Happy birthday!

Happy birthday!

Montserrat Caballé (nume întreg Maria de Montserrat Viviana Concepción Caballé i Folc; n - 12 aprilie 1933, Barcelona, Catalonia) este soprană, cântăreață de operă spaniolă de origine catalană, renumită pentru tehnica ei bel canto.
Primele lecții de canto le primește la Conservatorio Superior di Liceo din Barcelona sub îndrumarea lui Napoleone Annavazzi, Eugenia Kemmeny și Conchita Badia, pe care îl absolvă în 1954 cu "Medalia de Aur".

După studii de perfecționare în Milano, debutează în 1965 în rolul lui Mimi din opera Boema de Puccini pe scena Teatrului de Operă din Basel, Elveția. În anii 1959 - 1962 cântă ca solistă la Opera din Bremen, Germania. În 1962 întreprinde un turneu în Mexic în rolul lui Manon din opera cu același nume de Massenet. În 1965, fără să fi făcut vreo probă, înlocuiește pe soprana Marilyn Horne, indisponibilă din motive medicale, într-un spectacol concertant la Carnegie Hall din New York, interpretând rolul titular din opera Lucrezia Borgia de Gaetano Donizetti.

Urmează o carieră strălucită, întinsă pe următoarele patru decenii, în cele mai importante roluri ale repertoriului de operă, începând cu rolul Contesei din Nunta lui Figaro de Mozart și al Mareșalei din Cavalerul Rozelor de Richard Strauss la Festivalul muzical din Glyndebourne (1965). În același an este invitată la Metropolitan Opera din New York, unde debutează în rolul Margaretei din opera Faust de Gounod.

    1972 -  Debut la Covent Garden (Londra) în rolul Violettei din opera Traviata de Verdi.
    Începând din 1974, apare pe scenele principalelor teatre de operă:
        Grand Opéra (Paris)
        Teatro Colón (Buenos Aires)
        Teatro Liceo (Barcelona)
        Teatro San Carlos (Lisabona)
        Teatro alla Scala (Milano)
        Staatsoper (Viena) etc.


    1974 - participă la Festivalul muzical din Orange în rolul titular din opera Norma de Bellini.
    1979 - interpretează la Metropolotan Opera (New York) rolul principal din opera Adriana Lecouvreur de Cilèa.
    1983 - apare la festivalul din Perugia, în rolul Hipermestrei din opera Danaidele de Antonio Salieri.
    1986 - participă la Arenele din Verona, interpretând rolul Magdalenei din opera Andrea Chénier de Giordano.
    1990 - cântă la Barcelona în La Fiamma de Respighi.
    1992 - participă la concertele de deschidere ale Expoziției Internaționale din Sevilla și Olimpiadei din Barcelona.
    1994 - concert la Vatican în prezența Papei Ioan Paul al II-lea.

Montserat Caballé s-a remarcat nu numai ca o cântăreață de clasă internațională în muzica de operă, oratorii și lied-uri, ea a fost aclamată și pentru interpretarea așa-zisei U-Music, apărând alături de legendarul Freddie Mercury din grupul britanic "Queen" de muzică rock, cu care a inregistrat un album de discuri în 1988.

Montserrat Caballé este căsătorită cu tenorul spaniol Bernabé Martí, fiica lor, Montserrat Martí, deasemeni cântăreață, a apărut în mai multe concerte alături de mama sa.

În calitate de ambasadoare UNESCO, Montserrat Caballé desfășoară o activitate umanitară neobosită în sprijinul fundațiilor destinate ajutorării copiilor din țările subdezvoltate.

Read More

„OPERA DE TREI PARALE” DUPĂ Bertolt Brecht Three Penny Opera

    In anul 1928 pe 31 august Bertolt Brecht lansa în premiera mondiala „OPERA DE TREI PARALE” .

Mesajul deosebit al piesei, sarcasmul cu care Brecht tratează clasa politica de pretutindeni - culmea e că atacul lui este la fel de actual că acum... 80 de ani, când l-a lansat pe scenă de la Berlin. Corupţia, hoţiile, josnicia clasei politice, aroganta oamenilor avuţi, dispreţul faţă de sărăcia acută în care trăiesc cei mai mulţi oameni sună familiar - de parcă ar copia comentariile pe care le auzim prin talk show-urile televizate.



 
  



    Piesa lui Bertolt Brecht, o piesă care a făcut ocolul lumii, care a fost pusă în scenă de mii de ori, stârnind reacţii violente, de apreciere ori de respingere, încă din 1928, când a fost reprezentată pentru prima dată la Berlin. Consacrarea celor doi - Brecht şi Weil - a fost fulgerătoare. La doar doi ani de la premiera berlineză, "Operă de trei parale" vedea lumina rampei în cele mai importante teatre din Italia, Polonia, Elveţia, Finlanda, Uniunea Sovietică. Trei ani mai târziu, ea este reprezentată în Statele Unite, la New York. Ca şi în Africa de Sud, la Johannesburg.

     Bertolt Brecht (1898-1956) a revoluţionat prin opera sa, prin teatrul epic pe care l-a creat, valoarea mesajului dramaturgic. Tot el este cel ce le propune actorilor tehnica distanţării în joc. Brecht urăşte decorul "realist": salonul cu canapele adevărate, cu fotolii, covoare, eventual un şemineu în care chiar arde focul... Teatrul propus de Brecht este un fel de disecţie a realităţilor sociale, o revoltă împotriva nedreptăţilor ce se petrec, neîncetat, în lume.

        Din fericire, în România s-au jucat de-a lungul timpului mai toate capodoperele sale - toate în montări de referinţă: D-l Puntila şi sluga sa, Matti, Omul cel bun din Siciuan, Galileo Galilei, Mutter Courage...
În ce priveşte "Operă de trei parale", ea a fost pusă în scena la Teatrul Bulandra, sala Izvor, acum vreo... 40 de ani, de însuşi Liviu Ciulei... Spectacolul în care au strălucit Toma Caragiu, în rolul Miky Şiş, Clody Berthola, Margareta Paslaru - şi alţii, toţi excepţionali
     
 „Opera de trei parale” este o piesă foarte stilizată, o capodoperă a teatrului muzical şi a fost jucată pentru prima dată în Berlin, în anul 1928.
        Textul lui Brecht este sardonic şi fragil, în acelaşi timp. Ne este prezentată o lume de cerşetori, hoţi şi prostituate, o lume dezacordată. Fiecare personaj l-ar vinde, fără ezitare pe celălalt, dacă aceasta i-ar aduce vreun câştig.
        Relaţiile sunt schimbătoare, fluide; asistăm la o abundenţă de trădări, pentru că  alianţele sunt formate într-un mediu de oameni dărâmaţi, depravaţi, fără valori morale sau spirituale.  Lumea aceasta vede doar ceea ce vrea să vadă, nu ceea ce ar trebui.
        Jonathan Peachum este regele cerşetorilor şi are flerul unui cercetător de piaţă contemporan. Cerşetorii, hoţii, prostituatele sunt prezentaţi ca unii ce întreprind afaceri pentru un profit.
        Mackie Şiş este centrul acestei lumi. El este conducatorul „diviziei hoţilor”. Oamenii  tremură în faţa lui, are relaţii bune cu poliţia, iar femeile duc o adevărată luptă pentru atenţiile lui sexuale.
        Mack merge împotriva destinului. I s-a dat totul, dar nu şi înţelepciunea de a folosi ceea ce i s-a dat...E frapat de lumea materială, calcă în picioare dragostea, prietenia- valori spirituale esenţiale- de dragul banilor şi de aici vine catastrofa...
        Finalul aparent tragic –moartea lui Mackie- privit din perspectivă apocaliptică- este, de fapt, singura salvare posibilă...

Read More