22 octombrie 2013 by Viorica Crainic

Bine v- am regăsit!

"Am ajuns la concluzia că politica este o problemă mult prea serioasă pentru a fi lăsată politicienilor."

  ( Charles de Gaulle)

Galaţi  : Nemulţumiţi de Guvern şi Parlament, siderurgiştii au ieşit în stradă.

Peste 120 de gălăţeni, membri ai sindicatelor afiliate la Cartel Alfa   au protestat, în faţa Prefecturii Galaţi, într-o acţiune organizată de UST CNS Cartel Alfa-Filiala Galaţi. Printre protestatari s-au aflat lucrători din siderurgie (Sindicatul Siderurgistul AMG), construcţii (ICMRS), învăţământ (Sindicatul Învăţământului Preuniversitar), sănătate (Sindicatul Sanitas) şi termoficare (sindicatele lucrătorilor Apaterm şi CET). Cei mai zgomotoşi au fost membrii Sindicatului Siderurgistul AMG din Combinatul Siderurgic Arcelor Mittal Galaţi, siderurgiştii aducând cu ei la protest trei butoaie goale în care au bătut cu putere, în timp ce restul protestatarilor a folosit fluiere şi a scandat „Ruşine!” la adresa politicienilor şi membrilor Guvernului.

Potrivit preşedintelui CNS Cartel Alfa-Filiala Galaţi, Romică Gârneaţă, acţiunea de protest a fost organizată pentru ca membrii să îşi exprime profunda nemulţumire faţă de politicile Guvernului, „care după aproape doi ani de guvernare nu răspund nici pe departe aşteptărilor şi promisiunilor făcute cetăţenilor”. „Protestăm faţă de închiderea capacităţilor de producţie din metalurgie care se află în moarte clinică, băgată de foştii şi actualii guvernanţi. Totul a plecat din perioada 2006-2007, când actualul preşedinte a spus că România nu mai este un loc propice pentru dezvoltarea siderurgiei, ci că trebuie să se dezvolte agricultură şi turismul. Nemulţumiţi de Guvern şi Parlament, siderurgiştii au ieşit în stradă Atunci, în metalurgie eram la nivel naţional 70.000 de angajaţi, iar azi suntem 24.000, iar diferenţa de angajaţi nu o găsim în agricultură şi turism, ci în Spania şi Italia.
„Tragem un ultim semnal de alarmă către Guvern, să se întoarcă cu faţa către cetăţeni şi nu către interesele de grup şi ale multinaţionalelor.  Ceea ce se întâmplă acum, cu protestele peste tot în ţară este o situaţie în care, dacă Guvernul nu se aşază la masa dialogului cred că se va ajunge la o răsturnare de situaţie”, a declarat Romică Gârneaţă, precizând că seria protestelor Cartel Alfa este stabilită a se desfăşura pe termen nelimitat, până când se va da curs revendicărilor.

Marian Preda: Unificarea dreptei să se facă pe baza principiilor unui nou partid.

Preşedintele Fundaţiei "Mişcarea Populară" consideră că ar fi utilă o fuziune între Partidul Mişcarea Populară şi Partidul Forţa Civică iar rezultatul să fie un partid unic, adăugând că nu este târziu ca acest lucru să se întâmple în perspectiva apropiatelor alegeri europarlamentare şi prezidenţiale. El susţine că vede ca pe un lucru pozitiv o eventuală fuziune între Partidul Mişcarea Populară şi Partidul Forţa Civică.

"Ar fi o primă etapă în direcţia realizării unui partid unic de dreapta, ceea ce ar trebui să se întâmple în România, pentru că nu te poţi opune unui PSD mamut şi cu un electorat captiv de aproape 15% din întregul electorat şi vreo 25% dintre cei care merg la vot, cu vreo trei-patru partide, mai mici sau mai mari. Trebuie să fie un partid unic, trebuie să fie două partide tari în România, unul pe stânga şi unul pe dreapta, care ulterior să se bată în soluţii, şi nu în vorbe şi critici aduse unul celuilalt", a afirmat Preda marţi, prezent la o dezbatere organizată de Fundaţia Mişcarea Populară pe tema sistemului de pensii din România.
El apreciază că ar fi mai utilă o fuziune, decât o alianţă, fiind necesară formarea unui partid unic.

"Pe de altă parte, alianţele nu sunt bune, nu sunt viabile. Uitaţi-vă la tot ce s-a întâmplat din 1992 încoace, pentru că, practic, niciodată nu a fost un partid unic la guvernare după 1990 şi de fiecare dată a trebuit să negocieze pe cine pune fiecare acolo. Şi pe lângă faptul că în clasa politică nu sunt întotdeauna cei mai buni specialişti pe domenii, când ai mai multe partide, probabilitatea este mare să vină cel mai slab dintre cei care reprezintă respectivele partide", a explicat Preda.
"Este important atunci când va veni la guvernare, în 2016, să fie un guvern de dreapta cu un program, nu cu o atitudine de negare a aceea ce s-a întâmplat, un program pentru România care să fie suficient de clar anunţat înainte", a subliniat preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară.

Alexandru Năzare: PDL va ataca la CCR Codul insolvenţei.

Deputatul PDL Alexandru Năzare a anunţat, astăzi, că democrat-liberalii vor ataca la Curtea Constituţională a României (CCR) Codul insolvenţei.

"Atacăm la CCR Codul insolvenţei. Dovadă a fost şi demersul pe care l-am avut şi prin depunerea moţiunii simple pe acest subiect", a spus Năzare, într-o conferinţă de presă organizată la Parlament.
Camera Deputaţilor a respins, marţi, moţiunea simplă iniţiată de 55 de deputaţi PP-DD şi PDL şi intitulată "Opriţi instituţionalizarea inchiziţiei audiovizualului şi manipularea democraţiei" pe tema Codului insolvenţei.
Pe 9 octombrie, Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constituţională a României dispoziţii din Codul insolvenţei.
Deputatul democrat-liberal Alexandru Năzare a afirmat  că prin anunţul făcut de Ministerul Transporturilor privind returnarea garanţiei depuse de GFR, Guvernul îşi asumă vina pentru eşecul privatizării CFR Marfă.

"După cum ştiţi, ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a anunţat că banii în formă de garanţie şi cei viraţi în contul escrow de către GFR vor fi returnaţi de către Ministerul Transporturilor. Prin acest lucru, Ministerul Transporturilor şi Guvernul USL nu fac decât să-şi asume vina pentru eşecul acestei privatizări. Se vede, astfel, că acele condiţii suspensive care au fost cuprinse în strategia de privatizare, după care preluate în contractul de privatizare semnat au făcut de aşa natură încât operatorul privat ajuns până la finalul procedurii, GFR, să nu aibă nimic de suferit în cazul eşecului privatizării, în schimb, statul are foarte multe de suferit - pierde bani, pierde credibilitate şi compromite de fapt un viitor demers în privinţa acestei privatizări", a declarat Năzare.
"Mi se pare inadmisibil, după toată tevatura făcută în acest caz, să asistăm la un act cum am asistat astăzi, în care cu o seninătate de nedescris Ministerul Transporturilor returnează aceşti bani şi mi se pare inadmisibil când vedem că se întâmplă acest lucru şi nimeni nu este tras la răspundere", a spus democrat-liberalul.

Sebastian Bodu  : Cere PE respingerea Acordului de liber-schimb cu Canada.

Europarlamentarul PDL Sebastian Bodu cere PE respingerea Acordului de liber-schimb cu Canada ca urmare a deciziei acestei ţări de a liberaliza regimul vizelor doar pentru Republica Cehă, menţinând restricţia pentru cetăţenii români şi bulgari.
 Europarlamentarul PDL Sebastian Bodu crede că o mobilizare a tuturor colegilor români şi bulgari este necesară pentru respingerea în Parlamentul European a Acordului economic şi de liber-schimb dintre Uniunea Europeană şi Canada, considerând că forul legislativ comunitar nu ar trebui să accepte libera circulaţie a bunurilor şi a capitalurilor fără o liberă circulaţie a persoanelor. Totodată, Bodu a adresat o scrisoare deschisă premierului canadian Stephen Harper, în care îşi exprimă nemulţumirea faţă de atitudinea Guvernului Canadei de a ridica, vineri, vizele doar pentru cetăţenii cehi, pentru a nu periclita ratificarea în Parlamentul European a acordului în cauză.
Bodu consideră că premierul canadian a anunţat ridicarea vizelor pentru Republica Cehă "doar pe argumente aritmetice, cu ignorarea criteriului formal de liberalizare, în speţă reducerea numărului de cereri de viză respinse, precum şi de faptul că noua lege canadiană a imigraţiei adoptată în scopul eliminării falselor cereri de azil nu a înlocuit vizele, cum era normal, ci s-a adăugat acestora".

"Nu este corect să pedepsiţi zeci de milioane de cetăţeni oneşti pentru câteva mii care crează probleme imigraţioniste prin falsa discriminare etnică pretinsă. (...) Am constatat însă cu tristeţe că aţi decis ridicarea vizelor doar pentru Republica Cehă, argumentând că Acordul economic şi de liber-schimb are nevoie de o largă susţinere în Parlamentul European", se arată în scrisoarea deschisă adresată lui Stephen Harper.

Liviu Dragnea : E posibil ca UDMR să susţină descentralizarea în Parlament.

Vicepremierul Liviu Dragnea le-a transmis, astăzi, parlamentarilor UDMR că este posibil că Uniunea să susţină proiectul de descentralizare propus de USL, vicepreşedintele UDMR Laszlo Borbely replicându-i că susţinerea va exista în funcţie de discuţiile care vor urma.
"Proiectul e aproape finalizat. Descentralizarea e poate cea mai importantă parte a proiectului de reformă administrativă. Ştiu că UDMR a susţinut permanent şi de foarte mult timp procesul de descentralizare, cum şi eu permanent l-am susţinut. Să sperăm că în final vom avea un punct de vedere comun şi e posibil ca în Parlament să şi susţineţi acest proiect de descentralizare", a spus Dragnea în debutul întrevederii cu aleşii UDMR, la care presa a avut acces.
 "Vom sprijini acest proiect de descentralizare în funcţie de discuţiile de azi şi din zilele următoare, pentru că avem unele propuneri pertinente şi e foarte important pentru noi să aibă autorităţile locale finanţarea necesară", a spus Borbely.
Laszlo Borbely a precizat că în iunie, şi UDMR depus la Parlament un proiect privind desecentralizarea.
"Am avut, vom mai avea discuţii. Vă mulţumiim pentru deschidere şi pentru acest dialog. Azi vom discuta propunerile colegilor. Interesul e ca să fie un proces win-win, de căştigător-căştigător, în ceea ce priveşte descentralizarea", a spus Borbely.

Palatul Parlamentului  : "Podurile Toleranţei - Contribuţii ale etniei iudaice la dezvoltarea României".

Reprezentanţi ai lumii politice, academice, ştiinţifice şi culturale româneşti, membri ai cultelor şi ai comunităţii evreieşti din România şi Israel, diplomaţi au participat, marţi, la workshopul "Podurile Toleranţei - Contribuţii ale etniei iudaice la dezvoltarea României", organizat de "B'nai B'rith Europa" la Palatul Parlamentului. Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), deputatul Aurel Vainer, a afirmat că "elementele pozitive ale prezenţei îndelungate a populaţiei evreieşti în ţara noastră sunt o dovadă că în România a existat şi există îngăduinţă, şi la bine, şi la rău, din partea populaţiei româneşti faţă de minoritatea iudaică".

Camera Deputaţilor

Camera Deputaţilor a adoptat, astăzi, tacit proiectul de lege privind modificarea statutului judecătorilor şi procurorilor, potrivit căruia magistraţii care au fost condamnaţi definitiv îşi pierd pensia de serviciu şi indemnizaţia.
Proiectul care vizează completarea Legii 303 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor în condiţiile în care termenul pentru dezbatere şi vot final stabilit pentru 16 octombrie a fost depăşit. În proiect se arată că nu beneficiază de pensia de serviciu şi indemnizaţie judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea ori pentru o infracţiune de serviciu sau în legătură cu serviciul, comise cu intenţie, ori pentru o altă infracţiune intenţionată cu privire la care CSM apreciază că aduce atingere prestigiului justiţiei, săvârşite înainte de eliberarea din funcţie.
De asemenea, se precizează că aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.
Deputaţii Partidului Democrat Liberal şi cei ai Partidului Poporului - Dan Diaconescu au depus astăzi în plenul Camerei Deputaţilor moţiunea simplă "CFR Marfă - cronica unei alte privatizări eşuate".
"Grupul PDL depune alături de cei de la PP-DD moţiunea simplă 'CFR Marfă - Cronica unei alte privatizări eşuate'", a anunţat, în plen, liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader.
"Sperăm ca în urma acestei moţiuni să primim răspunsul la cel puţin trei întrebări: Ce se va întâmpla cu cei 11.000 de angajaţi de la CFR Marfă?; Cine îşi asumă responsabilitatea pentru hotărârea de guvern care a dus la eşuarea acestei privatizări?; Când va fi reluat procesul de privatizare? Se impune şi o demisie, cel puţin de onoare, în acest caz ", spunea luni purtătorul de cuvânt al PDL Adriana Săftoiu. Ea susţinea că ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, ar trebui să demisioneze.

Camera Deputaţilor şi Senatul au decis, astăzi, în şedinţă comună, să prelungească până la 1 martie 2014 termenul până la care Comisia comună a Parlamentului trebuie să elaboreze propunerile legislative privind legile electorale.
"Comisia va elabora propunerile legislative privind legile electorale până la data de 1 martie 2014", se arată în proiectul de hotărâre adoptat de Parlament. Proiectul de hotărâre privind prelungirea termenului până la care Comisia comună a Parlamentului trebuie să elaboreze propunerile legislative privind legile electorale,  a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se şase abţineri şi 17 voturi împotrivă.

Crin Antonescu : Proiectul Roşia Montană înaintat de Guvern nu poate fi susţinut.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, astăzi, că din punctul de vedere al liberalilor proiectul privind exploatarea minieră de la Roşia Montană înaintat de Guvern nu poate fi susţinut şi nu va fi susţinut.
"Ea (Comisia specială - n.r.) a fost creată şi mandatată de plenul Parlamentului pentru a aviza, într-un fel sau altul, cu raport de susţinere sau de respingere, un anumit proiect de lege, anume cel iniţiat de Guvern, pe care noi nu l-am susţinut, nu-l susţinem, nu-l susţinem nici în Comisie. Se punea problema astăzi dacă suplimentarea mandatului înseamnă şi un nou mandat de conţinut, în sensul elaborării sau propunerii unui nou proiect de lege sau dacă se limitează la vechiul mandat, pentru care Comisia are dreptul să ceară încă o prelungire. A rămas limitat la vechiul mandat şi, din punctul acesta de vedere, nouă nici nu ne trebuie 10 zile sau câte mai sunt, 15, până în 10 noiembrie, pentru că punctul nostru de vedere este foarte clar: proiectul înaintat de Guvern pe Roşia Montană nu poate fi susţinut şi nu va fi susţinut. (...) Pentru a construi un alt proiect de lege care să reglementeze, de exemplu, într-o manieră generală, exploatările auro-argentifere sau pentru a discuta legea minelor sunt situaţii diverse", a spus Antonescu.
"Legea minelor este în discuţie, este pe traseul parlamentar, putem discuta acolo, dacă vrem un nou proiect special pentru exploatările auro-argentifere, nu doar din perimetrul Roşia Montană, ci din întreaga suprafaţă a ţării. Pentru asta nu trebuie o Comisie specială", a precizat preşedintele PNL.

Mircea Duşa  : Participă la reuniunea miniştrilor apărării din statele membre NATO.

Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, va participa astăzi şi mâinei, la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor apărării din statele membre NATO. Potrivit unui comunicat al MApN, întâlnirile vor debuta astăzi cu o sesiune de lucru a Consiliului Nord-Atlantic, dedicată capacităţilor de apărare. În cadrul discuţiilor sunt incluse teme precum apărarea antirachetă, apărarea cibernetică, dar şi finanţarea şi reforma Alianţei. Tot astăzi, va avea loc sesiunea de lucru a Consiliului Nord-Atlantic dedicată implementării iniţiativei "Connected Forces". Mâine se va desfăşura reuniunea miniştrilor apărării în formatul participanţilor la ISAF, în cadrul căreia se vor discuta aspecte legate de stadiul procesului de tranziţie şi dezvoltarea capacităţilor forţelor afgane de securitate.

Miniştrii Afacerilor Europene au aprobat un nou sistem de supraveghere a frontierelor UE.

Miniştrii Afacerilor Europene din statele membre UE au aprobat, marţi, crearea unui nou sistem de supraveghere a frontierelor Uniunii Europene, numit Eurosur. Sistemul va introduce un mecanism care va permite statelor membre să transmită între ele informaţii operaţionale şi să coopereze cu Frontex, Agenţia europeană pentru securizarea frontierelor, în scopul diminuării numărului imigranţilor clandestini. Parlamentul European şi-a dat acordul de principiu pentru crearea sistemului Eurosur.
"Eurosur va deveni unul dintre instrumentele esenţiale care vor permite Uniunii Europene să evite, spre exemplu, tragedii maritime de genul celor produse în largul Insulei Lampedusa", se arată într-un comunicat oficial emis la finalul reuniunii miniştrilor Afacerilor Europene din statele membre UE.

UE relansează negocierile de aderare cu Turcia.

Uniunea Europeană a decis să deschidă, marţi, un nou capitol în negocierile de aderare cu Turcia, după trei ani de blocaj, a anunţat preşedinţia lituaniană a UE. Urmând recomandările Comisiei Europene, miniştrii UE pentru Afaceri Europene, reuniţi la Luxemburg, au dat undă verde deschiderii, la 5 noiembrie, a unui nou capitol de negocieri. Decizia oficială de deschidere a unui nou capitol de negocieri cu Ankara a fost luată în iunie, dar a fost amânată, mai ales la presiunea germană, din cauza reprimării, de către autorităţile turce, a manifestaţiilor din piaţa Taksim din Istanbul. Oficial candidată din 1999, Turcia a eşuat până în prezent în a progresa în negocierile de aderare care se lovesc de rezervele Parisului şi Berlinului cu privire la intrarea în UE a unei mari ţări musulmane şi în absenţa unei reglementări cu Ciprul privind partea de nord a insulei, ocupate din 1974 de trupele turce.

ŞTIRI METEO

Miercuri, 23 octombrie 2013, vremea în România  se va apropia de normalul termic al perioadei în estul țării, dar va rămâne mai caldă decât în mod obișnuit la această dată în restul teritoriului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 13 și 24 de grade, iar cele minime între 5 și 14 grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare și izolat burniță sau ploaie slabă în estul și în sud-estul țării. Dimineața și noaptea local va fi ceață, mai ales în zonele joase. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări ziua în sudul Banatului, iar noaptea în nordul Moldovei.

În Bucureşti, vremea se va menține mai caldă decât în mod normal la această dată. Temperatura maximă va fi de 20…21 de grade, iar cea minimă de 8…9 grade. Cerul va fi variabil, iar dimineața și noaptea se va semnala ceață. Vântul va sufla slab până la moderat.

PERSONALITĂŢI

Franz Liszt

Franz Liszt sau Liszt Ferenc (n. 22 octombrie 1811, Raiding ), Imperiul Austriac, astăzi Burgenland, Austria - d. 31 iulie 1886, Bayreuth, Bavaria), a fost un compozitor maghiar și unul dintre cei mai renumiți pianiști ai tuturor timpurilor. Influențat de măiestria violonistului Niccolò Paganini, a decis să dezvolte o tehnică interpretativă similară pentru pian. În 1869 s-a întors cu regularitate la Weimar, unde a avut numeroși elevi, mai târziu acceptând să predea muzică la Budapesta, unde era privit ca un erou național. Franz Liszt a fost socrul compozitorului Richard Wagner; el și-a petrecut ultima parte a vieții sale la Bayreuth. A murit la 31 iulie 1886, la patru ani după decesul ginerelui său, Richard Wagner, la Bayreuth, unde a fost înmormântat. Casa în care a murit (Bayreuth, Wahnfriedstr. 9) a devenit „Muzeul Franz Liszt”.
Viața și creația sa (atât ca pianist concertist cât și ca compozitor) se structurează în trei perioade distincte :
   - cariera de virtuoz ( 1820 - 1847 ) îi impune călătorii , având însă Parisul ca centru general iar pianul este instrumentul spre care se îndreaptă cu predilecție lucrările sale .
  -  din momentul numirii sale ca director de muzică al Curții din Weimar începe cea de a ÎI a perioadă ( 1847 - 1861 ) , cea mai fructoasă din punctul de vedere al creației sale muzicale .Totodată în aceste momente cariera lui se află la apogeu
   - ultimei perioade ( 1861 - 1866 ) îi corespund plecarea la Roma și predilecția pentru muzică religioasă în compozițiile sale .

Turneul românesc al lui Franz Liszt a început în Banat, primul său concert având loc la data de 2 noiembrie 1846, la Timişoara. În sala festivă a Palatului Municipal, pianistul a interpretat următoarele bucăţi muzicale: Andante din Lucia din Lamermoor (Donizetti-Liszt), Fantezie din opera Norma (Bellini-Liszt), Andante cu variaţiuni deLuwig van Beethoven, Ave Maria şi Regele ielelor de Franz Schubert, Fantezie pe cântece maghiare de Fr. Liszt şi Marşul lui Rákóczy, în prelucrarea sa. A urmat recitalul din 4 noiembrie, ţinut la Teatrul Municipal din Timişoara, cea mai mare sală din oraş, iar repertoriul abordat mai multe lucrări.



Au urmat concertele de la Lugoj, din 5 şi 7 noiembrie, unde, iarăşi, triumful a fost total.
Al treilea oraş în care a concertat Franz Liszt a fost Arad, iar drumul de aproximativ 60 de km dintre Lugoj şi Arad, a fost parcurs în trăsură. La marginea oraşului, artistul a fost aşteptat de o mulţime impresionantă, care l-a primit în urale, oferindu-i diploma de onoare a oraşului.
În Arad, Franz Liszt a concertat de două ori, la 8 şi 10 noiembrie 1846, în sala festivă a hotelului „Crucea Roşie”. La intrarea în clădire, Liszt era aşteptat de o orchestră militară care a interpretat o serenadă, un cor bărbătesc care a cântat imnuri, iar în camera sa de hotel pianistul era aşteptat de o orchestră de muzică populară, care a interpretat melodii tradiţionale din folclorul local. Repertoriul a fost identic celui din Timişoara; la fel şi primirea, şi succesul. Pianul la care a cântat Franz Liszt se află şi la ora actuală în Muzeul Teatrului din Arad.

 

Cea de-a doua etapă a turneului lui Franz Liszt pe meleagurile româneşti, etapa ardeleană, s-a desfăşurat în intervalul 20 noiembrie-8 decembrie 1846 şi a cuprins oraşele Sibiu, Cluj şi Aiud.
De la Aiud, Liszt a plecat, însoţit de doi prieteni, Sándor Teleky şi Bethlen, spre Bucureşti, într-un magnific cortegiu de nu mai puţin de patru trăsuri, trase fiecare de câte opt cai împodobiţi. Voiajul a durat opt zile, vreme în care convoiul a făcut nenumărate opriri şi popasuri, prilejuri cu care muzicianul a ascultat, cu sensibilitate şi receptivitate, tarafuri şi lăutari interpretând cu măiestrie frumoasele melodii populare româneşti. Liszt a notat cu atenţie în carnetul său motive ale muzicii populare româneşti, în care a găsit „o mare vână muzicală”, pe care o va exploata şi valorifica în viitoarele sale compoziţii.

Catherine Deneuve

Catherine Deneuve (născută Catherine Fabienne Dorléac la 22 octombrie 1943) este o actriță franceză de film. Una dintre cele mai respectate actrițe din industria filmului francez, Catherine Deneuve și-a câștigat reputația jucând într-o serie de filme ale renumiților regizori Luis Bunuel și Roman Polanski. Fiică actorului de teatru și film Maurice Dorleac, Deneuve s-a născut la Paris pe 22 octombrie 1943. A debutat în film la vârsta de 13 ani, cu un rol în filmul din 1956 Leş Collegiennes și merge mai departe pentru a juca în filmele unor regizori precum Roger Vădim (cu care are un copil) înainte de marele succes cu musical-ul lui Jaques Demy, Leş Parapluies de Cherbourg (The Umbrellas of Cherbourg) (1964). Are o izbucnire cu două roluri în filmul lui Roman Polanski, Repulsion în 1965 și în filmul lui Bunuel din 1967 Belle de Jour. Mai târziu, în același an, dă dovadă de talent în filmul lui Demy, Umbrellas, urmat de Leş Demoiselles de Rochefort, în care joacă alături de sora ei Françoise Dorleac.
Catherine Deneuve a fost premiată de Academia Fanceză de Cinema pentru cea mai bună actriță în 1980 cu The Last Metro (1980) și în 1982 la același festival și aceeaşi categorie a câștigat cu Place Vendome (1998). La Festivalul de Film de la Veneția în 1988 a câștigat premiul pentru cea mai bună actriță cu Place Vendome (1998) și în 1992 a fost nominalizată la Oscar pentru cea mai bună actriță cu filmul Indochine (1992).
În anul 2000, Deneuve a primit mai multă atenție din partea criticilor când a fost distribuită alături de islandeza Björk în filmul lui Lars von Trier, musical-ul Dancer în the Dark. Polarizând criticii și audiența deopotrivă, Dancer în the Dark a câștigat premiul Palme d'Or la Festivalul Internațional de Film de la Cannes; continuând tradiția lui von Trier de a crea filme dificile și provocatoare, și acesta pare a nu fi cu nimic mai prejos.
În 2013 a jucat în pelicula Elle s'en va/On My Way, regizată de Emmanuelle Bercot, care, la rândul ei a fost nominalizată la Ursul de Aur la Festivalul Inrenațional de Film de la Berlin.

Albert Szent-Gyorgyi

 









 
Albert Szent-Gyorgyi (n. 16 septembrie 1893 – d. 22 octombrie 1986) a fost un fiziolog maghiar care a câștigat Premiul Nobel pentru Medicină în 1937. Lui i se atribuie descoperirea vitaminei C și a componentelor și reacțiilor din ciclul acidului citric.
Tatăl sau Miklós Szent-Györgyi s-a născut în Târgu Mureș. A luptat în Rezistența maghiară în al doilea război mondial și a devenit un politician maghiar după război.

S -AU ÎNTÂMPLAT ÎN 22 OCTOMBRIE......................

 

Evenimente 

 1797: Francezul André-Jacques Garnerin a efectuat în premieră mondială o săritură cu parașuta dintr-un balon.

Prima atestare scrisă referitoare la ceea ce mai târziu se va numi paraşută s-a descoperit în caietele lui Leonardo da Vinci, sub forma unor schiţe destul de detaliate, şi datează din 1495.
De la da Vinci ideea a fost preluată de un alt italian, Fauste Veranzio (în 1617), apoi de francezii Sebastien Lenormand (1783), fraţii Joseph şi Jaques Montgolfier (1783) şi alţii, între care şi Jean Pierre Blanchard (1785), care a efectuat prima săritură dintr-un balon pe cale să explodeze, dovedind, astfel, utilitatea acestui dispozitiv, pe atunci destul de rudimentar.
În 1797, André-Jacques Garnerin a executat primul salt cu o paraşută fără cadru rigid, de la 2.400 m înălţime, experiment care i-a permis astronomului Lalandes să elimine oscilaţiile destul de periculoase ale cupolei în bătaia curenţilor de aer prin „inventarea” găurii polare (orificiul din vârful cupolei). Alte inovaţii au fost aduse ulterior de englezul Thomas Baldwin (harnaşamentul, în 1887), Paul Letterman şi Katchen Paulus (în 1890, sistemul de împăturire, împachetare şi deschidere a paraşutei).
Folosită exclusiv la salturile din balon sau de pe clădirile (turnurile) înalte, paraşuta va cunoaşte o nouă eră odată cu saltul în premieră mondială dintr-un avion executat de căpitanul francez Albert Berry (1912). În ultima vreme, mai ales în domeniul militar, se utilizează cu rezultate excepţionale paraşuta-aripă.

   1865: A fost fondat primul ziar muncitoresc cubanez La Aurora.
   1883: A fost inaugurată Opera Metropolitan din New York City, unul dintre centrele culturii muzicale mondiale. Cu acest prilej s-a interpretat opera Faust, a compozitorului francez Charles Gounod (1818-1893).
    1895: În Gara Montparnasse din Paris, un tren a deraiat, a depășit capătul liniei, a pătruns 30 m pe peron și a ieșit prin fațada gării.
    1911: A apărut revista literară, artistică și socială Flacăra, sub direcţia lui Constantin Banu.
    1932: A treia Conferință balcanică de la București, la care participă Albania, Grecia, Iugoslavia, România și Turcia. Se pun bazele unui pact politic balcanic bazat pe principiul neagresiunii.
    1962: Criza rachetelor cubaneze. Începe blocada economică a SUA împotriva Cubei.
    1964: Jean-Paul Sartre a refuzat Premiul Nobel pentru Literatură, declarând că nu dorește să fie „transformat” de acest premiu
    1968: Apollo 7 a aterizat conform planului, coborând în Oceanul Atlantic după ce a orbitat de 163 de ori în jurul Terrei.

    1974: A fost inaugurat Centrul Național de Fizică București.

Chiar dacă încă din anul 1956 existau diferite laboratoare de cercetare pe lângă diversele instituții naționale de cercetare în domeniul fizicii, abia în anul 1973 avea să fie creat Institutul Central de Fizică (ICEFIZ) din București. Acesta a fost conceput ca un consorțiu care avea să înglobeze Institutul de Fizică Atomică (IFA), Institutul de Fizică București (IFB), dar și toate celelalte instituții din România care își desfășurau activitatea în diferitele zone de cercetare din domeniul fizicii. Ca urmare, un an mai târziu, pe data de 22 octombrie 1974, avea să se inaugureze Centrul Național de Fizică București. 

Dar o schimbare importantă în organizarea ICEFIZ avea să aibă loc trei ani mai târziu, în 1977, când Institutul avea să fie împărțit în mai multe unități de cercetare, pe domenii, precum: Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN), Institutul de Fizică și Tehnologia Aparatelor cu Radiații (IFTAR), Institutul de Fizică și Tehnologia Materialelor (IFTM), Institutul de Gravitație și Științe Spațiale (IGSS) etc.

    1991: Arhiepiscopul Bartolomeu I este ales cel de–al 270–lea patriarh ecumenic al Constantinopolului, liderul spiritual al ortodocșilor din întreaga lume.

S -a născut în.............

    1811: Franz Liszt, compozitor și pianist maghiar (d. 1886)
    1818: Leconte de Lisle, poet și traducător francez (d. 1894)
    1844: Sarah Bernhardt, actriță franceză (d. 1923)
    1846: Dimitrie Brândză, medic, naturalist și botanist român, membru al Academiei Române și fondator al Grădinii Botanice din București (d. 1895)
    1866: Aglae Pruteanu, actriță română(d. 1941)
    1870: Ivan Alexeevici Bunin, scriitor rus, laureat al Premiului Nobel (d. 1953)
    1882: Jean Giraudoux, prozator și dramaturg francez (d. 1944)
    1907: Cella Serghi, scriitoare româncă (d. 1992)
    1919: Doris Lessing, scriitoare engleză
    1925: Robert Rauschenberg, artist plastic american (d. 2008)
    1927: Constantin Olariu, scriitor român (d. 1997)
    1949: Corneliu Stroe, percuționist din România
    1943: Catherine Deneuve, născută Catherine Fabienne Dorléac, actriță franceză de film
    1949: Corneliu Stroe, percuționist român
    1954: Ionel Tudor, compozitor și dirijor român
    1958: Dan Creimerman, compozitor român

Decese............................... 

    1882: Ion Andreescu, pictor român, membru post-mortem al Academiei Române (n. 1850)
    1882: János Arany, scriitor maghiar (n. 1817)
    1906: Paul Cézanne, pictor francez (n. 1839)
    1916: Ion Sbierea, filolog și folclorist român, membru fondator (1866) al Academiei Române (n. 1836)
    1982: Mircea Ștefănescu, dramaturg român (n. 1898)
    1985: Viorica Ursuleac, soprană română (n. 1894)
    1986: Albert Szent-Györgyi, fiziolog maghiar, laureat Nobel (n. 1893)
    1987: Lâno Ventura, actor francez de origine italiană (n. 1919)
    1972: George Demetru Pan, poet, prozator și traducător român (n. 1911)
    1973: Pablo Casals, compozitor, violoncelist și dirijor spaniol (n. 1876)
    1975: Arnold Joseph Toynbee, istoric și filosof englez (n. 1889)
    2008: Nicolae Boșcaiu, biolog român, membru al Academiei Române (n. 1925)
    2011: Sultan bin Abdul-Aziz Al Saud, prinț al Arabiei Saudite (n. 1930)

Read More