GATA BRE, V-ATI CIURUIT!!! by Cristina Dana Preda

Aaaaa, ce spectacol grotesc ne-a oferit ieri PDL, n-am fi crezut in vecii vecilor!!! Stiam si banuiam ca o sa iasa prost marea lor Conventie dar sa vedem nesimtirea si oportunismul unora dintre lideri, trantite fara pic de jena in fata ochilor nostri, asta n-as fi banuit-o nicicum! Lamentabilul domn Blaga latrand ca apucatul de streche, rosu la fata-i lata si buhaita, cu ochii injectati si tulburi, cu venele gata-gata sa plesneasca, transmitand ura si dispret fata de contracandidatele lui si fata de Presedinte tarii, cu sala ovationandu-l aiurea-n tramvai, ne-a amintit desi nu simteam deloc nevoia, de paradoxul domniei sale, pe care-l stie toata lumea de altfel, adica impotriva USL, ori e mut complet, orb din nastere si surd de felul lui, ori se miorlaie pisicindu-se, ori schiauna gingas si indulgent trimitandu-le invitatii condescendente liberalilor, iar ce sa vezi, hopa-mare,  in antagonism constatam cu mirare de mare mirare, ca impotriva alor lui, adica a colegilor din PDL si a omului care l-a propulsat sa ajunga unde este el acum, impreuna si cu cateva mimoze lesinate care dandu-si ochii peste cap, il sustineau pe el ca pe un om drept, de parca contracandidatele lui erau strambe, s-au dezlantuit oameni buni, demascandu-si si fatarnicia si tradarea si mojicia... Numai privind, o clipa doar, la sarbatoarea si bucuria imensa iscata in randurile jurnalistilor vanduti, de pe posturile tv stiti dvs care, mare foc de artificii, chiuituri, sampanie si zambete de multumire, reactii declansate de victoria amara, acra, si nesarata a lui Blaga zis si pe drept si Bleaga, demonstreaza si prietenia si complicitatea pe care au avut-o si o au in continuare domniile lor... Contestatia contracandidatei lui, intai ignorata miseleste, apoi respinsa dictatorial, fuga la Modrogan cu sacii de voturi in carca-i grasa si cu calcaiele la sezutu-i labartat, in cea mai mare viteza posibila, ca un iepure fricos si las, l-au ingropat si pe el si pe distinsul lui PDL in ochii electoratului de dreapta, peste un milion de voturi pierdute, care cu regret imens, tradati si umiliti simtindu-se, le transmite si el ca si Presedintele tarii, adio si n-am cuvinte si le spune un sincer si din inima: gata bre, v-ati ciuruit!!!

Read More

Briciul.

 In 1996, odata cu mult asteptata ajungere la putere a Conventiei Democratice si a lui Emil Constantinescu, toata populatia de dreapta a Romaniei, s-a insufletit masiv in convingerile ei si toti, absolut toti credeam ca, in sfarsit a venit ceasul in care vom pleca cu totii, pe drumul bine asfaltat al democratiilor reale. Emil Constantinescu, un intelectual rasat, agreat de personalitatile momentului care chiar contau in societatea romaneasca de atunci, in frunte cu admirabilul si inegalabilul Corneliu Coposu, era un barbat care parea hotarat in descatusarea Romaniei din ghearele comunismului tarziu si avea totodata si sprijinul masiv al societatii civile, al occidentului si al cancelariilor europene. Cu mare elan si entuziasm s-au format guverne, s-au distribuit si redistribuit posturi ministeriale, mutre si figuri noi au aparut pe firmament dar rand pe rand, agitatia si frenezia s-au diminuat, putin cate putin, pana la disparitia lor totala si pe nesimtite, tiptil, hoardele de oportunisti si-au facut loc pe prima scena a tarii, pe care, dupa cum ati observat si dvs, nu au mai parasit-o nici pana-n ziua de astazi. Au fost 4 ani de dezamagiri succesive, in toate planurile si obiectivele propuse, Emil Constantinescu nereusind decat o lamentabila prestatie de Presedinte-Figurant si de deschizator de drumuri si carari innamolite, mafiote si transpartinice. Asadar, putem spune fara a gresi, ca Briciul Emil Constantinescu, a luat cu sange rece, dintr-o singura lovitura, beregata fragila, a democratiei romanesti.

Read More