RUSINE GUVERNULUI ROMANIEI !!!.....
*******************************************************
inainte ....
dar si dupa .....
"Nu am perfuzii, nu am cu ce să fac analize, nu am nimic. Nu am nici bani cu care să-mi asigur medicaţia." Sobi Cseh
SOBI CSEH, uitat de prieteni pe patul de spital: "Mai bine MOR AICI, că nu mai pot"
Celebrul cascador Sobi Cseh se află de cinci zile internat la spitalul Fundeni din cauza complicaţiilor apărute în urma bolii de care suferă. Artistul a fost diagnosticat cu cancer la coloană şi, după o perioadă în care a crezut că lucrurile merg spre bine, boala a recidivat brusc.
Sobi Cseh are în spate o carieră de excepţie nu numai în profesiunea care l-a făcut celebru, cea de cascador, ci şi în aceea de actor. A colaborat de-a lungul timpului cu mari artişti ai cinematografiei româneşti, din care este poate suficient să amintim numele lui Florin Piersic sau al lui Sergiu Nicolaescu. În prezent, celebrul cascador, renumit pentru scenele de luptă pe care le-a realizat, poartă o luptă decisivă cu cancerul. "Sunt de cinci zile internat la spitalul Fundeni. Din cauza stresului, boala s-a întors şi nu mă simt bine deloc. Sunt sub tratament. Sunt multe ravagii care rămân după radioterapie şi după citostatice şi sunt afectate mai multe organe: ficat, rinichi, plămâni", a declarat pentru "ring", de pe patul de spital, Sobi Cseh.
Starea de sănătate i s-a deteriorat
Descoperită anul trecut, boala care îl macină a dat semne de remisie într-o primă fază, însă în ultima vreme simptomele au revenit. "A mers extraordinar tratamentul. După o lună a trebuit să fac radioterapie din cauza tumorii de pe şira spinării. Am făcut radioterapia şi pe urmă a fost ca un galop de sănătate. N-am simţit nimic. Făceam piruete, şurub şi mă urcam pe masa aia, la sală, de n-aveam treabă! N-am avut niciun simptom, nimic. M-am dus pentru o ultimă şedinţă, dar aparatul era defect şi mi-au spus că trebuie să mai aştept. Pe urmă, am zis că n-o mai fac. N-am făcut-o şi m-am simţit alt om. Am început să am dureri de cap şi de atunci m-am dus din ce în ce mai jos", a continuat artistul.
Are nevoie de 1600 de euro pentru tratament
În prezent, Sobi Cseh, având în vedere situaţia gravă în care se află, are nevoie de un tratament special, însă acesta costă destul de mult, iar cascadorul nu are bani. "Trebuie să încep un nou tratament, pe care trebuie să-l găsesc singur, dar nu am bani. Am intervenit, am vorbit, însă nu s-a rezolvat nimic. Şi nici nu e vorba de aşa mulţi bani. E vorba de 1600 de euro, costul tratamentului, şi nu pot să mi-l asigur. Nimeni nu mă ajută, aşa că mă chinuiesc, cerşesc patru- cinci pastile de colo, trei pastile de dincolo. Fac rost de pastilele astea şi stau cu emoţii că nu-mi ajung. Asta e România! Am ridicat în picioare lumea în Europa şi uite ce se întâmplă! Să nu mi se dea posibilitatea să fac tratament pentru 1.600 de euro? O ţară întreagă să nu aibă banii ăştia? Nu interesează pe nimeni", s-a destăinuit Sobi Cseh.
Părăsit de prieteni, doar cu familia alături
Artistul aflat pe patul de suferinţă este supravegheat în permanenţă de familie, însă prietenii sau foştii colegi cu care a colaborat de-a lungul timpului la realizarea atâtor filme se pare că l-au uitat pe cel supranumit "Buză de iepure". "Nu m-au vizitat prietenii. Nici măcar nu m-au sunat să vadă ce fac. Doar familia este aici încontinuu, de cinci zile de când sunt internat. Mai bine mor aici, pentru că nu mai pot. Să reglezi şi să repari tot ce se distruge în urma tratamentului cu citostatice şi cu radioterapia e mai greu", a încheiat cascadorul.
"Nu am perfuzii, nu am cu ce să fac analize, nu am nimic. Nu am nici bani cu care să-mi asigur medicaţia." Sobi Cseh
Sursa : Ziarul Ring .
Blazonul
„Fiecare din noi, bogat sau sarac, nobil sau nu, are un blazon: onoarea este totul."
Szoby Cseh vorbeste cu mandrie despre ideea de „blazon" care, in cazul lui, este chiar mai mult decat onoarea, este modul lui de a actiona.
Nascut in Miercurea Ciuc, Szoby este secui, iar blazonul familiei (in sensul de baza, de data aceasta) spune povestea originii sale. Tatal lui a fost director de banca la Brasov, iar mama si-a dedicat viata cresterii celor 3 copii.
Desi considera ca romanii ar trebui sa isi apere mai ferm demnitatea si sa nu se lase intimidati nici de politruci interni, nici de straini, Szoby se simte foarte atasat de Romania si de oamenii de aici. Acesta a fost motivul care l-a readus in tara sa de fiecare data, chiar si in timpul regimului totalitar cand avea ocazia de a pleca saptamanal in strainatate sa filmeze.
„A fost o perioada fantastica, francezii abia incepeau si ei sa dezvolte filmele si cascadoria; vreo 15 ani am ocupat locul 1 in Europa. Pe atunci am tot iesit din tara aproape in fiecare saptamana, pana cand comunistii nu au mai dat voie sa se iasa. M-am intors de fiecare data fiindca sunt dependent de Romania; imi place."
Spun unii ca ar fi fost mai destept sa emigreze, de vreme ce in tara nu a fost recunoscut la adevarata valoare in ciuda succesului si premiilor obtinute in strainatate; deseori altii si-au insusit creatiile, munca si meritele lui si uneori nici nu l-au remunerat pentru prestatiile in care si-a riscat viata, ca pe atatia altii in domeniul lui. Szoby a ramas aici insa ca sa isi apere profesia de baza si sa spuna adevarul - incomod adesea - acelora dintre regizori, producatori si autoritati care, avand in maini soarta filmului romanesc, si-au batut joc cum au vrut de actori, cascadori, bugete, dar mai ales de public si de ce ar fi putut insemna Romania in acest domeniu.
sursa website-ul oficial al lui Szoby Cseh
Sculptura
“Frumosul sta in miscare, ca si in arta si in natura. Cand uiti de frumos, uiti de Dumnezeu si de dragoste. Iar omul fara Dumnezeu doar capteaza din exterior si consuma, fara sa ofere nimic. Si atunci, rostul lui care mai este?”
Putini stiu ca Szoby Cseh a ales, de multi ani, sa imbine preocuparea lui pentru frumusetea miscarii cu creatiile unei arte plastice menite tocmai sa fixeze esenta miscarii, pentru a o darui eternitatii: sculptura. Este membru de onoare al Uniunii Artistilor Plastici si membru al Asociatiei D Arte DaVinci.
A realizat numeroase sculpturi in lemn, tabla, fier si isi continua aceasta activitate in prezent. Alaturi de emotia artistica puternica pe care o transmit, apreciata deopotriva de criticii de arta si de colectionari, sculpturile lui Szoby Cseh au si o valoare sporita de dorinta intensa a publicului de a vedea si pastra o opera de arta iesita din mainile unei personalitati atat de complexe.
Desi majoritatea lucrarilor le-a daruit deja, mai puteti vedea cateva ilustrari ale sculpturilor realizate de el, in imaginile alaturate.
Florin Piersic: "Doamne, ce frumoasa este viata, mai ales cand anumite scene, momente, locuri, sentimente, personaje, sunt transpuse pe panza, in lemn, fier sau piatra. (...) Acest magnific om si prieten de nadejde al meu, Szoby Cseh, vajnic luptator cu valurile si furtunile vietii, iata, paradoxal spiritului sau efervescent si plin de energie, este si un boem artist plastic. Szoby este un exemplu de tot ceea ce inseamna a iubi viata, semenii, natura si mai ales tara unde a deschis ochii, a crescut si s-a format ca adevarat barbat. Sculpturile lucrate de Szoby reprezinta intr-un mod original si enigmatic frumusetea unica a traditiilor populare romanesti si in general a existentei poporului nostru... Cinste tie, draga prietene!"
Biografie [modificare]
Szabolcs Cseh s-a născut într-o familie de secui. După absolvirea studiilor secundare la liceul Andrei Șaguna și la liceul Unirea din Brașov, a urmat cursurile Institutului de Educație Fizică și Sport din București, pe care le-a finalizat în anul 1966.
Încă din timpul facultății, a lucrat ca zburător la trapez la Circul de Stat din București în trupa Ganea. Aflat în anul trei de facultate, a colaborat în calitate de cascador în filmul “Dacii”, regizat de Sergiu Nicolaescu, apoi în anul următor în filmele “Împușcături pe portativ” (regizat de Cezar Grigoriu), “Tom Sawyer și Huckleberry Finn” (producție franceză) și “Serbări galante” (în regia lui René Clair).
„La începutul carierei mă antrenam la circul din București ca să-mi îmbunătățesc exercițiile la trapez. Dar tatăl meu, care era directorul singurei bănci din Brașov, nu voia să se știe ca eu sunt un circar, așa că ziua mă duceam la cursuri și noaptea mă antrenam să devin cel mai bun zburător din Europa [1].”
—Szobi Cseh
În anii 1967-1980, fiind primul metodist (maistru de lupte) angajat pe un asfel de post în România, în cadrul Studioului Cinematografic "București" și apoi în Centrala RomaniaFilm – Centrul de Producție Cinematografică, a colaborat la toate filmele românești ce conțineau secvențe de acțiune-lupte și a executat multiple cascade dificile și spectaculoase, unele fiind unicate pe plan mondial.
Tot din 1967, Cseh a alcătuit prima echipă de cascadori profesioniști din România, a cărei continuitate a asigurat-o, prin coordonare și instruire, până în 1987. Astfel, Szabi Cseh a contribuit substanțial la crearea unui domeniu practic inexistent în România până atunci și la „perioada de aur” a filmului românesc de acțiune în context mondial.
În 1975 a devenit coordonator al școlii de cascadori din Germania, unde a colaborat cu Peter Fogel, regizor de acțiune și cascador la 11 filme produse de studiourile DEFA Berlin și Tele München (până în anul 1986).
De la debutul său, Szabi Cseh a colaborat la realizarea a peste 150 de filme artistice de lungmetraj sau TV, dintre care 25 de producții străine și coproducții (Germania, Franța, SUA etc), realizând concepția și regia secvențelor de acțiune-lupte, conceperea și/sau execuția cascadelor, coordonarea cascadorilor, interpretarea unor roluri memorabile de film.
Din 1974 a colaborat la realizarea a 38 de filme artistice străine ca regizor al secvențelor de acțiune sau cascador. A realizat peste 70 de spectacole cu specific de cascadorie–divertisment în țară și străinătate.
La 8 ianuarie 1990, Szabi Cseh a înființat prima Asociație a Cascadorilor Profesioniști din România, pe care a condus-o mai mulți ani.
După revoluție a avut apariții rare în filme, acuzând corupția și onorariile prea modeste plătite cascadorilor.
„Producătorii au început să angajeze doar cascadori care nu denunțau mita. Tot felul de directorași cereau 500 de euro să plătească unui cascador o zi de muncă și apoi angajau niște copii care făceau două tumbe și cărora le dădeau 100 de euro, restul de bani intrând in buzunarele lor. Am refuzat să accept corupția, așa ca nu m-au mai lăsat să lucrez [2].”
—Szobi Cseh
În anii 1999 – 2002 a colaborat la realizarea secvențelor de acțiune în peste zece filme artistice străine realizate în țară, inclusiv “Amen” (în regia lui Costa Gavras).
Szabolcs Cseh a elaborat studii științifice și cursuri universitare teoretice și practice, despre mișcarea scenică a actorului și componentele sale psiho-motrice, lupte scenice, realizarea secvențelor de acțiune etc.
Din 1980, inițial în calitate de lector universitar și, ulterior, de conferențiar universitar, predă neîntrerupt astfel de cursuri interdisciplinare la UNATC "I. L. Caragiale" din București, secțiile actorie, imagine de film si TV, regie de film, regie de teatru. A contribuit la formarea a zeci de generații de actori, regizori de teatru, de film și operatori de film și de televiziune. A avut colaborări didactice și la Universitatea de Muzică "Ciprian Porumbescu", secția regie de operă. Din anul 2005, lărgindu-și sfera preocupărilor, Szabi Cseh derulează programul social GLADIATOR pentru copii săraci, destinat prevenirii și combaterii delincvenței juvenile. Din 2008, derulează programul-metodă pentru copii cu handicap psihic și fizic sever. Ambele programe sunt bazate pe metodologii originale create de el, cu rezultate impresionante. [3].
Realizări în calitate de cascador [modificare]
Szabolcs Cseh este autorul a numeroase invenții care au dus la dezvoltarea tehnicii și metodologiilor din domeniul cascadoriei, nu doar în România, ci la nivel internațional. Exemple:
- trambulina elastică, utilizată prima oară în redarea efectului de zbor al personajului în urma unei explozii (1967)
- trăgătoarea, folosită pentru prima oară în lume, în căderile cu calul, făcându-le mai spectaculoase și mai sigure atât pentru cascador, cât și pentru cal (1970)
- țarcul pentru aglomerarea cailor în filmarea secvențelor de luptă călare, covorul mișcător pentru căderile simultane ale cailor (1970)
- bătuta, dispozitiv de aruncare a oamenilor, cailor etc. din poziții statice (1972)
- utilizarea cablurilor, pentru prima oară în România, în redarea cât mai spectaculoasă a efectelor de împușcături, explozii, lovituri (1974)
Printre casacadele executate de Szabi Cseh se numără unele deosebit de spectaculoase, mai ales pentru epocaa în care au fost realizate, și nerepetate de altcineva până în prezent. Exemple:
- În anul 1966, în filmul “Dacii”, a promovat pentru prima dată în România căzăturile de la înălțime și căzăturile cu calul.
- În anul 1971, în filmul “Mihai Viteazul”, depășește recordul mondial executând o cădere de la 13 m fără protecție la aterizare.
- În 1976, execută o cădere de la 37 metri cu spatele în jos, la furnalul de la Copșa Mică.
- În 1984, realizează o săritură de 80 metri cu mașina în Marea Nordului.
- În anul 1985, face o săritură cu un microbuz deasupra unui lac, scufundat la 20 m, la Magdeburg. În timpul zborului, a declanșat explozia microbuzului încărcat cu trotil.
- Printre cascadele cele mai cunoscute se numără o serie de cascade-unicat aparținând personajului Buză de Iepure din filmele cuMărgelatu (1980-1986). Câteva din acestea sunt considerate premiere sau recorduri mondiale: săritură cu calul prin geam, cădere cu calul din cabrare, prin rostogolirea pe spate a calului și călărețului, pe versant muntos pe o înălțime de 70 m.
În anul 1985, revista vest-germană “Bunte Illustrierte” l-a desemnat cel mai bun cascador din Europa.
„Cel mai teamă îmi este de ziua de mâine. În cascadorie, te simți mai aproape de Dumnezeu, fiindcă trebuie să gândești din multe puncte de vedere - ești aproape un savant, trebuie să reziști fizic și psihic, lucrul cel mai important! Atunci vezi cât de frumoasă este viața [4].”
—Szobi Cseh
Consilier secvențe de acțiune/lupte [modificare]
Note
Recunoaștere internațională pentru contribuțiile artistice ale lui Szabi Cseh:
- 1973 - Festival Paris - cea mai bună mișcare scenică străină - piesa “Viziuni flamande”
- 1974 - Festival Berlin - cele mai valoroase lupte, filmul “Tekumsekh”
- 1974 – Festival Viena – locul I, piesa “Stan Pățitul”
- 1985 - Festivalul de film “Sommerfilmtage” ("Zilele de vară ale filmului") de la Berlin - cel mai bun regizor de acțiune; în același an, desemnat cel mai bun cascador din Europa conform sondajului realizat de revista vest-germană “Bunte Illustrierte”.
Recunoaștere națională:
- 1984 - revista “Săptămâna culturală a capitalei”, premiul pentru cel mai spectaculos actor și personaj, Buză de iepure din serialul"Mărgelatu"
- 1986 - revista “Săptămâna”, premiul pentru întreaga activitate
- 1994 - revista “România Mare”, premiu pentru contribuție la dezvoltarea cinematografiei române
- 1996 - revista “România Mare”, premiu pentru întreaga activitate
- 2000 – UARF, diploma și medalia de argint, 400 de ani de la Unire și 30 de ani de la producția filmului “Mihai Viteazul”
- 2002 - Ministerul Educației și Cercetării, diploma și medalia de onoare cu prilejul aniversării a 80 de ani de activitate a ANEFS, pentru contribuția adusă la dezvoltarea învățământului, educației fizice și sportului în România
- 2002 - UARF, placheta de aur pentru întreaga activitate de regizor de lupte
- 2006 - UARF, medalia aniversară - 40 de ani de la realizarea filmului istoric Dacii
