Se afișează postările cu eticheta turnatori. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta turnatori. Afișați toate postările

miercuri, 6 mai 2015

In tara lui pOnta ICR-ul devine manifest de partid bolsevic un fost membru supleant al CC al PCR devine președinte onorific al Consiliului Consultativ al ICR.Scriitorul Nicolae Breban îi "turna" pe Paul Goma, Monica Lovinescu şi Dumitru Ţepeneag direct generalului de Securitate Nicolae Pleşiţă, reiese din documentele anexate la dosarul trimis de CNSAS la Curtea de Apel Bucureşti, pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a scriitorului, scria România Liberă. Chiar dacă Curtea de Apel București l-a declarat colaborator al Secuirității, ÎCCJ a admis recursul lui Breban.

" Președintele ICR, Radu Boroianu, a anunțat marți desemnarea lui Nicolae Breban în calitate de președinte onorific al Consiliului Consultativ al ICR. Corespondentul postului de radio Europa Liberă, Dan Alexe, a făcut recent pe blogul său dezvăluiri despre Nicolae Breban. Articolul lui Alexe se intitulează: Pomposul turnător Nicolae Breban.

La Congresul al X-lea al PCR, Breban a fost ales membru supleant al Comitetului Central al partidului. Începând cu nr. 20, din 14 mai 1970, devine redactor-șef al revistei România literară. În 1971 devine disident după Tezele din iulie ale lui Nicolae Ceaușescu, reîntors dintr-o vizită în China.  Se stabilește apoi în Franța, dar este acuzat de liderii emigrației că în realitate era agent al Securității.
Scriitorul Nicolae Breban îi "turna" pe Paul Goma, Monica Lovinescu şi Dumitru Ţepeneag direct generalului de Securitate Nicolae Pleşiţă, reiese din documentele anexate la dosarul trimis de CNSAS la Curtea de Apel Bucureşti, pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a scriitorului, scria România Liberă.  Chiar dacă Curtea de Apel București l-a declarat colaborator al Secuirității, ÎCCJ a admis recursul lui Breban.
"Notă T.O, transcriere a convorbirii titularului cu generalul Pleşiţă, din 18.02.1977, redactată şi semnată de lt.col. G.S. din cadrul Direcţiei 1:
Baltag, ora 14.09 CHEMAT:
Dl.Breban: Vă salut tov. general, a fost la mine Paul Goma, azi la prânz şi am avut o discuţie (...)
Tov.Pleşiţă: Spuneai că te duci ieri.
Dl.B: Nu, mi s-a umflat piciorul (...)
Tov.P: Deci a venit el la matale(...)
Dl.B: A venit, eu i-am dat ieri un telefon şi el mi-a spus că nu pot să merg la el că se găsea un miliţian la poartă.
Tov.P: Aiurea!...Nişte insinuări, domnule...
Dl.B.: Da. Şi...mă rog, am dat eu un telefon, şi eu tot nu puteam ieşi din casă şi a zis că vine el. A venit oarecum surescitat, nu ştiu ce, i-am povestit întâlnirea mea cu tovarăşul Burtică şi că s-a discutat problema lui literară şi l-am întrebat: "eşti de acord, dacă vrei să publici o carte...crezi că vei găsi o carte publicabilă, care...Uite, există interesul faţă de problema dumitale, şi nu ştiu ce.. Şi a zis că da, îl interesează foarte mult, că aşteaptă o asemenea rezolvare...
Tov.P: Zău?
Dl.B: Eu i-am spus că am vorbit cu tov. Burtică şi că am discutat cu dânsul problema de a scrie eu unele reportaje şi că vreau să fac asta şi că am fost de acord, iar el a spus:"dar aş vrea să fac eu unele reportaje".
Tov.P: Nu mai spune??
Dl.B: Da,era...şi asta...şi eu m-am bucurat...
Tov.P: Păi, asta-i bine! E pe calea bună.
Dl.B: Da, şi aşa că...
Tov.P: Dar despre tâmpenia asta la care spuneai că te-au invitat şi pe dumneata să semnezi...
Dl.B: Da, mi-a povestit de câteva cazuri, a spus că au primit nişte oameni paşaport rapid şi că pleacă şi..
Tov.P: Şi că a realizat ceva!...Pentru ăia!...
Dl.B: Daa...mă rog! Aspectul ăsta m-a interesat mai puţin.
Tov.P: Deci, discuţia aţi axat-o pe treaba asta...
Dl.B: Da, pe problema lui şi pe rezolvarea problemei lui.
Tov.P: Dar ai încercat să-l temperezi.
Dl.B: Păi acum eu cred că dacă am avut discuţia asta şi dacă o să mergem săptămâna viitoare la tovarăşul secretar, eu cred că...
(...)
Dl.B: A propos, să nu uit. Tovarăşul Burtică a zis că i-a dat Ţepeneag telefon, acum vreo două zile, de la Paris şi că era cam trist, aşa, cam amărât..
Tov.P: Îhî. Dar de ce era amărât?
Dl.B: Nu ştiu. El spune că-i e dor de ţară lui Ţepeneag şi că a făcut şi o boală la ficat pe chestia asta.
Tov.P: Nu-i de mirare. Că într-adevăr te apucă dorul de ţară. El e plecat...de când e plecat?
Dl.B: Nu atât că e plecat, cât problema că chestia cu retragerea cetăţeniei îl mănâncă pe el.
Tov.P: Da, să vedem, că poate că Goma îl trage şi pe Ţepeneag.
Dl.B. Da. Nu ştiu, nu v-am spus că tovarăşul secretar mi-a spus că şi cu problema Ţepeneag s-ar putea găsi o rezolvare.
Tov.P: Ei, probabil că s-a gândit la ceva. Mie nu mi-a spus. Probabil că au ei nişte proiecte, pe la "propagandă", pe acolo. E o treabă bună, ai făcut o treabă bună!.
Dl.B: Ei, servim cultura şi ţara!
Tov.P: Aşa este tăvarăşe Breban, era vorba să-mi dai un nume.
Dl.B.: Da, da, exact. Îl am lângă mine. Aveţi o memorie excepţională. Se cheamă aşa: doamna Dora Maria Călinescu, care a depus pe data de vineri-4 februarie, la sectorul 1, la miliţia asta din colţ cu Ipătescu, pentru America.
Tov.P: Da, da. Da, e de fapt mama lui Matei.
Dl.B: Da, scrieţi şi numele: mama lui Matei Călinescu, că e anexată şi o invitaţie a lui Matei, care e profesor la Universitatea Indiana, Indiana.
Tov.P: Da, e-n regulă. O găsesc, dau telefon.
Dl.B: Pentru asta eu vă mulţumesc în special, tovarăşe general.
Tov.P: N-aveţi de ce. Vă răspund şi eu ca dumneavoastră: servim ţara (amuzament). Caută-l neapărat pe tovarăşul Burtică, pentru că aţi făcut o treabă bună.
Dl.B: Să sperăm că iese cu bine.
Tov.P: Domnule, într-adevăr, e o chestie de surpriză dacă s-a angajat şi la un reportaj.
Dl.B: Da, asta a fost şi surpriza mea.
Tov.P: E perfect! E justificată surpriza. Eh, e un om nestatornic, îl bate vântul."
"Scriitorul Breban Nicolae Alexandru a fost luat în lucru prin dosar de urmărire informativă din ordinul conducerii ministerului, la data de 10 iulie 1972, pentru atitudiena adoptată în anii 1971-1972, când, participând la Festivalul de Film de la Cannes a intenţionat să nu mai revină în ţară. Pentru activităţile duşmănoase desfăşurate, Nicolae Breban a fost avertizat în anii 1975, 1976, 1977. Paralel cu măsurile de temperare, s-a acţionat şi pentru dezamorsarea oricăror situaţii de natură a-i stimula înclinaţiile contestatare. În cursul anului 1977 a fost luat în contact pentru a fi folosit la temperarea lui Paul Goma şi determinarea acestuia de a renunţa la acţiunile preconizate. Ulterior, a fost menţinut în contact pentru influenţare ţi exploatare informativă. Începând din 1979, în baza unui paşaport cu viză pe un an, prelungită consecutiv, a stat majoritatea timpului la Paris, udne şi-a publicat până în prezent trei dintre romanele apărute în ţară. Concomitent, a publicat în România două noi cărţi, păstrându-şi apartamentul din Bucureşti. Deşi, întreţine relaţii şi este constant curtat de elemente ostile din emigraţie, Nicolae Breban nu s-a angrenat în acţiuni necorespunzătoare la adresa ţării. Faptul că locuieşte la Paris, unde îşi publică unele din cărţile sale, fără a avea un statut de disident, ori a face declaraţii defăimătoare în presa reacţionară, a "iritat" mai multe elemente ostile din emigraţie, între care Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, care îl discreditează, prezentându-l ca pe un "agent comunist trimis cu sarcini în străinătate". Este legat de ţară şi mulţumit cu faptul că editurile îi publică în continuare cărţile, iar presa de specialitate face referiri la ele. Având în vedere cele raportate, propunem: închiderea dosarului de urmărire informativă prin influenţarea pozitivă a celui în cauză şi compromitere", se arată în raport.
POSTAREA LUI DAN ALEXE:
Conversație telefonică:
Breban : Servim cultura şi ţara!
Gen. Pleşiţă: Aşa este, tovarăşe Breban, era vorba să-mi dai un nume.
Breban: Da, da, exact. Îl am lângă mine. Aveţi o memorie excepţională. Se cheamă aşa: doamna Dora Maria Călinescu, care a depus pe data de vineri-4 februarie, la sectorul 1, la miliţia asta din colţ cu Ipătescu, pentru America.
Gen. Pleşiţă: Da, da. Da, e de fapt mama lui Matei.
Breban: Da, scrieţi şi numele: mama lui Matei Călinescu, că e anexată şi o invitaţie a lui Matei, care e profesor la Universitatea Indiana, Indiana.
Gen. Pleşiţă: Da, e-n regulă. O găsesc, dau telefon.
Breban: Pentru asta eu vă mulţumesc în special, tovarăşe general.
Gen. Pleşiţă: N-aveţi de ce. Vă răspund şi eu ca dumneavoastră: servim ţara (amuzament).
Nicolae Breban va fi preşedintele Consiliului consultativ al ICR.
Despre Patapievici, Breban a avut de spus următoarele:
Într-una din primele lui cărţi a înjurat ca o haimana ordinară toată istoria acestui popor în care noi ne-am născut, în care au trăit părinţii şi bunicii noştri.”E bine de amintit cine a fost pomposul turnãtor Nicolae Breban, cel care își raporta colegii direct generalului de Securitate Nicolae Pleşiţă.
Recent, de ziua lui in ianuarie a fost mare cor de firitiseli printre toți cei care se visează în barul subvenționat al USR de pe Calea Victoriei.
Printre puținele lucruri de care sunt mândru e faptul că am fost întotdeauna structural incapabil să citesc vreuna din cărțile lui Breban. Nimic-nimic-nimic, am scapat de o literatura goalã, mincinoasã, scrisã într-o limbã afectatã, căznită.
De fapt n-am depășit niciodată primele pagini. Am citit însă cu oroare, pe sărite și in mod repetat, suficiente fragmente ca să văd cât de artificială și mincinoasă îi e scriitura.
Văzând atâtea laude azi, de ziua lui, de la oameni altminteri întregi la minte, am încercat iarãşi sa citesc, de astã datã fara nici o tehnica particularã,  Animale Bolnave al lui Breban…
Din adolescență tot m-am chinuit s-o citesc (“lecturez” se spune azi) dar n-am putut niciodată.
Am încercat iar. Imposibil. Doaaamne, ce chin, ce vorbe căznite… Omul asta parca scrie cu manualul proptit pe birou.
De la el vãd ca a pornit insuportabila manie de a folosi sistematic pronumele personal narativ chiar cînd personajul descris e singur în peisaj iar cititorul stie ca e singur, însă Breban scrie: “El s-a asezat…. El a luat… El a bãgat în gurã”… deși știm că personajul e singur în cameră.
Tot de la el, se vede, a plecat și moda de a nu mai folosi pronumele atone: în loc de “primește-ți pedeapsa”, el scrie “primeste pedeapsa TA” etc… ajungându-se la oroarea de azi, cum vezi prin reclamele băncilor: Primește cardul tău.
Atît de insuportabil de afectat e acest insuportabil domn Breban incît pune ca motto afectat al romanului Animale Bolnave un citat în francezã din cunoscutul scriitor francez Saint Augustin… In francezã, da, citând din ale sale Confessions
De ce îl citezi, Brebane, în francezã pe Sfîntul Augustin, decît ca sã arati ca esti un snob afectat, care scrie într-un stil afectat pentru mintile unor oameni afectati de extaz colectiv fortat?
N-aveți decât să-l citiți voi și să vă extaziați fățarnic. La așa om, așa cititori.

SURSA : http://www.flux24.ro/dezvaluiri-despre-noul-presedinte-onorific-al-consiliului-consultativ-al-icr-cum-servea-tara-impreuna-cu-generalul-de-securitate-nicolae-plesita-si-ii-tuna-pe-monica-lovinescu-si-paul-goma/

miercuri, 22 octombrie 2014

Fostii turnatori si securisti nu mai au dreptul sa ocupe functii publice ( video - 1989. Poveste reala cu securisti si turnatori. Profesor anchetat de securitate la Cluj )

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că nu a fost încălcat dreptul la respectarea vieţii private şi a vieţii de familie în cazul unui fost parlamentar român, Petre Naidin, căruia i-a fost interzis accesul la un post în serviciul public pe motiv că a fost informator al Securităţii, fosta poliţie politică.
" Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că nu a fost încălcat dreptul la respectarea vieţii private şi a vieţii de familie în cazul unui fost parlamentar român, Petre Naidin, căruia i-a fost interzis accesul la un post în serviciul public pe motiv că a fost informator al Securităţii, fosta poliţie politică.  

                     .
În cazul Naidin împotriva României, CEDO a stabilit, în unanimitate, că nu a existat o încălcare a Articolului 8 (dreptul la respectarea vieţii private şi a vieţii de familie), în conjuncţie cu Articolul 14 (interzicerea discriminării) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, informează un comunicat al CEDO transmis marţi şi citat de Agerpres.
Cazul viza o decizie de interzicere ca fostul informator al Securităţii să ocupe un post public.

Între 1990 şi 1991, Petre Naidin a fost subprefect al judeţului Călăraşi. El a fost ales apoi membru în Parlament timp de trei mandate, până în 2004. În 2000, când Naidin candida pentru cel de-al treilea mandat de parlamentar, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) i-a verificat trecutul candidatului, pe baza unei legi adoptate în 1999.
CNSAS a concluzionat că, între 1971 şi 1974, Naidin a colaborat cu Securitatea. Fostul parlamentar a contestat decizia CNSAS la Curtea de Apel Bucureşti, care i-a respins apelul. În 2003, a fost modificat statul funcţionarilor publici, acestora interzicându-se persoanelor descoperite că au colaborat cu poliţia politică să fie angajate în serviciul public.
În 2004, spre sfârşitul mandatului său de parlamentar, Naidin a încercat să ocupe din nou un post de funcţionar public şi a cerut Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici să-i treacă numele pe o listă de rezervă pentru subprefecţi. La 1 octombrie 2004, Agenţia i-a refuzat solicitarea, bazându-se pe prevederile legii din 2003, privind interdicţia ca foştii colaboratori ai Securităţii să ocupe o funcţie publică.
Naidin a contestat în instanţă răspunsul Agenţiei şi a iniţiat un apel de neconstituţionalitate la Curtea de Apel Bucureşti în privinţa Articolului 50 din lege, modificat în 2003. El a spus că este vorba de o discriminare nejustificată în privinţa accesului la serviciul public.
La 24 ianuarie 2006, Curtea Constituţională a stabilit că prevederile vizate sunt compatibile cu Constituţia. Printr-un verdict al Curţii de Apel de la 11 aprilie 2006, menţinut de o decizie finală de la 23 martie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, solicitările petiţionarului au fost respinse. "
Sursa : http://www.asociatia21decembrie.ro/2014/10/verdict-istoric-al-cedosecuristilor-li-se-poate-interzice-accesul-la-functii-publice/


1989. Poveste reala cu securisti si turnatori... by gherlainfo

miercuri, 9 octombrie 2013

S. R. Stănescu .. un turnător moralist ( ce urmează ? Visinescu ... torționarul moralist )

Tot îl văd pe Sorin Roşca Stănescu (îi voi spune SRS mai scurt) apărând pe televiziuni şi dându-ne sfaturi de cum ar face el şi ce trebuie să facem noi, el ne arată că politica preşedintelui este rea şi că partidul alfa ar trebui să facă asta şi gamma să facă asta, este analist politic naţional şi internaţional, specialist în seismologie şi industrie. A recunoscut el însuşi public că a fost turnător la securitate şi a fost demonstrat de CNSAS că lucrător activ al securităţii. Acest om de 63 de ani care încă din 1975 a lucrat la securitate a lucrat 14 ani pe timpul lui Ceaşca oficial prin acte plătit de securitate, şi iată după 1989 timp de 23 de ani a lucrat şi se pare că lucra în sistemul de dezinformare şi destabilizare a României tot plătit dar de data asta de către partide. Înainte era Ceaşca dictatorul acum dictatorii sunt penalii deghizaţi în partide. Până în 2012 a făcut diversiunea pe televiziunea şefului " şantajiştilor ", voiculescu iar mai apoi când Şeful şi penalii au reuşit să ajungă la putere a intrat în politică şi face dezinformarea şi diversiunea direct de la sursă. Dar ce să ne mai mirăm în teatrul prezentat de partidele penale fiecare om are are rolul său. Unii se ocupă de a deturna legi legal alţii se ocupă de execuţia directivelor penale, alţii se ocupă de strângerea banilor furaţi de la stat.

Este noaptea minţii. Ce urmează urmează că Visinescu şi torţionarii lui să devină următorii ce vor intra în partide şi ne vor arăta moduri de execuţie şi tortură a celor care se opun penalilor?... întreb televiziunile ce urmăresc atunci când îl tot întreabă pe acest " turnător " la televiziuni... este deontologic, este normal să primească infractori care să murdărească imaginea publică ? ... urmează și ele politica de diversiune și dezinformare scoasa din manualul Securității ? 


Iata documentele de la CNSAS 








Si  iată sursele : 

Aici SRS o spune singur pe propriu grai ca el a fost turnător , aici și a descris Sorin Rosca Stanescu inceputurile colaborarii sale cu Securitatea. : 

"M-am autopropus pentru a colabora cu Securitatea prin 1973. La sfarsitul facultatii m-am imprietenit cu un tanar care era unul din liderii organizatiei palestiniene din Romania. De la acesta am aflat ca urma sa puna la cale intr-o alta tara un atentat terorist. Mi s-a parut ceva grav si m-am dus la redactorul sef al revistei Viata Studenteasca.

El m-a pus in contact cu un ofiter care raspundea de presa de la Casa Scanteii. M-am intalnit cu acela si i-am relatat despre ce era vorba. M-a rugat daca nu vreau sa-i povestesc acelasi lucru unui coleg de la brigada antiterorista. M-am intalnit cu ofiterul de la brigada antiterorista si asa mi s-a propus sa colaborez si pe viitor.

Am acceptat si am semnat un angajament avand doua nume conspirative. Am avut succesiv numele de cod H15 si Deleanu. Am primit si bani, dar ca decont pentru deplasarile facute"

In Hot News se spune : 


Directorul Ziua spune ca la inceput credea ca face un lucru bun si ca-si serveste tara. Abia ulterior, dupa ce a vazut colaborarea Securitatii cu cel mai temut terorist international, Carlos Sacalul, si-a dat seama ca a facut un lucru rau.

Densitatea de turnatori din presa era mare

SR Stanescu crede ca toti ziaristii care au iesit din tara inainte de '89 au facut rapoarte care ajungeau in final la Securitate. Densitatea de turnatori din presa comunista a fost una foarte mare. E foarte posibil ca multi dintre cei care au turnat atunci sa fi fost reactivati dupa '89. Stanescu aduce drept argument propriul sau caz.

Desi colaborarea sa incetase dupa '86, au fost incercari de a-l reactiva, dar s-a renuntat in final, fiind considerat incontrolabil.

A fost denuntat si santajat de Magureanu

Sorin Rosca Stanescu recunoaste ca nu a avut puterea sa se autodenunte dupa '90 ca fost colaborator al Securitatii, ci ca a fost denuntat de Virgil Magureanu. Acesta ar fi inceput sa-l santajeze cu scoaterea dosarului dupa ce SR Stanescu ajunsese in fruntea Asociatiei Ziaristilor din Romania, care l-a mandatat sa-i ceara demisia lui Magureanu.

La inceput a fost santajat prin intermediul unui fotoreporter, Agarici, si apoi in mod direct de Magureanu. Contactat de Realitatea TV, Virgil Magureanu a negat episodul relatat de Rosca Stanescu.

Tocmai fiindca el nu a avut curajul sa se autodenunte si a fost supus santajului, SR Stanescu le cere ziaristilor care au fost colaboratori ai Securitatii sa se autodenunte.



sursahttp://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1167084-stanescu-colaborat-securitatea-imi-pare-rau.htm

In Evenimentul zilei se spune despre el :

Sorin Roşca-Stănescu, fost jurnalist, acum om politic, este urmărit de umbrele trecutului de turnător. Acum, cu experienţa sa, el vrea să ajute USL-ul şi pe Crin Antonescu.

Este unul dintre puţinii informatori ai poliţiei politice care s-a lăudat că a colaborat cu Securitatea. Sorin Roşca –Stănescu (63 de ani) este sfetnicul de taină al liderului USL Crin Antonescu.
Relaţiile sale cu Securitatea comunistă nu pot fi ascunse. În aprilie 1992, dosarul de colaborator a explodat în mass-media şi a ajuns la ambasadele străine de la Bucureşti.

Roşca-Stănescu a admis că el este "Deleanu" "H 15"


Potrivit rapoartelor Securităţii, "Deleanu", de profesie ziarist la "Viaţa Studenţească", a fost recrutat colaborator, la data de 30 martie 1975, de către Brigada Antiteroristă.
Misiunea acestuia era de a supraveghea informativ cetăţenii vest-germani care se aflau în România ca studenţi sau turişti. În schimbul informaţiilor, acesta ar fi fost recompensat cu bani.
"În baza rezultatelor obţinute în activitatea de culegere de infomaţii şi a posibilităţilor de care dispunea pe lângă două elemente suspecte de apartenţă la Fracţiunea Armata Roşie, colaboratorul Deleanu a fost trecut în categoria informatorilor", se arată într-un raport strict –secret, realizat în 1990. "În cei zece ani cât a colaborat cu organele noastre, Deleanu a furnizat peste 200 de materiale informative de interes operativ", arătau ofiţerii.
\"\"
După 20 de ani de la deconspirarea sa ca informator, Roşca Stănescu pozează în victimă. Necazul cu "Deleanu" i se trage de la fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu. "L-am acuzat atunci că a minţit Parlamentul şi, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Ziariştilor din România, i-am cerut demisia. M-a chemat la el şi mi-a zis că dezgroapă securea războiului. A făcut ulterior să circule un document despre mine", se dă lovit politicianul.
SRS ne-a mai precizat că acum regretă că a colaborat cu Securitatea. "Nu-mi doresc nicio funcţie publică, nici de parlamentar, nici de ministru. Vreau doar să ajut USLul", a completat SRS.
El a ţinut să precizeze că, în acest moment, îl aşteaptă pe Crin Antonscu să se întoarcă din concediu, să vadă dacă mai ocupă funcţia de consilier personal. 
"Deleanu" a fost recompensat material în repetate rânduri, anexăm alăturat fotocopiile chitanţelor". 
RAPORT SRI, 1990
"Deleanu" a fost folosit intensiv în culegerea de infomaţii: "Există pericolul deconspirării sale!"
Dosarul lui "Deleanu" de la Securitate a fost păstrat cinci ani de la abandonarea acestuia, iar cele 200 de note informative au fost distruse potrivit raportului strict-secret.
Motivul pentru care Roşca- Stănescu nu a mai fost folosit, din 1985, apare în raport: "a fost folosit intensiv în culegerea de infomaţii, pe lângă mai multe elemente, există pericolul deconspirării sale". În 1989, Roşca-Stănescu "a fost menţinut în atenţie pe linia acţiunii Petarda".


SRI amintea că, după Revoluţie, "Deleanu" s-a angajat în redacţia "României Libere".

"Ideile din cuprinsul articolelor pe care le semneaza nu-i aparţin şi apreciem că Deleanu desfăşoară această activitate nu din convingeri politice intime, ci din considerente pur materiale", se arată în nota SRI. Petre- Mihai Băcanu, primul director postdecembrist al ziarului "România Liberă", şi-a amintit cum a primit plicul cu dosarul lui SRS.
Tot atunci, din SRI s-a scurs şi dosarul jurnalistului Florin- Gabriel Mărculescu. "Exista o modă, când SRI voia să dea ceva, dar numai când voia el, lăsa la secretara mea un plic alb. Numai SRI putea să ne trimită aşa ceva ", şi-a amintit Băcanu.
\"\"
Ofițerii SRI voiau să-l folosească și după 1989 pe Roșca-Stănescu, pentru „exploatarea informativă și infl uențarea pozitivă”
Alungat din ziar
\"\"
Fostul director a arătat că el a luat decizia de a se publica aceste dosare, iar cei doi ziarişti deconspiraţi au înţeles că trebuie să părăsească redacţia. Jurnalista Tia Şerbănescu făcea parte din Comitetul Director al ziarului.
"Am luat decizia în unanimitate, cu şapte voturi la zero, că nu mai pot face parte din redacţie. Să-şi dea demisia sau să-şi ceară transferul", rememorează aceasta. După acest episod, Roşca-Stănescu s-a transferat la "Evenimentul Zilei", iar Mărculescu la "Cotidianul". 
Elevul "Securităţii"
În anul 2009, CNSAS a dat un verdict de necolaborare în cazul lui Roşca-Stănescu. Colegiul nu a analizat raportul SRI din 1990, în care apărea colaboratorul şi informatorul "Deleanu". Totuşi, CNSAS a descoperit că actualul consilier este titularul unui dosar de reţea.
Securitatea a încercat să-l recuteze în 1966, atunci când era elev în clasa a X-a la liceul Nicolae Bălcescu din Capitală. "Recrutarea nu s-a finalizat, deoarece titularul nu a păstrat secretul asupra discuţiilor purtate cu ofiţerul de securitate", se arăta într-un raport.
Potrivit notei secrete din 1990, SRI voia să-l reactiveze pe Roşca-Stănescu în redacţia ziarului "România Liberă". În iulie 1990, el ar fi fost contactat telefonic de un ofiţer.
Angajaţii SRI cereau superiorilor săi să aprobe contactarea fostului informator al Securităţii comuniste, pentru a vedea ce atitudine are faţă de SRI. De asemenea, cereau acceptul pentru exploatarea infomativă a jurnalistului şi "influenţarea pozitivă". 
Raportul strict-secret arată că "Deleanu" a fost folosit intensiv în culegerea de informaţii, pe lângă mai multe elemente


sursahttp://www.evz.ro/detalii/stiri/SRS-consilierul-lui-Crin-crescut-de-Securitate-998400.html

Romania libera ne spune : 

Jurnalistul Sorin Rosca Stanescu a primit saptamana trecuta de la CNSAS adeverinta de necolaborare cu Securitatea, au declarat pentru NewIn surse din institutie. Sursele citate au precizat ca decizia a fost luata pe baza documentelor care au fost gasite in arhiva despre Stanescu, care nu au oferit indicii temeinice ca acesta ar fi colaborat cu fosta Securitate.
"Vad ca deja o parte din presa (e vorba de ziarul "Curentul", care a publicat aceasta informatie, n.r.) s-a grabit sa ne condamne ca l-am scapat. Noi nu putem lua decizii decat pe baza a ceea ce gasim in arhiva. Degeaba a spus Sorin Rosca Stanescu intr-un interviu ca a dat note la Securitate, noi nu luam decizii pe baza interviurilor. De altfel, potrivit noii legi noi nu putem nici sa mai facem audieri", a declarat un reprezentant al CNSAS.

Sorin Rosca Stanescu a recunoscut in 1992 ca a colaborat cu Securitatea, folosind numele conspirative "H15" si "Deleanu", dar a explicat ca a oferit informatii doar Brigazii Antiteroriste a Securitatii. "M-am autopropus pentru a colabora cu Securitatea prin 1973. La sfarsitul facultatii m-am imprietenit cu un tanar care era unul din liderii organizatiei palestiniene din Romania. De la acesta am aflat ca urma sa puna la cale intr-o alta tara un atentat terorist. (...) M-am intalnit cu ofiterul de la Brigada Antiterorista si asa mi s-a propus sa colaborez si pe viitor", a declarat Sorin Rosca Stanescu la Realitatea TV, in 2006. Rosca Stanescu a mai obtinut o adeverinta din partea CNSAS ca nu a colaborat, in urma cu cativa ani.
"
sursa :  http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/sorin-rosca-stanescu-a-primit-de-la-cnsas-adeverinta-de-necolaborare-cu-securitatea-175992.html

Harta politicii ne spune : 


"
Nepotism
Sorin Roşca Stănescu este finul lui Dinu Patriciu.
Colaboratori Securitate
Sorin Roșca Stănescu a recunoscut că a colaborat din 1973 cu Securitatea, sub numele conspirative „Deleanu” si „H15”, dar a afirmat că a făcut-o în scop antiterorist, oferind informații doar Brigăzii Antiteroriste a Securității. CNSAS a emis doua adeverinte una de colaborare (in 2002) si alta de necolaborare a lui Rosca Stanescu cu Securitatea, in 2010. In adeverinta numarul 10546 se precizeaza ca lui Sorin Rosca Stanescu “nu i se poate atribui calitatea de lucrator/colaborator al Securitatii”

sursa : http://hartapoliticii.ro/?name=rosca+sorin+stanescu

iar Wikipedia in biografie ne mai spune : 

Sorin Roșca Stănescu a recunoscut că a colaborat din 1973 cu Securitatea, sub numele conspirative „Deleanu” si „H15”, dar a afirmat că a făcut-o în scop antiterorist, dând informații doar Brigăzii Antiteroriste a Securității 
În noiembrie 2009, au apărut în presă o serie de înregistrări audio ale unor discuții ce au avut loc între Sorin Roșca Stănescu, Bogdan Chirieac și Cătălin Macovei (șefulAgenției Naționale de Integritate). Din aceste înregistrări reiese că Sorin Roșca Stănescu l-ar șantaja pe șeful ANI.

sursa : http://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Ro%C8%99ca_St%C4%83nescu


Cam atât deocamdată dar întreb televiziunile ce urmăresc atunci când îl tot întreabă pe acest " turnător " la televiziuni... este deontologic, este normal să primească infractori care să murdărească imaginea publică ?

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More