Indiferent ce funcţie ocupi în viaţă, meseria pentru care te-ai pregătit şi ai practicat-o în tinereţe ar trebui să lase asupra ta o amprentă de neşters. Iliescu a fost la Ape, Băsescu pe mare, Constantinescu la pietre. Niciunul dintre aceşti preşedinţi ai României nu şi-a călcat în picioare breasla odată ajuns în fruntea statului. Iliescu nu s-a dezis de hidrotehnicieni, Băsescu de vaporeni sau Constantinescu de geologi. Dimpotrivă, i-au evocat cu mândrie. Până şi Elena Ceauşescu, la Târgovişte, i-a spus procurorului: „O să te-audă colegii mei, intelectualii...”.
Posibilul preşedinte al României, procurorul Ponta, este un adevărat duşman al propriei meserii. Şi, totodată, un avocat al potenţialilor infractori, la concurenţă cu Paula Iacob. Dl premier a avut grijă întotdeauna să nu se dezică de cei pe care îi cercetează procurorii sau îi condamnă judecătorii – pesediştii de frunte Duicu şi Prioteasa sunt cele mai recente exemple. În schimb, s-a dezis sistematic de colegii lui, procurorii, pe care i-a insultat şi denigrat de câte ori a avut ocazia.
Cum e posibil ca un fost procuror să afirme sus şi tare că şefii CJ Medehinţi şi Dolj, cercetaţi de procurori pentru corupţie, „au probleme doar pentru că sunt din judeţe unde PSD stă foarte bine”? Fără niciun temei, Ponta îşi acuză din start colegii că sunt doar nişte unelte politice antiPSD. Şi dacă judecătorii vor stabili că cei doi martiri olteni sunt vinovaţi, atunci juristul, omul legii, V. Ponta, va spune, cum a mai spus în cazul Năstase, că întreaga Justiţie face aport la Băsescu.
Cum e posibil? – întrebam. Răspunsul e unul singur: V. Ponta nu e procuror, n-a fost niciodată. Locul lui în sistemul judiciar este altul. Nu cel de judecător, grefier sau avocat. În sala de judecată, V. Ponta este Pârâtul. Procuror pârât, doctor pârât, premier pârât.
Nu poţi să nu te întrebi cum ar arăta Justiţia sub preşedintele pârât Ponta.
autor :Cristian Tudor Popescu
sursa. gândul.info
