GREVA MINERILOR DIN VALEA JIULUI - 1977

GREVA MINERILOR DIN VALEA JIULUI :1 - 3 august 1977

Greva minerilor din Valea Jiului  a avut loc între 1 și 3 august 1977, fiind una dintre mișcările de protest cele mai ample din perioada comunistă. Valea Jiului este o zonă minieră importantă a României, cu un număr mare de muncitori. Greva cea mai mare, care a precedat-o pe cea din 1977 a fost Greva minerilor din Lupeni, din 1929.


Minerii din Valea Jiului au lucrat întotdeauna în condiții foarte grele. Chiar și cu folosirea tehnologiei celei mai moderne - ceea ce nu era cazul în minele României socialiste din anii 1970 - lucrul în minele de cărbune era greu și periculos. Accidentele de mină erau destul de dese. De exemplu, pe 2 noiembrie 1972, în urma unei explozii au murit 43 de oameni la Mina Uricani.
Anul 1977 a fost un an greu pentru economia României. Urmările crizei energetice mondiale începută în 1973-74 încă erau resimțite pe deplin, iar cutremurul din 4 martie 1977 a îngreunat și mai mult situația. În pofida acestor greutăți, Ceaușescu nu a acceptat reducerea cifrelor de plan și a insistat ca toți indicatorii stabiliți anterior să fie îndepliniți.
La scurt timp după mișcarea pentru drepturile omului Charta 77 inițiată în Cehoslovacia, un protest similar, a fost organizat și în România, de dizidentul Paul Goma. La 23 martie 1977, minerul din Valea Jiului, Dumitru Blaj a plecat la București pentru a semna apelul lui Goma. Nota sa adresată scriitorului a fost citită ulterior la Radio Europa Liberă, și ca urmare, Blaj a fost criticat în fața colectivului de muncă, degradat pe post de vagonetar, apoi supraveghetor la un depozit de lemne. El a murit în anii ’80 în circumstanțe dubioase.
Pe 30 iunie 1977 a fost adoptată Legea nr. 3 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, care interzicea plata simultană a salariului și pensiei de invaliditate (erau mulți mineri care au ieșit la pensie cu grad de invaliditate III, și mai lucrau în mină), și prevedea schimbarea limitei de vârstă de pensionare a minerilor de la 50 la 52 de ani. Tot în aceeași perioadă programul de lucru a fost mărit de la 6 la 8 ore.
Minerii erau nemulțumiți și de aprovizionarea proastă cu bunuri de consum, de munca prelungită peste program (inclusiv duminicile), de condițiile de locuit și trăi precare.
Pe 14 iulie 1977, minerul Gheorghe Dumitrache („Ispitu”) a trimis un memoriu („Spinoasa mărturisire”) la CC al PCR, Ministerului Minelor și Televiziunii Române, dar nu i s-a răspuns imediat. A fost arestat după încetarea grevei din august, și condamnat la doi ani de închisoare pentru „instigare și ultraj la bunele moravuri.”
Greva propriu-zisă a început la Mina Lupeni pe 1 august 1977 și a fost încheiată pe 3 august 1977.
În primele momente, unii mineri au propus ca o delegație de-a lor să plece la București, dar s-a renunțat la această idee, poate și datorită faptului, că trenurile erau oprite. Unii șefi de sectoare au încercat să împiedice organizarea greviștilor, dar minerii au reacționat prompt, câteodată dur. Greviștii au luat legătura cu alte mine din Valea Jiului (pe vremea aceea erau 10 mine în Valea Jiului: Anina, Aninoasa, Bărbăteni, Dâlja, Livezeni, Paroșeni, Petrila, Petroșani, Uricani, Vulcan) și cu populația orașelor pentru a strânge cât mai mulți simpatizanți, și s-au adunat până la urmă în curtea Minei Lupeni, unde țineau discursuri revendicative. Cifrele provenite din surse diferite referitoare la numărul participanților variază între 10 000 și 40 000 (chiar 90 000). Cei care susțin cifrele mai scăzute greșesc, întrucât se bazează numai pe numărul de angajați, și nu iau în considerare membrii de familie și alte persoane din afară care s-au alăturat greviștilor (din simpatie sau numai din curiozitate).
Greviștii sunt organizați și conduși de câțiva lideri, în special de muncitorii Constantin Dobre, Gheorghe Maniliuc și inginerul Jurcă. Acesta din urmă se retrage în scurt timp în planul doi, lăsând conducerea în mâinile primilor doi. Din București au fost trimiși să poarte tratative doi reprezentanți de frunte ai puterii: secretarul CC al PCR Ilie Verdeț, Gheorghe Pană, președintele Consiliului Central al UGSR și ministru al muncii, și Constantin Băbălău, ministrul Minelor, Petrolului și Geologiei, cărora li se alătură șefi locali ai conducerii de partid și de stat, în special Clement Negruț, primarul și primul-secretar de partid din Petroșani. Primul secretar al județului Hunedoara, Ilie Rădulescu era în concediu la Karlovy Vary (Cehoslovacia).
Ilie Verdeț și Clement Negruț se deplasează la fața locului, dar minerii nici nu au încercat să negocieze cu ei, și au cerut să discute direct cu secretarul general. Cei doi au fost sechestrați în ghereta portarului de la intrarea nr. 2 a Minei Lupeni.
Conform relatărilor lui Constantin Dobre, Maniliuc i-ar fi amenințat cu moartea pe cei doi activiști superiori de partid, pe Verdeț chiar trântindu-l de perete de câteva ori. Ilie Verdet neagă categoric episodul sechestrării: "E o prostie… Eu nu am fost bruscat, nu am fost agresat". Ilie Verdeț a mai făcut și alte declarații importante despre începuturile grevei: "Nu a existat comitet de grevă, care să pregătească greva. Nu au fost revendicări formulate. A fost, doar, acest protest în legătură cu legea pensiilor. Comitetul de grevă s-a format în timpul desfăşurării grevei, mai ales spre sfârșit".
Între timp, se infiltrează în zonă și oamenii Securității, dar sunt deocamdată pe poziție de așteptare. Autoritățile întăresc paza obiectivelor importante din zonă, în mod deosebit a depozitelor de arme.
La insistența greviștilor, Verdeț îl sună prin telefon pe Ceaușescu, care se afla în concediu pe litoralul Mării Negre. Ceaușescu își întrerupe concediul, și se deplasează mai întâi la Craiova, apoi la Târgu-Jiu și Deva, și preia comanda trupelor de Securitate și a funcționarilor de partid, care vor fi angajate în stingerea focarului protestatar. Când Ceaușescu ajunge în curtea Minei Lupeni, numărul participanților la manifestație se dublează. Atmosfera este tensionată, dar sunt totuși voci în mulțimea care la sosirea primului om al țării strigă „Ceauşescu şi minerii!”, dar treptat se aud lozinci din ce în ce mai ascuțite, ca „Lupeni '29!” (aluzie la greva din 1929), „Jos burghezia proletară!”.

Constantin Dobre citește în fața lui Ceaușescu revendicările minerilor, constând din 26 de puncte cu caracter tipic sindicalist, referitoare la programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții. Ceaușescu prezent la fața locului timp de circa 3 ore, la început se arată refractar, la care greviștii vociferează, se aud de câteva ori huiduieli, fluierături, se scandează chiar „Jos Ceauşescu!”. El cedează până la urmă, mai ales după ce gardul depozitului de lemne se prăbușește brusc sub greutatea minerilor urcați pe el, producând un zgomot infernal și speriind pe cei prezenți. Ceauşescu promite să îmbunătățească condițiile de muncă și de trai ale minerilor, și în final este aplaudat. Un miner tânăr entuziasmat (poate un om al partidului său Securității) a propus ca lui Nicolae Ceaușescu să-i fie atribuit titlul de „miner de onoare”.

După o asemenea dezamorsare a situației, secretarul general - obosit și epuizat și el - părăsește locul în mijlocul escortei sale. Revine la Petroșani, unde s-a desfășurat un miting după moda vremii, cu urale și aplauze prelungite, în cadrul căruia nici nu s-a pomenit de greva din Lupeni.
În perioada imediat următoare grevei nu au fost represalii. S-a hotărât ca până la 31 decembrie 1977 pensionarii de invaliditate care lucrează să-și păstreze atât pensia cât și salariul. Ceaușescu a ordonat să fie satisfăcute unele din promisiunile sale, respectiv reducerea zilei de lucru de la 8 la 6 ore, aprovizionarea magazinelor din zonă a fost îmbunătățită, dar revendicările referitoare la limita de vârstă de pensionare și programul de lucru nu sunt îndeplinite.

După sărbătorirea Zilei Minerilor pe 8 august, vor începe acțiuni crunte de reprimare împotriva participanților mai activi la grevă.

În prima etapă, au fost organizate ședințe de partid și de sindicat, în care greviștii au fost catalogați drept elemente anarhiste, declasate, „oameni de nimic”, „derbedei”, „impostori”, „infractori” etc. Greviștii care erau membri de partid au fost sancționați sau excluși din PCR.

Forțele de Securitate și Miliție din zonă au fost dublate, iar după 15 septembrie au fost desfășurate unități militare (inclusiv blindate) în preajma tuturor minelor din Valea Jiului.

Organele specializate ale Securității, Miliției și procuraturii, au efectuat recunoașterea minerilor care au participat în mod activ la grevă. Au fost chemați la sediul Securității unii ingineri și șefi de sectoare pentru a identifica cu ajutorul fotografiilor și înregistrărilor filmate făcute pe ascuns a celor cu rol important în grevă. Cel puțin 600 de greviști au fost interogați la sediul Securității din Petroșani și maltratați de mai multe ori (lovituri la cap, strângerea degetelor la ușă etc.).  

Operațiunile Securității au fost conduse de generalii Emil Macri și Nicolae Pleșiță.

A urmat apoi întocmirea dosarelor penale. Se intentează procese de drept comun, cu acuzațiile de ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniștii publice, și în cazurile mai grave de lovire și vătămare corporală. Au fost întocmite 150 de dosare, și în urma proceselor au fost internați la psihiatrie 50 de protestatari, au fost condamnați la închisoare între 2-5 ani 15 greviști:

  -  Constantin Ilie, Vasile Guzu, Gheorghe Costache, Adolf Flaman, Gheorghe Dumitrache și       Gheorghe Vitez : 2 ani pentru ultraj;
  -  Petru Daragics și Ion Toderașcu: 4 ani pentru ultraj și 1,5 ani pentru vătămare corporală;
  -  Alexandru Dabelea: 3 ani pentru ultraj și 1 an pentru vătămare corporală;
  -  Ioja Sortan: 3 ani pentru ultraj;
  -  Vasile Căilă: 2,5 ani pentru ultraj şi apologia infracțiunilor;
  -  Gheorghe Maniliuc: 3,5 ani pentru ofensă adusă autorității și 3 ani pentru ultraj;
 -   Carol Nagy: 5 ani pentru ofensă adusă autorității;
 -   Cornel Silvester: 3,5 ani pentru ofensă adusă autorității, 3 ani pentru ultraj şi 10 luni pentru lovire:
 -   Petru Petaca: 4 ani pentru ofensa adusă autorității, 3 ani pentru ultraj şi 1 an pentru lovire.

Pentru majoritatea condamnaților la închisoare, pedeapsa a trebuit ispășită la un loc de muncă în afara Văii Jiului, deci deportare și muncă corecțională. Au fost siliți să părăsească domiciliul și să se mute într-o localitate desemnată de autorități cel puțin 300 de greviști, împreună cu familiile lor. Au fost concediați între 2000-4000 de mineri.
După terminarea pedepsei, cei mai mulți au rămas sub stricta supraveghere a Securității, și hărțuiți ani lungi după evenimente.

Agenți ai Securității au fost angajați ca muncitori în mine, în scop de culegere de informații, supraveghere și chiar intimidare fizică. Au fost detașați sau angajați în întreprinderile miniere din zonă foști delincvenți de drept comun. Pentru a suplimenta lipsa de forță de muncă, au fost trimiși să lucreze la exploatările miniere și militari în termeni.

Pe termen lung, organele de partid au sporit activitatea ideologică în zonă. S-au ținut lecții de ideologie comunistă obligatorii, și diverse instituții de psihologie din București, la ordinele date de conducerea centrală, au făcut mai multe teste și sondaje în Valea Jiului.

Consecințe politice

„Greva a avut un caracter pașnic, dar protestele au fost ferme, categorice. Deși ea a prezentat un caracter revendicativ, Ceaușescu a revenit asupra prevederilor din Legea pensiilor și a regimului de lucru, promițând elaborarea unui program social și de îmbunătățire a condițiilor de viață, program care s-a făcut și în mare parte înfăptuit... După părerea mea, ca participant direct la acest măreț eveniment, greva din 1977 a reprezentat cea mai reușită manifestare a forței minerilor, care, fără jertfe, dar printr-un ridicat grad de organizare, a obținut toate revendicările.” (Ilie Verdeț)

Greva a avut repercusiuni importante și asupra aparatului de partid și de stat. Au fost schimbați din funcție mai mulți funcționari de partid și de stat, atât la nivel local, județean, cât și în București.
Cazul a fost dezbătut de ședința Consiliului de Stat din 3 septembrie, care a hotărât primele destituiri, și apoi - inclus pe ordinea de zi la cererea explicită a comunistului ilegalist Alexandru Sencovici - de Plenara CC al PCR din 26 octombrie 1977. Potrivit lui Ilie Verdeț, Ceaușescu a calificat greva din Valea Jiului din 1977 drept consecință a unei propagande necorespunzătoare. „La mijloc au stat probleme de conștiință. Adică muncă de propagandă slabă, nu s-au popularizat hotărârile partidului.” - ar fi declarat secretarul general al PCR.

Ilie Verdeț nu a fost făcut răspunzător pentru evenimente. În ședințele de partid care au urmat el a dat vina pe conducătorii locali pentru „unele lipsuri”, și a pledat consecvent pentru întărirea ordinii și disciplinei în sectorul mineritului, conform „indicațiilor prețioase” ale secretarului general. La 7 martie 1978, el a fost numit în funcția de prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și președinte al Comitetului de Stat al Planificării (după ce fostul președinte al C.S.P. Mihai Marinescu a fost epurat). La data de 29 martie 1979, Ilie Verdeț este desemnat în funcția de prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste Românie.
Gheorghe Pană  a primit un „vot de blam” la Plenara CC al PCR din 26 octombrie, și a fost schimbat din funcția de ministru al minelor.

Pe plan județean și local a fost schimbat primul-secretar al județului Hunedoara, Ilie Rădulescu, primii secretari orășenești și de întreprindere, atât de partid cât și de UTC, și conducătorii de la sindicate. Clement Negruț, primarul din Petroșani a rămas în funcție, probabil datorită reușitei adunării populare organizate de el la Petroșani, imediat după terminarea grevei. Ca o altă excepție, nici conducătorii orașului Vulcan nu au fost schimbați.
Opinia publică internă și internațională primea știri foarte puține despre grevă. Nu au fost informați nici măcar membrii CC al PCR. Numărul din 5 august 1977 al ziarului Steagul Roșu nici nu pomenea de grevă, ci scria de „vizită de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în Valea Jiului”.
Pentru a împiedica scurgerea de informații, Valea Jiului a fost declarată zonă interzisă până la 1 ianuarie 1978.Totuși, cu timpul, informațiile, din păcate, uneori deformate, încep să se scurgă spre  lumea din exterior.
Conform propriei sale aprecieri, Buletinul de informare a românilor din exil (prescurtat: BIRE sau B.I.R.E.) a fost prima publicație care a relatat în detaliu despre grevă minerilor în ediția din 16 septembrie 1977.
A doua sursă de informații a fost minerul maghiar Hosszú István, participant și el la grevă, care a subliniat lipsa oricăror tensiuni cu caracter național între minerii de diferite etnii. În 1986 el a acordat lui Neculai Constantin Munteanu un interviu, difuzat de Radio Europa Liberă și publicat de Mihnea Berindei sub titlul „La gréve des mineurs roumains en 1977. Un témoignage” (în: L’Autre Europe).
22 de mineri protestatari au reușit să trimită în numele altor 800 o scrisoare („Scrisoarea minerilor din Valea Jiului” finalizată pe 18 septembrie 1977) ziarului francez Libération, care a publicat-o în 12 octombrie 1977. O variantă prescurtată a acestei scrisori a fost publicată și în revista "Lupta"din 22 martie 1987.
Există și o a doua scrisoare a minerilor din Valea Jiului, apărută în 1984 în "Cuvântul românesc", semnată de „grupul de ingineri și muncitori mineri din Valea Jiului” care abordează și aspecte politice (inclusiv de politică internațională).

Liderii grevei și soarta lor ulterioară.
Constantin Dobre
Imediat după grevă, minerii i-au păzit locuința, ca să nu fie arestat, dar până la urmă a fost mutat forțat la Craiova, și angajat ca muncitor necalificat la Întreprinderea de Reparații Auto (IRA). Mai multe surse afirmă că a fost racolat de Securitate. Conform relatărilor lui Ilie Verdeț, în noiembrie 1977, Dobre era deja student la Academia Ștefan Gheorghiu, trimis de Inspectoratul Ministerului de Interne Craiova. Teodor Rusu (secretar cu probleme de propagandă la Comitetul municipal de partid, responsabil pentru zona estică a Văii Jiului, pentru orașul Petrila și pentru minele Lonea și Petrila) afirma pe baza unei discuții purtate cu Gheorghe Pană în vara anului 1978, la stațiunea Neptun, că Dobre ar fi avut o încercare nereușită de a-l vedea pe Ceaușescu, pentru a-i reproșa neîndeplinirea tuturor revendicărilor minerilor, dar a fost pasat la ministrul Muncii, Gheorghe Pană.
În anii 1980 a terminat la fără frecvență cursurile de economie ale Academiei Ștefan Gheorghiu (care pregătea activiști de partid), unde vine în contact cu Virgil Măgureanu, viitor șef al SRI. În zilele revoluției din decembrie 1989 a încercat să se implice în desfășurarea evenimentelor, dar nu a reușit să ocupe nici o funcție importantă.
Pompiliu Prip – avocatul minerilor în procesul reabilitării celor condamnați în 1977 – a afirmat, că Dobre s-a întors în Valea Jiului după fuga dictatorului, dar a avut a o primire rece din partea minerilor, și a plecat la București, unde a apărut pe 23 decembrie la televiziune, și „a vorbit în numele minerilor”.
În 1990 a fost numit casier al ambasadei României de la Londra.

În ianuarie 2007 intervine la Comisia Tismăneanu, care întocmise un raport în care era menționat decesul lui. În august 2007 sunt date publicității informații din dosarul de urmărire al lui Constantin Dobre (nume de cod „Dodu”). În 5 decembrie 2007, Dobre a publicat o scrisoare deschisă în care respingea afirmațiile lui Miron Cozma, conform cărora cel din urmă ar fi fost unul dintre conducătorii grevei din 1977.

Gheorghe Maniliuc
A fost arestat și interogat de Securitate. Dosarul său enumeră și antecedentele penale, conform cărora Maniliuc mai fusese condamnat la trei luni închisoare în 1953 pentru vătămare corporală, iar în 1968, la un an și jumătate pentru furtul unei motociclete, cu care a făcut un accident, și a rămas invalid. După grevă, a fost condamnat la trei ani și jumătate închisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri și ofensă adusă autorității, cu executarea pedepsei la locul de muncă. A fost despărțit de familie, care s-a întors în județul Suceava. La terminarea pedepsei a vrut și el să se întoarcă în satul natal, dar a murit în împrejurări suspecte.
Pe lângă Dobre și Maniliuc mai sunt menționați ca lideri ai grevei: inginerul Jurcă (care după primele momente ale grevei a preferat să treacă în panul doi), și o femeie – „șefa tineretului comunist din Lupeni” - care ar fi fost și ea închisă ulterior.
În aprilie 1990, Curtea Supremă de Justiție a casat sentințele de condamnare ale minerilor pronunțate de Judecătoria Petroșani la 16 și 17 septembrie 1977.
surse : (ro.wikipedia.org/wiki/Greva_minerilor_din_Valea_Jiului_din_1977)‎

Read More

20 iulie 2013 by Viorica Crainic

Bine v - am regăsit!"

"Atâta timp cât mai putem zâmbi, cauza nu-i încă pierdută." ( William Shakespeare)

Preşedintele Traian Băsescu : Întrevedere cu delegaţia FMI, CE şi BM.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat,  ieri, la începutul întrevederii cu delegaţia FMI, CE şi BM :

"Doresc să vă mulţumesc că aţi acceptat să începem discuţiile pentru un nou acord. Vă mulţumesc dumneavoastră şi instituţiilor pe care le reprezentaţi".

"Convingerea mea este că, deşi România este reechilibrată macroeconomic urmare a măsurilor din 2010, aceste echilibre încă sunt fragile. De aceea cred că unul dintre principale obiective ale noului acord trebuie să fie continuarea consolidării macroeconomice. Fără acest element nu putem previziona o creştere durabilă şi continuă fără sincope".

"Cred că trebuie să ne propunem ca acest nou acord să ne creeze condiţii de acces în eurozonă. Şi aici vreau să fiu foarte clar. Cele cinci criterii de la Maastricht nu sunt foarte departe de noi, trei sunt îndeplinite, celelalte două sunt relativ aproape, marea noastră problemă este legată de competitivitatea sectorului de stat".
"Nu am nicio îndoială că la finalul acestui nou acord faţa României va fi schimbată din punctul de vedere al competitivităţii".

La rândul său, reprezentantul FMI, Andrea Schaechter, a apreciat "succesul" în reducerea dezechilibrelor macroeconomice, obiectiv urmărit de precedentul acord şi care trebuie menţinut şi în noul acord.
Reprezentantul Comisiei Europene, Istvan Szekely, i-a mulţumit şefului statului pentru rolul personal jucat în implementarea celor două acorduri anterioare, adăugând că este de acord cu acesta în privinţa obiectivelor cheie.

Mihai Răzvan Ungureanu :  Justiţia în România funcţionează.

Fostul ministru de Externe Mihai Răzvan Ungureanu a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, comentând reţinerea lui Omar Hayssam, că acest caz e exemplar pentru modul în care clasa politică a devenit complice la devalizarea industriei, menţionând că Justiţia funcţionează şi că este mândru de cei din SIE.
"Cazul lui Hayssam este exemplar pentru felul în care o parte a clasei politice româneşti a devenit complice alături de pseudo afacerişti gen Omar Hayssam, la devalizarea, la părăginirea industriei României. E timpul să facem un inventar al acestor lucruri: a modului cum au fost privatizate anumite societăţi, a felului cum au fost demontate şi vândute bucată cu bucată", a afirmat Mihai Răzvan Ungureanu.
"În primul rând, faptul că s-a întâmplat acest lucru certifică că justiţia în România funcţionează şi nu există faptă împotriva legii care să nu fie pedepsită. Finalul este în conformitate cu decizia justiţiei, acest lucru arată că statul român este puternic şi instituţiile urmăresc şi îşi îndeplinesc atribuţiile", a precizat Mihai Ungureanu.
"Acest lucru mă face mândru de eforturile pe care foştii mei colaboratori îl fac în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu", a adăugat Ungureanu.

Cătălin Predoiu: Extrădarea lui Hayssam, acţiune de bun augur pentru funcţionalitatea statului.

Prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei, a afirmat, vineri, că extrădarea lui Omar Hayssam reprezintă o acţiune de bun augur pentru ideea de funcţionalitate a statului român, combaterea corupţiei şi a terorismului, adăugând că, deşi "a stat prea mult la Senat", legea de ratificare a Tratatului de extrădare dintre România şi Siria a fost adoptată într-un final.
"Tratatul de extrădare cu Siria s-a semnat la 10 noiembrie 2010. Proiectul legii de ratificare a fost adoptat de Camera Deputaţilor la 19.04.2011. Senatul, Camera decizională, l-a adoptat la 8.05.2012. În opinia mea a stat prea mult la Senat, unde preşedintele Comisiei de politică externă era domnul Titus Corlăţean, dacă nu mă înşel. Dar, mai bine mai târziu, decât niciodată. Extrădarea cetăţeanului Omar Hayssam e de bun augur pentru ideea de funcţionalitate a statului român şi combaterea corupţiei şi terorismului", a scris pentru un site de socializare Predoiu, semnatar în calitate de ministru al Justiţiei al Tratatului de extrădare cu Siria.

Vasile Blaga  : Minciunile lui Ponta nu vor mai ţine mult.

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, ieri, la Timişoara, că premierului Victor Ponta "îi este frică de venirea în ţară a lui Omar Hayssam", susţinând că, în 2005, când cei trei jurnalişti au fast răpiţi, Ponta şi Adrian Năstase "furau împreună România".
Referitor la afirmaţia lui Victor Ponta potrivit căreia Vasile Blaga era ministru de Interne pe vremea când cei trei jurnalişti au fost răpiţi, liderul PDL a spus : "Acest procuror ratat (premierul - n.r.), pentru că din activitatea lui profesională nu s-a reţinut nimic, ba, s-a reţinut totuşi ceva şi anume mai multe semne de întrebare ridicate de moartea unui prieten, Cristian Panait. Deci acest procuror ratat nu ştie că Ministerul de Interne şi structurile lui nu pot să vă urmărească pe niciunul dintre dumneavoastră fără un mandat. Atunci nu aveau un asemenea mandat. Numai că lui Ponta îi e frică de venirea în ţara a lui Omar Hayssam". Preşedintele PDL a adăugat că premierul Victor Ponta era şeful Corpului de Control al Guvernului Adrian Năstase când cei trei jurnalişti au fost răpiţi, în 2005.
"El (Victor Ponta) era şeful Corpului de Control al lui Năstase atunci şi furau împreună România. Mulţi PSD-işti sunt implicaţi. Şi lucrurile astea le-am văzut şi eu în media. Sunt lucruri legate de privatizări şi lui Ponta îi e frică", a spus Blaga.
Totodată, liderul PDL consideră că venirea în ţară a lui Hayssam este de bun augur şi demonstrează că "nimeni nu scapă de braţul legii".
"E de foarte bun augur venirea lui Hayssam. Asta demonstrează că perseverenţa îşi arată roadele. Vă aduc aminte că nu aveam acord de extrădare cu Siria, dar între timp Parlamentul a aprobat legea prin care cele două state acceptă extrădările şi demonstrează un lucru clar: nimeni nu scapă de braţul legii, dacă o instanţă s-a pronunţat:", a conchis Blaga.
Referitor la situaţia actuală a ţării, Vasile Blaga a declarat : "Execuţia bugetară pe primele şase luni demonstrează clar dezastrul spre care se îndreaptă România (…) Mulţi oameni îşi pierd locurile de muncă. În campania electorală USL s-a angajat să creeze un milion de locuri de muncă, acum vorbeşte de un milion de locuri de muncă în opt ani. În realitate sunt cu 34.000 de locuri de muncă mai puţin, în România, în condiţiile în care în această perioadă se angajează sezonieri. Ieri s-au anunţat disponibilizări la Poşta Română, nu se ştie câţi oameni vor fi daţi afară de la CFR. În ţară sunt greve peste tot, vedeţi ce se întâmplă în Valea Jiului. Ponta are forţa de a nu prezenta situaţia clară din ţară. Ramuri întregi din economie, din păcate dispar, uitaţi-vă la metalurgie. Nu se simte bine, din păcate Galaţiul, tot ce înseamnă industria chimică este la pământ. Sunt probleme mari în toată economia României".
"Asta e situaţia reală a României, iar minciunile lui Ponta nu vor mai ţine mult, pentru că oamenii simt pe pielea lor nivelul scăzut de trai, scumpirea gazelor care va trage după ea facturile mari la iarnă".

Victor Ponta : Ştiam de câteva luni de operaţiunea de aducere în ţară a lui Hayssam.

Premierul Victor Ponta a declarat ieri, că  a fost tot timpul la curent cu demersurile de aducere în ţară a lui Omar Hayssam şi că Preşedinţia nu se numără printre instituţiile implicate în această operaţiune, pentru că nu are nicio atribuţie legală în acest sens.
"am fost tot timpul la curent cu operaţiunea de aducere în ţară a lui Omar Hayssam. Am aprobat şi am avizat tot sprijinul logistic pentru efectuarea acestei operaţiuni. Ştiam de câteva luni de această operaţiune", a declarat Victor Ponta. Premierul a mai spus că instituţiile care au colaborat la aducerea lui Hayssam în România sunt SRI, SIE, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei.
"Acestea sunt instituţiile care au colaborat foarte bine şi le felicit. Eu nu cunosc vreun rol al Preşedinţiei, în afară de acela că a dat un comunicat de presă.  S-ar putea să fie neplăcută pentru cei care s-au trezit vorbind în somn azi dimineaţă", a mai spus Victor Ponta.
"L-am auzit pe Blaga, care vorbea «ce bine că aflăm cum a plecat». Păi era ministru de Interne pe vremea aia, nu eram noi, el era. Poate află şi el după cinci ani, ca ministru de Interne, mă rog, dar Blaga este un monument de lipsă de tact, ca să nu spun mai mult. Deci, aflăm şi noi, în 2006, în afară de caporalul Blaga, cine a mai fost de vină că s-a putut întâmpla aşa ceva", a spus Ponta.

PNL Covasna :  Există "o serie de nesincronizări" pe plan judeţean în USL.

Liderul PNL Covasna, Marius Obreja a declarat, vineri, că există "o serie de nesincronizări" pe plan judeţean în USL, dar este de acord cu liderul PSD Covasna, Horia Grama, că acestea trebuie rezolvate prin dialog.
"Sunt de acord că trebuie să discutăm problemele ivite şi să le lămurim. Noi am fost mereu deschişi la dialog. Lucrurile merg din ce în ce mai greu, iar dacă problemele persistă, voi lua în considerare şi varianta suspendării protocolului pe plan judeţean. Evident, voi respecta toate procedurile, anunţând iniţial conducerea centrală a partidului", a spus preşedintele PNL Covasna. Obreja a afirmat că PNL Covasna nu a avut la nivel local niciun fel de dialog cu PC, iar în ceea ce priveşte PSD, "cel puţin pe perioada Guvernului Ponta 2", colaborarea este "din ce în ce în mai slabă".
În replică, preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, a atras, vineri, atenţia preşedintelui PNL Covasna, Marius Obreja, că dacă liberalii au "nemulţumiri în problemele judeţene", să le discute în cadrul USL, nu să "arunce tot felul de poveşti" prin presă.

Minerii  din Valea Jiului au renunţat la protest.

Minerii blocaţi în subteran în minele din Valea Jiului au renunţat la protest, vineri seară, după ce le-a fost prezentat contractul semnat între SNIMVJ şi CEH, potrivit căruia societatea va putea vinde cărbune până la sfârşitul anului la preţul stabilit prin algoritmul impus de legislaţia europeană.
Potrivit preşedintelui Sindicatului "Huila", Domokos Laszlo, cei aproximativ o mie de mineri de la cele trei unităţi din Valea Jiului - Petrila, Paroşeni şi Uricani - au renunţat la protest şi au ieşit la suprafaţă. El a spus că noul director al Societăţii Naţionale Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ), Aurel Anghel, le-a prezentat ortacilor contractul prin care societatea va putea vinde cărbune până la sfârşitul anului, fiind vorba despre 220.000 de tone, iar preţul cu care se va face livrarea este cel stabilit prin algoritmul impus de legislaţia europeană.
Directorul SNIMVJ, Petre Drăgoescu, a demisionat, vineri, din funcţie, după ce Guvernul a decis ca societatea să treacă, de săptămâna viitoare, în subordinea Ministerului Energiei, ea urmând să fie condusă de un reprezentant PSD. Drăgoescu a fost înlocuit în funcţie de Aurel Anghel, directorul Minei Paroşeni şi membru PSD, fiind cumnatul deputatului PSD de Valea Jiului Cristian Resmeriţă.

Sindicatele din învăţământ  :  Proteste după începerea anului şcolar.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) i-a atras atenţia premierului Victor Ponta, în scrisoarea deschisă, asupra problemelor cu care se confruntă sistemul de învăţământ şi a propus totodată mai multe soluţii. "În condiţiile în care de aceste domenii fundamentale depide poziţia pe care România o va ocupa în viitor într-o lume tot mai globalizată, aflată într-o permanentă schimbare, Guvernul României trebuie să identifice soluţii pentru salvarea învăţământului românesc, chiar dacă situaţia economiei naţionale nu este dintre cele mai bune. Domnule Prim–Ministru, în situaţia în care Guvernul nu îşi va manifesta expres intenţia de a soluţiona problemele majore care afectează sistemul de învăţământ preuniversitar şi salariaţii acestuia, nu este exclus, conform semnalelor pe care le primim de la membrii noştri de sindicat, să recurgem la acţiuni de protest, după începerea anului şcolar", se arată în scrisoarea depusă vineri la Guvern. Sindicaliştii FSLI solicită respectarea Legii educaţiei, în sensul acordării, începând cu anul 2014, a minimum şase la sută din PIB pentru Educaţie şi a minimum unu la sută pentru Cercetare, precum şi creşterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învăţământ din totalul cheltuielilor de personal din sectorul public.
"La ora actuală, nu cred că mai sunt unităţi de învăţământ în care să se respecte normativele de încadrare pentru personalul nedidactic. Acestă categorie de personal, care de cele mai multe ori este trecută cu vederea, asigură funcţionarea unităţilor de învăţământ. Fără acestea, atât cadrele didactice, cât şi elevii nu şi-ar mai putea desfăşura activitatea în condiţii decente. Sper ca primul ministru, Victor Ponta, să ţină cont de cele peste 40.000 de semnături şi să dea curs cererilor noastre", a declarat preşedintele FSE "Spiru Haret", Marius Nistor.

Ministerul Educaţiei : Peste 1.200 de posturi didactice în universităţile de stat, scoase la concurs.

"Este vorba despre 1.262 de posturi scoase la concurs, care au fost aprobate joi de Guvern. Practic, de astăzi (vineri,19 iulie ), este deschis concursul", a declarat, ministrul delegat pentru învăţământ superior, MihneaCostoiu. Potrivit anunţului publicat în Monitorul Oficial, posturile - de asistent universitar, şef de lucrări, lector, conferenţiar, cercetător ştiinţific şi profesor universitar - sunt scoase la concurs de către instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru ocuparea lor pe durată nedeterminată.
Cele mai multe posturi, peste 110, sunt scoase la concurs la Universitatea Bucureşti.

Ministerul Energiei : Peste 90% din fondurile europene gestionate au fost contractate.

Ministrul Energiei, Constantin Nită, a declarat ieri, în staţiunea Buşteni unde a fost semnat un contract privind construirea unei staţii de cogenerare cu biomasă lemnoasă care va produce căldură şi energie electrică. :  "La Axa 4 energie de care ne ocupăm noi, din totalul de contractat, 628 de milioane de euro, în momentul de faţă avem contractat 93 la sută. Eu spun că este o performanţă, este un lucru foarte bun, urmând ca proiectele care au fost selectate pe măsură ce sunt puse în practică să primească banii necesari". "Îi încurajez pe toţi investitorii să apeleze la sistemul de producere a energiei electrice pe bază de biomasă".
Potrivit lui Constantin Nită, cele mai multe dintre proiectele pe fonduri europene sunt proiecte care vizează generarea de energie fotovoltaică şi eoliană, numărul proiectelor axate pe generarea de energie pe bază de biomasă fiind mai puţine.

Ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură : Pădurile din România au fost distruse cu complicitatea multor angajaţi silvici.

Ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură, Lucia Varga a declarat, ieri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, că a început curăţenia în sistemul silvic, urmând să fie prezentate săptămâna viitoare rapoartele de control ale inspectoratelor silvice teritoriale.
"Am început curăţenia în sistemul silvic, dar suntem numai la început de drum. Vom prezenta săptămâna viitoare rapoartele de control ale inspectoratelor silvice teritoriale. Vinovaţi sunt nu numai pădurarii şi şefii de ocoale, pentru că s-au făcut tăieri necontrolate cu cârdăşia foştilor directori. Romsilva a luat primele măsuri până în 15 iulie, aşa cum am dispus, şi a identificat primii vinovaţi. O parte dintre angajaţii inspectoratelor silvice nu îşi fac treaba cum ar trebui, încă se fac că fac controale, iar aceştia vor trebui să plece. Problemă majoră pe care o avem este că trebuie să facem plângeri penale şi în interiorul instituţiilor, nu numai împotriva celor care au făcut tăierile ilegale. Din păcate, pădurile din România au fost distruse cu complicitatea multor angajaţi silvici", a spus Varga.
"Există această imagine că tot personalul silvic este implicat în astfel de fapte de corupţie. Cei care îşi văd de treabă, trebuie să ne îndreptăm atenţia şi asupra lor şi avem în dezbatere legea privind statutul personalului silvic, iar cei care sunt de bună-credinţă va trebui să avem grijă de ei, să îi protejăm. Cei care sunt de rea-credinţă trebuie să plece din sistem. Dacă nu îndrăgeşti pădurea şi nu o respecţi, nu ai ce căuta în domeniul silvic", a subliniat Lucia Varga.

MAI : Corpul de control  nu a putut dovedi dacă şefi din IGPR au primit cadouri.

Potrivit unui comunicat remis ieri de Ministerul Afacerilor Interne, ancheta în cazul listei de cadouri pe care apăreau numele mai multor şefi din Poliţia Română a fost finalizată după ce ofiţerii Corpului de Control ai ministrul Afacerilor Interne au audiat toate persoanele implicate şi au analizat mai multe înscrisuri.
Anchetatorii au stablit că lista respectivă a fost întocmită de şeful Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO), comisarul-şef Aurelian Pavel, în decembrie 2009, iar având în vedere faptul că, de atunci, au trecut mai bine de trei ani şi jumătate, nu s-a mai putut dovedi dacă peştele şi băuturile alcoolice au mai fost trimise la Bucureşti.
"Având în vedere perioada de timp care a trecut de la momentul realizării acelui înscris, echipa de control nu a putut stabili cu certitudine dacă respectivele produse au fost trimise şi primite de către ofiţerii nominalizaţi. În acest context, controlul intern nu poate reţine în sarcina vreunuia dintre cei menţionaţi în înscrisul respectiv comiterea unor fapte de corupţie", se arată în comunicatul MAI.
"Pentru eliminarea oricăror suspiciuni care ar putea plana asupra probităţii morale a ofiţerilor menţionaţi în acel înscris, propunerea Corpului de control al ministrului a fost aceea de a trimite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie raportul cu rezultatele acestei verificări, în vederea continuării cercetărilor", mai informează MAI

Angela Merkel : Germania nu îşi spionează cetăţenii.

În cadrul ultimei conferinţe de presă, la Berlin, înainte de pauză de vară, Merkel, care mai are două luni până la alegerile legislative, a încercat să liniştească spiritele în Germania, în urma dezvăluirilor fostului consultant al NSA Edward Snowden.
 "Vreau să vă spun imediat şi foarte direct că cel ce a venit aici astăzi aşteptându-se să prezint rezultatele investigaţiilor a venit cu aşteptări greşite", a spus cancelarul, promiţând că Berlinul va continua să exercite presiuni asupra Statelor Unite, dacă este necesar, pentru a face lumină în legătură cu activităţile de spionaj efectuate în Europa.
"Prima mea datorie este de a face tot ce trebuie pentru ca pe teritoriul german să fie aplicat dreptul german", a spus ea, în timp ce, conform dezvăluirilor lui Edward Snowden, Statele Unite au spionat cetăţeni germani. Subiectul este foarte sensibil în Germania după experienţele dureroase din timpul dictaturilor nazistă şi comunistă. Potrivit unui sondaj al Deutschlandtrend publicat vineri, mai mult de două treimi dintre germani (69%) sunt nemulţumiţi de reacţia Guvernului lor în cazul PRISM. Însă subiectul nu are niciun impact asupra intenţiilor de vot.

Ungaria : Taxele de criză impuse  companiilor ar putea rămâne în vigoare încă un deceniu.

Taxele de criză impuse de Ungaria companiilor din unele sectoare economice, precum energetic, retail, bancar şi telecomunicaţii, ar putea rămâne în vigoare încă un deceniu, astfel încât să permită statului ungar să-şi reducă îndatorarea la 50% din PIB, a declarat premierul ungar, Viktor Orban, într-un interviu acordat cotidianului american Wall Street Journal.
"Când ai probleme, când vecinii tăi sunt loviţi şi ei de criză, nu funcţionează implementarea unor politici economice standard. Sunt necesare măsuri cu ţinte clare. Oamenii afirmă că astfel de politici sunt neortodoxe. Dacă ai o perspectivă mai pozitivă, sunt inovative. În orice caz au ţinte clare", a spus premierul.
Întrebat dacă  diversele taxe de criză trebuie să rămână active până la reducerea îndatorării, premierul a răspuns: "Sistemul de taxe cu ţinte - da".

Grecia : Evaziunea fiscală din marile staţiuni  depăşeşte 80%.

Divizia de delicte finaciare a Ministerului de Finanţe - SDOE a derulat o primă serie de 1.088 inspecţii între 15 iunie şi 15 iulie la restaurante, facilităţi pentru sporturi acvatice şi pe plajă, hoteluri şi alte afaceri. În total, autorităţile elene au aplicat 2.473 de amenzi.
Inspectorii au descoperit că firmele din aceste staţiuni au raportat în scopul plăţii de taxe costuri de construcţie mai mici decât cele reale şi tarife de cazare sub cele percepute clienţilor. De asemenea, unele spaţii de cazare au fost declarate drept case rurale de dimensiuni mici, pentru a beneficia de tarife mai reduse la energie, în timp ce unii proprietari nu au declarat deloc activitatea turistică.
Rata evaziunii fiscale din staţiunile turistice din Grecia este în continuare ridicată, atingând maxime de peste 80% în insulele Rhodos şi Zakynthos, chiar dacă s-a mai redus faţă de anul trecut, când au fost înregistrate şi cote de 100%, arată controale derulate în ultima lună de autorităţile elene.
Evaziunea fiscală este considerată de creditorii internaţionali şi de analişti ca una dintre problemele majore ale Greciei, o piedică pentru ieşirea ţării din criză economică severă.

SUA : Detroit în faliment.

"Declararea falimentului este unica soluţie care va permite oraşului Detroit să redevină stabil şi viabil", a declarat Rick Snyder, guvernatorul statului Michigan. Detroit, care a devenit joi cel mai mare oraş american intrat în faliment, este în prezent un simbol al sărăciei şi violenţei urbane. Imaginile oferite de oraşul în care s-a născut automobilul sunt grăitoare. După plecarea firmelor producătoare de automobile, în prezent oraşul numără 78.000 de clădiri abandonate. Pentru o perioadă de timp o adevărată bijuterie a industriei, Detroit a pierdut jumătate de populaţie în 60 de ani, iar marile grupuri au abandonat în mod treptat oraşul, o lovitură grea pentru veniturile sale fiscale.
Potrivit autorităţilor locale, valoarea totală a datoriilor oraşului se ridică la 18,5 miliarde de dolari.

Papa Francisc, hotărât să accelereze reformele la Vatican.

Papa Francisc a instituit ieri, o comisie pentru a examina măsurile care trebuie adoptate în vederea ameliorării "structurilor economico-administrative" ale Sfântului Scaun, confirmând o accelerare a reformelor la Vatican, a anunţat purtătorul său de cuvânt. Comisia va începe lucrările la începutul lunii august şi îi va prezenta lui Francisc direct propunerile sale. Această comisie de opt membri - şapte experţi laici şi un singur cleric - va avea mandat "amplu" şi "nu se va substitui" miniştrilor de la Vatican, care îşi vor păstra competenţele, a spus părintele Lombardi. Obiectivul este "de a evita risipirea resurselor economice, de a favoriza transparenţa în procesul de achiziţionare a bunurilor şi serviciilor, de a perfecţiona administrarea patrimoniului mobilier şi imobiliar", a precizat secretarul de Stat, citat într-un comunicat. Comisia instituită de un document semnat de mâna Papei,  va colabora cu grupul consultativ de opt cardinali de pe cinci continente format în mai pentru a-l sfătui pe Papa Francisc.

ŞTIRI METEO

 

 

DUMINICĂ 21 IULIE  2013.

Vremea se va răci la nivelul întregii ţări. În Oltenia, Muntenia şi la munte temporar înnorările vor fi accentuate şi local se vor semnala averse şi descărcări electrice. În restul teritoriului cerul va fi variabil, cu unele înnorări ziua în Dobrogea, Moldova şi Transilvania, unde doar izolat vor fi ploi de scurtă durată. Vântul va sufla în general moderat. Temperaturile maxime vor avea valori de la 20 de grade în nordul Moldovei până la 31 de grade în sud-vestul Olteniei, iar cele minime se vor situa, în general, între 8 şi 18 grade. Presiunea atmosferică va fi în creştere în sud-vest, iar în rest nu se va modifica semnificativ.

PERSONALITĂŢI

Francesco Petrarca

Francesco Petrarca (n. 20 iulie 1304, Incisa/ Arezzo - d. 19 iulie 1374, Arquà/Padova) a fost un prozator, poet și umanist italian din secolul al XIV-lea, unul din cei mai importanți poeți lirici ai literaturii italiene. În special formă perfectă a sonetelor sale s-a impus și în afara spațiului de limbă italiană, influențând lirica europeană ("Îl Petrarchismo"). Pe lângă cunoașterea profundă a autorilor clasici și a limbii latine, operele sale scrise în "volgare" au jucat un rol precumpănitor în dezvoltarea limbii italiene vorbite într-o limbă literară. Prin convingerea sa asupra strânsei legături între cultura clasică și învățătura creștină, Petrarca a contribuit la dezvoltarea umanismului european, care reunește aceste două ideale. Alături de Dante Alighieri, Petrarca este unul din principalii precursori ai Renașterii. În jurul anului 1330, dedicat carierei ecleziastice, devine capelanul cardinalului Giovanni Colonna, ce aparținea unei ilustre și influente familii romane. Întreprinde numeroase călătorii prin Italia, Franța, Olanda și Germania. La Liège descoperă două Orații ale lui Cicero. Paralel cu formația sa culturală, se angajează și în activitatea politică, inițiind campania pentru întoarcerea sediului pontifical de la Avignon la Roma. La Napoli, sub patronajul regelui Robert d'Anjou, organizează manifestări literare, în cursul cărora citește din poema eroică "Africa" abia terminată (1340), susține discuții asupra poeziei, artelor și autorilor clasici. În ziua de 8 aprilie 1341, senatorul Orso dell'Anguillara îl încoronează ca "Magnus poeta et historicus". În 1343, în trecere prin Verona, descoperă primele 16 cărți ale Epistolelor lui Cicero adresate lui Atticus și Brutus Albinus. Între 1353 și 1356 Petrarca trăiește în Milano, ca oaspete al lui Giovanni Visconti, arhiepiscop și conducător al orașului. Refugiindu-se de focarele epidemiei de ciumă, îl găsim în anii 1361 până în 1374 în Padova, Veneția și Arquà Petrarca. Aici își sfârșește zilele pe 19 iulie 1374.

Îndrăgostiţii paşnici şi fără pasiune

Îndrăgostiţii paşnici şi fără pasiune
Urăsc lumina zilei şi seara o doresc;
Eu totuşi simt că seara durerile îmi cresc,
Când dimineaţa este în ochii-mi o minune!

Căci ziua, în aceeaşi clipită, cresc înalt,
Cresc două răsărituri: un soare şi-un alt soare
Cu frumuseţi şi raze la fel de izbitoare,
Că pân' şi cel din ceruri iubeşte pe cellalt.

Şi razele de soare de cum ţâşniră vii,
S-au împlântat în mine cu rădăcină nouă.
De-aceea mult mi-s ele mai dragi decât mi-aş fi.

Şi-astfel, e-o luptă-n mine şi-s împărţit în două:
Căci liniştea ce ziua mi-o dă, mereu o chem,
Pe când de chinul nopţii, ferindu-mă, mă tem.

Sabba S. Ștefănescu

Sabba S. Ștefănescu (n. 20 iulie 1902, București – d. 15 aprilie 1994, București) a fost un geofizician român, profesor universitar, membru al Academiei Române. Este considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al școlii române de geofizică. Născut ca al treilea și cel mai mic fiu al profesorului de paleontologie Sabba Ștefănescu și al soției sale Constanța (n. Demetrescu-Negrea), a urmat clasele primare privat și, după câțiva ani la liceul Sf. Sava, a plecat în 1917 împreună cu familia la Paris, unde tatăl său avea de îndeplinit o misiune diplomatică; aici a obținut bacalaureatul la liceul St. Louis (1919). A studiat la prestigioasa École des Mines, obținând diploma de inginer de mine (1923). Înapoiat în țară, a lucrat un timp în Valea Jiului. În 1927 a fost angajat la Institutul Geologic al României, unde a început studiile de prospecțiune electrică a subsolului, pe care le-a continuat toată viața. Grație acestor studii, a intrat începând din 1929 în colaborare directă, mergând la Paris, cu frații Conrad și Marcel Schlumberger, pionierii europeni ai prospecțiunii electrice și fondatorii societății de prospecțiuni geofizice care urma să devină gigantul Schlumberger Limited de astăzi. În 1933 și-a reluat activitatea la Institutul Geologic, rămânând simultan inginer consultant al firmei Schlumberger.
Centrul preocupărilor sale științifice a fost teoria prospecțiunii electrice. Este autorul unora dintre primele calcule (1930) în situații realiste ale câmpului electromagnetic generat de un dispozitiv de prospecțiune și ale rezistivității aparente asociate. O serie de lucrări ulterioare (1930-1950) sunt dedicate analizei detaliate a procedurilor curente de prospecțiune electrică în curent continuu și alternativ. Mai târziu, în teoria mediilor alpha a prezentat o serie flexibilă de modele ale conductivității solului, care permit un calcul rapid al câmpului electric și facilitează interpretarea măsurătorilor. O altă preocupare perenă, originând în problemele de prospecțiune electrică și încurajată de succese neașteptate, a fost studiul liniilor de câmp magnetic pentru diferite configurații de curenți. Cu o intuiție geometrică particulară, a reușit să integreze ecuațiile diferențiale pentru aranjamente complexe de curenți filiformi liniari și a prezentat exemple explicite de linii de câmp magnetic deschise.

Edmund Percival Hillary

Sir Edmund Percival Hillary (n. 20 iulie 1919, Auckland — d. 11 ianuarie 2008, Auckland) a fost un alpinist și explorator neozeelandez, cunoscut mai ales pentru că a fost primul om care a ajuns pe vârful muntelui Everest, ca membru al celei de-a noua expediții britanice de cucerire a vârfului, în 1953. Hillary a atins vârful de 8850 m pe 29 mai 1953 la ora 11:30 dimineața (ora locală), urmat imediat de șerpașul Tenzing Norgay.
A studiat la "Aukland Grammar School" și la "Universitatea din Aukland". În perioada 1944 - 1945 a participat cu escadră de patrulare "catalinas" la operațiunile militare din Pacificul meridional. Hillary își începe cariera de alpinist în Alpii neozelandezi. În anul 1951 participă la expediția neozeelandeză din Gahrwel (Himalaya) și de cea de recunoaștere al flancului sudic al masivului Everest, condusă de Eric Shipton. În 1952 este membru al expediției britanice de pe Cho Oyu de 8.153 m.  În 1954, Edmund Hillary conduce o misiune a Clubului alpin neozelandez de cercetare a zonei Barun Valley. Este conducător al grupului neozeelandez în expediția transantarctică a Commonwealth-lui (1955 - 1958) condusă de Sir E.V Fuchs. CU grupul "Theron", execută o recunoaștere a fundului M. Weddell (noiembrie 1955 - martie 1956), apoi cu o echipă auxiliară, pregătește depozitele de provizii pe traseul urmat de Sir E.V. Fucks între Marea Ross (stațiunea Scott) și Polul Sud pe care l-a atins la 4 ianuarie 1958 cu o autoșeniletă.
A condus o expediție științifică în Nepal, care urmărea cucerirea vârfului Makalu de 8.481 m fără butelii de oxigen (1960 - 1961) și participă la alte câteva în Himalaya între anii 1963 - 1964, precum și cea de ascensiune pe Mount Herschel din Antartica în 1967. Imaginea lui Edmund Hillary de pe bancnota de 5 dolarii a Noii Zeelande. Sir Edmund a fost singurul neozeelandez care a apărut, în timpul vieții, pe o bancnotă în circulație în țara sa.
Și-a dedicat o mare parte din viață ajutând populația șerpa din Nepal prin organizația non-profit pe care a fondat-o. Prin eforturile sale a reușit să construiască multe școli și spitale în această regiune îndepărtată a munților Himalaya. A declarat că aceasta este cea mai mare realizare a vieții sale.

Alles Gute zum Geburtstag!!!

Gerd Binnig

Gerd Binnig (n. 20 iulie 1947, Frankfurt pe Main, Germania) este un fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1986, împreună cu Heinrich Rohrer, pentru proiectarea microscopului electronic cu scanare și tunelare. Cei doi au împărțit o jumătate din premiu, cealaltă fiindu-i acordată lui Ernst Ruska, cel care a construit primul microscop electronic.

 

S -A ÎNTÂMPLAT ÎN 20 IULIE..... 

Evenimente 

    1885: A fost legalizat fotbalul profesionist în Marea Britanie.
    1927: La numai cinci ani, Mihai I devine Regele Românilor în urma morții regelui Ferdinand I.
    1940: Danemarca părăsește Liga Națiunilor.
    1944: La Bombay, India, autoritățile anunță o epidemie holerică care a ucis 34.000 de oameni în trei luni.
    1952: Ceremonia de deschidere a celei de-a XV-a ediție a Jocurilor Olimpice la Helsinki, Finlanda.
    1969: Programul Apollo: Apollo 11 face cu succes prima aterizare cu echipaj uman pe Lună, în Marea Liniștii. Americanii Neil Armstrong și Buzz Aldrin devin primii oameni care vor merge pe Lună, aproape 7 ore mai târziu.
    1976: Nava spațială americană „Viking–1" a atins suprafața planetei Marte.

S -a născut în............

    1304: Francesco Petrarca, poet italian (d. 1374)
    1847: Max Liebermann, pictor german (d. 1935)
    1864: Erik Axel Karlfeldt, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel (d. 1931)
    1868: Miron Cristea, primul patriarh al BOR (d. 1939)
    1902: Sabba S. Ștefănescu, geofizician român (d. 1994)
    1919: Edmund Hillary, alpinist neo-zeelandez, primul care a escaladat Everestul (d. 2008)
    1927: Matilda Caragiu Marioțeanu, lingvist român, membru corespondent al Academiei Române
    1934: Uwe Johnson, scriitor german (d. 1984)
    1938: Natalie Wood, actriță americană (d. 1981)
    1943: Adrian Păunescu, poet, politician român, (d. 2010)
    1947: Carlos Santana, muzician american, de origine mexicană
    1947: Gerd Binnig, fizician german, laureat al Premiului Nobel

Decese 

    1514: Gheorghe Doja, conducătorul războiului țărănesc de la 1514, din Transilvania (ucis)
    1866: Bernhard Riemann, matematician german (n. 1826))
    1927: Ferdinand I, rege al României (n. 1865)
    1937: Guglielmo Marconi, fizician italian, laureat al Premiului Nobel (n. 1874)
    1945: Paul Valéry, poet francez (n. 1871)
    1990: Serghei Paradjanov, regizor georgian de film (n. 1924)
    2004: Antonio Gades, renumit dansator și coregraf spaniol de flamenco (n. 1936)
    2007: Kai Siegbahn, fizician suedez (n. 1918)
    2011: Lucian Freud, pictor britanic (n. 1922)

Read More

TATUTUL by Cristina Dana Preda

Astazi e ziua TATUTULUI nostru drag, om ales care, la frumoasa si inca tanara lui varsta, multi inainte dar nu alaturi de noi, inca ne mai bucura inimile, ca pe vremuri, participand cu indarjire in luarea deciziilor statului si luptand din greu, muncind zi si noapte neobosit, alaturi de partenerii de coalitie, oameni de toata isprava, pentru popor. Ne-a incantat peste 20 de ani cu reusitele lui, ne-a facut sa fim mandri si bucurosi sa-i putem cunoaste personal si cu spinarile, pe minerii cei neinfricati din anii 90, adevarat carnaval al groazei si al necivilizatiei, ne-a rostogolit de zeci de ori, dandu-ne branci inspre inapoi din parcursul nostru european, parcurs pe care ni-l doream cu totii si pe care, chiar si astazi, il biciuie cu limbile lor ascutite si otravitoare, serpii cei mari de la putere care, acum pe buna dreptate, sunt enervati la culme, ce naiba, de cumintenia exagerata a europenilor. La minunatul moment al Suspendarii, cine domnilor a sarit in sus de zece metri si cu indignarea caracteristica marilor nimicuri de oameni in stat, cu ochii mari, iesiti si sariti din orbitele-i prea adancite, cu privirea tulburata de ura comunistilor din convingere, ura ce va curge prin vinisoarele lui toata viata, a sustinut cloaca pucistilor, maraind, latrand si pierzand balele ca un caine turbat, explicandu-ne si noua clar, prin televizoarele noastre, despre cat de rau este Basescu, cat de repede trebuie sa scape tara aceasta de el si ca, in niciun caz, asa nu se mai poate. Asa ca, sa nu-l mai criticati oameni buni pe TATUTUL nostru drag, ci sa-i strigam cu totii intr-un cor, din tot sufletul nostru, "Mai bine nu te nasteai nene Ioane!!!".
-

Read More