pentru declararea neconstituţională a acestei legi, un singur argument mi s-a părut fundamental din argumentarea Curţii - şi anume "prea târziu". Deci clasa politică românească a lăsat România fără o lege a lustraţiei timp de 21 de ani, şi după 21 de ani a venit cu un proiect de lege care vroia să lustreze. Dar argumentul 'prea târziu' mi s-a părut unul întemeiat, dincolo de toate celelalte pe care nu mi-am permis să le discut, să le comentez, deşi la începutul mandatului o mai făceam. Nu comentez deciziile Curţii Constituţionale, dar acest argument 'prea târziu' mi s-a părut unul temeinic, pentru că revoluţiile, atunci când se întâmplă, trebuie să aibă o cadenţă a desfăşurării lucrurilor aşa cum este normal şi cum aşteaptă cetăţenii să se întâmple după o revoluţie ca cea din decembrie 1989", a subliniat preşedintele Băsescu.

Raluca Turcan: Ministrul Şova trebuie să părăsească de urgenţă cabinetul Ponta.

Vicepreşedintele PDL Raluca Turcan a declarat astăzi, că ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional Dan Şova şi alţi miniştri trebuie să părăsească de urgenţă cabinetul Ponta.

"Şova este într-o situaţie aparte pentru că este într-un vădit conflict de interese, în condiţiile în care firma de avocatură a mamei sale a derulat consultanţă pentru Roşia Montană şi Gold Corporation şi în condiţiile în care Şova se manifestă în continuare ca avocat al intereselor investitorilor de la Roşia Montană. În acelaşi timp, toţi miniştrii din cabinetul Ponta care nu au luat atitudine în Guvernul Ponta când proiectul Roşia Montană a trecut de Guvern, dar şi-au manifestat intenţia de a nu-l susţine în Parlament, ar trebui să-şi dea demisia pentru că în Guvern proiectele nu se supun la vot, sunt adoptate prin consens, cu alte cuvinte dacă nu eşti de acord cu un proiect trebuie să-ţi dai demisia din Guvern", a spus Raluca Turcan la o conferinţă de presă.
"Pentru că nu poţi ca ministru să nu iei atitudine sau să susţii un proiect, iar în Parlament să votezi altceva. Votul împotrivă înseamnă, de fapt, un dezacord cu activitatea guvernamentală, echivalează cu o moţiune de cenzură", a susţinut liderul democrat-liberal.

Elena Udrea : Statul îşi tratează cetăţenii ca pe posibili infractori.

Deputatul PDL Elena Udrea consideră că iniţiativa USL privind noul Cod rutier este "o încercare suplimentară de a-i spolia pe români" prin care "statul îşi tratează cetăţenii ca pe posibili infractori şi contravenţionişti".

"Noul Cod rutier, zămislit în minţile înguste ale unor oameni care nu au nicio legătură cu realităţile vieţii de zi cu zi a românilor, arată o lipsă profundă de respect pentru cetăţenii acestei ţări. Să pui amenzi mai mari decât în orice altă ţară europeană într-o Românie în care şomajul creşte, preţurile, taxele şi impozitele se măresc şi ele, dovedeşte incompetenţă, prostie şi rea-voinţă. În niciun alt stat care se pretinde democratic cetăţenii nu sunt priviţi ca în România, drept posibili infractori şi contravenienţi", a declarat Elena Udrea într-un comunicat de presă transmis, astăzi.

"Premierul ar trebui să se preocupe mai mult cum să construiască drumuri, şosele şi autostrăzi, cum să îmbunătăţească infrastructura de transport din oraşe şi cum să-i ajute pe români să-şi înnoiască parcul auto. Asta trebuie să fie preocuparea unui Guvern responsabil, nu jupuirea unor oameni care şi aşa fac sacrificii foarte mari pentru a avea o maşină şi a se folosi de ea, în condiţiile unor combustibili tot mai scumpi şi a unor taxe tot mai restrictive. Dacă o ţine tot aşa, Ponta se va transforma în Ceauşescu II: vor circula o săptămână maşinile cu numere impare şi o săptămână cele cu numere pare", a afirmat Elena Udrea.

Emil Boc : Guvernul îşi bate joc de români.

Primarul Emil Boc acuză Guvernul USL că "îşi bate joc de români" pentru că nu a elaborat normele privind aprobarea formularelor pentru ajutoarele de încălzire, deşi ar fi trebuit să facă acest lucru până la 15 septembrie, conform unei OUG.
Emil Boc a declarat, astăzi, într-o conferinţă de presă, că în momentul de faţă formularele ar fi trebuit să se afle la furnizorii de utilităţi pentru a fi distribuite beneficiarilor, vina pentru această situaţie aparţinând ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu.

"Guvernul USL îşi bate joc de români pentru că nu a emis la timp actele normative care să permită distribuţia ajutoarelor de încălzire. Guvernul USL şi-a asumat, prin OUG nr. 27/ 2013, termenul de 15 septembrie pentru emiterea hotărârilor de Guvern de aprobare a formularelor pentru ajutoarele de încălzire. Aceste formulare ar fi trebuit deja să se afle la furnizori de utilităţi pentru a fi distribuite beneficiarilor, dar nici măcar nu au fost elaborate. Ministrul Mariana Câmpeanu, când era în opoziţie, plângea pe umărul sărmanilor, îşi bate acum joc de ei. Era o atribuţie de serviciu pentru ministrul Muncii să ducă în Guvern normele pentru aprobarea formularelor pentru ajutoarele de încălzire", a spus Boc
"Vor fi cozi şi aglomeraţie la administraţiile locale, care vor fi scoase drept ţap ispăşitor pentru greutăţile legate de completarea acestor formulare. Sunt formulare de 10 - 14 pagini, unde trebuie să fie declarate bijuterii, maşini, bani, pământ, apoi trebuie depuse la oficiile de specialitate pentru a se primi ajutoare pentru gaz, lemne, energie termică sau cărbune. Astăzi, formularele nu sunt aprobate, frigul nu aşteaptă până când doamna ministru elaborează normele", a spus Boc.

Vasile Blaga: Cred că PDL va depăşi PNL la europarlamentare.

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, marţi,  că democrat-liberalii vor obţine un scor mai bun decât PNL la alegerile europarlamentare din 2014, estimând un procentaj peste 20%.
Vasile Blaga a precizat că la această oră PDL este pe un trend bun şi se situează la 18% în preferinţele electorale, potrivit unor sondaje comandate de democrat-liberali, astfel că în niciun caz nu poate fi catalogat drept un partid "mic" sau "slab". "Niciodată nu am vorbit de procente înaintea unor alegeri, deşi am condus toate campaniile electorale. Nu fac această gafă ca să vin şi să anunţ eu procentul. (...) Nu am făcut niciodată lucrul acesta, dar eu cred că un scor de peste 20% este un scor accesibil partidului şi va fi un scor bun, un scor de etapă al unui partid greu încercat care, stabilizând România, a fost aspru sancţionat. Motivele nu mai contează. Privim spre viitor şi am convingerea că ne vom face datoria ca partid de opoziţie, că vom veni nu numai cu critici, normale, pentru că în fiecare zi ne dau ocazia. Uitaţi-vă numai astăzi, discuţiile despre regionalizare în USL, despre descentralizare", a spus preşedintele PDL.
Blaga a opinat, în privinţa declaraţiilor din interiorul USL, că "nici nu mai ştii cine e în opoziţie". "Liberalii se cer din toţi rărunchii să fie daţi afară de la guvernare, cel puţin Antonescu, că ştie că e mai greu în primăvară dacă nu pleacă acum. Vin facturile la iarnă şi promisiunile electorale nu plătesc facturi. (...) Deci, despre asta este vorba. Cred că ne vom atinge obiectivul de etapă şi un partid cu peste 20% este un partid important", a declarat liderul PDL.

Victor Ponta: România şi-a făcut toate lecţiile pentru aderarea la Schengen.

Premierul Victor Ponta a declarat astăzi,  că, probabil, raportul MCV pentru România nu va fi dat în decembrie pentru că este bun, iar ţara noastră şi-a făcut toate lecţiile pentru aderarea la spaţiul Schengen, problema romilor neavând legătură cu acest subiect.

"Ne-am făcut toate lecţiile şi pe siguranţa frontierelor şi pe MCV, care probabil că va fi bun şi de aia va fi amânat. Dacă era ceva rău, venea mai repede. Noile poveşti care apar acum cu romii nu au nicio legătură şi trebuie să spuneţi tot timpul: romii sunt acolo şi or să fie acolo şi dacă intrăm în Schengen şi nu avem o obligaţie. Avem o strategie de integrare a romilor, dar nu doar a romilor, eu nu vreau să vorbim doar despre romi, eu vreau să vorbim despre românii care comit diverse fapte în alte state din UE şi faţă de care vreau ca în perioada următoare să luăm nişte măsuri drastice. Dar una-i una şi alta-i alta", a afirmat Victor Ponta.

"Că toată lumea îşi face campanie pe seama României, e vina, cum să vă spun, până la urmă a noastră, că acceptăm chestia asta. Noi ne-am făcut treaba, în rest, ce vrea fiecare ţară când are alegeri... O să fie tot timpul alegeri, s-au terminat într-o ţară, încep în alta. Lucrurile trebuie spuse foarte clar, vă rog să spuneţi la toate întâlnirile: au probleme în politica lor internă, să şi le rezolve, dar nu pe spinarea noastră. Strategia de integrare a romilor o facem, pedepsirea celor care ne fac de râs şi îi fac de râs pe toţi românii care lucrează corect şi cinstit în străinătate o să o facem", a spus Ponta la începutul şedinţei de Guvern.

Titus Corlăţean: Am transmis colegilor francezi că parteneriatul nostru strategic se susţine prin reciprocitate.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat astăzi, că a transmis colegilor francezi pe canale diplomatice că aspectele stabilite în parteneriatul strategic şi în foaia de parcurs trebuie susţinute prin reciprocitate.

"Am transmis deja şi voi transmite colegilor francezi pe canale diplomatice faptul că ceea ce am stabilit în parteneriatul strategic şi foaia de parcurs pe care am semnat-o cu premierul francez la Paris în urmă cu câteva luni, acolo unde este inclus un obiectiv comun asumat de ambele părţi, sprijinirea de către Franţa a demersurilor României pentru aderarea la spaţiul Schengen şi unde sunt şi alte obiective politice, strategice, economice, culturale extrem de importante, un astfel de parteneriat strategic se susţine prin reciprocitate. Dacă nu există reciprocitate, atunci este bine să primim pe canale oficiale, şi nu prin intermediul mass-media, de la guvernul francez această concluzie", a spus Corlăţean, la începutul şedinţei de Guvern.

"Lucrurile nu trebuie să se schimbe, nu există niciun fel de legătură cu aderarea la spaţiul Schengen (n.r. - a problemei romilor), toate criteriile sunt îndeplinite după 2011", a mai spus ministrul Titus Corlăţean, în şedinţa de guvern.

Mariana Câmpeanu: Ministerul Muncii este total implicat în rezolvarea problemelor care-i privesc pe copii şi tineri.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat, astăzi, la un seminar internaţional, că instituţia pe care o conduce este total implicată în rezolvarea problemelor care-i privesc pe copii şi tineri, dar este necesară o integrare a serviciilor sociale cu cele din educaţie şi sănătate, sprijinite de familie şi comunitate.

"Ministerul Muncii este total implicat în rezolvarea problemelor care-i privesc pe copii şi tineri pentru că de la aceştia putem spera că va fi mai bine pentru toţi şi pentru România (...) Locul copilului este în familie şi nu într-o instituţie oricât de bine ar arăta aceasta. (...) Este nevoie de o integrare a serviciilor sociale cu cele din educaţie şi sănătate, aşadar de o abordare unitară care să cuprindă obiective de integrare şi reintegrare a copiilor, tinerilor şi vârstnicilor, concomitent cu refacerea echilibrului social căruia, de fapt, aceştia îi aparţin", a declarat ministrul Muncii.

Senatul României  :  A adoptat Ordonanţa care stabileşte o cotă de TVA de 9% pentru pâine.

Senatorii au adoptat, în şedinţa plenului de miercuri, proiectul de lege care prevede implementarea unei cote reduse de TVA de 9% pentru livrarea de pâine, grâu şi făină.
De asemenea, Ordonanţa pentru modificarea şi completarea legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal mai prevede introducerea mecanismului taxării inverse pentru livrările de energie către comercianţi persoane impozabile şi pentru tranzacţiile cu certificate verzi, majorarea nivelului accizelor pentru alcool etilic de la 750 euro/hl alcool pur la 1000 euro/hl, extinderea sferei de aplicare a accizelor nearmonizate pentru mai multe produse de lux (bijuterii din aur sau platină, confecţii din blănuri naturale, iahturi şi ambarcaţiuni pentru agrement, autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare sau egală cu 3.000 cm cubi, arme de vânătoare şi cartuşe cu glonţ).

ANRE: Preţul gazelor de import va creşte cu 5% în perioada octombrie-decembrie 2013.

Preţul gazelor de import va creşte la 420 de dolari pe mia de metri cubi în perioada octombrie-decembrie 2013, respectiv cu 5% faţă de nivelul mediu de 400 de dolari la care România a importat gaze în ultimele trei luni, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Preţul gazelor ruseşti estimat pentru ultimul trimestru al anului este uşor mai mare şi decât cel de anul trecut din această perioadă, când a fost de 401 dolari pe mia de metri cubi în octombrie, 416 dolari în noiembrie şi 412 dolari în luna decembrie 2012.

"Preţul mediu de import considerat în calcul de către Direcţia Generală, pentru perioada octombrie - decembrie 2013, este de 420 dolari/1.000 mc, respectiv 39,81 dolari/MWh. Pentru evaluarea costului gazelor naturale din import a fost luat în calcul cursul de schimb valabil în data de 20 septembrie 2013, respectiv 3,2838 lei/dolar, rezultând astfel un preţ al gazelor naturale din import, inclus în calcul, de 130,73 lei/MWh (calculat la o putere calorifică superioară de 10,55 MWh/1.000 mc)", potrivit unui document al ANRE.
De asemenea, pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, preţul gazelor din producţia internă va fi în această perioadă de 49,80 lei/MWh, adică 160 de dolari pe mia de metri cubi. Populaţia şi termocentralele vor consuma 95% gaze de producţie internă şi 5% de import.
Pentru clienţii industriali, preţul gazelor de producţie internă va fi 68,30 lei/MWh, respectiv 218 dolari pe mia de metri cubi. Pentru aceştia, coşul de consum va fi format din 75% gaze de producţie autohtonă şi 25% gaze din import.

Coaliţia Profesioniştilor din Sănătate  :  Va continua protestele după 14 octombrie.

Protestele organizate de Coaliţia Profesioniştilor din Sănătate vor continua după data de 14 octombrie şi nu vor fi oprite decât în momentul în care revendicările vor fi concretizate în acte normative, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae.

"Cele nouă zile de proteste, din punctul nostru de vedere, au fost un succes. Coaliţia s-a sedimentat, a rămas unitară în pofida a tot felul de acţiuni care doreau să ne dezbine. În acelaşi timp, a devenit şi funcţională, organizaţiile s-au cunoscut prin aceste acţiuni, şi-au evaluat forţele. În ceea ce priveşte negocierile care le-am avut până în prezent, toată lumea a recunoscut că ceea ce solicităm noi este raţional, că, în acelaşi timp, este în interesul sistemului şi o mare parte din ceea ce am cerut declarativ a fost acceptat. Deocamdată, suntem în faţa strict a unor declaraţii, a unor intenţii şi, de aceea, coaliţia a luat decizia că până pe data de 14 octombrie vom continua discuţiile, negocierile şi după data de 14 vom desfăşura o serie de acţiuni şi vom pregăti alte acţiuni şi nu vom demobiliza armata noastră decât în momentul în care prin acte legislative aprobate revendicările noastre au fost soluţionate", a spus Astărăstoae.

Europol avertizează asupra bandelor infracţionale româneşti.

Bande criminale din România vizează oraşe europene, unde se deplasează cu ajutorul unor curse low-cost pentru a comite infracţiuni, după care se întorc acasă, a avertizat directorul Europol, Rob Wainwright, citat de Daily Express, în pagina electronică.
Principalele infracţiuni comise sunt fraudele cu carduri şi furtul din buzunare, românii şi bulgarii fiind suspecţi de fraude cu carduri bancare în proporţie de 90 la sută în Europa, potrivit Europol.
Rob Wainwright a descris bandele drept "infractori de rând care operează în jurisdicţii multiple", adăugând că acestea sunt active de-a lungul Europei.
Europol a identificat 240 de bande de crimă organizată din România, care reprezintă 6,7 la sută din totalul reţelelor criminale active în Europa, potrivit The Times.

Joi, 3 octombrie 2013, vremea în România va fi în continuare cu mult mai rece decât în mod obișnuit la începutul lunii octombrie. Astfel, maximele se vor încadra între 5…6 grade în estul Transilvaniei și nordul Moldovei și 12 grade în Banat și Oltenia, iar cele minime vor fi cuprinse între -3 și 5 grade. Cerul va avea înnorări temporare, mai ales în cursul zilei, când va ploua slab pe arii restrânse în regiunile extracarpatice și izolat în rest. Precipitații slabe, trecătoare, se vor semnala și în zona montană, unde vor fi mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în estul țării și la munte. Local în vestul, nordul și centrul țării și izolat în rest se va produce brumă, iar în zonele joase vor fi condiții de ceață.

În Bucureşti, vremea va fi în continuare foarte rece, iar vântul va sufla slab și moderat. Cerul va prezenta unele înnorări și trecător vor fi condiții să plouă slab. Temperatura maximă va fi de 10…11 grade, iar cea minimă de 1…2 grade.

PERSONALITĂŢI

Mahatma Gandhi

Mahatma Gandhi (n.2 octombrie 1869, Porbandar/Kathiawar - d.30 ianuarie 1948, New Delhi) cu adevăratul său nume Mohandas Karamchand Gandhi părintele independenței Indiei și inițiatorul mișcărilor de revoltă neviolente. Numele de „Mahatma“ (în sanscrită înseamnă „marele suflet“) i-a fost dat de poetul indian Rabindranath Tagore. Gandhi provenea dintr-o familie indiană din pătura superioară a societății, aparținând castei neguțătorilor, Vaishya. Tatăl lui, Mohandas Kaba Gandhi, a fost prim-ministru în Kathiawar în statul Vankaver. După frecventarea colegiului „Samaldas“ din Bhavnagar, studiază dreptul la Universitatea din Ahmadabad și University College London și practică pentru scurt timp avocatura în Bombay. Din anul 1890 devine vegetarian. În 1893 pleacă în Africa de Sud, în funcție de consilier juridic al unei firme comerciale indiene, unde va rămâne timp de 21 de ani. Aici este confruntat cu o realitate teribilă, mii de imigranți indieni sunt victime ale segregației rasiale, ceea ce îl determină să se angajeze în lupta împotriva dominației britanice.
Gandhi luptă pentru recunoașterea drepturilor compatrioților săi și, începând din anul 1906, lansează la nivel de masă metoda de revoltă bazată pe rezistență pașnică, denumită Satyagraha, o formă de refuz radical al oricărei colaborări cu autoritățile britanice. Guvernul sudafrican admite, în cele din urmă, adoptarea unor reforme în favoarea muncitorilor indieni: anularea unora din regulile discriminatorii, recunoașterea drepturilor civile pentru imigranți și validitatea căsătoriilor religioase.
În 1915 Gandhi se întoarce în India, unde fermenta deja nemulțumirea populației autohtone împotriva dominației britanice, în special împotriva unei noi legi agrare, care prevedea confiscarea pământului țăranilor în caz de recoltă proastă sau necultivare. Gandhi devine lider al Partidului Congresului, care avea în program eliberarea Indiei de sub colonialismul britanic.

În 1919 declanșează prima mare campanie satyagraha de nesupunere civilă, care prevedea boicotul mărfurilor englezești și refuzul plății impozitelor. Gandhi este arestat și, după un proces, este condamnat la câteva luni de închisoare. Abia eliberat, își continuă activitatea, este din nou arestat, apoi, pus în libertate, participă la Conferința din Londra (1926) asupra problemei indiene, cerând independența țării sale. În anul 1930 se inițiază o largă campanie de rezistență, având ca obiectiv abrogarea impozitului pe sare și boicotarea textilelor provenite din Marea Britanie. Autoritățile engleze îl arestează împreună cu soția sa și cu alți 50.000 de militanți indieni. În închisoare, reacționează cu lungi greve ale foamei, care se repetă și în viitor, devenite legendare.
La începutul celui de-al doilea război mondial, Gandhi cheamă populația să nu susțină Marea Britanie, dacă aceasta nu garantează independența Indiei. Guvernul englez reacționează cu arestarea lui, împreună cu alți 60.000 de oponenți, și nu este eliberat decât după doi an de detenție. Părăsiți India, această declarație din 1942 sfârșește prin a cristaliza rezistența în jurul lui: considerat un fel de sfânt și un conducător politic, Gandhi obține retragerea britanică și independența Indiei la 15 august 1947.
Gandhi asistă cu durere la diviziunea subcontinentului indian în două state, India și Pakistan, care consfințește separarea între hinduiști și musulmani și care culminează la sfârșitul anului 1947 cu un război civil, ce a costat viața a peste un milion de oameni și a pus pe drumuri șase milioane de refugiați. Atitudinea moderată a lui Gandhi în problema scindării țării a provocat ura unui fanatic hindus, care-l asasinează la 30 ianuarie 1948, în timpul unei ceremonii religioase. Incinerarea sa publică a provocat manifestări extraordinare de doliu popular.

Paul Goma

Paul Goma (n. 2 octombrie 1935 în satul Mâna, comună Vatici, județul Orhei, Basarabia) este un scriitor și militant anticomunist român, stabilit la Paris (Franța). Poate cel mai cunoscut disident din timpul României comuniste supranumit Soljenițîn-ul Românie și unul dintre cei mai cunoscuți scriitori postbelici, Paul Goma s-a născut în Basarabia ca al doilea fiu al unei familii de învățători români. Odată cu cedarea Basarabiei fostei U.R.S.S., în urma Pactului Molotov-Ribbentrop, familia Goma s-a refugiat în România. Paul Goma s-a arătat din tinerețe animat de un spirit contestatar, declarând că persecutarea sau escamotarea unui cetățean rentează pentru putere, numai dacă rămâne necunoscut. În mai 1952, elev în clasa a zecea a liceului „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, Goma a fost convocat la Securitate și reținut opt zile, după care a fost exmatriculat din toate școlile din țară, deoarece susținuse în școală cauza unor persoane anchetate și arestate sub acuzația de anticomunism. A reușit totuși să se înscrie la liceul „Radu Negru” din Făgăraș, pe care l-a absolvit în iunie 1953. În 1954 a susținut simultan examene de admitere la Universitatea din București la filologie română și la Institutul de literatură și critică literară „Mihai Eminescu”. A reușit la amândouă, dar a ales Institutul. Din toamnă anului 1955, a avut dispute la seminarii și cursuri cu profesorii Radu Florian, Tamara Gane, Mihai Gafița, Toma George Maiorescu, Mihail Novicov, urmând ca în iunie 1956 să fie „judecat” de rectoratul universității. A apărut pentru prima dată „cazul Goma”. După înfrângerea revoluției maghiare din 1956 de către trupele sovietice, în luna noiembrie a aceluiași an, Paul Goma și-a predat în semn de protest carnetul de membru UTM. A fost arestat în noiembrie 1956, acuzat de „tentativă de organizare de manifestație ostilă”.[necesită citare] În martie 1957 a fost condamnat la doi ani de închisoare corecțională, pe care i-a executat la închisorile Jilava și Gherla. Ulterior, a fost trimis cu domiciliu forțat în Bărăgan, la Lăţeşti, azi Bordușani, din județul Ialomița, unde a rămas până în 1964.

Neputându-se reînmatricula în anul III la Institutul „Mihai Eminescu”, în vara anului 1965 a dat din nou examen de admitere la facultatea de filologie a Universității din București.
În 1971, a fost propus pentru a fi exclus din PCR, în care se înscrisese în august 1968, din cauza publicării integrale a romanului „Ostinato” în RFG, la editura Suhrkamp, pe care cenzura i-l ciopârțise în țară. Un an mai devreme, Goma la Radio Europa Liberă fuseseră citite fragmente din romanul său Ușa (noastră cea de toate zilele).
În martie 1977, a publicat în revista „România literară” un scurt articol, „Pământ de flori”, în care se referă la urmările dezastruosului cutremur de pământ de la 4 martie 1977.
În 1977, Goma a reușit să trimită la postul de radio occidental Radio Europa Liberă o scrisoare deschisă în care cerea guvernului României respectarea drepturilor omului în România. Scrisoarea a fost difuzată de postul de radio. În consecință, a fost permanent urmărit, apoi arestat și bătut de Securitate. Însă, fiind bine cunoscut în Occident și repertoriat de organizația neguvernamentală împotriva încălcării drepturilor omului, Amnesty Internaţional, Goma nu mai putea fi judecat și condamnat fără a stârni proteste în străinătate.

La 20 noiembrie 1977 lui Goma, soției și copilul, le-a fost retrasă cetățenia română și au fost expulzați în Franța. Ajunși la Paris, au cerut azil politic. Aici Goma și-a continuat lupta împotriva regimului comunist de la București și a conducătorului lui, Nicolae Ceaușescu. A sprijinit înființarea, în 1979, a Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR), comparabil cu sindicatul polonez liber Solidarność. Ca reacție la activitatea sa anticomunistă, a fost ținta unui atac cu colet-capcană și a unei tentative de asasinat puse la cale de regimul de la București.
Paul Goma nu este membru al Uniunii Scriitorilor, din care a fost exclus în 1977 de conducerea de atunci, din care făceau parte, între alții, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana și Ștefan Augustin Doinaș.
 (stg to right) Prof. Dr. Nicolae Dima, scriitorul Paul Goma, Prof. Brutus Coste, Senator Henry Jackon – 1978 (Prof Dr. Nicolae Dima – Journey to Freedom)
Goma este în prezent cetățean român, conform unei informări a Ministerului de Interne. Luptă să împotriva comunismului a luat cu timpul un aspect din ce în ce mai naționalist și sceptic față de Occident, Goma începând prin a refuza în 1980 oferta de a primi cetățenia franceză, primită în același timp de scriitorul ceh Milan Kundera. O petiție pentru repunerea în drepturi a familiei Goma, semnată de 300 de persoane în 2006, a rămas fără rezultat.
Scriitorul Andrei Țurcanu a anunțat joi, 25 aprilie 2013, că Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova.

S -A ÎNTÂMPLAT......... 

Evenimente

     1409: Este atestată cea mai veche pisanie românească, cea de la biserica Streisângeorgiu, Hunedoara.
    1535: Exploratorul francez Jacques Cartier a navigat pe râul Sfântul Laurențiu și a descoperit așezarea fortificată Hochelaga construită de băștinașii Iroquois pe locul actualului oraș Montreal.
    1746: Într-un ciclon în apropierea localității Madras din India, trei nave de război franceze Duc d'Orléans, Phénix și Lys, se scufundă și mor aproximativ 1200 de membri al echipajelor.
    1752: Calendarul Gregorian este introdus în Anglia și în coloniile acesteia.
    1930: Henry Ford pune piatra de temelie pentru Uzinele Ford din Köln.
    1955: ENIAC, este întrerupt primul computerdigital.
    1984: Cei trei cosmonauți sovietici Leonid Denisovich Kizim, Vladimir Alekseyevich Solovyov și Oleg Jurjewitsch Atkow au revenit după 237 zile pe Pământ. A fost până atunci, una din misiunile cu zilele cele mai multe petrecute de cosmonauți, la bordul stației spațiale Salyut 7.
    2006: Charles Carl Roberts intră într-o școală Amish din orașul Nickel Mines, Pennsylvania și împușcă cinci eleve în cap, rănește alte cinci (cu vârste cuprinse între 6 și 13 ani) apoi se sinucide.

 S -a născut în.................

    1832: Edward Tylor, antropolog britanic, fondator al antropologiei culturale (d. 1917)
    1852: William Ramsay, chimist scoțian, laureat Nobel (d. 1916)
    1869: Mahatma Gandhi, activist și filosof indian (d. 1948)
    1878: Conrad Schlumberger, geofizician francez (d. 1936)
    1897: Miluță Gheorghiu, actor român (d. 1971)
    1904: Graham Greene, scriitor britanic (d. 1991)
    1907: Alexander Todd, chimist scoțian, laureat Nobel (d. 1997)
    1911: Miron Radu Paraschivescu, poet, publicist și traducător român (d. 1971)
    1917: Christian de Duve, biolog englez, laureat Nobel
    1921: Dan Setlacec, medic și profesor de chirurgie român (d. 2009)
    1933: John B. Gurdon, biolog britanic, laureat Nobel
    1935: Paul Goma, scriitor român
    1939: Dan Spătaru, solist român de muzică ușoară (d. 2004)
    1940: Gheorghe Gruia, handbalist român
    1941: Zareh Baronian, arhimandrit, Biserica Armeană București
    1951: Sting, cântăreț-compozitor englez, basist și actor (The Police)
  

Decese...............................

    1853: François Arago, matematician francez, al 25-lea prim-ministru al Franței (n. 1786)
    1920: Max Bruch, compozitor și dirijor german, reprezentant al romantismului târziu (n. 1838)
    1927: Svante Arrhenius, chimist suedez, laureat al Premiului Nobel (n.1859)
    1968: Marcel Duchamp, pictor francez (n. 1887)
    1971: Alexandru Colorian, poet român (n. 1896)
    1973: Mihai Barca, compozitor român (n. 1888)
    1974: Vasâli Șușkin, regizor, actor, scenarist și poet ucrainean (n. 1929)
    1978: Ștefan Odobleja, medic român (n. 1902)
    2002: Tiberiu Olah, compozitor și muzicolog român de etnie maghiară (n. 1928)
  
   

Read More

19 septembrie 2013 by Viorica Crainic

Bine v- am regăsit!

" Curajul este ca dragostea, se hrăneşte din speranţă".

(Napoleon Bonaparte)

 

Cătălin Predoiu  : Va anunţa luni componenţa guvernului alternativă al PDL.

Prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu va anunţa luni componenţa guvernului alternativă al democrat-liberalilor, a declarat vicepreşedintele formaţiunii Radu F. Alexandru, astăzi, într-o conferinţă de presă.

"Săptămâna viitoare, cum bine ştiţi, PDL va lansa guvernul alternativă. Am certitudinea că aceia care vor fi desemnaţi ca membri ai acestui cabinet, fiecare pe domeniul lui, vor informa opinia publică de priorităţile pe care şi le asumă în domeniul respectiv. Cu siguranţă aşa va face şi cel care va fi titularizat ca membru al guvernului pe domeniul Culturii", a declarat vicepreşedintele PDL.
Întrebat dacă va răspunde de domeniul culturii în guvernul alternativă, Radu F. Alexandru a refuzat să comenteze
"Nu cunosc nimic şi nu am de făcut nicio declaraţie legat de acest subiect. Luni, domnul Cătălin Predoiu, primul-ministru al guvernului alternativă, va anunţa componenţa cabinetului", a mai declarat vicepreşedintele PDL.

PDL solicită premierului Victor Ponta demiterea de urgenţă a ministrului Culturii, Daniel Barbu, având în vedere "lipsa de respect faţă de oamenii de cultură", concretizată recent prin propunerea de comasare a mai multor instituţii de spectacol, între care Teatrul de Operă, Teatrul de Operetă şi Teatrul de Balet, a declarat vicepreşedintele PDL Radu F. Alexandru.

"PDL cere în modul cel mai insistent premierului Victor Ponta demiterea de urgenţă a domnului Daniel Barbu. Pe parcursul anilor în fruntea Ministerului Culturii au fost câţiva titulari ai ministerului, (...) mă gândesc la Andrei Pleşu, Ion Caramitru, Răzvan Teodorescu, oameni care au avut un proiect din care au reuşit să realizeze mai mult sau mai puţin. Au fost oameni în fruntea ministerului care au ajuns acolo drept răsplată pentru devotamentul politic faţă de partidele din care făceau parte. Au fost personalităţi de marcă în domeniul cultural care au fost răsplătiţi pentru meritele lor incontestabile, Ludovic Spiess sau Marin Sorescu. Niciunul dintre aceşti foşti miniştri ai Culturii, 17 la număr pe parcursul anilor, nu a dovedit o asemenea lipsă de adecvare, o asemenea lipsă de cunoaştere a instituţiilor culturale, o asemenea lipsă de respect şi de elementară preţuire pentru oamenii de cultură pentru creator cum dovedeşte invariabil actualul ministru al Culturii, domnul Daniel Barbu", a declarat vicepreşedintele PDL.

Victor Ponta  :  Efectuează o deplasarea în Turcia.

Premierul Victor Ponta a decolat azi dimineaţa spre Turcia, la bordul unui avion Spartan, de pe Bază Militară 90, aeronava având puţin peste 20 de locuri. Vizita primului-ministru Victor Ponta la Ankara are drept scop asigurarea continuităţii dinamicii dialogului bilateral la nivel înalt şi consolidarea cooperării bilaterale, în contextul Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări, semnat în decembrie 2011. În martie 2013 a fost semnat şi Planul de Acţiune, care concretizează acţiunile prevăzute în Parteneriatul strategic.
Victor Ponta este însoţit la Ankara, printre alţii, de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Dusa, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nită, secretarul de stat în MAE George Ciamba, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Vladimir Mănăstireanu, deputatul Iusein Ibram (minoritatea turcă) şi deputatul Varol Amet (minoritatea tătară).

PSD  : Doi europarlamentari,  prin tot ceea ce fac, se comportă ca duşmani ai ţării noastre.

Europarlamentarii PSD Cătălin Ivan şi Corina Creţu au vorbit azi, într-o conferinţă de presă, despre acţiunile împotriva statului român ale eurodeputatului László Tőkés, susţinând că acesta face mult rău ţării prin declaraţiile şi acţiunile sale, motiv pentru care ar trebui să-i fie retrasă distincţia Ordinului Naţional "Steaua României".

"România are foarte mulţi adversari în Parlamentul European, sunt totuşi doi europarlamentari care, prin tot ceea ce fac, se comportă ca duşmani ai ţării noastre din diferite motive - Monica Macovei, am întrebat-o de foarte multe ori ce probleme are cu România şi cu românii şi n-a ştiut să-mi explice (...) şi alt europarlamentar care face foarte mult rău României în PE este László Tőkés. Tőkés a fost vicepreşedinte al PE susţinut de PDL. Sunt de notorietate scrisorile trimise de Elena Băsescu de susţinere pentru Tőkés , se vorbea atunci de o înţelegere între primul-ministru al Ungariei şi Traian Băsescu de susţinere pentru  Tőkés. Toată delegaţia PDL în PE a făcut lobby pentru László Tőkés . Toate declaraţiile lui László Tőkés din ultimul timp i-a făcut pe europarlamentarii PSD să ia atitudine şi europarlamentarul care s-a luptat cel mai mult cu László Tőkés a fost Corina Creţu", a subliniat Cătălin Ivan, liderul europarlamentarilor PSD.

"Din păcate, dl. Tőkés  a ales confruntarea, maximizarea, de multe ori declaraţiile sale nu au fost sancţionate. A făcut atâţia paşi înainte şi merge într-o direcţie periculoasă, patronează la Bruxelles în PE astfel de acţiuni care, în opinia sa, ar trebui să ducă la dezintegrarea României şi este de datoria noastră să reacţionăm pentru că acea declaraţie legată de protectorat nu e una singulară. A lansat şi un concurs pentru un steag al Transilvaniei, cred că sunt lucruri foarte grave în Ardeal, ar fi un semnal foarte important, pentru că nu s-au uitat nici acum consecinţele Dictatului de la Viena. Cred că trebuie să dăm un semnal pentru stabilitatea ţării şi să-i impunem dlui.Tőkés să dea socoteală pentru faptele şi declaraţiile sale", a arătat Corina Creţu, care a făcut un apel să se treacă peste culoarea politică, pentru că este vorba despre o chestiune de patriotism.

Kelemen Hunor: Retragerea distincţiei Ordinului Naţional "Steaua României" eurodeputatului László Tőkés, inoportună.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră inoportună o eventuală retragere a Ordinului Naţional "Steaua României" în cazul europarlamentarului László Tőkés .
"Cel mai important lucru este că trebuie să ne obişnuim că există libertate de exprimare. Acest lucru înseamnă că poţi să fii de acord sau nu poţi să fii de acord. Fiecare are dreptul constituţional să spună lucruri aşa cum crede el, indiferent dacă noi suntem sau nu suntem de acord. Nu ar trebui retras acest ordin pe motivele enumerate de către cei care au iniţiat acest lucru. În acest sens am trimis ieri o scrisoare către Cancelaria Ordinelor la Preşedinţia României (...) pentru că şi eu sunt purtător al acestui Ordin. Am spus legat de subiect că nu consider un astfel de demers oportun. Dacă ai dat Ordinul "Steaua României" pentru meritele din Revoluţie pentru eurodeputatul Tokes, nu poţi să retragi pentru alte lucruri", a declarat liderul UDMR.

"Nici eu nu sunt de acord cu toate declaraţiile sau cu majoritatea declaraţiilor (lui László Tőkés -n.r.), dar nu poţi să negi că în '89 oamenii au ieşit şi pentru libertatea de exprimare. Este dreptul constituţional să spui lucruri bine gândite sau să spui lucruri mai puţin bine gândite şi mai puţin apreciate la nivelul societăţii, dar acest drept nu poate fi negat. Şi nu a primit Tőkés această distincţie pentru altceva decât pentru meritele din Revoluţia din '89. Dacă cumva s-ar adeveri că n-a avut nici un merit, atunci poţi să te gândeşti la retragerea Ordinului său retragerea distincţiei, dar într-o altă situaţie, nu. Se deschide o străduţă pe care după aceea nu mai poţi să te opreşti, o să mergi în jos, în jos, în jos, pentru că se contestă libertatea de exprimare în fond, propunând această sancţiune pentru eurodeputatul Tokes", a spus Kelemen Hunor.

Referitor la Roşia Montană, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat  : "Problema exploatării miniere de la Roşia Montană nu poate fi rezolvată de această comisie, fiindcă proiectul de lege, aşa cum noi am văzut, forma în care a fost trimis la Parlament conţine foarte multe elemente neconstituţionale şi aceste elemente nu pot fi clarificate de către comisia de specialitate. Acolo sunt oameni din toate domeniile, dar în primul rând eu cred că Guvernul şi coaliţia ar trebui să se gândească în continuare la retragerea acestui proiect".

Klaus Iohannis: Pentru România ar fi bine să rămână cancelar al Germaniei, Angela Merkel.

Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, fost preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România, apreciază că pentru România ar fi bine să rămână cancelar al Germaniei Angela Merkel.
"Părerea mea e că doamna Merkel este un cancelar foarte bun pentru Germania. A reuşit un lucru pe care nu l-am avut demult în Europa. O persoană care a guvernat bine, solid, cu efecte pozitive pentru toată lumea, fără să aibă nicio latură de senzaţional. (...) Este pentru prima dată când o doamnă are atât de multă putere în Europa continentală", a arătat Klaus Iohannis.
"Germania este economia cea mai puternică şi este o ţară cu cea mai mare influenţă în politica UE. Şi atunci este important cine conduce Germania, fiindcă mai puţin direct, mai mult indirect va influenţa modul în care va evolua UE. E mai important cine e cancelar în Germania, decât cine e preşedintele Comisiei Europene", a menţionat Iohannis.

Răzvan Zamfir : Creşterea cuantumului despăgubirilor către foştii deţinuţi politici, o decizie oportună.

Secretarul general adjunct al Partidului Conservator, Răzvan Zamfir, apreciază că mărirea cuantumului despăgubirilor către foştii deţinuţi politici şi extinderea perioadei de plată sunt decizii oportune şi perfect legitime, dar motivul pentru care IICCMER demarează treptat şi lent acţiunile în justiţie împotriva foştilor torţionari rămâne neclar.

"Decizia Guvernului de a trimite în Parlament spre adoptare proiectul de lege privind despăgubirile pe care foştii torţionari ai regimului comunist ar trebui să le plătească deţinuţilor politici este una salutară, atât pe fond, cât şi datorită promptitudinii manifestate de Executiv. De asemenea, creşterea cuantumului despăgubirilor către foştii deţinuţi (de la 25-50% la 70%) şi extinderea perioadei de plată de la 2 la 5 ani sunt modificări oportune şi perfect legitime, al căror caracter simbolic au o importantă valoare de reparaţie morală. De altfel, proiectul de lege elaborat de Guvern este, dincolo de orice altceva, primul gest pragmatic al statului român, cu implicaţii şi efecte directe, de asumare a unui trecut probat prin mărturii şi dovezi istorice", consideră Zamfir, potrivit unui comunicat de presă al PC remis miercuri AGERPRES.

Raed Arafat  : Legea voluntariatului ar rezolva multe probleme.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, a declarat, astăzi, că Legea voluntariatului, iniţiată de deputatul Mihai Sturzu şi semnată de alţi 106 parlamentari, ar rezolva multe probleme, el manifestându-şi speranţa ca iniţiativa să fie publicată şi aplicată până la sfârşitul anului. Raed Arafat a participat, joi, în calitate de susţinător al voluntariatului, la conferinţa de presă în care deputatul PSD Mihai Sturzu a anunţat că a depus la Senat o propunere legislativă care reglementează voluntariatul şi care instituie obligaţia ca relaţia dintre voluntar şi organizaţia gazdă să aibă la bază un contract, voluntariatul urmând a fi recunoacut ca experienţă profesională.
El a precizat că SMURD, care a ajuns în acest moment să fie un serviciu de stat şi care are o rată de încredere foarte mare la nivelul populaţiei, a debutat de la un nucleu de voluntari.
"Mulţi au lucrat ca voluntari în acest serviciu şi au rămas cu mulţumirea că au lucrat ca voluntari, fără să aibă o recunoaştere oficială a perioadei care au petrecut-o ca voluntari. E absurd că un student, dacă merge şi lucrează ca barman, poate primi o hârtie că a lucrat ca barman, dacă merge să lucreze ca voluntar undeva şi ajută şi câştigă şi experienţă într-un anumit domeniu să nu primească o hârtie care să ateste această activitate", a spus Arafat.

ANRE  : Anunţă o creştere a preţului gazelor.

Preţul gazelor va fi majorat, de la 1 octombrie, cu cel mult 2% pentru consumatorii industriali, în timp ce pentru cei casnici tariful va creşte cu maximum 1%, a declarat, joi, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei /ANRE/, Niculae Havrileţ, într-o conferinţă de specialitate.

"Producţia de gaz intern din depozite este, la ora actuală, de 95%, faţă de alţi ani, când procentul era de doar 25%. Din acest motiv, ANRE nu va creşte mult preţurile finale. La 1 octombrie trebuia, conform calendarului de liberalizare, să creştem preţul cu 3% pentru industrie şi cu 2% pentru casnici, dar, pentru că avem gaze interne stocate, creşterea va fi de 2% pentru industrie şi de 1% pentru casnici. De la 1 ianuarie 2014, probabil că preţul la gaze va fi la fel', a afirmat acesta.

''1 octombrie este următorul termen din calendarul de liberalizare a pieţei gazelor. La această dată, preţul gazelor de producţie internă este programat să se majoreze cu 2%. În ceea ce priveşte preţul final pentru consumatorii casnici, având în vedere influenţa în preţ a gazelor de import şi creşterea preţului gazelor de producţie internă, estimăm o majorare de cel mult 1%'', a spus Havrileţ.

Achim Irimescu : România nu ar trebui să încurajeze în noua PAC menţinerea fermelor mici în actuala formă.

România nu ar trebui să încurajeze, în noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020, menţinerea fermelor mici, de 1-5 hectare, în actuala formă, în condiţiile în care, în prezent, doar 12.000 de ferme sunt economic viabile şi produc pentru piaţă, consideră secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

"Facem o mare greşeală dacă încurajăm în noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020 plăţi suplimentare pentru fermele între 1-5 hectare, pentru că acolo sunt 90% din beneficiari şi din păcate acestea sunt ferme de subzistenţă. În prezent, în România, sunt doar 12.000 de ferme economic viabile, care utilizează însă 45% din terenul arabil al ţării şi produc în mod clar pentru piaţă. Sunt într-adevăr probleme sociale şi nu putem să omorâm fermele mici, dar ar fi o greşeală, în opinia noastră, să încurajăm menţinerea lor în această formă. De aceea avem în noua PAC sprijin pentru tinerii fermieri şi o serie de măsuri ca fermele să se dezvolte ca dimensiuni economic viabile", a declarat, joi, Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, într-o conferinţă de profil.

"Sper să reuşim să obţinem în Consiliul Parlamentului acceptul să acordăm plăţi mai mari prin noua PAC pentru fermele care deţin între 5 şi 30 de hectare, iar pentru cele între 1 şi 5 ha şi peste 30 de hectare să acordăm o plată diminuată. O altă variantă ar fi ca plafonarea să rămână la latitudinea statului membru cu flexibilitate în aplicare şi atunci am putea face şi plata distributivă şi plafonarea. Sper ca la Consiliul Miniştrilor Agriculturii de luni (22 septembrie n.r.) să se revină asupra poziţiei din iunie şi să permită introducerea plafonării", a adăugat Irimescu.

Camera Deputaţilor  : Adoptare tacită.

Camera Deputaţilor a adoptat tacit o iniţiativă legislativă a şase deputaţi PSD care prevede că membrii Academiei Române, ai Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi ai academiilor de ramură vor fi exceptaţi de la pensionare la împlinirea vârstei de 65 ani. Proiectul care modifică Legea educaţiei naţionale prevede că personalul didactic şi de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani, cu excepţia membrilor Academiei Române, Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi academiilor de ramură, înfiinţate prin lege, care lucrează în centre de excelenţă, institute de cercetare, precum şi în unităţi din învăţământul superior.
Camera Deputaţilor este prima sesizată cu acest proiect.

Bacău: Salonul Naţional al Cercetării şi Inovării, a XVI-a ediţie.

Salonul Naţional al Cercetării şi Inovării, eveniment aflat la a XVI-a ediţie, în organizarea Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Bacău în parteneriat cu filială locală a Forumului Inventatorilor Români, şi-a deschis joi porţile în zona expoziţională a complexului "Central Plaza". Oamenii de afaceri şi cercetătorii reprezentând 33 de firme şi institute ori centre de cercetare-dezvoltare din România şi Republica Moldova, precum şi nouă inventatori au posibilitatea de a relaţiona, în cadrul expoziţiei, precum şi al celor cinci dezbateri tematice pentru evidenţierii rezultatelor industriei cercetării româneşti, oportunităţilor de transfer în economie a produselor şi tehnologiilor inovative performante.

"Menirea acestei manifestări, o rară avis în România, este tocmai de a oferi firmelor de profil, precum şi entităţilor şi structurilor de cercetare-dezvoltare ori persoanelor fizice implicate în domeniul cercetării şi inovării, prin finanţări publice ori private, posibilitatea de a-şi etala creaţiile tehnologice într-un cadru unitar şi eficient care să permită cunoaşterea şi schimbul de idei direct, dinamic. Aceasta în condiţiile în care se acordă o atenţie minimă acestui domeniu vital pentru creşterea producţiei industriale, a calităţii serviciilor şi, implicit, a bunăstării oamenilor", a declarat pentru AGERPRES preşedintele CCI Bacău, Doru Simovici.

"Rolul OSIM-ului este de apăra proprietatea intelectuală şi nu acela de a fi o frână în implementarea noilor tehnologii ori aparturii care să permită dezvoltarea ţării, a nivelului de trai al oamenilor", a afirmat prof. univ dr. Ion Sandu, preşedintele Forumului Inventatorilor din România.

Manuel Valls : Problema deschiderii spaţiului Schengen pentru România şi Bulgaria de la 1 ianuarie 2014 nu se află pe ordinea de zi.

Ministrul afacerilor interne francez Manuel Valls a declarat pentru France-Inter că problema deschiderii spaţiului Schengen pentru România şi Bulgaria de la 1 ianuarie 2014 nu se află 'pe ordinea de zi' şi că este mai mult decât rezervat în legătură cu aceasta, scrie joi Le Figaro.
"Eu sunt mai mult decât rezervat', a explicat ministrul francez, atât timp cât nu vor fi luate măsuri pentru a 'garanta securitatea cetăţenilor noştri". În replică la declaraţiile preşedintei Frontului Naţional (extremă dreaptă), care a dat asigurări că decizia a fost deja luată, Manuel Valls a afirmat: 'Marine Le Pen este incompetentă'.

ŞTIRI METEO

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, joi, o informare meteo de ploi moderate cantitativ valabilă în toată ţara până vineri dimineaţă.
Potrivit meteorologilor, pe parcursul nopţii de joi spre vineri (19/20 septembrie) în Moldova şi în zona Carpaţilor Orientali va ploua pe arii relativ extinse. Ploile vor fi moderate cantitativ, astfel că izolat se vor cumula 15...20 l/mp.
Informarea este valabilă de joi seară de la ora 20,00 până vineri dimineaţă la ora 8,00.

Vineri, 20 septembrie 2013, cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în vestul, nordul și centrul României, unde pe arii restrânse va ploua slab, cu precădere în prima jumătate a zilei. Deși valorile termice diurne vor crește ușor în regiunile intracarpatice, vremea va fi răcoroasă în toată țara. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 13 și 23 de grade, iar cele minime se vor încadra între 3 și 13 grade, mai coborâte în depresiunile Carpaților Orientali spre 0 grade. Vântul va prezenta intensificări locale la munte și izolate în restul teritoriului, mai ales în timpul zilei.
În București, vremea va fi răcoroasă. Temperatura maximă va fi de 21…22 de grade, iar cea minimă de 8…10 grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab și moderat.

PERSONALITĂŢI

Eugen Bădărău

Eugen Bădărău (n. 19 septembrie / 2 octombrie 1887, Foltești, Galați; d. 11 martie 1975, București) a fost un fizician român, profesor universitar, director al Institutului de Fizică București, membru al Academiei Române (din 1948). Este considerat fondatorul școlii românești de descărcări electrice în gaze și fizica plasmei. Eugen Bădărău s-a născut la 19 septembrie 1887 la Foltești, Galați. A urmat cursurile liceului din Ismail și în 1905 și-a dat bacalaureatul. În dorința de a deveni inginer, a plecat în Austria și s-a înscris la Technische Hochschule din Graz. După doi ani de studii politehnice (1905-1907), dorind să perfecționeze partea teoretică, a plecat în Italia, înscriindu-se la Facultatea de Fizică a Universității din Pisa. În 1911 a obținut licența în fizică; a rămas în continuare la Pisa, ca asistent și doctorand al profesorului Angelo Battelli. A obținut titlul de doctor în fizică în 1912, cu o teză intitulată Constanta dielectrică a gazelor și amestecurilor gazoase. În lucrarea de doctorat a verificat experimental formula Clausius-Mossotti pentru aer și diverse amestecuri de gaze până la presiuni de 300 atmosfere. A fost apoi asistent la Institutul de Fizică Experimentală din Pisa (1912-1914). În anul 1914 a părăsit definitiv Italia și a plecat în Rusia, la Petrograd, unde i-a fost oferit un post de asistent la Institutul de Fizică, la catedra profesorului Orest Chwolson. În 1917 a devenit șef de secție la Institutul de Optică de Stat. Ulterior a obținut docența (1918) la Facultatea de Științe din Petrograd și a funcționat ca profesor la Institutul Fototehnic Superior (1918-1921). Cercetările sale în timpul șederii în Rusia s-au concentrat asupra problemelor de optică: a studiat birefringența corpurilor izotrope în câmp magnetic și a pus la punct un nou tip de interferometru.
În 1921 a revenit în România în calitate de profesor agregat, apoi profesor și șef al laboratorului de fizică experimentală, la Universitatea din Cernăuți, unde a fost și decan al Facultății de Științe (1926-1928). La Cernăuți a inițiat primele cercetări de fizica descărcărilor în gaze din România, devenind un deschizător de drumuri în domeniul fizicii plasmei.
În 1934 a fost chemat să preia conducerea catedrei de fizică corpusculară, nou înființată în cadrul Facultății de Științe a Universității din București; un an mai târziu a trecut la catedra de acustică, optică și fizică moleculară, unde a activat în perioada 1935-1962.  Cercetările efectuate de Eugen Bădărău asupra descărcărilor electrice în gaze și în fizica plasmei i-au adus recunoașterea că fondator al unei școli românești de cercetare în acest domeniu. A publicat o serie de articole devenite clasice despre izvoarele de ioni pozitivi, emisia secundară din corpurile solide, căderea catodică, descărcările în gaze la presiuni joase, influența sarcinii la pereți asupra tensiunii de aprindere. A fost printre primii care au dovedit experimental existența emisiei electronice a metalelor sub influența bombardamentului cu ioni pozitivi. A urmărit îndeosebi măsurarea ionilor pozitivi în tuburile cu descărcări în gaze, izvoarele de ioni pozitivi, emisiunea secundară din solide, tensiunile de aprindere a efluviilor, luminozitatea remanentă a gazelor excitate. A adus contribuții importante la optică și spectroscopie, acustică și ultraacustică. Din inițiativa să a luat ființă în 1955 Comisia de Acustică a Academiei, al cărei președinte a fost. S-a ocupat de problema poluării sonore și de aplicarea ultrasunetelor în testarea materialelor de construcție. Unele cercetări interesante se referă la obținerea parfumurilor și la influența ultrasunetelor asupra germinației plantelor.
A funcționat și ca director tehnic al Radiodifuziunii Române (1940-1944). A fost directorul secției de optică și spectroscopie din Institutul de Fizică al Academiei din București/Măgurele (1949-1956), apoi directorul Institutului de Fizică București al Academiei Române (1956-1975).
A fost membru fondator al Academiei de Științe din România.
În 1948 a devenit membru titular al Academiei Române (numită pe atunci „Academia RPR”).
A fost distins cu ordinul Meritul Științific (1966) și cu titlul de Om de Știință Emerit (1962). A încetat din viață la 11 martie 1975, la București.

Ruxandra Sireteanu

Ruxandra Sireteanu-Constantinescu (n. 19 septembrie 1945, Mediaș; d. 1 septembrie 2008, Frankfurt am Main), cunoscută în lumea științifică sub numele scurt Ruxandra Sireteanu, a fost o biofiziciană română germană, șefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului și titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main. S-a ocupat cu studiul sistemului vizual uman, aducând contribuții fundamentale privitor la plasticitatea neurală și ambliopie. Ruxandra Sireteanu s-a născut la 19 septembrie 1945 în Mediaș; era cea mai mare dintre cele două fiice ale doctorului Modest Sireteanu și ale soției sale Eva (n. Oberth). După bacalaureat (1963) a studiat la Facultatea de Fizică a Universității din București, obținând în 1968 licența în fizică, specialitatea biofizică. În perioada 1968-1972 a lucrat ca biofizician la Centrul de Radiobiologie și Biologie Moleculară și apoi ca asistent stagiar la Institutul de Petrol, Gaze și Geologie din București. În 1972 s-a expatriat, stabilindu-se în Germania. Și-a pregătit doctoratul în biofizică (1972-1976) la Scuola Normale Superiore din Pisa, efectuând partea experimentală (neurofiziologie și psihofizică) la Laboratorio di Neurofisiologia del CNR; în 1976 și-a susținut teza de doctorat intitulată Contributions to the study of the visual function, using spatially periodical stimuli. În anii următori a fost cercetător post-doctoral la universitățile din Ulm și Lausanne; în 1979 s-a alăturat grupului de cercetare Wolf Singer de la Institutul Max Planck de Psihiatrie din München.
În 1982 s-a transferat la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului (Max-Planck-Institut für Hirnforschung) din Frankfurt am Main, unde Wolf Singer devenise codirector; aici a organizat grupul de cercetare în Psihofizică. În 1990 a susținut la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz dizertația de abilitare profesorală (Habilitation) intitulată Development and plasticity of visual functions: psychophysical, electrophysiological and clinical studies, obținând venia legendi în zoologie. În calitate de profesor asociat a predat, la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main, începând din 1995, cursul de Psihologie Fiziologică; în 1999 a devenit profesor titular la catedră, nou înființată, de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie.
Cercetările întreprinse de Ruxandra Sireteanu au avut ca obiect sistemul vizual uman, în special plasticitatea neurală și ambliopia. A adus contribuții originale la psihofizica vizuală a persoanelor sănătoase, învățarea perceptuală la adulți și neuropsihologia clinică. Rezultatele relativ la bazele neurale ale ambliopiei, vederea binoculară și dezvoltarea sistemului vizual la nou-născuți, în perspectiva modificărilor apărute în cursul întregii vieți, au caracter de pionierat .
A fost afiliată la Association for Research în Vision and Ophthalmology, European Brain and Behaviour Society și Internaţional Society on Infant Studies. A făcut parte din colectivele redacționale ale revistelor Vision Research și Investigative Ophthalmology & Visual Science. În 1994 a primit premiul acordat de Societatea Bielschowsky pentru Cercetarea Strabismului și Neurooftalmologie (Bielschowsky-Gesellschaft für Schielforschung und Neuroophthalmologie). A încetat din viață la 1 septembrie 2008, în Frankfurt am Main, în urma unui traumatism cerebral.

Jeremy Irons

Jeremy John Irons s-a născut pe 19 septembrie 1948 şi este actor englez. După ce a urmat o perioadă de pregătire a carierei sale actoricești la Bristol Old Vic Theatre School, și-a început carieră pe scenă în 1969, apoi a debutat la Londra în “Godspell”, cu rolul Sf. Ioan Botezătorul. . De atunci a jucat în multe producții londoneze de teatru, printre care celebrele piese ale lui William Shakespeare Visul unei nopți de vară, Macbeth, Mult zgomot pentru nimic, Îmblânzirea Scorpiei sau Richard al II-lea. Și-a făcut debutul pe Broadway în producția semnată Tom Stoppard The Real Thing, pentru care a obținut și un premiu Tony pentru Cel mai bun actor. Primul său rol într-un film a venit în 1981, în drama The French Lieutenant's Woman, pentru care a fost nominalizat la Premiile BAFTA pentru Cel mai bun actor. Rolurile din filmele Moonlighting (1982), Betrayal (1983) sau The Mission (1986) i-au adus aprecierea criticilor și a publicului.  A obținut Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în anul 1991.

Un  rol foarte apreciat a fost cel din filmul Reversal of Fortune, pentru care a câștigat multe premii. De fapt acesta a fost începutul marilor producții pentru Jeremy, ca The House of the Spirits (1993), The Lion King (1994), Die Hard with a Vengeance (1995), Lolita (1997), The Merchant of Venice (2004), Being Julia (2004) sau Appaloosa (2008). Pentru debutul său în televiziune, cu serialul Brideshead Revisited din 1981, a fost nominalizat la Globurile de Aur. Mai mult, a jucat și alături de Helen Mirren în miniseria de televiziune Elizabeth I, pentru care a câștigat atât un premiu Emy cât și un Glob de Aur.

S -A ÎNTÂMPLAT ÎN  19 SEPTEMBRIE

 Evenimente

 1783: A fost ridicat în aer cel de-al doilea balon cu aer cald construit de frații Montgolfier, având la bord trei pasageri: o rață, un cocoș și o oaie. Aterizarea s-a produs fără probleme, demonstrând că și alte vietăți decât păsările pot suporta înălţimile. Primul balon, fără echipaj, a fost înălţat la 5 iunie 1783.
    1893: Prin Legea Electorală, promulgată de guvernatorul insulei, femeile din Noua Zeelandă primesc dreptul de vot.

    1946: Se fondează Consiliul Europei.

Consiliul Europei a fost fondat în urma unui discurs ţinut de Winston Churchill la Universitatea din Zurich, la data de 19 septembrie 1946. Acest discurs cerea, în lumina evenimentelor celui de-al doilea război mondial, întemeierea unor „State Unite ale Europei", asemenea Statelor Unite ale Americii.
Consiliul Europei este o organizaţie internaţională având 46 de state-membre din regiunea europeană. Poate obţine statutul de membru orice stat european care acceptă principiul supremaţiei legii şi care garantează cetăţenilor lui drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
Unul dintre principalele succese ale Consiliului a fost Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care reprezintă baza Curţii Europene a Drepturilor Omului (C.E.D.O.). Sediul Consiliului Europei se afla la Strasbourg, la graniţa franco-germana. Iniţial întrunindu-se la Palatul Universitar din Strasbourg, în prezent Consiliul se reuneşte la Palatul Europei, aflat în centrul oraşului.
Consiliul Europei nu trebuie confundat cu Consiliul Uniunii Europene sau cu Consiliul European, pentru ca instituţia despre care facem vorbire este o organizaţie separată, nefiind parte a Uniunii Europene.
Consiliul a fost întemeiat în mod oficial la 5 mai 1949, prin intermediul Tratatului de la Londra, când cei zece membri iniţiali au semnat statutul de la Westminster. Acest tratat este în prezent cunoscut drept Statutul Consiliului Europei. Articolul 1 (a) al Statutului afirma: „Telul Consiliului Europei este de a obţine o mai mare unitate între membrele sale, în scopul salvgardării şi al realizării idealurilor şi a principiilor care reprezintă moştenirea lor comună, cât şi de a facilita progresul lor economic şi social."
Consiliul se concentrează pe următoarele activităţi: protecţia democraţiei şi a supremaţiei legii; protecţia drepturilor omului, mai ales a drepturilor sociale, prin Carta socială europeană, a drepturilor lingvistice, prin Carta europeană pentru limbi regionale sau minoritare; promovarea identităţii şi diversităţii culturale în Europa; soluţionarea problemelor pe care le înfruntă societatea europeană, referitoare la discriminare, xenofobie, degradarea mediului, SIDA, droguri şi crima organizată; încurajarea stabilităţii democratice prin intermediul reformelor.
Instituţiile Consiliului Europei sunt: Secretariatul, Comitetul de Miniştri, Adunarea Parlamentară, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comisarul pentru drepturile omului. Exista de asemenea o Comisie pentru democraţie prin intermediul legii, cunoscută mai bine sub denumirea de Comisia de la Veneţia. În 1955, Consiliul Europei a creat celebrul drapel european, cu cele 12 stele aurite aşezate în cerc pe un fond albastru.
Imnul european instituit tot de Consiliul Europei în 1972 este bazat pe Oda Bucuriei, ce face parte din Simfonia a IX-a a lui Ludwig van Beethoven. În 1964, ziua întemeierii sale oficiale (5 mai 1949), a devenit Ziua Europei. Între timp, ziua Europei a fost mutată pe 9 mai. Pentru a evita confuzia cu Uniunea Europeană, care utilizează acelaşi drapel, deseori Consiliul foloseşte o versiune modificată, ce prezintă un „e" stilizat în centrul stelelor de pe drapel.
În prezent, Consiliul Europei are 46 de state-membre, incluzând aproape toate statele europene. La întemeierea sa oficială, din 5 mai 1949, Consiliul avea zece membri: Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda şi Suedia.
România a fost admisă în Consiliul Europei la 7 octombrie 1993.
    1946: Festivalul de Film de la Cannes se reia după o întrerupere de șapte ani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

    1982: Scott Fahlman postează pentru prima dată emoticoanele :-) și :-( într-un mesaj.

Scott Elliot Fahlman (n. 21 martie, 1948, în Medina, Ohio, SUA) este un informatician la Universitatea Carnegie Mellon. Este cunoscut pentru munca sa de pionierat în planificare automată, rețele semantice, rețele neuronale (algoritmul Cascade correlation) și la limbajul Common Lisp (în special la CMU Common Lisp).
Fahlman a obținut o diplomă și un master în 1973 de la MIT și doctoratul (Ph.D.) de la MIT în 1977. Supervizorii tezei sale au fost Gerald Sussman și Marvin Minsky. Este membru al Asociației Americane de Inteligență Artificială. Doctoranzi importanți ai lui Fahlman au fost Donald Cohen, David McDonald, David S. Touretzky, Skef Wholey și Justin Boyan.
În perioadă mai 1996 – iulie 2000, Fahlman a fost directorul Justsystem Pittsburgh Research Center.
I se atribuie prima utilizare a unei emotigrame smiley. A considerat că folosirea smiley-urilor va ajuta persoanele participante la o conversație online să distingă glumele, de textele serioase. A propus utilizarea semnelor :-) și :-( pentru acest scop. Mesajul originar a fost postat la 19 septembrie 1982.
Mesajul a fost:
19-Sep-82 11:44    Scott E  Fahlman             :-)
From: Scott E Fahlman <Fahlman at Cmu-20c>
I propose that the following character sequence for joke markers:      
:-)    
Read it sideways.  Actually, it îs probably more economical to mark
things that are NOT jokes, given current trends.  For this, use       
:-(
El nu a fost primul utilizator de emotigrame. Un simbol similar a fost folosit într-un articol din Reader's Digest în mai 1967.Împreună cu alți colegi, în toamna anului 2007, a creat un concurs studențesc dotat cu premiul pentru inovație în domeniul comunicării între persoana asistată de calculator.

    1995: The Washington Post și The New York Times au publicat pentru prima oară Manifestul teroristului Ted Kaczynski.

 S -a născut în.................

     1749: Jean Baptiste Joseph Delambre, matematician francez (d. 1822)
     1802: Lajos Kossuth, conducătorul revoluției maghiare de la 1848 (d. 1894)
     1887: Eugen Bădărău, fizician român, membru al Academiei Române(d. 1975)
     1911: William Golding, romancier britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1993) 
     1926: Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel
     1931: Jean-Claude Carrière, actor și scenarist francez
     1941: Stephen Jay Gould, paleontolog, biolog evoluționist și istoric al științei american (d. 2002)
     1945: Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană româncă stabilită în Germania (d. 2008)
     1948: Jeremy Irons, actor englez

Decese...............................

    1710: Ole Rømer, astronom danez (n. 1644)
    1761: Pieter van Musschenbroek, om de știință olandez (n. 1692)
    1843: Gaspard Coriolis, matematician, fizician, inginer francez (n. 1792)
    1909: Nicolae Hurmuzaki, om politic român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1826)
    1954: Miles Franklin, scriitoare și feministă de origine australiană (n. 1879)
    1961: Lucia Sturză Bulandra, actriță româncă (n. 1873)
    1978: Étienne Gilson, filosof și istoric francez (n. 1884)
    1988: Călin Alupi, pictor și profesor de pictură român (n. 1906)
    1996: Ștefan Mihăilescu-Brăila, actor român de teatru și film (n. 1925)
    2010: Horia Șerbănescu, actor român de teatru și film (n. 1924)
    2011: Johnny Răducanu, muzician român de jazz (n. 1931)

Read More