1 august 2013 by Viorica Crainic

Bine v - am regăsit!   

"Adevărul este pretutindeni, dar nu-l recunoaşte decât cel care-l caută". 

( Nicolae Iorga)

Mihai-Răzvan Ungureanu : Rectificarea bugetară  este  neclară şi incoerentă.

"După un buget dezordonat propus la începutul anului, rectificarea bugetară este la fel de neclară şi incoerentă. Modul în care Guvernul a înţeles să organizeze bugetul ţării este defectuos. Avem un Consiliu Fiscal care protestează asupra modului în care i s-a adus la cunoştinţă nouă rectificare, avem un deficit bugetar care depăşeşte plafonul legat stabilit prin cadrul fiscal bugetar aprobat de Parlament şi avem un buget şi mai mic decât la începutul anului pentru domenii precum educaţie sau infrastructură", susţine Ungureanu, potrivit unui comunicat al Partidului Forţa Civică.
"Statul alocase iniţial 13,1 miliarde de lei infrastructurii de transport, insuficient pentru ceea ce are nevoie România la momentul de faţă. Acest buget sărac a fost şi mai trunchiat în urma noii rectificări. Finanţarea unor proiecte de infrastructură vitale pentru viitorul ţării sunt puse aşadar sub semnul întrebării. Infrastructura este unul dintre cele mai deficitare capitole ale ţării noastre, fără o infrastructură corelată şi dezvoltată România va rămâne paralizată economic", afirmă Mihai-Răzvan Ungureanu.

"Când vine vorba de educaţie, să nu ne aşteptăm ca acest Guvern să-şi asume vreo responsabilitate. După eşecul de anul acesta de la examenul de Bacalaureat şi situaţia critică în care se găseşte sistemul de educaţie, cu un abandon şcolar aflat peste media acceptată, Guvernul chiar consideră că problemele stringente din şcolile din România se rezumă doar la reabilitări?", punctează preşedintele Forţei Civice.

Emil Boc  :  Guvernul PDL nu a avizat defrişări ilegale de păduri.

Fostul premier Emil Boc a criticat-o, ieri, pe ministrul delegat Lucia Varga care a afirmat că o mare suprafaţă de pădure a fost tăiată ilegal în timpul guvernării PDL.

"Doamna aceasta ministru, de care aflu şi eu că există în Guvernul României, să-şi aducă aminte că e la guvernare de aproape un an şi jumătate şi să vadă bârna din ochiul ei înainte de a căuta în altă parte. Când eşti la guvernare de un an şi jumătate, a continua să dai vina pe alţii este un semn de crasă lipsă de responsabilitate şi de incapacitate managerială", a declarat, într-o conferinţă de presă, Emil Boc.
Emil Boc a mai spus că în timpul când a fost premier" în Guvern nu s-au avizat defrişări ilegale" şi că "cei care aveau atribuţii să respecte legea trebuie să fie întrebaţi".

Cătălin Ivan : Creşterea economică prognozată de FMI confirmă că USL a pus România pe drumul corect.

Europarlamentarul, PSD, Cătălin Ivan a declarat ieri : "Am primit astăzi o nouă confirmare că România se află pe drumul corect. Şeful misiunii FMI în România a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României de la 2% la 2,25%, susţinând că redresarea României continuă să se accelereze în contextul stabilităţii macroeconomice actuale. Mai mult decât atât, partenerii noştri internaţionali au subliniat că exporturile au crescut, că producţia agricolă a fost mult mai bună decât anul trecut şi că inflaţia va scădea", afirmă europarlamentarul, citat în comunicat.
"După prognozele favorabile oferite de către cei de la The Economist, acum şi FMI revizuieşte în creştere proiecţia pentru România. Este o dovadă clară că, în timp ce unii caută scandal şi instabilitate, Guvernul USL îşi îndeplineşte angajamentele faţă de români şi scoate România din impasul în care fusese adusă de PDL", mai susţine social-democratu

Bogdan Diaconu: Guvernul încurajează Parlamentul să interzică finanţările străine mascate pentru partidele politice.

Guvernul a încurajat Parlamentul să ia o hotărâre privind interzicerea finanţărilor străine mascate pentru partidele politice din România, a declarat deputatul social-democrat Bogdan Diaconu, potrivit unui comunicat remis miercuri AGERPRES, precizând că Executivul a dat în şedinţa de marţi un aviz referitor la propunerea legislativă pentru modificarea Legii 334/2006 care stipulează decizia Legislativului în această privinţă.

"Cel mai cunoscut caz este al lui Laszlo Tokes despre care s-a descoperit că a beneficiat prin intermediul fundaţiilor sale sau ale apropiaţilor săi de finanţări de peste 3 milioane de euro de la societăţi comerciale cu capital de stat din Ungaria. Aceşti bani au fost meniţi a influenţa politică românească, iar efectul lor se poate vedea cu ochiul liber în proliferarea atacurilor la fundamentele statului român", a afirmat deputatul, citat în comunicat.
Bogdan Diaconu a adăugat că proiectul de modificare a Legii nr. 334/2006 pe care l-a propus stabileşte că acceptarea donaţiilor din partea altor state ori a organizaţiilor din străinătate, precum şi din partea persoanelor fizice sau juridice străine este interzisă atât pentru partidele politice din România, cât şi pentru ONG-uri, alte entităţi non-profit sau persoane fizice care desfăşoară activităţi politice sau sprijină partidele politice în mod direct sau indirect, precum şi în cazul în care membrii din conducerea ONG-urilor sau a altor entităţi non-profit fac parte din organele de conducere a partidelor politice.
Potrivit deputatului, modificarea formulată extinde interzicerea finanţării externe şi pentru ONG-uri, fundaţii sau mişcări civice de tip căpuşă care se pot dezvolta în jurul unui partid politic sau a conducerii acestuia exact în scopul evitării legii finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale în forma actuală, permiţând atragerea de fonduri externe în mod indirect şi mascat.

Sorin Roşca Stănescu: Guvernul s-ar putea confrunta cu un boicot al parlamentarilor dacă va continua să respingă proiectele iniţiate de aceştia.

Senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu critică, miercuri, într-o declaraţie politică remisă AGERPRES, respingerea "cvasigenerală" de către Guvernul USL a proiectelor de lege iniţiate de parlamentari ai diferitelor partide şi atrage atenţia că prin continuarea unor astfel de practici Executivul s-ar putea confrunta cu "un boicot explicit al parlamentarilor".

"Atrag din nou atenţia asupra unor practici dăunătoare şi periculoase pentru democraţie, de care se face vinovat, în mod constant, Guvernul USL condus de premierul Victor Ponta. Mă refer la respingerea cvasigenerală a proiectelor de legi iniţiate de parlamentari ai diferitelor partide. În urmă cu o săptămână, Guvernul Ponta a dat aviz negativ pentru nu mai puţin de 19 proiecte de legi, neexistând nicio situaţie de aviz favorabil. În ultima şedinţă de Guvern, (...) Guvernul Ponta a avizat negativ alte 18 proiecte de acte normative", susţine senatorul PNL.
"Nu pot decât să prezum că la originea acestor avize negative în serie stau nu miniştrii, nu membrii cabinetului şi cu atât mai puţin premierul, cât birocraţii din subordine. Aceştia fiind primii vinovaţi pentru dispreţul manifestat faţă de munca parlamentarilor, guvernanţii fiind doar cei responsabili politic pentru a aproba, în mod mecanic, asemenea soluţii şi nu înţeleg pericolul real, vizând golirea de conţinut a actului democratic. Dacă Guvernul Ponta persistă în asemenea practici, ar putea să se vadă confruntat, în viitor, nu numai cu un boicot tacit, ci chiar cu un boicot explicit al parlamentarilor", conchide Sorin Roşca Stănescu.

Mircea Duşa: Spaţiul aerian al ţării este forţat zilnic de avioane neidentificate.

Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a motivat ieri, la Piteşti, necesitatea dotării armatei române cu avioane militare afirmând că zilnic spaţiul aerian al ţării este forţat de avioane care nu sunt identificate sau care nu au aprobare de survol.
"Realizarea acestei capabilităţi trebuie să o şi justific. Este foarte necesar pentru că zilnic spaţiul aerian al ţării este forţat - probabil nu ar trebui să spun acest lucru - de avioane care nu sunt identificate sau care nu au aprobare de survol. În acel moment trebuie să ridicăm în aer avioanele de vânătoare, să facem procedurile de somare pentru ca acele avioane să iasă din spaţiul aerian al ţării, lucruri care se întâmplă destul de des şi noi folosim MIG-urile care ne sunt în dotare. Ieri noapte s-a întâmplat ultima dată, dar nu pot oferi detalii, am oferit-o ca ştire pentru a exemplifica faptul că avem nevoie de aviaţia de vânătoare pentru că prima misiune a acestei capabilităţi este de a asigura siguranţa spaţiului aerian al ţării", a declarat Duşa.
"Achiziţia avioanelor F16 şi înzestrarea armatei cu acestea s-a aprobat, este o capabilitate care trebuie realizată. Noi avem în doare avioanele de tip MIG care-şi consumă resursa de zbor în 2017, aşadar până atunci trebuie să creăm această capabilitate. Am văzut multe dezbateri în presă referitoare la faptul că noi cumpărăm avioane vechi. Un avion care are motoare noi, armament nou, sistem electronic de zbor nou este un avion nou. Când vorbim de această capabilitate pentru care se alocă banii, nu vorbim doar de achiziţia avioanelor. Vorbim de motoarele noi, de motoarele de rezervă care trebuie să existe la Statul Major, vorbim de pregătirea personalului, care nu se realizează într-o zi, e vorba de piloţi şi de personalul tehnic, vorbim de modernizarea aeroporturilor unde operează aceste avioane, nu pe orice pistă poate decola sau ateriza acest tip de avion. (...) Costul cel mai mare îl are armamentul cu care trebuie dotat acest avion, e vorba de muniţie şi de rachetele de trei tipuri care să asigure cele trei tipuri de misiuni: misiunea de supraveghere a spaţiului aerian al ţării, misiunea de atac aer-aer şi misiunea de atac aer-sol", a subliniat Mircea Duşa.

Eugen Nicolăescu : Schimbări în statutul spitalelor din România.

Ministrul Sănătăţii a anunţat, miercuri, punerea în dezbatere publică a unor proiecte de lege care vor schimba statutul spitalelor din România şi mecanismul de salarizare al medicilor. HotNews.ro vă prezintă în premieră un rezumat al celor mai importante puncte din aceste legi, care vor fi publicate în curând de Ministerul Sănătăţii.
Un proiect pilot în care vor fi incluse zece spitale pregăteşte terenul pentru introducerea practicii private în spitalele de stat şi transformă spitalele orăşeneşti şi municipale în fundaţii sau asociaţii.
  
Conform declaraţiilor ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, medicii care lucrează cu normă întreagă într-un spital de stat nu vor mai putea lucra şi la privat. În spitalul de stat li se va permite însă să ofere, peste programul de 7 ore, asistenta medicală în regim privat. Consultaţiile astfel oferite vor fi plătite de pacient sau de asigurarea privată a acestuia, conform unor tarife încă neprecizate. Din acest tarif 60% se va îndrepta către medic, 30% va rămâne echipei medicale şi 10% va fi reţinut de spital. Secţia unui spital public nu va putea avea mai mult de 20% din paturi private.
Măsură nu îi afectează pe medicii care lucrează cu jumătate de normă (majoritatea cadrelor universitare) care vor putea lucra în continuare şi la stat şi la privat.
Statutul spitalelor va fi modificat pentru a crea cadrul de funcţionare necesar acestor modificări. În proiectul pilot vor fi incluse 10 spitale:

    2 spitale clinice regionale de urgenţă de competenţa IA;

    2 spitale judeţene de urgenţă;

    2 institute clinice naţionale;

    2 spitale judeţene de urgenţă fără statut de spital clinic;

    2 spitale orăşeneşti.

Mariana Câmpeanu: FMI nu ne-a impus soluţii, le identifică împreună cu noi.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu a impus României condiţii în privinţa nivelului pensiilor şi al salariului minim pe economie garantat în plată, ci a încercat să le identifice împreună cu Guvernul şi cu specialiştii români, a declarat miercuri,  ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu.
"Nu există impuneri pentru că nici FMI nu ştie cum o să evolueze economia ca să impună un salariu minim. Salariul minim se stabileşte în funcţie de condiţiile economice şi în baza dialogului pe care-l avem cu partenerii sociali, cum de altfel s-a procedat şi anul acesta (...) Nici pentru viitoarea indexare a pensiilor nu este nevoie de nicio aprobare din partea FMI. N-a fost nevoie nici anul trecut de nicio aprobare a FMI pentru că (indexare - n.r.) era cuprinsă într-o lege care, după cum ne aducem aminte, a fost făcută împreună cu partenerii noştri internaţionali. Fondul Monetar a încercat să găsească, împreună cu noi, acele soluţii care să ducă la sustenabilitatea sistemului de pensii", a spus ministrul Muncii.
Ministerul Muncii dispune de fondurile necesare pentru plata salariilor restante şi a salariilor compensatorii pentru persoanele care vor fi disponibilizate de la Combinatul Oltchim şi de la Compania Naţională Poşta Română, a declarat miercuri,  ministrul de resort, Mariana Câmpeanu.

"Din datele pe care le cunosc, de la Combinatul Oltchim vor fi disponibilizate peste 900 de persoane, pentru care se vor plăti salariile restante, concediul de odihnă şi salariile compensatorii. De asemenea, la rectificarea bugetară au fost luate în calcul şi cele aproximativ 3.000 de persoane care vor fi disponibilizate de la Compania Naţională Poşta Română', a afirmat ministrul Mariana Câmpeanu.

"Până acum, nu e prevăzută nicio disponibilizare la CFR Marfă şi CFR Călători. Pot să vă spun acest lucru pentru că am semnat chiar eu bugetele de venituri şi cheltuieli de la cele două companii feroviare', a mai spus ministrul Muncii.

Dan Şova:  Proiectul privind Agenţia de Autostrăzi va fi trecut prin Guvern pe 28 august.

"Agenţia Naţională de Autostrăzi, ne-am propus să o trecem pe data de 28 august prin Guvern. Mai are de trecut avizul Ministerului Justiţiei. Sunt câteva preaşezări acolo, pentru că în domeniul infrastructurii mari sunt chestiuni delicate legate de concesiuni, de preluări de contracte de administrare, de contracte cu finanţatori instituţionali foarte mari, cu băncile, de preluări de datorii, de obligaţii, de mii de litigii. Sunt o serie de chestiuni organizatorice. Ideea Agenţiei de Autostrăzi e să ne ducem şi noi pe modelul european. În toate ţările europene există o instituţie, fie că este autoritate, agenţie sau companie care se ocupă de autostrăzi şi o altă instituţie, autoritate, agenţie, companie, care se ocupă de drumurile naţionale. Acelaşi lucru îl facem şi noi acum", a explicat Dan Şova.

"Autostrăzile care se află în construcţie aferente exerciţiului financiar 2007-2013 vor rămâne în continuare la CNADNR până la finalizare, deoarece CNADNR este beneficiarul de fonduri europene înregistrat la Comisie pentru 2007-2013. Pe măsură ce se termină, vor fi transferate şi ele la Agenţie. Agenţia de Autostrăzi se ocupă din punct de vedere financiar de absorbţia fondurilor europene şi de proiectele 2014-2020, de toate contractele de concesiune, de autostrăzile construite din alocaţii de la bugetul de stat. Trec, de asemenea, toate cele construite pe POS-T şi finalizate. Noi nu prea avem, noi avem mai mult pe BEI (Banca Europeană de Investiţii n.r), BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare n.r) şi fondurile ex-ISPA, fondurile de preaderare, cum sunt Timişoara-Arad, Bucureşti-Constanţa; Bucureşti-Piteşti, Bucureşti-Ploieşti sunt terminate şi trec la Agenţia de Autostrăzi. Ideea este că va mai dura probabil un an, sau doi sau trei până se vor termina toate autostrăzile contractate pe exerciţiul financiar 2007-2013, până vor trece în partea cealaltă. Oricum, orice proiect nou de acum încolo, exceptând Sebeş-Turda, care e pe 2007-2013, orice proiect nou pe fonduri europene 2014-2020 se va derula prin noua Agenţie de Autostrăzi, urmând ca şi celelalte să se alăture pe măsură ce se termină", a mai spus Dan Şova.
Referitor la contractul cu Bechtel, Şova a declarat : "Nu s-a reuşit la Ministerul Transporturilor să se găsească varianta originală, originalul semnat. Sunt copii, dar desecretizarea trebuie făcută pe contractul original. Colegii de la Ministerul Transporturilor mi-au spus: îl căutăm şi când îl avem îl punem pe site. Contractul desecretizat publicat, din 2006, este cel din 2003, updatat cu actele adiţionale din 2005 şi publicat în 2006. Noi am spus că trebuie să se vadă exact contractul din 2003, actele adiţionale separate şi contractul refăcut. Nu s-a găsit încă varianta originală din 2003. Avem zeci de copii. Dar desecretizarea ca să o faci, ca procedură, trebuie contractul original. Probabil o să îl găsească în câteva zile şi o să-l pună pe site".
Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură a spus însă că nu există nicio informaţie suplimentară în contractul din 2003, care era încheiat pe un preţ fix, de 2,2 miliarde euro pentru 415 kilometri.

Bechtel  : Va primi săptămâna viitoare 37,2 milioane de euro în urma rezilierii contractului Autostrăzii Transilvania.

Statul român va plăti Bechtel, în cursul săptămânii viitoare, suma de 37,2 milioane de euro convenită după rezilierea contractului încheiat cu compania americană în vederea construcţiei Autostrăzii Braşov - Cluj - Borş, au declarat, miercuri, pentru AGERPRES, surse oficiale.Potrivit acestora, plată va fi făcută înainte de termenul  imită, care era stabilit pentru 25 august 2013.
În ceea ce priveşte şantierul autostrăzii, acesta a fost preluat de CNADNR şi, în viitorul apropiat, urmează să fie demarate procedurile de concesionare pentru construcţia tronsoanelor rămase, respectiv Câmpia Turzii - Gilău şi Suplacu de Barcău - Borş.
"Aceste tronsoane se vor face în funcţie de alocările bugetare", au mai precizat sursele.
Construcţia tronsonului Braşov - Borş al Autostrăzii Transilvania a început în 2004, în baza unui contract cu o valoare de 2,2 milioane de euro, încheiat cu compania Bechtel.

Guvernul României : În august, 164,4 milioane euro, rambursări  către FMI.

România trebuie să plătească, în august, către Fondul Monetar Internaţional (FMI) 164,4 milioane de euro, suma reprezentând rambursări rate de capital şi plăţi de dobânzi şi comisioane din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor furnizate de Guvernul României. Din cele 164,4 milioane euro, 154,6 milioane euro reprezintă rambursări de rate de capital şi 9,8 milioane euro plăţi de dobânzi şi comisioane. România trebuie să efectueze, în acest an, plăţi în valoare totală de peste 1,164 miliarde euro către FMI, Uniunea Europeană (UE) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD). În primele şapte luni din 2013, din suma totală datorată au fost achitate 550,6 milioane euro.
Rambursările sunt efectuate în contul pachetului financiar acordat României de creditorii internaţionali în anul 2009, care are o valoare totală de 19,95 miliarde de euro. Vârful de plată în cadrul acestui pachet este în anul 2015, când autorităţile trebuie să ramburseze 1,826 miliarde de euro.
În anul 2009, România a parafat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială.
Din acest aranjament cu FMI, România a tras şapte dintre cele opt tranşe prevăzute, în sumă de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce priveşte cea de-a 8-a tranşă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca fiind de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă.

ŞTIRI METEO

 VINERI 2 AUGUST 2013

Vremea va fi în general frumoasă. Cerul va fi variabil şi doar izolat se vor semnala ploi slabe de scurtă durată, cu precădere în zona Carpaţilor Orientali. Vântul va avea unele intensificări ziua în regiunile estice şi pe crestele montane. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 24 de grade în nordul Moldovei şi 33 de grade în Banat şi Oltenia, iar cele minime se vor situa între 11 şi 21 de grade.

PERSONALITĂŢI

Pantelimon Halippa

Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, județul Soroca - d. 30 aprilie 1979, București) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A fost președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918. A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române exclus în 1948, repus în drepturi în 1990.A urmat școala primară în satul natal, la Cubolta, apoi cursurile Școlii Spirituale din Edineț și ale Seminarului Teologic din Chișinău. După ce a absolvit seminarul în 1904, s-a înscris la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității din Dorpat (astăzi Tartu, Estonia). Un an mai târziu a izbucnit revoluția și Halippa s-a văzut nevoit să renunțe la studii. Revenit la Chișinău, s-a apropiat de tinerii intelectuali români, colaborând la „revista Basarabia”, prima publicație română a epocii, în paginile căreia a tipărit imnul revoluționar Deșteaptă-te, române, fapt pentru care a fost urmărit de autoritățile țariste.
S-a refugiat la Iași și s-a înscris la facultatea de litere și filosofie, a cărei cursuri le-a urmat între 1908 și 1912. În scrierile sale, Halippa nu a contenit să militeze pentru unirea Basarabiei cu România.
Activitatea sa politică s-a intensificat, iar în 1917 a înființat Partidul Național Moldovenesc. Anul 1918 l-a găsit pe Halippa în fruntea curentului pro-unire, drept pentru care a fost ales vicepreședinte, apoi președinte al Sfatului Țării, adunarea care la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România. A participat și la adunările de la Cernăuți și de la Alba-Iulia care au proclamat Unirea Bucovinei și, respectiv, a Transilvaniei cu România.
După 1918 a deținut mai multe funcții: ministru, secretar de stat pentru Basarabia (1919-1920), ministru al Lucrărilor Publice (1927), ministru al Lucrărilor Publice și Comunicațiilor (1930), ministru ad-interim la Ministerele Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale (1930), ministru secretar de stat (1928-1930, 1932, 1932-1933), senator și deputat în Parlament (1918-1934), urmărind constant propășirea culturală a Basarabiei.
În anul 1923 devine membru emerit al Suveranului Sanctuar al României și, în același an, la 29 decembrie, reprezenta Loja Libertatea, din Chișinău, la Conventul anual al Marii Loji Naționale din România (MLNR). În 1925 a făcut parte din Comisia de relații externe a MLNR. A mai îndeplinit și funcția de garant de amiciție în țara noastră al Supremului Consiliu de grad 33 din Santo Domingo.[1]
Pantelimon Halippa a fost întemeietorul Universității Populare din Chișinău (1917), al Conservatorului Moldovenesc, al Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, al Societății de Editură și Librărie “Luceafărul” din Chișinău (1940). În 1932 a editat și a condus revista “Viața Basarabiei” și ziarul cotidian omonim.
În 1950 a fost arestat și închis, fără a fi judecat, la Sighetu Marmației, după doi ani fiind predat NKVD-ului, dus la Chișinău, judecat și condamnat la 25 de ani de muncă forțată în Siberia. A fost mutat la închisoarea de la Aiud, unde a fost reținut până în 1957. A murit la 95 de ani în București, în casa de pe strada Al. Donici nr. 32.
A scris peste 280 poezii, articole, schițe, traduceri, memorii, reușind să editeze în timpul vieții doar un singur volum, Flori de pârloagă (1921, Iași), prefațat de Mihail Sadoveanu. A scris și câteva studii istorice: Bessarabia do prisoedineniâ k Rossii (1914), Basarabia înainte de sub dominaţia Rusă (1812-1825), B. P. Haşdeu” (1939). Postum i se publică în revista „Patrimoniu” din Chișinău Povestea vieții mele (1990) și un volum de publicistică (2001). În colaborare a mai semnat și cartea Testament pentru urmași (1991). Membru corespondent al Academiei Române (1918). Exclus în 1948, Halippa a fost repus în drepturi în 1990 ca membru corespondent al Academiei Române.

George Charles de Hevesy

George Charles de Hevesy (născut sub numele de György Hevesy, cunoscut și ca Georg Karl von Hevesy) (n. 1 august 1885 — d. 5 iulie 1966) a fost un chimist maghiar de origine evreiască, care a trăit și lucrat în Austria, Anglia, SUA, și mai ales în Germania, Danemarca și (vreme de 18 ani) în Suedia, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1943), pentru dezvoltarea unei tehnici de  utilizare a  radioizotopilor, pentru a detecta procesele chimice în sistemele vii. El a pregătit soluții de sare folosind un izotop de plumb (Pb 212) și a urmărit modul în care plantele absorbit soluția. El a descoperit, de asemenea, elementul  Hafniu , cu Dick Coster în 1923. S-a născut la Budapesta ca mezinul dintre cei cinci fii ai unei familii evreiești bine situate. Familia tatălui său Lajos, se numea la origine Bischitz (după localitatea Bischitz, azi Byšice, din Boemia) și fusese înnobilată de către împăratul Franz Josef în anul 1895, primind numele maghiar Hevesi (de Heves). Bunica savantului, Johanna Bischitz Hevesi a fost renumită pentru activitățile ei filantropice în Budapesta. Tatăl, Lajos, consilier privat al curții, și-a zis mai întâi Bischitz-Hevesy, iar după anul 1906 numai Hevesy. Soția lui, născută baroneasa Eugenia (Jenny) Schossberger provenea de asemenea dintr-o familie evreiască din Cehia, de data aceasta din Moravia, de lângă Nitra, și care fusese și ea înnobilată încă din 1863. Toți frații Hevesi au avut parte de o educație aleasă. Fratele mai mare al lui George, Vilmos, a fost inginer electrotehnician și unul din colaboratorii apropiați ai lui Louis Blériot. Al doilea frate, Andor, cunoscut ca André de Heves, a fost un scriitor și istoric în limba franceză, între altele autor al unei cărți despre Matei Corvin; al treilea frate, Odon, a continuat afacerile familiei, iar al patrulea, Pal (Paul) Hevesi de Heves, a fost un diplomat austro-ungar, iar apoi ungar, care s-a refugiat în timpul Holocaustului în Anglia, unde a scris eseuri politico-economice.

Georges Charpak

Georges Charpak s-a născut la 1 august 1924 în Dabrovica, oraş situat astăzi în Ucraina. Deportat în 1943 în lagărul de concentrare nazist de la Dachau, şi supravieţuind celui de al Doilea Război Mondial, Georges Charpak, intra în 1948 ca şi cercetător la CNRS apoi, în 1958 face parte din elita fizicii mondiale lucrând în laboratoarele de la Centrul European pentru Cercetare Nucleară - CERN.
Specialist în fizică nucleară şi în fizica particulelor elementare, Georges Charpak a primit de-a lungul vieţii cele mai prestigioase premii pentru inventarea şi dezvoltarea detectoarelor de particule, cu aplicaţii multiple în medicină, radiologie şi biologie, astfel, în 1992 este laureat al premiului Nobel pentru Fizică în 1992, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din Franţa, fiind distins şi cu ordinul Legiunea de Onoare.

La multi ani!

Valeria Seciu

Valeria Seciu (n. 1 august 1939 în București) este  actriță de teatru, film, radio, voce și televiziune din România
A urmat cursurile Institutului de Teatru din București, la clasa lui A. Pop Marțian, între 1960-1964, avându-l ca asistent pe Octavian Cotescu, cel care, ulterior, avea să-i devină soț. Printre colegii săi de promoție s-au numărat: Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Florina Cercel, Mariana Mihuț, Rodica Mandache, Virgil Ogășanu, Dora Cherteș, Cătălina Pintilie, Mircea Andreescu.
A debutat, în 1964, pe scena Teatrului Național din București, alături de Ion Caramitru, în piesa Eminescu de Mircea Ștefănescu, sub îndrumarea regizorului Sică Alexandrescu, întruchipând-o pe Veronica Micle. În același an și-a făcut, de asemenea, debutul în film, jucând în pelicula Casa neterminată, regizată de Andrei Blaier. După doi ani petrecuți la Cluj, unde a interpretat două roluri, în Androcle și leul de G.B. Shaw și Vlaicu Vodă de Alexandru Davila, a revenit în echipa Teatrului Național din București (memorabilă rămâne prezența ei în Cordelia din Regele Lear în regia lui Radu Penciulescu), pe care, cu excepția câtorva colaborări, nu a mai părăsit-o până în 1978, când s-a alăturat trupei Teatrului Mic. Aici, sub directoratul scriitorului Dinu Săraru, s-a produs deplina sa maturizare artistică, la contactul cu regizoarea Cătălina Buzoianu și în parteneriate legendare de scenă cu actorii Ștefan Iordache și Gheorghe Visu. Marile roluri din această etapă le-a creat în spectacole precum Să îmbrăcăm pe cei goi, Maestrul și Margareta, Niște țărani, Cerul înstelat deasupra noastră, Doamna cu camelii.
La începutul anilor 1990 a înființat și condus Teatrul Levant, una dintre primele instituții independente de gen apărute după căderea regimului comunist, continuând însă să joace și la Teatrul Mic, cu realizări notabile: recitalul Arta iubirii sau rolul Arkadina, din Pescărușul de Cehov, ambele în regia Cătălinei Buzoianu. De numele Teatrului Levant este legată o altă colaborare inspirată a actriței cu regizoarea Cătălina Buzoianu, la spectacolul Pelicanul, după August Strindberg (1994), montat într-un spațiu neconvențional (un depozit al Sălii Dalles). În 1998 a colaborat la Teatrul Nottara cu regizorul Alexandru Dabija în spectacolul "Lungul drum al zilei către noapte (E. O'Neill), fiind nominalizată mai apoi la Galele UNITER pentru cel mai bun rol principal feminin. După 2000 apare mai rar pe scenă, fiecare apariție reprezentând însă un succes de public și de critică, două dintre creațiile sale recente (Esme Allen în Cum gândește Amy de David Hâre, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Mic, 2006, și Gloucester în Lear, după W. Shakespeare, regia Andrei Șerban, Teatrul Bulandra, 2008) fiind răsplătite cu premii acordate de UNITER. O altă distincție importantă, medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu”, i-a fost atribuită actriței în 2000 de către președintele statului pentru merite deosebite în promovarea și interpretarea operei poetului, mai cu seamă prin intermediul spectacolului Trecut-au anii, recital de poezie și muzică susținut ani de-a rândul pe diverse scene alături de actorii Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan și de clarinetistul Aurelian Octav Popă. Pe lângă rolurile interpretate pe scenă sau ecran, ea a dat viață multor personaje la teatrul radiofonic.

Valeria Seciu a fost căsătorită cu actorul Octavian Cotescu. În 1968 s-a născut fiul lor, Alexandru; acesta este astăzi călugăr la Muntele Athos, purtând numele de Monahul Daniil; el se numără printre traducătorii celei mai recente ediții românești a culegerii de texte teologice Everghetinos (din gr., „Binefăcătoarea”).

La mulţi ani!

Tudor Gheorghe

Tudor Gheorghe este  cântăreț, compozitor și actor român, născut la 1 august 1945, în comună Podari, județul Dolj, dintr-o familie de țărani. Copilăria, dar mai ales adolescența, i-au fost dificile. Tatăl, cântăreț la biserică, a fost arestat ca legionar și deținut politic la Aiud. În perioada comunistă, Tudor Gheorghe a întâmpinat foarte multe opreliști din partea regimului comunist, fiindu-i interzis să concerteze un deceniu, până la Revoluția română din 1989. Artistului i-au fost cenzurate spectacolele, iar în anul 1979, i-a fost interzis să concerteze imediat după premiera spectacolului “Pe-un franc poet”. După revoluția din decembrie 1989, Tudor Gheorghe a revenit în forță.
A urmat Liceul Nicolae Bălcescu (astăzi Colegiul Național Carol I din Craiova) din Craiova, apoi a urmat cursurile Institutului de Teatru din București, clasa de actorie, absolvind în 1966.
n 1966 a fost angajat la Teatrul Național din Craiova, devenind, la 21 de ani, unul dintre cei mai tineri actori din țară. După rolurile jucate în studenție, a debutat pe scena Naționalului craiovean în rolul Paznicul tânăr din „Cocoșul negru”, de Victor Eftimiu. Până la adevărata afirmare, ce a urmat peste câțiva ani, a continuat să joace roluri de comedie sau dramă alături de mari actori craioveni ai timpului, în piese ca „Visul unei nopți de iarnă” de Tudor Mușatescu, „D-ale carnavalului” de I. L. Caragiale sau „Doamna nevăzută” de Pedro Calderón de la Barcă.
În perioada 1970-1980 și 1980-1990 a jucat în creații de mare profunzime artistică, cum ar fi „Mitică Popescu” de Cămil Petrescu, „Filfizonul pedepsit” de John Vanbrugh, „Unchiul Vanea” de Anton Cehov sau în „Piticul din grădina de vară”, de Dumitru Radu Popescu.
Succesul, cariera și evoluția lui Tudor Gheorghe pot părea „venite de la sine”, dar în spatele uriașului succes se găsesc ani de munca înverșunată, de studiu intens și de multe opreliști și nevoi. Având nenumărate probleme cu organele de represiune din perioada comunistă, lui Tudor Gheorghe i s-a interzis apariția în public pentru aproape zece ani, până la Revoluția din 1989. I-au fost cenzurate, totodată, spectacolele, represiunea culminând în anul 1979, când spectacolul „Pe-un franc poet”, pe versuri de Ion Luca Caragiale, a fost oprit imediat după premieră.
În 1992 Tudor Gheorghe a avut primul spectacol după revoluție, numit „Cântece cu gura închisă”. A revenit pe scenă în 1998, și din 1999 a început seria de spectacole „Anotimpurile poeziei românești” în colaborare cu dirijorul Marius Leonard Hristescu.[3]
În 2006, între 29 mai și 4 iunie, Tudor Gheorghe a susținut la Sala Palatului o serie maraton de concerte, intitulată „Săptămâna risipitorului de frumuseți”. Seria a fost compusă din 7 concerte:

    Primăvara simfonic
    Toamna simfonic
    Petrecerea cu taraf -
    Diligența cu păpuși
    În căutarea dorului pierdut
    Iarna simfonic
    Vara simfonic 

În noiembrie 2006 artistul a început prezentat în premieră spectacolul „Calvarul unei inime pribegi”, cu cântece din anii 1930, cântate de artiști precum Cristian Vasile și Jean Moscopol. Pe lângă cântecele epocii în spectacol sunt citite și câteva anunțuri din ziarele din acea perioadă, cu scopul de a recrea mai complet imaginea acelor ani. În 2007 a fost lansat și albumul cu acest spectacol.
În noiembrie 2007 în spectacolul „Parfumul nebunelor dorinți” se continuă prezentarea muzicii anilor 1930, începută în „Calvarul unei inime pribegi”.
„La margine de imperii” este alt spectacol al lui Tudor Gheorghe, desfășurat în martie-aprilie 2008. Spectacolul este dedicat singurei regiuni din această țară care a fost sub mai multe imperii. Muzica este mai puțin cunoscută, culeasă și prelucrată dintr-o carte apărută doar în limba germană. „Rumanische Volkslieder aus der Bukowina” de Matthias Friedwagner, apărută în 1938 conține 530 de partituri muzicale și versuri culese din Bucovina, între anii 1902-1916, la inițiativa Ministerului Culturii, din Viena.
Anul 2008 îl readuce pe îndrăgitul artist într-o piesă de teatru după aproape zece ani de la ultima apariție[6]. Tudor Gheorghe apare în musicalul Omul din La Mancha, la numai câteva zile de la premiera altui spectacol - „Taina cuvintelor”. Omul din La Mancha este un musical după cartea lui Dale Wasserman, care, la rândul său, își inspiră povestea după romanul de secol XVII al lui Miguel de Cervantes - „El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha”.
Astăzi Tudor Gheorghe își continuă carieră începută în 1966, susținând în continuare recitaluri în țară și străinătate și interpretând roluri pe scena Naționalului craiovean.

La mulţi ani!

Horațiu-Valentin Mălăele

Horațiu-Valentin Mălăele (n. 1 august 1952, Târgu-Jiu) este actor, regizor, caricaturist și scriitor român.
A învăţat la Liceul Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu şi a avut prima expoziţie personală de desene la casa de cultură din oraş în clasa a 12-a. Intenţiona să urmeze Institutul de Arte Plastice din capitală dar a absolvit în 1975 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, la clasa profesorului Octavian Cotescu. A fost repartizat la Teatrul Naţional din Piatra Neamţ şi a jucat în spectacole ca Tinereţe fără bătrâneţe de Eduard Covalli, cu rolul lui Dorde pentru care a primit premiul de interpretare, în Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni, Muntele de D.R. Popescu, Eulenspiegel de Charles de Coster, etc.
S-a mutat în capitală şi a jucat pe scenele Teatrelor Nottara, Odeon, Naţional, Bulandra din capitala, în roluri ca Fadinard din Pălăria florentină de Eugene Labiche, Profesorul din Lecţia de Eugen Ionescu, Vanea din Unchiul Vanea de A.P. Cehov, Tartaglia din Regele Cerb de Carlo Gozzi, etc.


Din 1982 a regizat spectacole de teatru ca O sărbătoare princiară de Theodor Mazilu, Puricele de Georges Faydeau, Carlo contra Carlo de Paul Ioachim, pentru care a obţinut premiul Festivalului Comediei Romaneşti în 1994, Hotel de Tray Cooney, etc.
A debutat în cinematografie în anul 1974, cu filmul Muntele ascuns.
A regizat 2 episoade din serialul TV Ministerul comediei, apoi filmele Pălăria şi Nunta mută.
A expus în peste 30 de expoziţii caricaturile pe care le realizează, a publicat cartea autobiografică Horaţiu despre Mălaiele, conduce publicaţia Satirul.Este căsătorit şi are 2 fii.

Premii şi distincţii:

- Premiul pentru interpretare - Iaşi, 1975
- Premiul pentru cea mai bună interpretare - Galaţi, 1976
- Premiul ATM, 1978
- Premiul pentru cel mai bun actor - Piatra Neamţ, 1981
- Premiul UNITER, 1992
- Premiul pentru interpretare Festivalul "I.L. Caragiale" - Bucureşti, 1993
- Premiul Asociaţiei Umoriştilor Romani pentru interpretare, 1993
- Premiul pentru regie la Festivalul comediei româneşti, 1994
- Premiul pentru regie "Ion Băieşu" şi Premiul pentru interpretare - Buzău, 1994
- Premiul special al juriului la Festivalul de Teatru Contemporan - Braşov, 1996

S -A ÎNTÂMPLAT ÎN 1 AUGUST...............

Evenimente

    49 î.Hr.: Bătălia de la Ilerda (Spania). Cezar a învins ultimele trupe susținătoare ale lui Pompei.
    1473: Atestarea documentară a orașului Zalău.
    1498: Cristofor Columb devine primul european care vizitează Venezuela.
    1714: Dimitrie Cantemir a devenit primul român, membru al unui înalt for științific internațional (Academia din Berlin).
    1774: Joseph Priestley a anunțat descoperirea oxigenului.
    1834: A intrat în vigoare Legea de Abolire a Sclaviei din 1833, prin care se abolea sclavia în întregul Imperiul Britanic.
    1862: Constituirea Ministerului Afacerilor Externe al României.
    1902: Statele Unite cumpără drepturile asupra Canalului Panama de la Franța.
    1921: La Haga a fost creată Curtea Internațională de Justiție.
    1936: Se deschid Jocurile Olimpice de la Berlin.
    1944: Rezistența poloneză a declanșat Revolta din Varșovia împotriva ocupației naziste a Poloniei în timpul celui de al Doilea Război Mondial.
    1966: Partidul Comunist Chinez a decis lansarea Revoluției Culturale.
    1966: Charles Whitman a ucis 17 oameni și a rănit alți 32 la Universitatea din Texas în Austin înainte de a fi ucis de poliție.
    1975: Semnarea actului final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (Helsinki).
    1977: Greva generală a minerilor din Valea Jiului. 30.000 de mineri au blocat exploatările și au cerut să discute numai cu Nicolae Ceaușescu (1 - 3 august).
    1981: S-a lansat postul de televiziune MTV, odată cu difuzarea primului său videoclip, Video Killed the Radio Star al formației The Buggles.
    1990: Jeliu Jelev este ales de Parlament al doilea președinte al Bulgariei.
    1996: A intrat în vigoare, în mod oficial, programul efectiv de Parteneriat Individualizat România - NATO.
    2008: Eclipsă totală de Soare, vizibilă în România că eclipsă parțială.

S -a născut în............

    1744: Jean Baptiste de Monet, naturalist francez (d. 1829)  
    1770: William Clark, explorator american (d. 1838)
    1779: Lorenz Oken, naturalist german (d. 1851)
    1818: Maria Mitchell, astronom american (d. 1889)
    1819: Herman Melville, scriitor american (d. 1891)
    1870: Ilia Ivanovici Ivanov, biolog rus (d. 1932)
    1883: Pantelimon Halippa, politician și literat român (d. 1979)
    1885: George de Hevesy, chimist maghiar, laureat Nobel (d. 1966)
    1891: Grigore Brezeanu, regizor român (d. 1919)
    1914: J. Lee Thompson, regizor englez (d. 2002)
    1915: Gellu Naum, scriitor român (d. 2001)
    1924: Georges Charpak, fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe 1992
    1939: Valeria Seciu, actriță româncă de teatru și film
    1945: Tudor Gheorghe, actor și cantautor român
    1947: Adina Popescu, actriță româncă de teatru și film
    1948: Constantin Daradici, pictor român
    1949: Mugur Isărescu, economist român
    1952: Horațiu Mălaiele, actor român de teatru și film
    1976: Dieter Nisipeanu, șahist român

 Decese

       30 î.Hr.: Mărcuş Antonius, general și politician roman (n. 82 î.Hr.)
      527: Iustin I, împărat bizantin (n. 450)
    1137: Ludovic al VI-lea al Franței (n. 1081)
    1348: Blanche de Valois, regină a Germaniei și Boemiei (n. 1316)
    1714: Regina Anna a Marii Britanii (n. 1665)
    1884: Heinrich Laube, scriitor german (n. 1884)
    1896: Sir William Robert Grove, fizician și inventator galez (n. 1811)
    1943: Horia Creangă, arhitect român (n. 1892)
    1970: Otto Heinrich Warburg, biochimist german, laureat al Premiul Nobel (n. 1883)
    1993: Alfred Manessier, pictor francez (n. 1911)
    2009: Corazon Aquino, politician filipinez (n. 1933)

Read More