La mulţi ani!

"Libertatea este un lucru pe care trebuie să-l dobândeşti, să ştii să-l cucereşti, nu să-l primeşti de-a gata. Libertatea primită de-a gata strică, în dublu sens: strică pentru că n-o mai preţuieşti şi asta se vede în toată lumea occidentală, unde cetăţenii nu mai preţuiesc libertatea lor pentru că o au de zeci, de sute de ani şi li se pare un dat al naturii, aşa, ca anotimpurile. E fals".

Horia-Roman Patapievici s -a născut în 18 martie 1957 în București, este un scriitor, fizician, filosof și eseist român contemporan. A absolvit Universitatea din București, Facultatea de Fizică în 1981, obținând ulterior masteratul cu un studiu despre lasere Este căsătorit din 1981 și are un fiu, născut în 1989.
A fost arestat o zi în timpul revoluției române din 1989. A scris un manifest numit „În preajma ștreangului (istoria unui nopți)” referitor la acea zi.
Debutul său ca un eseist a fost în 1992, în Revista Contrapunct, iar de atunci a avut contribuții diferite, inclusiv editoriale, în Revista 22 (1993-2003), LA & I (2003-2004), Dilema (acum Dilema Veche)(2004-2005), Orizont, Vatra, Secolul 20, ID-ul (din 2005) și Evenimentul Zilei (din 2006).
Prezența lui Horia-Roman Patapievici în spațiul public românesc de după 1989 a stârnit uimire, curiozitate, admirație – și numeroase polemici. În timp ce pentru unii scrierile lui H.-R. Patapievici au cel mai adesea aerul unor sentințe, pentru alții scrierile lui H.-R. Patapievici au fost și rămân repere ale gândirii democratice romanești, analize percutante și riguroase ale patologiilor comuniste și post-comuniste.

Cele mai importante scrieri ale sale sunt:
    -Cerul văzut prin lentila (Premiul pentru eseu al editurii Nemira, 1993; Premiul Uniunii Scriitorilor, 1995), Nemira, 1995, 1996, 1998; Polirom, 2002;
    -Zbor în bătaia săgeții. Eseu asupra formării, Humanitas, 1995, 1996, 1997, 1998; trad. engl, CEU Press, 2002;
    -Politice, Humanitas, 1996, 1997, 1998;
    -Omul recent (Remarks on the Recentness în Man), Humanitas, București, 2001.

 Carieră
    -1985 - 1989 – cercetător științific principal (septembrie 1985 - decembrie 1989) la Întreprinderea de Cercetare și Producție Materiale Semiconductoare (I.C.P.M.S.–București)
   - 1 octombrie 1990 - 1 octombrie 1994 – asistent universitar la Catedra de fizică a Institutului Politehnic din București
    -1 octombrie 1994 - 1 octombrie 1996 – Director al centrului de Studii Germane al facultății de filosofie din Universitatea București
    -Din 1998 – editorialist al revistei "22"
    -Din martie 2000 – Membru al colegiului de conducere al CNSAS (Consiliul Național pentru studierea arhivelor Securității)
   - Între anii 2005-2012 a deținut funcția de președinte al Institutului Cultural Român

În ianuarie 2005, Traian Băsescu, președintele nou-ales din România, l-a numit pe Patapievici în funcția de șef al Institutul Cultural Român (ICR), înlocuind după o normă de 15 ani pe Augustin Buzura. Cu toate că, prin statut, această poziție este numită direct de către președintele român, care este președinte de onoare al ICR, unii adversarii politici au criticat metoda de numire, argumentând că procesul se desfășoară fără concurență sau o dezbatere.
Patapievici a început o reformă în interiorul Institutului, cu o nouă viziune în care Institutul se va concentra pe facilitarea schimburilor culturale și de mediere culturală, și nu pe producerea de cultură.
Ca parte din eforturile sale de reformă, Institutul a decis să suspende șapte din nouă reviste publicate anterior, pe motiv că revistele finanțate din bani de la buget au fost nesustenabile financiar în fața creșterii pierderilor lunare, a scăderii circulației și a creșterii costurilor de publicare, provocând un protest al redacțiilor.
Activitatea din ultimii ani a Institutului Cultural Român a fost apreciată la nivel european, H.R.Patapievici fiind ales la conducerea rețelei institutelor culturale europene (EUNIC) a cărei președinție a deținut-o până în 2011. EUNIC este un organism constituit la propunerea British Council din care fac parte cele mai prestigioase institute culturale europene (Institutul Cervantes, Institutul Francez, Goethe Institut, etc.).
Ultimul succes notabil al activităţii ICR este alegerea României ca invitată de onoare a Salonului Internaţional de Carte de la Paris, în 2013.
Prin programele ICR au fost traduși zeci de autori români (259 de titluri) printre care Mircea Cărtărescu, Eugen Barbu, Filip Florian, Dan Lungu, Varujan Vosganian sau Alina Mungiu-Pippidi. În prezent ICR are deschise reprezentanțe în 17 oraşe din întreaga lume (la New York, Paris, Istanbul, Stockholm, Chișinău, Londra, Viena etc.).

Activitate culturală

Horia-Roman Patapievici a fost producător TV a două spectacole pentru TVR Cultural:

    "Idei în libertate" (2002-2005) (Premiul Consiliului Național al Audiovizualului, CNA, pentru cea mai bună emisiune culturală a anului 2003; Marele Premiu al Asociației profesioniștilor de televiziune, APTR, 2004)
    "Înapoi la argument" (2006)

Începând cu anul 2004, Patapievici este director al unei reviste culturale, "Idei în dialog", publicat de Academia Cațavencu.
În 17 martie 2012, Universitatea de Vest i-a oferit lui H.R.Patapievici distincția de Doctor Honoris Causa.

Alte titluri:

    Membru al Uniunii Scriitorilor din România
    Membru fondator al Grupului de cercetare Fundamentele Modernității Europene
    Membru de onoare al Institutului Ludwig von Mises

"Corpul ţi-l simţi tot timpul, dar vocea ta, sufletul tău se dezvoltă numai în gândire, şi anume în anumite forme tipice de gândire, cum sunt reculegerea, rugăciunea, admiraţia, frica religioasă, în iubirea divină, în toate lucrurile profunde care angajează sufletul. Este cel mai profund acord, în sens muzical, din fiinţa noastră. Asta se dezvoltă nu atât citind, cât meditând; nu atât rezolvând probleme, cât contemplând; nu atât iubind, cât rugându-te; şi aşa mai departe. Sunt experienţe ale profunzimii, ale elevaţiei, ale înălţimii."

Read More