14 decembrie 2013.
"Dacă înţelepciunea (prudentia) este, cum s-a spus, coroana tuturor celorlalte virtuţi, curajul este solul lor, temelia care le susţine. E de adăugat imediat că virtutea curajului nu are nimic de-a face cu temeritatea oarbă, cu tenacitatea nătângă, cu îndrăzneala nechibzuită. Riscul practicat ca hobby juvenil, plăcerea masochistă de a da cu capul în zid, euforia acţiunii nereflectate sunt opusul curajului, oricât de spectaculoasă ar fi etalarea lor. Există curaj, curaj autentic, în lumea românească de azi? Nu ştiu. Dar pot enumera manifestările care par, uneori, să-i ţină locul: furia, iritabilitatea perpetuă, obrăznicia, nesimţirea, siguranţa tâmpă de sine, şmecheria lucrativă, spiritul de contradicţie, carenţa suverană a respectului. Toate – nuanţe ale aceleiaşi confuzii: confuzia dintre „bărbăţie“ şi agresivitate, dintre curaj real, inconştienţă zgomotoasă şi proastă creştere. În acest context, românului de rând nu-i rămâne decât „tăria“ de-a supravieţui, curajul de a-şi vedea, anonim şi perdant, de treabă."(Andrei Pleşu)
Partidul Mişcarea Populară a anunţat organizarea mitingului din Piaţa Victoriei între orele 12.00-14.00, acţiunea fiind îndreptată împotriva "abuzurilor USL" prin modificările aduse Codului Penal. Peste 1.000 de persoane au participat la mitingul de protest organizat de Partidul Mişcarea Populară în Piaţa Victoriei faţă de guvernarea USL şi modificările la Codul Penal votate marţi în Camera Deputaţilor. Participanţii la protest au scandat lozinci împotriva USL şi a Parlamentului şi au cerut demisia Guvernului Ponta. "Vrem dreptate, nu superimunitate", "Jos, jos, jos Parlamentul ticălos", "Ponta Victor Viorel o ruşine la Bruxelles", "PCR nu a murit, USL l-a moştenit", sunt câteva din lozincile scandate de manifestanţi.
După începerea mitingului, Marian Preda, Daniel Funeriu şi Mihai Răzvan Ungureanu au susţinut discursuri, adresându-se celor prezenţi prin portavoce.
Marian Preda, preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară :
"Până astăzi, am strigat individual împotriva minciunii şi prostiei, acum strigăm 2.000, iar mâine vom fi două milioane. Au promis o mulţime de lucruri şi nu s-au ţinut de cuvânt. În loc de prosperitate avem o superimunitate. Singura cale este să ieşim în stradă şi să înlocuim prostia cu cinstea. Pentru asta trebuie să dăm jos acest guvern ticălos", a declarat Marian Preda, preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară.
Mihai Răzvan Ungureanu le-a spus celor prezenţi că vocea lor este "a celor care sunt oprimaţi de această guvernare bolşevică".
El i-a îndemnat pe cei prezenţi să protesteze zilnic, pentru că "aşa nu se mai poate".
"Aceste cuvinte trebuie să se audă în toată ţara", a spus Ungureanu.
"A pierit sămânţa oamenilor curajoşi? A pierit sămânţa oamenilor drepţi? A pierit sămânţa oamenilor curaţi?", i-a întrebat Ungureanu pe cei prezenţi la miting, iar aceştia au răspuns la fiecare întrebare "Nu".
Potrivit liderului FC, protestul este just şi trebuie să continue.
"Luptăm pentru noi ori pentru copiii noştri?", a întrebat Ungureanu, iar protestatarii au răspuns, în cor: "Pentru copiii noştri".
Mihai-Răzvan Ungureanu, preşedintele Forţei Civice, a fost desemnat oficial candidat al partidului la alegerile prezidenţiale din 2014 în cadrul reuniunii Consiliului Naţional al formaţiunii, care se desfăşoară astăzi la Palatul Parlamentului.
Desemnarea acestuia a fost votată în unanimitate, fiind înregistrată o singură abţinere, respectiv chiar a lui Mihai-Răzvan Ungureanu.
"Cred că este nevoie de un stat eficient, puternic, care să slujească interesul naţional. Interesul naţional este să avem o naţiune sănătoasă, educată, prosperă. Interesul nostru naţional este să fim respectaţi de către toţi partenerii noştri. Nu putem să fim prosperi sau să gândim spre viitor cu instituţii de stat anchilozate, ineficiente, mediocre, lipsite de profesionalism, lipsite de resurse. Cred că un candidat la preşedinţie trebuie să aibă în atenţie politicile publice esenţiale ale statului. (...) Cred că salariile medicilor şi ale profesorilor trebuie să crească pe seama responsabilităţii pe care şi-o asumă", a declarat Ungureanu, în discursul său în calitate de candidat la prezidenţiale.
Grupul PDL din Camera Deputaţilor a depus o sesizare la Biroul Permanent al forului prin care cere o anchetă administrativă şi tehnică asupra modului în care a fost convocată şi a lucrat Comisia Juridică luni, când au fost discutate modificările la Codul Penal votate marţi în plen.
Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, declară că ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor de marţi a fost modificată în plen, nu stabilită la nivelul liderilor de grup, aşa cum a susţinut Victor Ponta, motiv pentru care îşi rezervă dreptul de a-l acţiona în instanţă pe premier.
"Nu am participat la nici o întâlnire formală, informală sau negociere, cu nici unul dintre liderii USL, aşa cum minte Victor Viorel Ponta, dorind să mă compromită, atât pe mine personal, cât şi opoziţia în ansamblu. Domnul Ponta minte cu cea mai mare neruşinare! Ordinea de zi a plenului se stabileşte la nivelul Comitetului Liderilor de grup şi se aprobă de către Biroul Permanent. Dovada asupra acestui lucru stau stenogramele Biroului Permanent, documente care sunt publice. Ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor din data de 10 decembrie 2013 a fost modificată şi completată direct în plen, la începerea lucrărilor, prin solicitarea Liderului Grupului parlamentar al PSD, domnul Marian Neacşu. Atunci au fost incluse pe ordine de zi 5 proiecte legislative noi, sub rezerva primirii rapoartelor de la comisiile permanente", susţine Mircea Toader, într-o declaraţie
"Nici eu şi nici colegii mei nu am intrat în posesia rapoartele respectivelor proiecte legislative! Pentru aceste motive îmi rezerv dreptul de a-l acţiona în instanţă pe Victor Viorel Ponta care vrea să mă compromită, atât pe mine personal, cât şi opoziţia în ansamblul ei", anunţă Mircea Toader.
Amânarea aderării la spaţiul Schengen provoacă pierderi atât pentru România, cât şi pentru francezi, nemţi, olandezi, reprezentanţi ai statelor care desfăşoară o activitate economică în ţara noastră, a declarat vineri ministrul de Externe, Titus Corlăţean, într-un interviu la postul de radio France Inter.
"Libertatea de circulaţie, care este o valoare fundamentală a UE, există. A început să existe pentru noi după 1 ianuarie 2007. Amestecăm destul de frecvent două lucruri total diferite. Imigraţia ilegală provenind din exteriorul UE este complet diferită de libertatea de circulaţie în interiorul UE. Ne-am făcut toată treaba. Am alocat peste un miliard de euro pentru securizarea frontierei, care funcţionează. Vă propun să luaţi toate rapoartele agenţiei europene Frontex pentru a vedea că 95% din imigraţia ilegală provine de la frontiera de sud, nu de la cea de est. Noi toţi, noi, românii, voi, francezii, nemţii, olandezii, care au o activitate economică importantă în această ţară, noi pierdem din punct de vedere economic din cauza acestei decizii privind aderarea la Schengen", a afirmat Corlăţean, întrebat cum percepe amânarea accesului în spaţiul de liberă circulaţie.
"Nu suntem perfecţi, dar România de astăzi este cu totul diferită de România de acum 20 de ani, 15 ani. (...) Vrem ca lucrurile să se amelioreze mai repede, dar efectiv am făcut progrese. Mai sunt multe de făcut, dar apartenenţa la familia europeană e o chestiune specială: am reparat o pagină a istoriei care a fost foarte dureroasă pentru noi, pentru români, ca şi pentru bulgari, pentru unguri, pentru cehi, slovaci şi pentru polonezi. A fost o chestiune legitimă", a spus Corlăţean.
În privinţa absorbţiei fondurilor europene, el arătat că România a înregistrat progrese în cursul acestui an, după o perioadă în care a avut o rată scăzută şi din cauza slabei pregătiri în domeniu. "Ne-am început traseul european după 1 ianuarie 2007 de o manieră mai dificilă în comparaţie cu alţii. Nu vreau să critic alte guverne, dar nu eram foarte bine pregătiţi, după semnarea Tratatului de aderare, de momentul aderării efective după ratificare. De aceea, acest domeniu al fondurilor structurale, absorbţia, n-a evoluat bine în primii ani", a susţinut Corlăţean.
El a vorbit şi despre problema romilor, punctând că este nevoie de o autoritate europeană pentru gestionarea acestei chestiuni. "Trebuie să avem o structură instituţională care să coordoneze aceste eforturi. Nu există o agenţie europeană pentru problema romilor. Poate ne gândim pe viitor să realizăm acest lucru", a spus Corlăţean.
Guvernul va promova în statele europene, inclusiv în Germania, mult mai activ politicile şi oportunităţile privind investiţiile străine în România, a afirmat, vineri, vicepremierul şi ministru al Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, cu prilejul unei întâlniri cu ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Werner Hâns Lauk.
Daniel Chiţoiu a subliniat interesul Ministerului de Finanţe şi al Guvernului de a promova şi a menţine o legislaţie favorabilă investiţiilor străine şi româneşti, într-un cadru economic stabil şi predictibil. În cadrul discuţiilor, ministrul Finanţelor a evidenţiat că îmbunătăţirea colaborării dintre mediile de afaceri străine şi autorităţi, inclusiv în etapa de elaborare sau de modificare a unor acte normative de interes pentru investitorii străini, este esenţială pentru a menţine un echilibru între interesele statului şi cele ale mediului de afaceri.
Un alt subiect pe agenda discuţiilor a fost reorganizarea ANAF, lupta împotriva evaziunii fiscale şi creşterea gradului de colectare, cele două obiective de mandat asumate de către Ministerul Finanţelor Publice.
Doi membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Narcisa Iorga şi Valentin Jucan, îi cer demisia preşedintelui CNA, Laura Georgescu, susţinând că aceasta "transformă CNA în Consiliul Naţional al Antenelor".
Narcisa Iorga şi Valentin Jucan susţin, într-o scrisoare deschisă transmisă vineri seară, că Laura Georgescu a adus "prejudicii majore de credibilitate autorităţii pe care o conduce de un an încoace".
"Îi cerem demisia până luni, zi în care a convocat o şedinţă extraordinară a CNA, motivând public că 'nu are nicio problemă să introducă cu celeritate pe ordinea de zi dosarul Antena 2'", spun Narcisa Iorga şi Valentin Jucan. Narcisa Iorga şi Valentin Jucan enumeră şi alte motive pe care le consideră suficiente ca Laura Georgescu "să piardă definitiv" susţinerea pe care cei doi i-au acordat-o în ianuarie 2013, votând-o preşedinte al CNA.
"În conferinţa pe care a susţinut-o astăzi, 13 decembrie, în nume personal, preşedintele Laura Georgescu a demonstrat public că are carenţe în cunoaşterea legislaţiei din domeniul audiovizualului", spun Iorga şi Jucan, precizând că "ingerinţa în politica editorială nu este reprezentată de actele emise de către CNA". Cei doi invocă articolul 6, alineatul 4 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, potrivit căruia "Nu constituie ingerinţe deciziile şi instrucţiunile având caracter normativ, emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi şi cu respectarea dispoziţiilor legale, precum şi a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convenţiile şi tratatele ratificate de România".
"A tolerat încălcări ale aceluiaşi cod şi de către alţi doi membri ai CNA, care activează politic în emisiuni de televiziune, în contradicţie cu art. 2 al Codului etic", spun Iorga şi Jucan.
"Prin convocarea luni, 16 decembrie, a unei şedinţe extraordinare a CNA pentru a discuta cu celeritate dosarul Antena 2, doamna Laura Georgescu se aşează intolerabil de partea intereselor unui radiodifuzor care, în chiar ziua respectivă are programată o relansare, deşi la data de 10 decembrie, modificarea licenţei i-a fost respinsă cu 8 voturi din 10 de către membrii CNA. Noi refuzăm să luăm parte la o asemenea şedinţă, organizată sub presiune", mai afirmă Narcisa Iorga şi Valentin Jucan.
"Preşedintele CNA a acceptat că luni să fie organizată o şedinţă extraordinară pentru a include pe ordinea de zi subiectul Antena 2, ceea ce înseamnă că răspunde unor presiuni inadmisibile, indiferent de unde ar veni acestea. Ne opunem transformării CNA în Consiliul Naţional al Antenelor şi cerem demisia preşedintelui Laura Georgescu, pentru a pune capăt acestei întâmplări nefericite din istoria CNA", mai spun Narcisa Iorga şi Valentin Jucan.
Consiliul Internaţional al Parlamentarilor Evrei condamnă în termeni vehemenţi difuzarea colindului cu accente antisemite la TVR3, considerând că este vorba de o acţiune "profund ofensatoare" care aminteşte de "cele mai negre zile ale antisemitismului european", conform unui comunicat oficial.
Am fost profund ofensat de difuzarea unui colind antisemit creştin la Televiziunea publică din România", a declarat congresmenul american Eliot L. Engel, preşedintele Consiliului Internaţional al Parlamentarilor Evrei (ICJP), o asociaţie cu sediul la Ierusalim creată de Knesset, de Congresul Evreiesc Mondial, de Ministerul israelian de Externe şi de asociaţia Israel Forum.
Rusia ar fi instalat mai multe baterii cu rază scurtă de acţiune la frontierele Uniunii Europene, ca răspuns la proiectul de scut antirachetă european, scrie cotidianul german Bild în ediţia de sâmbătă, citând "surse din domeniul securităţii", relatează AFP.
Bild afirmă că imagini înregistrate prin satelit, confidenţiale, pe ale căror provenienţă şi dată nu le precizează, arată că un "număr cu două cifre" de baterii antirachetă de tip Iskander-M, cunoscute şi sub numele de SS-26, au fost amplasate "în ultimele 12 luni" în enclava rusă Kaliningrad, între Polonia şi Lituania, şi de-a lungul frontierei ruse cu ţările baltice. Aceste rachete de tip SS-26 pot fi dotate cu focoase convenţionale sau nucleare, adaugă Bild, iar raza maximă de acţiune este de aproximativ 500 de kilometri, un atac asupra Berlinului devenind, astfel, posibil, capitala germană aflându-se la aproximativ 527 de kilometri de Kaliningrad.
Potrivit Bild, Rusia pune astfel în aplicare o ameninţare pe care a formulat-o ca reacţie faţă de proiectul antirachetă NATO, care are la bază tehnologie americană.
Acest scut este de mai mulţi ani principalul subiect de discordie dintre NATO şi Rusia. Alianţa Nord-Atlantică îl prezintă ca având menirea să protejeze ţările europene membre de o eventuală ameninţare balistică iraniană, însă Rusia îl percepe ca pe o ameninţare la adresa securităţii sale.
Statele Unite au cerut vineri autorităţilor ucrainene să permită derularea în mod paşnic a manifestaţiilor din acest week-end, evitând recurgerea la confruntări cu protestatarii.
Ambiţionată de eşecul unui asalt al poliţiei miercuri şi de susţinerea reprezentanţilor Uniunii Europene şi ai Statelor Unite, opoziţia a chemat la noi manifestaţii masive duminică la prânz la Kiev.
"Este imperativ ca manifestaţiile din acest week-end să poată avea loc în mod paşnic", a declarat Marie Harf, purtătoarea de cuvânt adjunctă a Departamentului de Stat.
"Vom rămâne desigur atenţi la ceea ce se petrece în următoarele zile", a adăugat ea.
Mobilizarea opoziţiei a fost provocată de răzgândirea bruscă a puterii la sfârşitul lui noiembrie de a semna un acord de asociere cu Uniunea Europeană pentru a rămâne apropiată Moscovei.
Opoziţia cere demisia guvernului şi semnarea acordului.
Vineri, opoziţia a participat la o masă rotundă cu preşedintele Viktor Ianukovici, însă ulterior a denunţat un "simulacru".
"Suntem dezamăgiţi că discuţiile care au început astăzi între preşedinte şi opoziţie nu au produs niciun rezultat", a mai explicat Marie Harf.
"Am fost foarte clari: credem că guvernul trebuie să asculte manifestanţii şi că preşedintele are încă posibilitatea de a avansa pe calea către integrarea europeană", a declarat ea.
Statele Unite sunt deschis solidare cu opoziţia ucraineană. Washington a evocat de asemenea posibilitatea de a impune sancţiuni puterii lui Viktor Ianukovici.
Românii şi bulgarii vor circula liber în UE de la 1 ianuarie, iar unii se vor îndrepta spre Germania, un lucru ce prezintă atât oportunităţi cât şi riscuri, pentru ambele părţi, însă temerile germanilor pe această temă sunt respinse de către experţi. Folosind o retorică dură pentru a avertiza cu privire la un aflux de imigranţi, inclusiv etnici sânţi şi romi din România şi Bulgaria, care ar slăbi sistemul social al Germaniei şi i-ar invada piaţa muncii, opiniile scepticilor sunt găzduite în tabloide, relatează Deutsche Welle în pagina electronică.
Dorothee Frings critică această abordare ca "lipsită de obiectivitate". Ea "strică climatul social", este de părere profesorul de dreptul muncii la Universitatea Niederrhein, adăugând că este extrem de important ca politicienii şi media să se abţină să abordeze problema din perspectiva "migraţia sărăciei" şi "vin ţiganii". Este vorba doar despre migrarea forţei de muncă, subliniază ea, insistând asupra facptului că "acest lucru corespunde proiectului european de piaţă deschisă".
Andreas Pott, directorul Institutului pentru Cercetarea Migrării şi Studii Interculturale de la Univesitatea Osnabrück (IMIS), este de acord că premisele abordării respective sunt nefondate. "Se mizează mult pe inducerea unei panici", subliniază el. Pott evocă mişcări migratorii măsurabile după aderarea Greciei, Portugaliei, Spaniei şi Poloniei la UE, însă insistă asupra faptului "afluxul scade după câţiva ani".
Germania a întâmpinat dificultăţi în a accepta migrarea ca un fapt, relevă el, adăugând că dezbaterea asupra imigraţiei este puternic influenţată mai degrabă de temeri decât de convingerea că migrarea poate ajuta la construirea unei societăţi. România şi Bulgaria au aderat la UE de la 1 ianuarie 2007, iar anularea în ianuarie a restricţiilor care le-au fost impuse de atunci, le va oferi cetăţenilor celor două ţări drepturi sociale şi de a munci depline, notează Potts. Mobilitatea muncii în UE nu este cu fenomen cu sens unic, avertizează el.
Germania are de câştigat de pe urma migraţiei, în contextul schimbărilor demografice, îmbătrânirii şi diminuării societăţii, "migrarea fiind necesară", este de părere expertul.
Duminică, 15 decembrie 2013, vremea va fi relativ rece în regiunile centrale şi vestice. În restul teritoriului vor fi valori mai ridicate decât cele obișnuite ale perioadei. Temperaturile maxime vor fi de la -3…-2 grade local în Maramureș și Transilvania, unde ceața va persistă și 8…9 grade în dealurile Munteniei, iar cele minime se vor încadra între -8 și 2 grade, mai scăzute în depresiuni spre -10 grade. Cerul va fi variabil la parțial noros, iar în zonele joase, mai ales dimineața și noaptea, local va fi ceață și, cu totul izolat și trecător, vor fi posibile burnițe sau fulguieli. Vântul va sufla slab până la moderat.
În Bucureşti, vemea va fi apropiată de normalul perioadei, astfel încât temperatura maximă va fi de 5…6 grade, iar minima se va situa în jurul valorii de -3 grade. Cerul va fi variabil la parțial noros, iar vântul va sufla slab. Dimineața şi noaptea va fi ceață.
1280: Prima atestare documentară a orașului Sighișoara.
1864: Este inaugurată Școala de Belle–Arte din București, înființată prin decretul domnesc.
1869: Inaugurarea oficială a clădirii Universității din București, construită între 1857-1869 după planurile arhitectului Alexandru Orăscu.
1883:S -a născut Morihei Ueshiba, fondatorul artei marțiale japoneze Aikido (d. 1969)
1900: Fizicianul Max Planck face publică noua să teorie despre natura energiei – teoria cuantelor – care va sta la baza fizicii moderne.
1910: Are loc, la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă.
1911: Exploratorul norvegian Roald Amundsen a devenit primul om care a ajuns la Polul Sud.
1918: S -a născut Radu Beligan, actor român de teatru și film, membru de onoare al Academiei Române.
1918: Pentru prima oară femeile din Marea Britanie au avut drept de vot la alegerile generale.
1946: S -a născut Aura Urziceanu, interpretă română de jazz.
Aura Urziceanu (n. 14 decembrie 1946, București) este cântăreață și compozitoare de jazz din România, considerată una dintre cele mai importante voci românești ale genului; în acest sens, jazzologul și interpretul Mihai Berindei o numește o „cântăreață autentică de jazz de clasă internațională”. În primii săi ani de activitate a interpretat muzică ușoară, iar mai târziu a abordat și repertoriul de muzică populară românească.
În 1972, Aura Urziceanu își face debutul internațional pe scena de la Carnegie Hall (New York) cu formația pianistului și șefului de orchestră american Duke Ellington. Va mai cânta alături de alte nume importante ale muzicii de jazz, precum cântăreața Ella Fitzgerald, pianiștii Bill Evans, Ahmad Jamal și Hank Jones, șeful de orchestră Quincy Jones, trompetiștii Dizzy Gillespie și Thad Jones, saxofonistul Paul Desmond, chitaristul Joe Pass și bateristul Mel Lewis. Efectuează turnee și în Australia, Brazilia, Bulgaria, Franța, Germania, Italia, Japonia, Polonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii etc. Face parte din juriile unor concursuri internaționale desfășurate la New York și Toronto (Canada).
1946: A decedat Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, prozator român (n. 1868).
Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (n. 1 ianuarie 1868, Târgoviște - d. 14 decembrie 1946, București) a fost un prozator român, faimos pentru povestirile sale, scrise pentru copiii săi. Ioan Alexandru Brătescu-Voinești vede lumina zilei la Târgoviște, în anul 1868, ca descendent al unei familii de boieri. Eroul din nuvela „Neamul Udreștilor” e un strămoș al scriitorului. A făcut Liceul și Universitatea la București. A fost judecător în București, Ploiești, Pitești, Craiova și Târgoviște, unde în anul 1896 s-a stabilit definitiv. A fost membru al Academiei Române. În anul 1945 a câștigat Premiul Național Pentru Proză.
În literatură a debutat sub îndrumarea lui Titu Maiorescu, care i-a fost profesor. Primul volum, culegerea "Nuvele și schițe" i-a apărut în 1903. A urmat în 1906 "În lumea dreptății", iar în 1912, "Întuneric și lumină". În anii primului război mondial a scris, în colaborare cu A. de Herz (1887-1936), o piesă de teatru numită "Sorana". În perioada interbelică a publicat puțină proză epică.
Este cunoscut în special pentru scrierile sale pentru copii: „Puiul”, „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiță Minciună”, ș.a. S-a stins din viață în anul 1946.
1955: România a fost primită în rândul statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite.
1962: A decedat Simion Mehedinți, geograf român, membru al Academiei Române (n. 1869)
1972: Încheierea programului spațial Apollo 17: ultimul echipaj compus din astronauții americani Eugene Cernan și Harrison Schmitt a părăsit Luna, iar de atunci nici un om nu a mai pășit pe suprafața selenară.
1976: A fost inaugurat Muzeul Teatrului Național din Iași.
1989: A decedat Andrei D. Saharov, fizician rus și cunoscut disident, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
Andrei Dmitrievici Saharov (n. 21 mai 1921, Moscova – d. 14 decembrie 1989), a fost fizician, membru al Academiei de științe a URSS, de 3 ori Erou al Muncii Socialiste, Laureat al premiilor Lenin și Stalin (anulate de autorități în 1980), Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, disident și militant pentru drepturile omului.
Saharov a elaborat câteva idei fundamentale în domeniul reacțiilor nucleare de sinteză dirijate: reactorul magnetic (1950), sau tokamak-ul (în colaborare cu Tamm), cataliza muonică ale reacțiilor de sinteză (1948), folosirea radiațiilor laser pentru încălzirea deuteriului. În același an Saharov a sugerat ideea creării câmpurilor magnetice supraintense cu folosirea energiei exploziilor. Tot lui Saharov îi aparține ideea (încă neverificată experimental) preîntâmpinării ravagiilor cutremurelor prin fărâmițarea rocilor tari din focarul cutremurului cu microexplozii nucleare.
În anul 1953 i-a fost decernat gradul științific de doctor, iar după încercarea cu succes a bombei cu hidrogen a fost ales academician. Printre colaboratorii apropiați ai lui Saharov în această perioadă au fost Igor Tamm, Yakov Borisovici Zeldovici, Iuliu Borisovici Hariton.
În anul 1986 a studiat relația dintre numărul particulelor elementare în Univers și găurile negre de origine primordială. Deși aparține școlii științifice a lui Igor Tamm și Leonid Mandelștamm, Saharov se distinge printre fizicienii ruși prin gândire prodigioasă, independentă și absolut originală. În anii sovietici unele dintre ideile sale științifice erau atribuite altor oameni de știință din considerente de conspirație sau răzbunare pentru dizidență politică.
2000: A fost închisă definitiv centrala nucleară de la Cernobâl; aici, la 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie – la unul dintre reactoarele centralei a avut loc o gravă avarie, în urma căreia s–au produs puternice radiații, cu implicații ecologice resimțite și astăzi (specialiști apreciază că intensitatea radiațiilor a fost echivalentă cu 500 de bombe de la Hiroshima)
surse : www.mediafax.ro, ro.wikipedia.org, www.agerpres.ro
"Dacă înţelepciunea (prudentia) este, cum s-a spus, coroana tuturor celorlalte virtuţi, curajul este solul lor, temelia care le susţine. E de adăugat imediat că virtutea curajului nu are nimic de-a face cu temeritatea oarbă, cu tenacitatea nătângă, cu îndrăzneala nechibzuită. Riscul practicat ca hobby juvenil, plăcerea masochistă de a da cu capul în zid, euforia acţiunii nereflectate sunt opusul curajului, oricât de spectaculoasă ar fi etalarea lor. Există curaj, curaj autentic, în lumea românească de azi? Nu ştiu. Dar pot enumera manifestările care par, uneori, să-i ţină locul: furia, iritabilitatea perpetuă, obrăznicia, nesimţirea, siguranţa tâmpă de sine, şmecheria lucrativă, spiritul de contradicţie, carenţa suverană a respectului. Toate – nuanţe ale aceleiaşi confuzii: confuzia dintre „bărbăţie“ şi agresivitate, dintre curaj real, inconştienţă zgomotoasă şi proastă creştere. În acest context, românului de rând nu-i rămâne decât „tăria“ de-a supravieţui, curajul de a-şi vedea, anonim şi perdant, de treabă."(Andrei Pleşu)
Miting al Partidulului Mişcarea Populară în Piaţa Victoriei.
După începerea mitingului, Marian Preda, Daniel Funeriu şi Mihai Răzvan Ungureanu au susţinut discursuri, adresându-se celor prezenţi prin portavoce.
Marian Preda, preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară :
"Până astăzi, am strigat individual împotriva minciunii şi prostiei, acum strigăm 2.000, iar mâine vom fi două milioane. Au promis o mulţime de lucruri şi nu s-au ţinut de cuvânt. În loc de prosperitate avem o superimunitate. Singura cale este să ieşim în stradă şi să înlocuim prostia cu cinstea. Pentru asta trebuie să dăm jos acest guvern ticălos", a declarat Marian Preda, preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară.
Mihai Răzvan Ungureanu le-a spus celor prezenţi că vocea lor este "a celor care sunt oprimaţi de această guvernare bolşevică".
El i-a îndemnat pe cei prezenţi să protesteze zilnic, pentru că "aşa nu se mai poate".
"Aceste cuvinte trebuie să se audă în toată ţara", a spus Ungureanu.
"A pierit sămânţa oamenilor curajoşi? A pierit sămânţa oamenilor drepţi? A pierit sămânţa oamenilor curaţi?", i-a întrebat Ungureanu pe cei prezenţi la miting, iar aceştia au răspuns la fiecare întrebare "Nu".
Potrivit liderului FC, protestul este just şi trebuie să continue.
"Luptăm pentru noi ori pentru copiii noştri?", a întrebat Ungureanu, iar protestatarii au răspuns, în cor: "Pentru copiii noştri".
Mihai-Răzvan Ungureanu : Candidat al partidului la alegerile prezidenţiale din 2014.
Desemnarea acestuia a fost votată în unanimitate, fiind înregistrată o singură abţinere, respectiv chiar a lui Mihai-Răzvan Ungureanu.
"Cred că este nevoie de un stat eficient, puternic, care să slujească interesul naţional. Interesul naţional este să avem o naţiune sănătoasă, educată, prosperă. Interesul nostru naţional este să fim respectaţi de către toţi partenerii noştri. Nu putem să fim prosperi sau să gândim spre viitor cu instituţii de stat anchilozate, ineficiente, mediocre, lipsite de profesionalism, lipsite de resurse. Cred că un candidat la preşedinţie trebuie să aibă în atenţie politicile publice esenţiale ale statului. (...) Cred că salariile medicilor şi ale profesorilor trebuie să crească pe seama responsabilităţii pe care şi-o asumă", a declarat Ungureanu, în discursul său în calitate de candidat la prezidenţiale.
PDL : Cere conducerii Camerei o anchetă legată de activitatea de luni a Comisiei Juridice.
Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, declară că ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor de marţi a fost modificată în plen, nu stabilită la nivelul liderilor de grup, aşa cum a susţinut Victor Ponta, motiv pentru care îşi rezervă dreptul de a-l acţiona în instanţă pe premier.
"Nu am participat la nici o întâlnire formală, informală sau negociere, cu nici unul dintre liderii USL, aşa cum minte Victor Viorel Ponta, dorind să mă compromită, atât pe mine personal, cât şi opoziţia în ansamblu. Domnul Ponta minte cu cea mai mare neruşinare! Ordinea de zi a plenului se stabileşte la nivelul Comitetului Liderilor de grup şi se aprobă de către Biroul Permanent. Dovada asupra acestui lucru stau stenogramele Biroului Permanent, documente care sunt publice. Ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor din data de 10 decembrie 2013 a fost modificată şi completată direct în plen, la începerea lucrărilor, prin solicitarea Liderului Grupului parlamentar al PSD, domnul Marian Neacşu. Atunci au fost incluse pe ordine de zi 5 proiecte legislative noi, sub rezerva primirii rapoartelor de la comisiile permanente", susţine Mircea Toader, într-o declaraţie
"Nici eu şi nici colegii mei nu am intrat în posesia rapoartele respectivelor proiecte legislative! Pentru aceste motive îmi rezerv dreptul de a-l acţiona în instanţă pe Victor Viorel Ponta care vrea să mă compromită, atât pe mine personal, cât şi opoziţia în ansamblul ei", anunţă Mircea Toader.
Titus Corlăţean: Toţi pierdem din amânarea aderării la Schengen.
"Libertatea de circulaţie, care este o valoare fundamentală a UE, există. A început să existe pentru noi după 1 ianuarie 2007. Amestecăm destul de frecvent două lucruri total diferite. Imigraţia ilegală provenind din exteriorul UE este complet diferită de libertatea de circulaţie în interiorul UE. Ne-am făcut toată treaba. Am alocat peste un miliard de euro pentru securizarea frontierei, care funcţionează. Vă propun să luaţi toate rapoartele agenţiei europene Frontex pentru a vedea că 95% din imigraţia ilegală provine de la frontiera de sud, nu de la cea de est. Noi toţi, noi, românii, voi, francezii, nemţii, olandezii, care au o activitate economică importantă în această ţară, noi pierdem din punct de vedere economic din cauza acestei decizii privind aderarea la Schengen", a afirmat Corlăţean, întrebat cum percepe amânarea accesului în spaţiul de liberă circulaţie.
"Nu suntem perfecţi, dar România de astăzi este cu totul diferită de România de acum 20 de ani, 15 ani. (...) Vrem ca lucrurile să se amelioreze mai repede, dar efectiv am făcut progrese. Mai sunt multe de făcut, dar apartenenţa la familia europeană e o chestiune specială: am reparat o pagină a istoriei care a fost foarte dureroasă pentru noi, pentru români, ca şi pentru bulgari, pentru unguri, pentru cehi, slovaci şi pentru polonezi. A fost o chestiune legitimă", a spus Corlăţean.
În privinţa absorbţiei fondurilor europene, el arătat că România a înregistrat progrese în cursul acestui an, după o perioadă în care a avut o rată scăzută şi din cauza slabei pregătiri în domeniu. "Ne-am început traseul european după 1 ianuarie 2007 de o manieră mai dificilă în comparaţie cu alţii. Nu vreau să critic alte guverne, dar nu eram foarte bine pregătiţi, după semnarea Tratatului de aderare, de momentul aderării efective după ratificare. De aceea, acest domeniu al fondurilor structurale, absorbţia, n-a evoluat bine în primii ani", a susţinut Corlăţean.
El a vorbit şi despre problema romilor, punctând că este nevoie de o autoritate europeană pentru gestionarea acestei chestiuni. "Trebuie să avem o structură instituţională care să coordoneze aceste eforturi. Nu există o agenţie europeană pentru problema romilor. Poate ne gândim pe viitor să realizăm acest lucru", a spus Corlăţean.
Daniel Chiţoiu : Guvernul va promova mult mai activ în UE politicile şi oportunităţile privind investiţiile străine.
Daniel Chiţoiu a subliniat interesul Ministerului de Finanţe şi al Guvernului de a promova şi a menţine o legislaţie favorabilă investiţiilor străine şi româneşti, într-un cadru economic stabil şi predictibil. În cadrul discuţiilor, ministrul Finanţelor a evidenţiat că îmbunătăţirea colaborării dintre mediile de afaceri străine şi autorităţi, inclusiv în etapa de elaborare sau de modificare a unor acte normative de interes pentru investitorii străini, este esenţială pentru a menţine un echilibru între interesele statului şi cele ale mediului de afaceri.
Un alt subiect pe agenda discuţiilor a fost reorganizarea ANAF, lupta împotriva evaziunii fiscale şi creşterea gradului de colectare, cele două obiective de mandat asumate de către Ministerul Finanţelor Publice.
Doi membri ai CNA îi cer demisia preşedintelui Consiliului, Laura Georgescu.
Narcisa Iorga şi Valentin Jucan susţin, într-o scrisoare deschisă transmisă vineri seară, că Laura Georgescu a adus "prejudicii majore de credibilitate autorităţii pe care o conduce de un an încoace".
"Îi cerem demisia până luni, zi în care a convocat o şedinţă extraordinară a CNA, motivând public că 'nu are nicio problemă să introducă cu celeritate pe ordinea de zi dosarul Antena 2'", spun Narcisa Iorga şi Valentin Jucan. Narcisa Iorga şi Valentin Jucan enumeră şi alte motive pe care le consideră suficiente ca Laura Georgescu "să piardă definitiv" susţinerea pe care cei doi i-au acordat-o în ianuarie 2013, votând-o preşedinte al CNA.
"În conferinţa pe care a susţinut-o astăzi, 13 decembrie, în nume personal, preşedintele Laura Georgescu a demonstrat public că are carenţe în cunoaşterea legislaţiei din domeniul audiovizualului", spun Iorga şi Jucan, precizând că "ingerinţa în politica editorială nu este reprezentată de actele emise de către CNA". Cei doi invocă articolul 6, alineatul 4 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, potrivit căruia "Nu constituie ingerinţe deciziile şi instrucţiunile având caracter normativ, emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi şi cu respectarea dispoziţiilor legale, precum şi a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convenţiile şi tratatele ratificate de România".
"A tolerat încălcări ale aceluiaşi cod şi de către alţi doi membri ai CNA, care activează politic în emisiuni de televiziune, în contradicţie cu art. 2 al Codului etic", spun Iorga şi Jucan.
"Prin convocarea luni, 16 decembrie, a unei şedinţe extraordinare a CNA pentru a discuta cu celeritate dosarul Antena 2, doamna Laura Georgescu se aşează intolerabil de partea intereselor unui radiodifuzor care, în chiar ziua respectivă are programată o relansare, deşi la data de 10 decembrie, modificarea licenţei i-a fost respinsă cu 8 voturi din 10 de către membrii CNA. Noi refuzăm să luăm parte la o asemenea şedinţă, organizată sub presiune", mai afirmă Narcisa Iorga şi Valentin Jucan.
"Preşedintele CNA a acceptat că luni să fie organizată o şedinţă extraordinară pentru a include pe ordinea de zi subiectul Antena 2, ceea ce înseamnă că răspunde unor presiuni inadmisibile, indiferent de unde ar veni acestea. Ne opunem transformării CNA în Consiliul Naţional al Antenelor şi cerem demisia preşedintelui Laura Georgescu, pentru a pune capăt acestei întâmplări nefericite din istoria CNA", mai spun Narcisa Iorga şi Valentin Jucan.
Consiliul Internaţional al Parlamentarilor Evrei condamnă difuzarea colindului cu accente antisemite.
Am fost profund ofensat de difuzarea unui colind antisemit creştin la Televiziunea publică din România", a declarat congresmenul american Eliot L. Engel, preşedintele Consiliului Internaţional al Parlamentarilor Evrei (ICJP), o asociaţie cu sediul la Ierusalim creată de Knesset, de Congresul Evreiesc Mondial, de Ministerul israelian de Externe şi de asociaţia Israel Forum.
Rusia a instalat baterii antirachetă la frontierele UE.
Bild afirmă că imagini înregistrate prin satelit, confidenţiale, pe ale căror provenienţă şi dată nu le precizează, arată că un "număr cu două cifre" de baterii antirachetă de tip Iskander-M, cunoscute şi sub numele de SS-26, au fost amplasate "în ultimele 12 luni" în enclava rusă Kaliningrad, între Polonia şi Lituania, şi de-a lungul frontierei ruse cu ţările baltice. Aceste rachete de tip SS-26 pot fi dotate cu focoase convenţionale sau nucleare, adaugă Bild, iar raza maximă de acţiune este de aproximativ 500 de kilometri, un atac asupra Berlinului devenind, astfel, posibil, capitala germană aflându-se la aproximativ 527 de kilometri de Kaliningrad.
Potrivit Bild, Rusia pune astfel în aplicare o ameninţare pe care a formulat-o ca reacţie faţă de proiectul antirachetă NATO, care are la bază tehnologie americană.
Acest scut este de mai mulţi ani principalul subiect de discordie dintre NATO şi Rusia. Alianţa Nord-Atlantică îl prezintă ca având menirea să protejeze ţările europene membre de o eventuală ameninţare balistică iraniană, însă Rusia îl percepe ca pe o ameninţare la adresa securităţii sale.
SUA : Washington solicită Ucrainei să evite confruntările violente.
Ambiţionată de eşecul unui asalt al poliţiei miercuri şi de susţinerea reprezentanţilor Uniunii Europene şi ai Statelor Unite, opoziţia a chemat la noi manifestaţii masive duminică la prânz la Kiev.
"Este imperativ ca manifestaţiile din acest week-end să poată avea loc în mod paşnic", a declarat Marie Harf, purtătoarea de cuvânt adjunctă a Departamentului de Stat.
"Vom rămâne desigur atenţi la ceea ce se petrece în următoarele zile", a adăugat ea.
Mobilizarea opoziţiei a fost provocată de răzgândirea bruscă a puterii la sfârşitul lui noiembrie de a semna un acord de asociere cu Uniunea Europeană pentru a rămâne apropiată Moscovei.
Opoziţia cere demisia guvernului şi semnarea acordului.
Vineri, opoziţia a participat la o masă rotundă cu preşedintele Viktor Ianukovici, însă ulterior a denunţat un "simulacru".
"Suntem dezamăgiţi că discuţiile care au început astăzi între preşedinte şi opoziţie nu au produs niciun rezultat", a mai explicat Marie Harf.
"Am fost foarte clari: credem că guvernul trebuie să asculte manifestanţii şi că preşedintele are încă posibilitatea de a avansa pe calea către integrarea europeană", a declarat ea.
Statele Unite sunt deschis solidare cu opoziţia ucraineană. Washington a evocat de asemenea posibilitatea de a impune sancţiuni puterii lui Viktor Ianukovici.
Experţii resping temerile germanilor cu privire la migrarea românilor şi bulgarilor.
Dorothee Frings critică această abordare ca "lipsită de obiectivitate". Ea "strică climatul social", este de părere profesorul de dreptul muncii la Universitatea Niederrhein, adăugând că este extrem de important ca politicienii şi media să se abţină să abordeze problema din perspectiva "migraţia sărăciei" şi "vin ţiganii". Este vorba doar despre migrarea forţei de muncă, subliniază ea, insistând asupra facptului că "acest lucru corespunde proiectului european de piaţă deschisă".
Andreas Pott, directorul Institutului pentru Cercetarea Migrării şi Studii Interculturale de la Univesitatea Osnabrück (IMIS), este de acord că premisele abordării respective sunt nefondate. "Se mizează mult pe inducerea unei panici", subliniază el. Pott evocă mişcări migratorii măsurabile după aderarea Greciei, Portugaliei, Spaniei şi Poloniei la UE, însă insistă asupra faptului "afluxul scade după câţiva ani".
Germania a întâmpinat dificultăţi în a accepta migrarea ca un fapt, relevă el, adăugând că dezbaterea asupra imigraţiei este puternic influenţată mai degrabă de temeri decât de convingerea că migrarea poate ajuta la construirea unei societăţi. România şi Bulgaria au aderat la UE de la 1 ianuarie 2007, iar anularea în ianuarie a restricţiilor care le-au fost impuse de atunci, le va oferi cetăţenilor celor două ţări drepturi sociale şi de a munci depline, notează Potts. Mobilitatea muncii în UE nu este cu fenomen cu sens unic, avertizează el.
Germania are de câştigat de pe urma migraţiei, în contextul schimbărilor demografice, îmbătrânirii şi diminuării societăţii, "migrarea fiind necesară", este de părere expertul.
METEO
În Bucureşti, vemea va fi apropiată de normalul perioadei, astfel încât temperatura maximă va fi de 5…6 grade, iar minima se va situa în jurul valorii de -3 grade. Cerul va fi variabil la parțial noros, iar vântul va sufla slab. Dimineața şi noaptea va fi ceață.
Evenimente petrecute de-a lungul anilor, în 14 decembrie......................
1280: Prima atestare documentară a orașului Sighișoara.
1864: Este inaugurată Școala de Belle–Arte din București, înființată prin decretul domnesc.
1869: Inaugurarea oficială a clădirii Universității din București, construită între 1857-1869 după planurile arhitectului Alexandru Orăscu.
1883:S -a născut Morihei Ueshiba, fondatorul artei marțiale japoneze Aikido (d. 1969)
1900: Fizicianul Max Planck face publică noua să teorie despre natura energiei – teoria cuantelor – care va sta la baza fizicii moderne.
1910: Are loc, la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă.
1911: Exploratorul norvegian Roald Amundsen a devenit primul om care a ajuns la Polul Sud.
1918: S -a născut Radu Beligan, actor român de teatru și film, membru de onoare al Academiei Române.
1918: Pentru prima oară femeile din Marea Britanie au avut drept de vot la alegerile generale.
1946: S -a născut Aura Urziceanu, interpretă română de jazz.
În 1972, Aura Urziceanu își face debutul internațional pe scena de la Carnegie Hall (New York) cu formația pianistului și șefului de orchestră american Duke Ellington. Va mai cânta alături de alte nume importante ale muzicii de jazz, precum cântăreața Ella Fitzgerald, pianiștii Bill Evans, Ahmad Jamal și Hank Jones, șeful de orchestră Quincy Jones, trompetiștii Dizzy Gillespie și Thad Jones, saxofonistul Paul Desmond, chitaristul Joe Pass și bateristul Mel Lewis. Efectuează turnee și în Australia, Brazilia, Bulgaria, Franța, Germania, Italia, Japonia, Polonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii etc. Face parte din juriile unor concursuri internaționale desfășurate la New York și Toronto (Canada).
1946: A decedat Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, prozator român (n. 1868).
În literatură a debutat sub îndrumarea lui Titu Maiorescu, care i-a fost profesor. Primul volum, culegerea "Nuvele și schițe" i-a apărut în 1903. A urmat în 1906 "În lumea dreptății", iar în 1912, "Întuneric și lumină". În anii primului război mondial a scris, în colaborare cu A. de Herz (1887-1936), o piesă de teatru numită "Sorana". În perioada interbelică a publicat puțină proză epică.
Este cunoscut în special pentru scrierile sale pentru copii: „Puiul”, „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiță Minciună”, ș.a. S-a stins din viață în anul 1946.
1955: România a fost primită în rândul statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite.
1962: A decedat Simion Mehedinți, geograf român, membru al Academiei Române (n. 1869)
1972: Încheierea programului spațial Apollo 17: ultimul echipaj compus din astronauții americani Eugene Cernan și Harrison Schmitt a părăsit Luna, iar de atunci nici un om nu a mai pășit pe suprafața selenară.
1976: A fost inaugurat Muzeul Teatrului Național din Iași.
1989: A decedat Andrei D. Saharov, fizician rus și cunoscut disident, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
Saharov a elaborat câteva idei fundamentale în domeniul reacțiilor nucleare de sinteză dirijate: reactorul magnetic (1950), sau tokamak-ul (în colaborare cu Tamm), cataliza muonică ale reacțiilor de sinteză (1948), folosirea radiațiilor laser pentru încălzirea deuteriului. În același an Saharov a sugerat ideea creării câmpurilor magnetice supraintense cu folosirea energiei exploziilor. Tot lui Saharov îi aparține ideea (încă neverificată experimental) preîntâmpinării ravagiilor cutremurelor prin fărâmițarea rocilor tari din focarul cutremurului cu microexplozii nucleare.
În anul 1953 i-a fost decernat gradul științific de doctor, iar după încercarea cu succes a bombei cu hidrogen a fost ales academician. Printre colaboratorii apropiați ai lui Saharov în această perioadă au fost Igor Tamm, Yakov Borisovici Zeldovici, Iuliu Borisovici Hariton.
În anul 1986 a studiat relația dintre numărul particulelor elementare în Univers și găurile negre de origine primordială. Deși aparține școlii științifice a lui Igor Tamm și Leonid Mandelștamm, Saharov se distinge printre fizicienii ruși prin gândire prodigioasă, independentă și absolut originală. În anii sovietici unele dintre ideile sale științifice erau atribuite altor oameni de știință din considerente de conspirație sau răzbunare pentru dizidență politică.
2000: A fost închisă definitiv centrala nucleară de la Cernobâl; aici, la 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie – la unul dintre reactoarele centralei a avut loc o gravă avarie, în urma căreia s–au produs puternice radiații, cu implicații ecologice resimțite și astăzi (specialiști apreciază că intensitatea radiațiilor a fost echivalentă cu 500 de bombe de la Hiroshima)
surse : www.mediafax.ro, ro.wikipedia.org, www.agerpres.ro
