4 noiembrie 2013 by Viorica Crainic

Bine v- am regăsit!

 "Înainte de a ne gândi cum să  educăm, ar fi bine să lămurim ce rezultate am vrea să obţinem.  (Bertrand Russell)

Sindicaliştii de la 'Spiru Haret' au încheiat protestul din faţa Palatului Parlamentului.

Cei peste 800 de membri ai Federaţiei Sindicatelor din Educaţie 'Spiru Haret', care au pichetat luni, de la ora 11,00, Palatul Parlamentului, au încheiat la ora 14,00 acţiunea revendicativă, fără să se înregistreze niciun fel de incidente.
'Pe parcursul protestului, o delegaţie formată din şase persoane şi condusă de preşedintele federaţiei, Marius Nistor, a înmânat o scrisoare cu doleanţele protestatarilor preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului. Profesorii solicită atât alocarea a 6% din PIB pentru învăţământ, cât şi modificarea Legii Educaţiei Naţionale, aplicarea ambelor măsuri ţinând exclusiv de Parlament', a declarat Constantin Lungulescu, preşedintele Filialei Dolj a FSE 'Spiru Haret'. La acţiunea de protest au participat profesori din judeţele Dolj, Brăila, Iaşi, Teleorman, Vâlcea, Argeş, dar şi din municipiul Bucureşti.

Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti demarează o nouă campanie pentru donare de sânge.

Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti organizează campania "Donează Sânge! Fii Erou!", se arată într-un comunicat de presă.
Luni, joi şi vineri, în Holul de Onoare al Facultăţii de Medicină - UMF "Carol Davila", şi marţi şi miercuri, în Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, studenţii au ocazia să ajute persoanele ce necesită transfuzii de sânge precum victimele accidentelor, cei ce sunt supuşi unor operaţii dificile sau cei ce necesită tratamente împotriva cancerului.
Potrivit sursei citate, doar 2 % din oameni donează, iar acest proiect reprezintă atât un semnal de alarmă, cât şi un eveniment cu un puternic caracter de responsabilizare socială.
Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională Bucureşti "Prof. Dr. C.T. Nicolau" pune la dispoziţia organizatorilor cadre medicale cu pregătire în domeniu ce vor respecta normele internaţionale de igienă în timpul actului de donare. Ca măsură de siguranţă pentru pacienţii din spitalele ce vor beneficia de produsele prelevate se vor efectua o serie de teste în laboratoare de specialitate pentru a exclude contaminarea sângelui donat. Donatorii vor fi informaţi în privat dacă analizele lor nu vor fi în parametrii normali, se mai arată în comunicat.
În ultima campanie s-au adunat în doar o săptămână aproximativ 550 de donatori, ceea ce reprezintă peste 250 litri de sânge care poate fi folosit în aproape 200 de intervenţii medicale, mai arată sursa citată.

Institutul de Ştiinţe Spaţiale de la Măgurele, coordonator al unui proiect ce include culegerea de date din Marea Mediterană.

Institutul de Ştiinţe Spaţiale (ISS) de pe Platformă de Fizică de la Măgurele a coordonat cu succes un experiment din faza pregătitoare a proiectului internaţional KM3NeT - un telescop submarin care se va întinde într-un volum de 6 Km cubi în Marea Mediterană.
Potrivit unui comunicat emis luni de ISS, KM3NeT va studia neutrinii de origine astrofizică şi va fi în acelaşi timp un instrument important în căutarea materiei întunecate din Univers. Obiectivul Colaborării KM3NeT este să construiască un observator astronomic care să studieze Universul în "lumina" neutrinilor. Aceştia pot proveni din surse îndepărtate precum explozii de raze gamma, supernove sau coliziuni dintre stele ori chiar din surse necunoscute încă.
KM3NeT va folosi însuşi Pământul drept filtru şi apa mării drept instrument pentru detectarea neutrinilor. Atunci când neutrinii interacţionează cu nucleele din materia traversată produc particule încărcate a căror lumină Cherenkov poate fi detectată cu ajutorul unor fotomultiplicatori, montaţi în sfere etanşe de sticlă. 12.000 de astfel de module optice, echipate cu câte 31 de senzori optici fiecare, vor fi amplasate în Marea Mediterană pe 600 de structuri verticale de aproape un kilometru fiecare.
Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Măgurele dezvoltă proiecte de cercetare ştiinţifică în domenii precum fizica astroparticulelor, fizica energiilor înalte, astrofizică şi cosmologie, precum şi activităţi de cercetare aplicată, proiectare şi dezvoltare de tehnologii spaţiale. ISS s-a implicat în colaborări şi parteneriate de renume naţional şi internaţional (CERN-ALICE, ANTARES, KM3NeT, Pierre Auger Observatory), în programul spaţial ESA prin misiuni precum Euclid, Planck, Cluster şi în programul NAŞA cu primul experiment românesc trimis pe Staţia Spaţială Internaţională.

Gheorghe Ialomiţianu : PDL va depune la Cameră o moţiune privind situaţia economică.

"PDL a decis în şedinţa BPN să depună săptămâna viitoare la Camera Deputaţilor o moţiune simplă privind situaţia economică. Considerăm că se impune o discuţie serioasă în Parlament pe probleme foarte importante şi anume: situaţia economică, golul imens în buget şi situaţia locurilor de muncă. Teama noastră este că USL va breveta în continuare acelaşi model utilizat şi în 2013 şi anume creşterea de impozite şi taxe pentru a acoperi incompetenţa acestui Guvern şi furtul de la bugetul de stat", a precizat fostul  ministru de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu.
El a adăugat că PDL doreşte ca membrii Guvernului să vină în faţa Parlamentului cu răspunsuri foarte clare privind "redresarea economiei, bugetul pe 2014 şi modul în care consideră că vor fi create locurile de muncă cerute de români".
"Considerăm că situaţia financiară a României este foarte gravă, iar bugetul pe 2014 este greu de făcut în condiţiile în care toate măsurile luate de guvernul Ponta au fost să blocheze economia şi să-i sărăcească pe românii. Sigur că situaţia economică este gravă pentru că actualul guvern a tăiat banii de investiţii, a introdus noi impozite şi taxe, a blocat efectiv plăţile către întreprinderile care aveau contracte cu instituţii publice. Şi ne întrebăm care este cauza acestui blocaj ? O cauză găsită de PDL ar fi corupţia din instituţiile publice, de milioane de euro", a declarat deputatul PDL.
Ialomiţianu a spus că modificarea adusă legii achiziţiilor publice de ridicare a plafonului pentru achiziţii directe, prin negociere directă, a fost "plănuită de USL pentru a umple puşculiţa USL pentru alegerile din 2014"

PDL denunţă "secretomania" discuţiilor purtate de Guvern cu FMI şi consideră că actualul acord cu Fondul Monetar este unul benefic, dar este făcut pentru a se evita intrarea României în incapacitate de plată în 2015, în timp ce în 2009 România se angajă la implementarea de reforme şi ieşirea din criză, a declarat luni deputatul Gheorghe Ialomiţianu, într-o conferinţă de presă la finalul reuniunii conducerii partidului.

"PDL nu înţelege de ce discuţiile cu FMI se poartă în mare secret. Se utilizează bruiaje pentru telefoanele celor care participă la discuţii. Se foloseşte Poşta militară, atât timp cât toate discuţiile ministerului de Finanţe cu FMI privesc viaţa milioanelor de români", a declarat Ialomiţianu.
"Ne întrebăm de ce Antonescu consideră acordul cu Fondul Monetar un handicap? Credem că Antonescu a pus în paranteze acordul cu FMI pentru liniştea sa până la alegerile din 2014. PDL consideră că acordul cu FMI este benefic pentru România, pentru că altfel România ar intra în faliment în 2015. PDL nu doreşte că România să se întoarcă la anul 2008 când s-a aplicat o politică dezastruoasă pentru România şi exista riscul că România să intre în incapacitate de plată", a susţinut fostul ministru de Finanţe.
Întrebat dacă PDL va purta discuţii cu delegaţia FMI prezentă la Bucureşti, Ialomiţianu a spus că la partid nu s-a primit o invitaţie în acest sens.

"Nu am primit o invitaţie. Ştiu că în vară FMI a dorit, am avut o întâlnire. Aş fi vrut să mă întâlnesc cu Fondul Monetar. Am înţeles că nici la comisie (parlamentară de resort - n.r.) nu este cert că va fi o întâlnire. Eu le-am spus în vară că vom avea în toamnă o nouă rectificare negativă", a completat Gheorghe Ialomiţianu.

Victor Ponta: Angajarea răspunderii Guvernului se va face pe un singur proiect de lege - cel al descentralizării.

"Am stabilit foarte clar - angajarea răspunderii Guvernului se va face pe proiectul de lege privind descentralizarea acelor instituţii care în acest moment se află în subordinea ministerelor şi vor trece la consilii judeţene sau consilii locale. Mai este timp până pe 15 - 19 - am discutat cu dl Zgonea, o să discut şi cu dl Antonescu, când este ziua potrivită pentru programul Parlamentului, din câte ştiu eu este nevoie de şedinţă comună. Dar în mod sigur va fi până pe 20 (n.r. noiembrie) cel mai târziu", a declarat premierul, la finalul BPN al PSD.
Potrivit acestuia, este o decizie a CCR care spune foarte clar că e vorba de o lege.
Premierul Victor Ponta a afirmat luni că nu se poate aloca acum educaţiei 6 % din PIB, dar a arătat că există alte soluţii de finanţare pentru acest domeniu.

"Eu sunt un mare susţinător şi am făcut deja eforturi şi vom face în continuare cât mai multe alocări, cât mai multe investiţii în educaţie şi sănătate. Ştiu şi ei, cum ştim toţi, că 6 % din PIB nu se poate aloca acum, pentru simplul motiv că tot bugetul României este un pic peste 30% din PIB. Sau, sigur, am putea să-l dăm dacă dublăm toate taxele, ceea ce nu-şi doreşte nimeni în acest moment. Deci sunt şi punem bani în plus, am găsit soluţii de finanţare pentru educaţie, pentru infrastructura din educaţie, mutând bani europeni de la alte programe pe Programul Operaţional Regional exact pentru finanţarea tuturor şcolilor. Încercăm la măririle de salariu să mergem nu la toţi profesorii, ci la anumite categorii cu venituri mai mici. Există soluţii. Dacă vii cu 6 % din PIB, după aia sigur zice şi sănătatea 10%, zice şi armata 5 % şi depăşim sută la sută din PIB", a declarat premierul la sediul central al PSD, întrebat cum comentează protestele profesorilor din faţa Palatului Parlamentului.
Întrebat dacă drepturile salariale câştigate în instanţă vor fi plătite, premierul a arătat că acestea se plătesc fără niciun fel de întârziere.

"Şi de fapt aici, marea prostie, pentru că e vorba de prostie, nici măcar nu-i vorba de rea credinţă, e vorba de prostie, marea prostie a lui Boc în 2010 e că de fapt că n-a rezolvat nicio problemă, ci doar s-a împrumutat un pic de la oameni şi după ce au pierdut procesele, dăm banii înapoi, uneori îi dăm de două ori, că am şi mărit salariile şi am pierdut şi procesele. (...) Mă gândesc foarte tare să nu greşim şi noi la fel", a mai afirmat premierul Ponta.
Comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, nu a menţionat negativ România, a fost o traducere "specific românească", a declarat premierul Victor Ponta.

"Întâi, sigur că am luat şi eu în serios, după care am văzut că, evident, n-a zis aşa şi că e o traducere specific românească. Norocul meu că m-am obişnuit cu presa română, care traduce după ureche câteodată ce-a zis Viviane Reding. (...) Biata doamnă Reding n-a zis că România sau Ungaria... Dar cine a tradus asta? 'Adevărul' a tradus? Dvs. nu verificaţi niciodată dacă e o veste rea, dacă e o veste bună o verificaţi. Dacă e o traducere rea, nu o verificaţi niciodată, nu vă uitaţi pe site-ul ziarului respectiv? Eu am obiceiul să verific", a afirmat premierul Ponta.
Într-un interviu acordat publicaţiei "Die Zeit", comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, a menţionat România şi Ungaria printre ţările în care statul de drept nu este respectat sau este chiar pus sub semnul întrebării.
Social-democraţii români susţin candidatura lui Martin Schulz la preşedinţia Comisiei Europene, a anunţat luni premierul Victor Ponta, preşedinte al PSD.
Cel mai probabil acest lucru va deveni oficial cu prilejul reuniunii Consiliului Naţional al PSD, care va avea loc vineri şi sâmbătă.

"Aş vrea astăzi să discutăm şi la Consiliul Naţional să cerem eventual - nu avem o procedură prevăzută în Statut - la nivel european Partidul Socialiştilor Europeni îl va avea ca şi candidat pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene pe Martin Schulz, este o persoană pe care o cunoaştem foarte bine şi care a fost de multe ori şi în România, şi aici, la PSD. Şi cred că e bine pentru PSD, fiind unul din partidele cele mai puternice în acest moment, într-o familie politică care are deja zece prim-miniştri în Europa, să avem un candidat comun pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene", a declarat preşedintele PSD, în deschiderea reuniunii Biroului Permanent Naţional al partidului.
Reprezentanţii FMI nu au venit cu ideea majorării cotei unice de impozitare, nici nu s-au opus unei astfel de măsuri, dar nu au solicitat această, a declarat luni premierul Victor Ponta, copreşedinte al USL.

"Nici vorbă, nici nu au venit cei de la FMI cu ideea să mărim cota unică, deci nu avem ce lupte să dăm, s-or fi dat pe la televizor luptele, dar la negocieri nu, că nu au cerut aşa ceva oamenii. Nu zic că s-ar fi opus, dar ei n-au cerut aşa ceva. (...) E vorba de nişte obiective ale Guvernului care trebuie acoperite prin resursele bugetare rezultate în baza politicii fiscale. Din punctul meu de vedere, domnul Chiţoiu şi-a făcut foarte bine treaba şi astăzi la ora 17,00 vom şti exact care este rezultatul", a detaliat premierul la sediul central al PSD, întrebat cum comentează afirmaţiile preşedintelui PNL, Crin Antonescu, potrivit cărora "s-au dus lupte cu FMI pentru a nu se creşte cota unică".

Crin Antonescu: Din punctul nostru de vedere este posibilă scăderea CAS cu trei puncte procentuale.

"Din punctul nostru de vedere este posibilă (aplicarea scăderii cu 3 puncte procentuale a CAS). Poziţia finală va fi înfăţişată după ultimele discuţii. (...) Nu dorim să scădem CAS crescând alte taxe şi impozite. Noi insistăm pe scăderea CAS pentru că împreună cu menţinerea cotei de 16% încercăm să dăm un impuls economiei româneşti. Trebuie să facem ceva în această privinţă pentru că altfel vom încerca în continuare să gestionăm resursele care există, să mai adăugăm, dar banii nu au de unde veni din altă parte decât dintr-o economie care începe să se mişte", a spus Antonescu, la Palatul Parlamentului.
În ceea ce priveşte salariul minim, Antonescu a spus că acesta s-ar putea mări în două tranşe.
"Noi susţinem această mărire a salariului minim în două tranşe până la 1.000 lei", a precizat preşedintele PNL. De asemenea, Antonescu a mai afirmat că ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a avut de la PNL un mandat în legătură menţinerea cotei unice şi scăderea CAŞ în negocierile cu FMI.

"Domnul Chiţoiu, care a condus practic, a fost mandatat de premier să conducă aceste negocieri, mi-a dat toate informaţiile necesare. Cunosc toate aceste date. (...) Mandatul a fost dat în legătură cu cota unică şi în legătură cu scăderea cu 3 puncte procentuale, deocamdată a CAŞ. Este un mandat pe care domnul Chiţoiu l-a păstrat, l-a susţinut, şi pe care îl susţine în continuare", a explicat Antonescu.

Iuliu Winkler  : UDMR ar putea susţine proiectul descentralizării.

UDMR susţine proiectul descentralizării, cu condiţia să fie asigurate şi resursele financiare pentru autorităţile judeţene, a declarat luni, la Deva, parlamentarul european Iuliu Winkler, preşedintele organizaţiei judeţene UDMR Hunedoara.
"Susţinem descentralizarea, aşa cum facem de 20 de ani. (...) Susţinem acest proiect cu condiţia să avem finanţarea suficientă la nivel local. Deci, descentralizarea competenţelor să fie însoţită şi de descentralizarea resursei financiare", a afirmat liderul UDMR.
Referindu-se la fondurile care ar trebui să rămână la nivelul administraţiilor locale şi judeţene, Iuliu Winkler a exemplificat prin impozitul agricol, despre care a spus că se colectează la nivel local, dar se constituie ca venit la bugetul central. În opinia sa, acest impozit ar trebui să rămână doar la nivel local şi judeţean.
"Mi se pare firesc ca acolo unde există puterea locală aleasă, adică la consiliile judeţene, acolo să existe şi competenţele descentralizate, evident cu condiţia să existe şi o descentralizare reală a resurselor financiare', a completat Winkler.
El a arătat că, din ceea ce a remarcat până acum, există 'o bună şansă' ca parlamentarii Uniunii să susţină proiectul legii descentralizării, în condiţiile în care vor fi acceptate amendamentele depuse de UDMR.
Rectificarea negativă a bugetului, anunţată de Guvern, periclitează proiectele de investiţii publice pentru anii 2014 şi 2015, inclusiv pe cele care beneficiază de fonduri europene şi cofinanţări locale, a declarat luni, la Deva, parlamentarul european Iuliu Winkler.

"Este negativ faptul că scad cheltuielile pentru investiţii şi cele pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri europene nerambursabile, fapt ce va duce la compromiterea investiţiilor publice în anii 2014 şi 2015. (...) În Parlamentul European, am reuşit să obţinem pentru România încă un an în plus, respectiv 2016, pentru cheltuirea banilor europeni alocaţi prin Cadrul Financiar Multianual 2007-2013, însă, această prelungire de termen trebuie acompaniată de finanţarea corespunzătoare a investiţiilor publice şi de la bugetul de stat", a afirmat Iuliu Winkler.

Titus Corlăţean  : Întâlnire cu ambasadorul Azerbaidjanului la Bucureşti.

Relaţiile româno-azere, securitatea regională şi pregătirea Summitului Parteneriatului Estic care va avea loc la sfârşitul lunii la Vilnius au fost subiectele abordate de ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi ambasadorul Azerbaidjanului la Bucureşti, Farid Abdinbaiov, primit luni la MAE.

"În contextul desemnării unei noi componenţe a Guvernului Republicii Azerbaidjan, ministrul român al Afacerilor Externe a transmis şi pe această cale felicitări pentru reconfirmarea în funcţia de ministru al Afacerilor Externe a domnului Elmar Mammadiarov, adresând invitaţia pentru realizarea unei vizite la Bucureşti", detaliază MAE, într-un comunicat . Cei doi oficiali au abordat subiecte prioritare pe agenda relaţiilor bilaterale, cu accent pe continuarea dialogului politic la cel mai înalt nivel şi dezvoltarea contactelor pe linie guvernamentală, respectiv impulsionarea colaborării economice, cu prioritate în sectoarele energie şi transporturi.

Valeriu Zgonea: Anul viitor vom organiza un forum economic la Zagreb.

"Am stabilit împreună cu domnul preşedinte al Parlamentului croat ca anul viitor, împreună cu cei doi ambasadori, să organizăm un forum economic la Zagreb. România, Parlamentul României, Camera Deputaţilor se vor implica activ în acest proces. Vizita preşedintelui parlamentului Croaţiei este începutul unei colaborări fructuoase la nivelul diplomaţiei parlamentare în consolidarea relaţiilor dintre cele două state", a afirmat Zgonea, după întâlnirea cu preşedintele Parlamentului croat, Josip Leko, de la Palatul Parlamentului.
În context, el a mai spus că ambele părţi au stabilit ca la nivelul tuturor instituţiilor europene să înceapă să se lucreze împreună, să îşi armonizeze opiniile.

"Rolul minorităţilor naţionale este unul foarte important, atât cel al minorităţii croate din România, cât şi cel al minorităţii româneşti din Croaţia, sunt adevărate punţi vii între cele două state, sunt cei mai buni ambasadori culturali într-un stat şi în altul. Am estimat interese identice cu referire la colaborarea între cele două parlamente, cred că este o resursă politică insuficient folosită, mai ales când e vorba de grupul de prietenie. Croaţia are nevoie de experienţa României cu privire la activitatea Parlamentului în interiorul Uniunii Europene", a spus, la rândul său, preşedintele Parlamentului croat, Josip Leko.

ŞTIRI METEO

Marţi, 5 noiembrie 2013, vremea va rămâne mult mai caldă decât în mod normal în prima decadă a lunii noiembrie în cea mai mare parte a României. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 15 și 23 de grade, iar cele minime între 7 și 14 grade. În vestul și în nord-vestul României cerul va fi mai mult noros și temporar va ploua. În restul teritoriului vor fi  înnorări treptat, începând din orele serii, iar ploi vor fi pe arii relativ extinse în Transilvania și local în Oltenia și nordul Moldovei. Izolat, cantitățile de apă vor fi însemnate. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări la munte, în Banat, Crișana, Maramureș, Dobrogea și pe arii restrânse în Transilvania și Moldova. Izolat vor fi condiții de ceață.
În Bucureşti, vremea va rămâne caldă pentru această dată. Temperatura maximă va fi de 21…22 de grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de 11 grade. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări noaptea. Vântul va sufla slab până la moderat.

PERSONALITĂŢI

LA MULŢI ANI!

Traian Băsescu

Traian Băsescu (n. 4 noiembrie 1951, Murfatlar) este politician român, care îndeplinește din 2004 funcția de președinte al României. După ce a absolvit în anul 1976 Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanța, a urmat o carieră de ofițer în marina comercială, fiind între 1984 și 1987 căpitanul petrolierului de mare tonaj „Biruința”. În 1987 a fost detașat la Anvers, unde l-a prins Revoluția din 1989. Având după propriile spuse o avere considerabilă, la începutul anilor 90 a intrat în politică, apropiindu-se de Petre Roman și rămânând în FSN (redenumit mai târziu în Partidul Democrat) după plecarea facțiunii lui Ion Iliescu. În primele guverne postdecembriste, Băsescu a deținut poziții de conducere în ierarhia Ministerului Transporturilor. În 1996 a venit la conducerea Ministerului Transporturilor, funcție deținută sub toate guvernele CDR.
A îndeplinit funcția de Primar General al Municipiului București, din iunie 2000 până în decembrie 2004, mandatul său fiind caracterizat de numeroase conflicte cu majoritatea social-democrată din Consiliul General al Municipiului București. În 2001 a câștigat în cursul alegerilor interne președinția Partidului Democrat, înlocuindu-l pe Petre Roman. PD intrase cu 7% în Parlament. A fost co-președinte al Alianței Dreptate și Adevăr, formată din PNL și PD în 2003. În urma retragerii lui Stolojan din cursă, Traian Băsescu a devenit candidatul pentru președinția țării.
La alegerile din 2004, Traian Băsescu a reușit să îl învingă pe Adrian Năstase în al doilea tur de scrutin, după ce în primul fusese depășit de acesta. Primul mandat, început pe 20 decembrie 2004, a fost caracterizat de o relație tensionată cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, însă de o popularitate mare a lui Băsescu, sporită de reacția sa în evenimente precum Răpirea jurnaliștilor români în Irak. În decembrie 2006 și-a atras un important capital de simpatie, condamnând fostul regim comunist în Parlamentul României, pe baza Raportului Tismăneanu. La data de 1 ianuarie 2007 România a devenit membră a Uniunii Europene. La scurt timp după demiterea ministrului de Justiție Monica Macovei, în aprilie 2007, Traian Băsescu a fost suspendat din funcție, dar a fost reinstalat o lună mai târziu, după un referendum popular, în cadrul căruia a fost susținut de circa trei sferturi din electoratul prezent la vot.
La alegerile prezidențiale din 2009, a fost reales președinte al României pentru un mandat de 5 ani, învingându-l pe contracandidatul Partidului Social Democrat, Mircea Geoană. Al doilea mandat a fost marcat de efectele crizei financiare și a datoriilor, România fiind nevoită, în ciuda afirmațiilor anterioare ale lui Băsescu, să se împrumute de la Fondul Monetar Internațional. Guvernul Emil Boc a tăiat salariile bugetare cu 25% și a mărit TVA-ul. Din cauza Protestelor din ianuarie 2012, balanța puterii s-a înclinat în defavoarea lui Traian Băsescu, schimbarea guvernului Boc cu guvernul Mihai Răzvan Ungureanu neputând preveni în cele din urmă numirea unui guvern USL (PNL-PSD-PC). În iulie 2012, Parlamentul României l-a suspendat pentru a doua oară. El și-a păstrat funcția în urma referendumului din data de 29 iulie 2012, când nu s-a întrunit rata de participare necesară validării votului,[3] dar a rămas suspendat până pe data de 27 august 2012,[4] atunci când Monitorul Oficial a publicat decizia Curții Constituționale cu privire la dispută dintre partidele politice pe tema numărului populației cu drept de vot din România.[2][5][6]
Mandatele lui Traian Băsescu au fost caracterizate de o orientare pro-americană a politicii externe, el susținând rămânerea trupelor române din Irak atunci când Guvernul Tăriceanu a propus retragerea acestora. România a organizat de asemenea Summitul Nato din 2008 la București. La 1 ianuarie 2007 România a aderat la Uniunea Europeană. Băsescu a căutat să sporească importanța României la Marea Neagră și să reducă dependența energetică de Federația Rusă, susținând proiectul gazoductului Nabucco, care nu s-a materializat până în prezent. A cultivat de asemenea relația cu Republica Moldova, aceasta cunoscând o încălzire considerabilă după venirea Alianței pentru Integrare Europeană la putere. Băsescu a avut un rol esențial în menținerea unei atitudini conflictuale în politica română, stârnind numeroase controverse prin fapte și declarații publice, definitorie fiind doctrina sa a „președintelui jucător”. Relația cu presa a fost în răstimpuri una foarte tensionată

S -AU ÎNTÂMPLAT ÎN 4 NOIEMBRIE ......................

Evenimente 

    1856: În Galați începe prima conferință a puterilor europene, care consultantă problemele de navigație pe Dunăre și care înființează Comisia Statelor alăturate Dunării.
    1862: Inventatorul american Richard Gatling brevetează mitralieră.
    1869: A apărut primul număr al reputatei reviste științifice Nature.
    1873: Americanul John B. Beers a patentat prima coroană dentară din aur.
    1873: Americanul Anthony Iske a patentat mașina de tăiat carne în felii.
    1879: A fost patentată prima casă de marcat de către James J. Ritty din Dayton, Ohio.
    1890: S-a dat în folosință City and South London Railway, prima linie de metrou din lume și prima linie a metroului londonez.
    1899: Este publicată cartea lui Sigmund Freud, Interpretarea viselor
    1922: Exploratorul englez Howard Carter a descoperit mormântul lui Tutankamon, în Egipt.
    1938: George Enescu a terminat "Suita a III-a", "Săteasca".
    1948: Lui T.S. Eliot i se decernează Premiul Nobel pentru Literatură.
    1956: Invadarea Ungariei de către tancurile sovietice și instalarea guvernului contrarevoluționar condus de János Kádár; revoluția maghiară a fost declanșată la 23 octombrie iar luptele au durat până la 14 noiembrie.
    1966: Inundații în Veneția și Florența. Aproape un milion de volume din colecția de la Biblioteca Națională, documente de la Arhiva de Stat, tablouri au fost acoperite de apă.

S -a născut în.............

    1575: Guido Reni, pictor italian (d. 1642)
    1590: Gerrit van Honthorst, pictor olandez (d. 1656)
    1872: Barbu Știrbey, om politic român, președinte al Consiliului de Miniștri (d. 1946)
    1890: Klabund (Alfred Henschke), scriitor german (d. 1928)
    1900: Lucrețiu Pătrășcanu, jurist, om politic român (ministru al Justiției în perioada 1944-1948) (d. 1954, executat)
    1902: Otto Bayer, chimist german (d. 1982)
    1903: Ion Vasilescu, compozitor român (d. 1960)
    1908: Sir Joseph Rotblat, fizician polonez-evreu-britanic, laureat al Premiului Nobel 1995
    1916: Ruth Handler, inventator american. Printre produsele pe care le-a patentat se află celebra păpușa Barbie (d. 2002)
    1923: Fredy Heineken, magnatul cunoscutei firme de bere olandeză, Heineken (d. 2002)
    1933: Charles K. Kao, inginer britanic de origine chineză, laureat Nobel
    1943: Marlène Jobert, actriță franceză
    1951: Traian Băsescu, politician român, președinte al României

Decese............................... 

    1847: Felix Mendelssohn, compozitor evreu-german (n. 1809)
    1854: Anton Pann, poet, compozitor de muzică religioasă și profesor de muzică român
    1880: Étienne Mulsant, entomolog și ornitolog francez (n. 1797)
    1924: Gabriel Fauré, compozitor francez (n. 1845)
    1956: Maria Filotti, actriță româncă (n. 1883)
    1970: Tudor Mușatescu, dramaturg și romancier român (n. 1903)
    1994: Sam Francis, pictor american (n. 1923)
    1995: Ițhak Rabin, prim ministru al Israelului, laureat al Premiului Nobel (asasinat) (n. 1922)
    1995: Gilles Deleuze, filosof francez (suicid) (n. 1925)

   

Read More