Mai întâi, aflați despre mine, dragă domnule Klaus Iohannis, că sunt tânără, frumoasă și destul de deșteaptă.
Acestea fiind zise, închipuiți-vă că eșuăm pe o insulă pustie eu, dvs, dl Ponta și dl Antonescu.
Întrebarea fiecăruia dintre cei trei domni ar fi cum să mă cucerească. Iar întrebarea mea, de care să mă las cucerită.
Pe dl Ponta îl știu deja. E macho, e flecar, plagiază, minte. Totuși, când te afli pe o insulă pustie, nu prea ai de ales, așa încât rămâne în calcul.
Ar rămâne în vederile mele și dl Antonescu, chiar dacă e labil politic, poate și psihic. Din fericire, știe să-și recunoască greșelile și pare fair-play.
Singurul cu care mi-ar fi teamă să am de a face sunteți dvs, domnule Iohannis.
Despre dvs nu știu nimic, decât că sunteți neamț și vorbiți agale.
Teoretic, ați putea fi mai mincinos ca Ponta și mai supus greșelii ca Antonescu, mai înșelător și mai ipocrit decât amândoi la un loc.
Vedeți, aici e marea dvs problemă ! Nici pe o insulă pustie nu aș știi ce să fac cu domnia voastră.
Acum, ieșind din această parabolă stupidă, v-aș reaminti că nu e bine niciodată să te încurci cu oameni pe care nu îi cunoști îndeajuns. Nu e bine să pleci cu ei în călătorii, nu e bine să faci afaceri și nici să te căsătorești cu asemenea oameni.
Bănuiesc că nu e bine nici să-i votezi pentru a fi președinte de țară.
Nu știu, așadar, cum să procedez cu dvs.
Păreți echilibrat, sigur de sine, hotărât în ceea ce faceți. Totuși, ați fost și rămâneți enigmatic.
Iar cum aparențele înșeală, iar de înșelăciune suntem cu toții sătui, îmi permit să vă dau o sugestie, ca să nu-i spun sfat:
Înainte de a vă anunța candidatura, înainte de a vorbi despre Cotroceni, despre ce ați face sau nu ați face cu România, vorbiți-ne despre dvs.
Încercați să vă lăsați cunoscut, să spuneți ce vă doare, ce vă place, ce vă neliniștește, ce iubiți, ce urâți, ce visați.
E greu ? Nu puteți asta ?
Atunci, cu toată părerea de rău, nici eu nu voi putea să vă votez.
Cu sinceritate,
Elena Popa, jurnalist.
