23 februarie 2013 by Viorica Crainic

Bine v --am regăsit prieteni!

Traian Băsescu : Decizia pe Schengen nu trebuie legată de MCV.

 Preşedintele Traian Băsescu a primit vineri, la Cotroceni, o delegaţie condusă de preşedintele Senatului olandez, Fred de Graaf, reamintind că România şi-a îndeplinit angajamentele tehnice de securizare a frontierelor şi că decizia pe Schengen nu trebuie legată de considerente politice sau de MCV.
“Domnul preşedinte Traian Băsescu a ţinut să reamintească interlocutorilor săi faptul că România şi-a îndeplinit toate angajamentele tehnice legate de securizarea frontierelor şi că decizia privitoare la integrarea în spaţiul Schengen nu trebuie să fie legată de considerente politice sau de evaluările din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV)”, se arătă  într-un comunicat al administraţiei prezidenţiale.

Consiliul  Naţional  de  Coordonare  al  Partidului Democrat Liberal.

Democrat-liberalii s-au reunit, din nou, astăzi, la Parlament, în cadrul Consiliul Naţional de Coordonare (CNC). Principalii contracandidați la șefia partidului, Elena Udrea și Vasile Blaga s-au criticat reciproc, Blaga disculpându-se totodată pentru rezultatele slabe ale PDL la alegerile parlamentare. La reuniune a sosit și primarul Clujului, Emil Boc. Și acesta, dar și Monica Macovei, susțin propunerea Elenei Udrea privind organizarea unei Convenții Naționale cu un număr cât mai mare de reprezentanți.
Elena Udrea nu crede că nu va câştiga alegerile pentru şefia PDL.Chiar dacă va pierde bătălia, deputatul PDL nu intenţionează să plece din partid. Totodată, Udrea i-a cerut colegului său Cezar Preda să-şi ceară scuze pentru că a afirmat că în PDL se conduce nu cu pumnul în masă cum a spus ea, ci "cu banii pe masă". "Este foarte urât lucrul acesta. Domnul Preda trebuie să spună exact unde a văzut bani pe masă la partid. Dimpotrivă, eu am înţeles că mai avem datorii. Domnul Preda, dacă vorbeşte de demagogie, se referă la propria situaţie, pentru că dânsul, deşi pierde permanent alegerile, rămâne în conducerea partidului, ba este şi prim-vicepreşedinte. (...) Eu accept, şi colegii din sală, cu toţii, noi ne bucurăm să avem un schimb de experienţă cu cei care au câştigat voturi, care au câştigat alegerile de-a lungul timpului, dar nu de la colegi ca Cezar Preda care pierd cam toate bătăliile în care intră. Sper că dânsul a făcut o greşeală şi aştept fie să-şi ceară scuze, fie să spună exact la ce s-a referit când a spus că partidul se conduce cu banii pe masă", a spus Udrea.
Adrian Papahagi:
Am venit în partidul ăsta la greu, în momentul cel mai disperat, şi nu fiindcă m-aş fi băgat eu, ci fiindcă am fost chemat să vorbesc pe nişte scene alături de Traian Băsescu, pe care văd că începem să-l cam uităm aici, doamnelor şi domnilor, pe Traian Băsescu care a făcut acest partid să fie mare, pe Traian Băsescu care, iată, în mod paradoxal este încă în încredere peste acest partid.

Congresul  Partidului Naţional Liberal.

 Congresul PNL a adoptat, ieri, modificările propuse la Statutul PNL de către delegaţia permanentă, cu 1424 de voturi "pentru" şi 3 "împotrivă", iar amendamentele formulate de fostul lider PNL Călin Popescu Tăriceanu nu au mai fost supuse votului.
Tăriceanu a solicitat ieri  modificarea Statutului PNL prin introducerea votului uninominal în cazul alegerii conducerii partidului şi a organizării alegerilor interne pentru desemnarea prezidenţiabilului. Cele două amendamente propuse  de Tăriceanu nu au fost supuse votului Congresului de către preşedintele PNL, Crin Antonescu.
 Lista completă a conducerii PNL.
Congresul ordinar al PNL a început, astăzi, la Palatul Parlamentului, delegaţii urmând să aleagă preşedintele partidului, funcţie pentru care există o singură candidatură, cea a actualului lider liberal, Crin Antonescu.
Lista lui Antonescu:
- Klaus Johannis pentru funcţia de prim-vicepreşedinte;
- Eduard Hellvig - secretar general;
- Daniel Chiţoiu -vicepreşedinte executiv cu atribuţii privind coordonarea activităţii guvernamentale şi a comisiilor de specialitate ale PNL;
- Radu Stroe - vicepreşedinte executiv cu atribuţii de aplicare a Statutului şi a hotărârilor partidului;
- Eugen Nicolăescu - vicepreşedinte executiv cu atribuţii privind resursele umane;
- Norica Nicolai - vicepreşedinte executiv cu atribuţii în domeniul afacerilor europene, relaţiile cu ALDE şi Internaţionala Liberală şi coordonarea grupului parlamentar din PE;
- Mihai Voicu - vicepreşedinte executiv cu atribuţii în domeniul comunicării;
- Relu Fenechiu - vicepreşedinte executiv cu atribuţii privind relaţia cu partidele politice;
- Varujan Vosganian - vicepreşedinte executiv cu atribuţii privind programele şi politicile sectoriale;
- Puiu Haşotti - vicepreşedinte executiv cu atribuţii de coordonare a activităţii grupurilor parlamentare;
- Dan Motreanu - vicepreşedinte executiv cu atribuţii de coordonare a reţelei electorale;
- Rareş Mănescu - vicepreşedinte executiv cu atribuţii de coordonare a Consiliului de Coordonare a Municipiului Bucureşti;
- Marcel Vela - vicepreşedinte executiv cu atribuţii privind administraţia publică;
- Tudor Chiuariu - vicepreşedinte executiv cu atribuţii privind afaceri constituţionale, politici legislative, drepturi şi libertăţi fundamentale;
- Mircea Diaconu - vicepreşedinte executiv cu atribuţii privind relaţiile cu societatea civilă şi minorităţi;
- Ovidiu Silaghi - vicepreşedinte executiv cu atribuţii privind relaţiile externe;
- Florin Alexe - vicepreşedinte executiv cu atribuţii de coordonare a organizaţiilor speciale (TNL, OFL, CSL).
 Cei 16 propuşi pentru funcţiile de vicepreşedinte sunt:

- Cristian Adomniţei, Cristinel Bîgiu, Ilie Bolojan, Aristotel Căncescu, Ciprian Dobre, Răducu Filipescu, Sorin Frunzăverde, Mircea Moloţ, Marian Petrache, Cornel Popă, Nicolae Robu, Dan-Radu Ruşanu, Marius Stan, Romeo Stavarache, Florin Ţurcanu, Horea Uioreanu.

Călin Popescu Tăriceanu: Constituţia trebuie să plece de la principii, nu de la persoane.

"Documentul care a fost prezentat în mapă, sub titlul de 'Rezoluţie privind viziunea PNL asupra revizuirii Constituţiei', are cel puţin o formulare care pe mine mă pune pe gânduri. Şi anume, la capitolul IV, este scris că "preşedintele este şeful statului". Vreau să atrag atenţia că această formulă nu este în Constituţia actuală, dar este extrem de des folosită de actualul preşedinte, căruia îi place să se creadă şeful statului. Ei bine, preşedintele României nu trebuie să fie şeful statului, pentru că, dacă el rămâne şeful statului sau consacrăm această formulă, atunci garantăm că ceea ce s-a întâmplat până acum se va repeta în viitor. Garantez că acest lucru se va întâmpla de îndată ce la Preşedinţia României se va instala nu un preşedinte liberal, cu o viziune democratică (...), ci un preşedinte, aşa cum avem şi astăzi, care înţelege să tranforme instituţia prezidenţială în altceva decât a fost ea gândită şi scrisă în Constituţie. Pentru acest lucru cred că trebuie să pornim de la descrierea unei arhitecturi care să evite pe viitor apariţia unor astfel de conflicte, să elimine din viaţa politică toate riscurile care decurg din formulări câteodată ambigue şi sigur că nu trebuie să ne gândim că în perspectiva în care un reprezentant al PNL ar ajunge preşedinte al României conflicte de genul celor pe care le-am văzut nu se vor mai repeta. Trebuie să înţelegem că o lege fundamentală cum este Constituţia trebuie să plece de la principii, nu de la persoane", a spus Tăriceanu.

Mihnea Costoiu: Ministerul Educaţiei pregăteşte  un pachet de măsuri pentru ca elevii buni să rămână în ţară. 

"Zilele trecute am pregătit un proiect, deja aflat în dezbatere publică, pentru a creşte sprijinul financiar acordat olimpicilor. În curând veţi vedea pachete speciale acordate pentru studenţi odată cu admiterea la facultate şi proiecte de susţinere a lor în timpul facultăţii. Ieri am avut o întâlnire cu reprezentanţii Ligii Studenţilor Romani din Străinătate (LSRS), vor să se întoarcă mulţi acasă şi am stabilit un stagiu de pregătire pentru ei în MEN şi în universităţi. Pentru tinerii inteligenţi creşterea cuantumului burselor cu aproximativ 40%. Pachetele se referă la măsuri pentru accesul facil a acestor tineri în universităţi, foarte repede, sumele de burse acordat universităţilor vor fi sume destinate exclusiv acestor tineri", a spus Costoiu.

George Maior: Nu există ofiţeri acoperiţi în Parlament.

"Nu există ofiţeri acoperiţi printre parlamentari , există şi posibilitatea de a controla acest lucru. M-a întrebat un parlamentar din Comisia de control asupra SRI cum putem să ştim acest lucru. Dacă îmi trimite o scrisoare sau mă întreabă în cadrul oficial al comisiei şi eu spun că nu, acest răspuns are şi o valoare juridică clară", a afirmat George Maior, precizând că poate răspunde inclusiv în scris despre acest lucru. Întrebat dacă aceasta înseamnă că deputatul PSD Sebastian Ghiță nu este ofiţer acoperit al SRI, Maior a răspuns: "Eu am spus ce am avut de spus, cred că logica pur aristotelică spune acest lucru".

Legea bugetului de stat pe 2013 a fost publicată în Monitorul Oficial.

Legea bugetului de stat pe anul 2013 şi decretul de promulgare a ei, semnat de preşedintele Traian Băsescu, au fost publicate ieri  în Monitorul Oficial. Comisia Europeană: PIB-ul României va creşte modest în 2013 şi cu 2,5% în 2014. Conform previziunilor CE, investiţiile vor contribui cel mai mult la creştere, deşi ritmul acestora vă încetini în comparaţie cu 2012 din cauza activităţii generale scăzute din UE. Creşterea determinată de consumul privat ar urma să accelereze, deşi aceasta va fi afectat de necesitatea de a remedia deficitul intern.Conform documentului citat, în România inflaţia anuală va fi de 4,6% în 2013 şi 3,3% în 2014, faţă de 3,5% în 2012.Rata şomajului va scădea de la 7% în 2012 la 6,9% şi apoi 6,8% în 2014, însă aceasta ar urma să urce din nou până la 7,4% în 2014.

CURIOZITĂŢI.

TAJ MAHAL

Taj Mahal este un monument unic, incredibil. A fost construit în secolul XVII de către Shah Jahan, împăratul mogul al Indiei şi este de fapt un mormânt pentru soţia să Mumtaz. Povestea spune că Shah Jahan a fost îndrăgostit de soţia să Mumtaz cu care s-a căsătorit când ea avea 17 ani. În cei 17 ani de căsnicie, ea a născut de nu mai puţin de 16 ori, iar la ultima naştere, probabil epuizată de atâtea naşteri – condiţiile sanitare din acei ani nu erau prea moderne chiar şi pentru un împărat de puterea şi bogăţia lui Shah Jahan, a murit. La auzul ştirii, Shah Jahan a avut un şoc,  contemporanii spun că deşi avea părul negru ca pana corbului, într-un minut după aflarea ştirii a albit pe loc. Zeci de zile, Shah Jahan a rămas închis în casă, jelindu-şi soţia şi apoi s-a hotărât să construiască cel mai frumos mormânt din lume, un adevărat templu al iubirii lui pentru Mumtaz, Taj Mahal-ul. Taj Mahal este construit în întregime din marmură albă iar frumuseţea sa este mai presus de orice descriere în cuvinte, mai ales la răsărit şi apus. De asemenea, monumentul pare că străluceşte atunci când este lună plină. În dimineţile în care se lasă ceata, turiştii pot fi martorii unei privelişti uimitoare. Construcţia monumentului a durat 22 de ani şi la ridicarea sa au lucrat 20.000 de muncitori. Edificiul a fost finalizat în anul 1648 având un cost de 32 de milioane de rupii. Documentele construcţiei care au supravieţuit timpului arată că arhitectul a fost Ustad Isa, un renumit arhitect iranian. Aceste documente conţin numele celor angajaţi şi inventarul materialelor folosite la construcţie, dar şi originea lor. Au fost angajaţi meşteri foarte buni din Delhi, Qannauj, Lahore, şi Multan. Pentru alte sarcini foarte calificate au fost angajaţi meşteri din  Bagdad, Shiraz şi Bukhara. Taj Mahal este un simbol al dragostei eterne ce fascinează privitorul în peisajul roşcat din jur. Acest monument impresionant era descris de Rabindranath Tagore ca o lacrimă pe obrazul timpului. De o frumuseţe uluitoare, Taj Mahal se numără cu siguranţă printre cele mai importante obiective turistice din lume.

TROVANŢII.

Trovanții sunt formațiuni de tipul concrețiunilor grezoase, create în straturi de nisipuri, legate între ele printr-un ciment carbonatic, datorită apelor calcaroase. În principiu, trovanții sunt gresii cu o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă. Tendința lor este de creștere spontană,  din centru către periferie, cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva metri. Sunt incorect cunoscuți  sub numele de "pietre care cresc". 

În România, trovanții se găsesc în mai multe locuri:

    -Muzeul Trovanților din Costești, județul Vâlcea.
    -Dealul Feleacului de lângă Cluj-Napoca.
   - În Munții Buzăului la Ulmet.
    -Lângă Sibiu pe teritoriul satului Caşolţ.
   - În Hunedoara la cariera de nisip de la Hășdat.
    -În județul Bacău pe malul stâng al Tazlăului, la vărsarea acestuia  în Trotuș.
   - În judeţul Călăraşi aproape de malul Dunării.
   - În nivele nisipoase-argiloase din Munții Mezeș.

ŞTIRI METEO.

Duminică 24 februarie 2013.

Duminică , deşi vă fi vreme caldă pentru această dată, vântul va fi activ, iar soarele destul de scump la vedere. În regiunile extracarpatice va fi o nouă zi mohorâtă cu burniţe şi ploi slabe, iar lapoviţa şi ninsoarea  preferă zonele montane şi trecător nordul Moldovei. În sud-vest cantităţile de apă ar putea fi importante. Vântul va  sufla cu putere în sudul Banatului şi pe crestele munţilor. Temperatura aerului continuă să crească, astfel la amiază vor fi între 1 grad la Suceava şi 13...14 grade la Timişoara şi Oradea.
Bucureşti :
Locuitorii capitalei trebuie să suporte încă o zi mohorâtă, cu nori mulţi, trecător burniţă sau ploaie slabă. Temperatura aerului mai creşte uşor faţă de astăzi, spre o maximă de 7...8 grade.

Read More

Robert Turcescu votaţi !

Robert Turcescu votaţi !

 Robert Nicolae Turcescu: <<Simbata, pe TVR 1, de la 21.00, incepe prima semifinala Eurovision 2013. Sintem a doua trupa in concurs. Vom primi un vot de la prietenii nostri, nu-i asa? :))

Votati "Casa Presei", piesa "Un refren"! >>Sigur ca...DAAAAAAAAAA !!!!     
  Da am văzut azi două spectacole dezolante (între paranteze nu m-am uita, rezultatele erau de aşteptat), unul la PNL altul la PDL. NU mai sunt semne de întrebare, aNtonescu împreună cu pliştii au reuşit să distrugă conceptul liberalismului în România (liberali. Ei na hoţi de cartier... care au ajuns bogaţi şi vestiţi prin minciună, ipocrizie... mai aşteptăm economie de piaţă de la cine de la aşa zişii oameni de afaceri din USLA ?... vise în România nu există economie de piaţă, există HOŢIE DE PIAŢĂ). Cealaltă mare şedinţa cea PDL, asemănătoare la fel voturi rapide şi fără discernământ. În concluzie DREAPTĂ ROMÂNEASCĂ nu există.
         Dar hai să trecem la cea ce scrie în titlu iată că azi Robert Turcescu participa la semifinalele Eurovizion, sper că nu îi daţi satisfacţie nimuricului de Badea şi votaţi masiv Robert Turcescu. 

Robert Nicolae Turcescu: <<Simbata, pe TVR 1, de la 21.00, incepe prima semifinala Eurovision 2013. Sintem a doua trupa in concurs. Vom primi un vot de la prietenii nostri, nu-i asa? :))
Votati "Casa Presei", piesa "Un refren"! >>
Sigur ca...DAAAAAAAAAA !!!!

Read More

Fantoma unui fost partid liberal

Odată purta malete albe la costum albastru de corporatist şi purta părul cu breton, de i se spunea Mireille Mathieu, acum i s-au strâmbat buzele spasmodic, exprimând plastic contorsionarea, smochinirea, coclirea sufletului său într-o măsură tot mai profundă.

Apare la conferinţele de presă cu ochii tulburi de albeaţa nesomnului şi somnului lipsă, nervos fără motiv, pus pe harţ, incapabil să se concentreze barem ca să stea naibii un minut fără să se mişte panpenponcratic, în toate direcţiile, aranjându-şi gâtelniţa-n gulerul cămăşii, strâns de gâtlegău.

Îşi aduce aminte de ceva

Read More

Momente uitate Horia-Roman Patapievici

Comunismul si crimele lui nu trebuie uitate !

În preajma ştreangului (istoria unei nopţi) – Horia-Roman Patapievici

După 23 de ani de la revoluţie nişte demenţi în frunte cu pOnta, aNtonescu, vOiculescu, iLiescu... si lista este deschisa , au hotărât să ne readucă înapoi în comunism. Acest lucru este inacceptabil dar asta am spuso într-un articol recent, iată aici domnul Horia-Roman Patapievici va expune aşa în câteva cuvinte cam cea ce au reprezentat SECURIŞTII COMUNISMULUI asta pentru posteritate dar credeţi-mă ei au fost mult mai răi decât aici, regim care a ucis mai bine de 100.000.000 de oameni voi prezenta în fiecare săptămână câte un astfel de document, noi nu avem voie să uităm crimele acelor nenorociţi.

partea I

partea II

,,Legea celui care a supravieţuit este să mărturisească. De acum înainte el este supus imperativului moral de a veadea lumea cu ochii celor care au încetat să o mai vadă. Nimic din ceea ce au văzut cei care nu mai văd nu are dreptul să rămână ascuns. Liber eşti numai atunci când ai curajul să rosteşti adevărul. Mai trebuie adăugat faptul că, urmând un vechi cuvânt, al Evangheliei, în România şi pietrele ajunseseră să strige: cum ar mai fi putut oamenii să tacă? Dar nu despre urgenţa revoltei vreau să vorbesc, ci despre lucrurile pe care le-am văzut în cele 26 de ore cât am fost arestat, mai întâi la Inspectoratul General al Miliţiei (IGM), apoi la Fortul Jilava. Am fost ridicat printre primii, când incredibila rezistenţă a a poporului Bucureştiului împotriva dictaturii comuniste abia începea.

La început am fost doar şase, într-o încăpere din IGM şi aveam voie să stăm jos. Apoi am devenit 25. La început, uşa dinspre culoar era deschisă, păzită de un miliţian. Apoi, pe măsură ce orele serii înaintau, uşa a fost închisă, iar în încăpere au fost postaţi trei miliţieni înarmaţi. De pe culoar răzbăteau până la noi, năclăite, zgomotele unei aglomeraţii bizare, asemănătoare unei respiraţii înfundate cu căluş – şi gâfâite.

Când a căzut noaptea, un maior cu figură neutră, de funcţionar, a citit câteva nume de pe o listă bătută la maşină. Al meu era printre ele. Am fost scos şi întors cu faţa la zid, cu mâinile la ceafă. Alţi şapte mă însoţeau. Am reţinut senzaţia de intolerabilă agresiune morală când mîinile lor mi-au căutat între picioare, cu dispreţ şi brutalitate. Ne-au pus căluşe la ambele mâini: formam un şir dezorientat şi haotic, împins să şchiopăteze docil pe culoarele întunecate ale Lubiankăi bucureştene. Aici aveam să capăt primele semne ale violenţei represiunii care se desfăşura pe afară. Culoarul pe care îl străbăteam, răsucit prin măruntaiele clădirii ca un şarpe segmentat, dădea spre mai multe săli (am numărat patru): toate gemeau de oameni. Dar nu erau oamenii pe care îi întâlneam de obicei pe stradă. Ar fi mai nimerit să îi numesc“trupuri”, şi anume o grămadă de trupuri stâlcite. Erau înnoroiţi, bătuţi, desfiguraţi, stâlciţi şi speriaţi. Un tânăr tocmai primea în fluierul piciorului lovituri cu bocancul: cel care i le dădea era un puşti cu ochi injectaţi şi trăsături agreabile, care, printre dinţi, îi cerea victimei sale să îşi ţină dracului faţa la zid. Un bărbat bărbos, cu alură de pictor, urla de baioneta cu care un miliţian îi răscolea testiculele. Alţii, mai norocoşi, erau bătuţi numai sporadic, când, miliţienii, care se întărâtau între ei, se năpusteau, înjurând, să lovească. Cei care nu avea încă mâinile zdrelite se ţineau de zid precum beţivii (deşi nimeni nu era beat); ceilalţi, cu mâinile înroşite de sânge, se agăţaseră de pereţi cu pieptul şi cu obrajii, de teamă să nu-i supere pe miliţieni, care urlau continuu, ca posedaţi, “staţi, bă animalelor, drepţi! stai drept, boule, nu auzi, ai?” – şi urma lovitura, şi apoi altele, şi aşa până când icniturile se răreau, iar cel care lovea îşi pierea respiraţia. Pe pojghiţa tencuielii se lăţeau desenele neregulate ale sângelui împrăştiat.

Podeaua era plină de trupuri aruncate de-a valma. Printre ele, călcând şi izbind, cizmele miliţienilor făceau poteci de ordine. Înjurau continuu, monoton şi cu ură. Îşi întreţineau prin vorbe îndârjirea pe care un maior crăcănat şi violent le-o inculca, pomenindu-l mereu pe tovarăşul secretar general. Frica de superiori şi plăcerea de a dispune de un trup erau deopotrivă vizibile pe feţele acestor puştani în uniformă, care nu cereau decât schiţa unui ordin pentru a putea schingiui cu conştiinţa împăcată. Loveau în cine apucau, la întâmplare: pumnii, picioarele, bocancii, bastoanele, patul armei – totul era bun pentru a produce şi exaspera suferinţa. Era un spectacol de coşmar. Miliţienii care asistau pe margine rânjeau, fumând. Nu exista nici un trup de deţinut, pe culoare, din care să nu curgă sânge. Aproape toţi gemeau. Fuseseră bătuţi îngrozitpr, iar câţiva dintre cei întinşi implorau în şoaptă ajutor medical: aceştia erau răniţii prin împuşcare. Miliţienii care ne călăuzeau urlau la noi să nu întoarcem capul. Dar era imposibil să nu priveşti: dacă am fi fost orbi, piele noastră îngrozită s-ar fi transformat în privire.

În fine, îmbrânciţi, am fost scoşi pe platoul IGM, care era scufundat în beznă. Blocurile din jur păreau îndoilate: deşi le căutam cu înfrigurare, căci speram ca cineva să ne vadă, nu am zărit nici o lumină aprinsă. Miliţienii care ne-au împins în dubă îşi luminau picioarele cu lanterne. Erau foarte mulţi şi vorbeau în şoaptă. Ne-au ordonat să stăm numai pe partea stângă. Nici nu se putea altfel, legaţi cum eram, prin cătuşe. Locul era prea strâmt, şi doi dintre noi, rănindu-şi mâinile, erau constrânşi să stea pe genunchii celorlalţi. Am auzit o voce autoritară întrebând câte “bucăţi” sunt înăuntru. I s-a răspuns “şapte”. “Mai aduceţi şapte”, a strigat înăbuşit prima voce. După o clipă de tăcere, altcineva a întrebat, cu o voce mult mai lipsită de autoritate, “îi… îi… împuşcă acum?” “Nu, nu-i împuşcă; se aşteaptă ordinul”, a fost răspunsul. Am înteles cu tristeţe că represiunea fusese mai puternică decât demonstranţii, că la Timişoara uciderea va continua şi că, la Bucureşti, noi, cei deja arestaţi, suntem condamnaţi să devenim primele victime exemplare. Mi-am făcut cruce cu limba în cerul gurii (aveam mâinile imobilizate) şi am început să mă rog. M-am lepădat de amărăciune îngânând Tatăl Nostru.

Duba a demarat peste puţin timp şi, pe geamlâcul de deasupra şoferului, am îmceput să privim drumul. A coborât pe strada Eforie, a trecut Dâmboviţa pe la Izvor, apoi s-a angajat pe Victoria Socialismului spre Casa Diavolului (numită în presa oficială, impropriu, “Casa Republicii”). Am fost imediat frapat de simbolistica acestui descensus ad inferos silit: cu excepţia maşinilor prezidenţiale, cred că maşinile represiunii au fost primele care au inagurat glorioasa “victorie a socialismului”. Simbolul dicta această confirmare: la victoria socialismului se ajunge numai prin moarte organizată. Destinaţia noastră, aveam să pricepem cu timpul, era Fortul Jilava.

Abia ajunşi, am fost din nou identificaţi. Ni s-au făcut fişe de internare. Apoi am fost vârâţi într-un soi de arest preventiv, o încăpere de mai puţin 15 m² suprafaţă, 63 de inşi. Camera era prevăzută cu o aerisire de tip Iejov & Iagoda: calculată să te sufoci fără să te asfixiezi. Fireşte, nu se putea nimeni aşeza: eram atât de înghesuiţi, încât, dacă ne-ar fi secerat vreo rafală, am fi rămas în picioare. Aşa ne-am petrecut noaptea: torturaţi de somn, de răni, de sufocare şi de conştiinţa că vom fi împuşcaţi.

Descopeream că în faţa morţii nevoile tac: nu mi-a fost o clipă foame, deşi am stat tot timpul nemâncat. Ce simţeau cei care aveau plăgi deschise? Mai aveam să descopăr că iminenţa morţii le smulge oamenilor identitatea. Nimeni nu a avut curiozitatea să-şi întrebe vecinul de celulă ce nume poartă şi, la rândul său, nici nu s-a recomandat. Eram deja înveliţi în decenţa anonimă şi indiferentă a morţii. Am consimţit la ea, toţi, cu naturaleţe şi, aş zice, cu graţie. Era o graţie în care comuniam.

Mare parte din noi fusese bătută cu bestialitate. Mulţi aveau răni deschise; sângele se închegase pe răni într-un mod respingător, amestecat cu noroiul de care plaga fusese târâtă. Hainele, mototlite, erau mânjite de sângele scorojit: pata lui era fadă, mirosul lui – inconfundabil. Unul avea obrazul despicat în trei linii cu marginile zdrenţuite, care porneau din pomet. Am văzut un bărbat cu tibia fracturată de lovituri, din a cărui faţă hidos tumefiată sângele continua să curgă, nestăvilit, coagulându-i-se sub bărbie, ca ţurţurii, pe gât. Un tânăr fusese bătut atât de tare încât, în ciuda feţei, care nu zâmbea şi care îi era desfigurată, chicotea continuu, înfricoşându-ne. Am aflat de la cei care asistaseră la supliciul lui că fuseste bătut timp de o oră cu bocancii numai în cap de doi miliţieni (un plutonier şi un sergent-major: pe unul dintre ei îl chema, ţărăneşte, Gheorghe). Bietul îşi pierduse minţile. E inutil să înşir efectele îngrozitare ale cruzimii omeneşti. Defilarea lor, în ciuda ororii, este monotonă: modalităţile torturii sunt finite; infinite sunt însă degradarea, ultragiul şi suferinţa. Râmâne faptul că fiecare dintre aceşti oameni fusese torturat cu sânge rece de un semen al său, semen a cărui singură motivare era un salariu ceva mai umflat şi o seamă de privilegii meschine.

Toată noaptea au sosit arestaţi: starea lor era tot mai proastă. A noastră, prin contrast, părea mai bună. Am aflat astfel că demonstraţia nu a putut fi împrăştiată decât noaptea târziu, că mulţi oameni au fost împuşcaţi sau, pur şi simplu, striviţi de autoblindare, că, în susul străzii Regale, trupele speciale se schimbau din sfert în sfert de oră şi că băteau cu o cruzime nemaiîntâlnită. Mi s-a povestit de arestaţi târâţi de picioare până în dreptul hotelului Negoiu, izbiţi acolo cu dinţii de zid şi apoi zdrobiţi în bătaie de oameni care se schimbau la intervale scurte de timp. Transformaţi în masă inertă, erau băgaţi în dube şi expediaţi în Jilava. Unii vorbeau cu groază de bastoane de cauciuc umplute cu mercur, a căror lovitură, şopteau, despică muşchiul, sfărâmă osul şi poate crăpa ţeasta. Un tânăr cu barbă mi-a relatat despre soarta unui adolescent care fusese rănit la picior în dreptul blocului Dunărea. Văitându-se şi târându-şi ciotul însângerat, continua să strige împotriva lui Ceauşescu; doi miliţieni l-au tras in antreul blocului unde, în spatele uşii, i-au zburat creierii cu două focuri de armă.

Când au venit zorii, ne-au scos din coteţul în care ne sufocasem unii de alţii, câte opt, şi ne-au băgat iar într-o dubă. În faţa mea, pe banchetă, se afla un tânăr masiv care gemea încetişor. Părea zdrobit. Am reuşit să aflu de la el că fusese bătut pestea ceafă cu bastonul până când şi-a pierdut cunoştinţa; când şi-a revenit, a descoperit că nu mai vede. A început să urle. După ce l-au bătut că urlă, miliţienii cărora le-a spus că şi-a pierdut vederea au continuat să-l lovească sălbatic peste ficat, rinichi şi testicule – de astă dată pentru că minte. Acum zăcea în faţa mea, un munte de carne răvăşită, din care ieşea, intermitent, o voce mică, tânguioasă şi pierdută.

Sfâşiind ceaţa lăptoasă a zorilor, care părea lipită de asfaltul umed, ne îndreptam spre miezul jilavei. Am străbătut două garduri circulare de sârmă ghimpată, înalte de peste doi metri, şi am fost debarcaţi în faţa unei gherete murdare în care stătea de pază un soldat. Cel cu privirea zdrobită a rămas în maşină. Nu ştiu unde a fost dus. Mai târziu, l-am căutat printre cei eliberaţi: nu l-am găsit. Nici azi nu ştiu dacă mai e în viaţă. Ca aproape tuturor camarazilor mei de detenţie, nici lui nu îi cunosc numele.

Am intrat într-un soi de cramă având pereţi cu o grosime de peste 1,5 m, boltiţi în arc de cerc peste linia podelei. Zidurile erau albe şi zgrunţuroase. Ne-au îndreptat spre o fundătură retezată cu cărămizi văruite. Ne-au somat, înjurându-ne, să nu întoarcem captele. În dreapta mea, pe perete, la înălţimea umerilor, am zărit nişte pete lunguieţe, zdrenţuite, maronii la culoare. Mi-a luat o clipă să înţeleg că e sânge uscat. Vreun militar zelos izbise în trecere capul unui deţinut de aceste ziduri. Imediat ce mi-am dat seama că e sânge, am început să-i simt mirosul.

Un gardian cu voce brutală i-a zis miliţianului care ne păzea să ne ducă alături: “pe ăştia îi aranjez acum”, a adăugat. Când ne-am întors feţele, l-am văzut: nu ştiu ce au gândit camarazii mei, dar mie mi s-a făcut pentru prima oară frică. Camera de “alături”, unde trebuia să fim noi “aranjaţi”, părea şi ea, ca toate celelalte, zidită în pământ. O neliniştitoare “cramă de spital”. Lângă zidul din stânga se afla un şir de scaune. Ne-am aşezat. Abia când mi-am lăsat ochii să cutreiere camera am înţeles unde fusesem aduşi. În mijlocul încăperii se afla un scaun cu spătar; în jurul lui, tăiate, bucăţi de frânghie; o masă cu tăblia de faianţă se afla la numai un metru distanţă, iar pe luciul ei alb am văzut doi drugi de fier şi câteva cârpe mototolite; două butoaie de plastic de 50 l, un polonic şi o pâlnie uriaşă se aflau alături; dar ceea ce sărea în ochi, ceea ce urla din fiecare obiect pe care ochii mei îl vedeau, erau petele de sânge neînchegat de pe podea şi cârpele îmbibate cu sânge proaspăt. În jurul scaunului – sânge, pe zidul de masă – sânge, cârpele – murdărite de sânge… Acolo fusese torturat un om cu foarte puţin înainte, iar noi fusesem aduşi acolo pentru a-i lua locul.

Malraux spunea că nimeni nu rezistă torturii. Ei bine, nici unul dintre întâmplătorii mei camarazi nu a dat semne de teroare. Demnitatea lor m-a impresionat. Şi atunci, parcă brusc iluminaţi de iminenţa torturii, am schimbat între noi primele numere de telefon: fiecare credea că celălaltva scăpa cu viaţa, găsea acest lucru normal, şi căuta să se asigure că familia va afla de soarta care i s-a menit. Am resimţit deriziune faţă de viitorul meu trup mutilat, care se va despărţi de viaţă în urlet şi durere. Aflam cu oarecare indiferenţă că şi suferinţa te poate face să roşeşti.

Dar Dumnezeu a voit să treacă şi acest pahar de la noi. Cam după un sfert de oră gardianul cu voce brutală a târât până la scaunul din centru un bărbat matur îngrozitor mutilat, căruia îî zvâcnea, ca la muribunzi, piciorul, iar pe noi ne-a evacuat, fără să ne mai înjure, până la celula 88. Aici am fost înghesuiţi de-a valma, probabil intenţionat, până ce am ajuns să stăm trei în acelaşi pat.

Astfel am început să aşteptăm bătăile anchetei. Ciuleam urechile. Ne priveam între noi, inspectam celula. Ne obişnuiam instinctele cu respiraţia greoaie a temniţei. Timpul trecea. Din când în când uşa se deschidea, era citit un nume. Cu timpul, riscul de a fi strigat nu ne-a mai produs emoţie. Ne obişnuiam cu detenţia în acelaşi fel în care am acceptat imediat inimaginabila murdărie a acelui hidos penitenciar. Fiind la cheremul energumenului care luase România în posesiune absolută, ştiam că suntem pândiţi de moarte la fiecare pas. Lent, precuat, cu oarecare lehamite, au început discuţiile: astfel, pentru prima oară de când eram închişi, ne-am putut face o imagine asupra amplorii demonstraţiei. Se vorbea insistent de un apel la grevă generală pentru 22 decembrie. În noi, cum se întâmplă adesea cu cei izolaţi, speranţa se amesteca haotic cu resemnarea. Este, poate, motivul pentur care, fiecare faţă de el însuşi şi oricine faţă de fiecare, nu redevenisem încă individualităţii. Nu avea nimeni nevoie de un nume pentru a-l considera pe celălalt un camarad demn de încredere. În mod spotan, noi, încarceraţii unei răzmeriţe, căzute pleaşcă peste capul bizarului popor român, nu am avut nevoie de nume pentru a ne legitima*.

Înregistrez acest fapt cu uimire, semnificaţia lui rămânând încă a fi degajată. Am făcut cunoştinţă unii cu ceilalţi, adică ne-am dat unul altuia numele, abia în momentul în care, după vremea amiezii, am fost anunţaţi că vom fi eliberaţi peste puţin. Tot atunci un preot din Greaca, care fusese arestat împreună cu noi, a rostit cu glas tare un extraordinar Tatăl Nostru şi imnul de slavă către Feciara Maria care începe prin cuvintele “Cuvine-se cu adevărat să te cinstim…” Nu ştiu câţi dintre cei de faţă erau credincioşi în viaţa de toate zilele. Fapt este că ne-am ridicat la unison în picioare şi, cu toţii, parcă cerându-ne iertare, am plâns. A fost de departe momentul cel mai emoţionant al detenţiei.

În fine, abia după decizia de eliberare, răniţii au fost spitalizaţi, iar bolnavii au primit medicamente: fără acest ordin ne-ar fi lăsat să murim având conştiinţa că nu şi-au făcut decât datoria.

Un ultim amănunt, cu valoare simbolică: am fost scoşi din celule într-o curte care părea dosită de celelalte clădiri, având aspectul unui şanţ lat: aici ne-au fost înapoiate verighetele, banii, ceasurile şi buletinele. Curtea avea două laturi de zid şi una de pământ sub formă de val înalt, păzită de foişoare cu soldaţi înarmaţi cu mitraliere de câmp. Latura curţii formată din zidul îngust era, aparent, locul în care se executau sentinţele de condamnare la moarte. M-am apropiat de el: zidul era maroniu-roşca, mâncat ca de lepră de găurile lăsate în mortar de gloanţe. Sub picioarele mele pământul era atât de bătătorit, încât netezimea lui, prin apa pe care nu o lăsa să pătrundă, sugera lipsa de elasticitate a pielii de mort. Înţelepciunea hazardului făcuse să fim eliberaţi prin locul unde oamenilor, de regulă, li se lua viaţa. Cu această ultimă coincidenţă simbolică am reintrat în viaţa de după Ceaşescu.

Am certitudinea că, dacă în ziua de 22 decembrie 1989 regimul comunist din România nu ar fi căzut, majoritatea celor care au fost arestaţi cu o zi înainte ar fi fost împuşcaţi. Evenimentele ar fi avut cursul deja exersat de criminali la Timişoara: bătaie, arest, tortură, împuşcare – distrugerea cadavrului. Din acest motiv, pentru că ştiu cui îi datorez viaţa, pentru mine, din 22 începând, oamenii se împart în două categorii: cei care au ieşit în dimineaţa zilei de 22 să demonstreze ştiind că riscă să fie împuşcaţi – şi care mi-au salvat viaţa; şi sunt cei care au refuzat să protesteze şi care, în concepţia mea, au consimţit la ştergerea mea dintre vii. Rudele mele de sânge, spre pildă, au demonstrat în ziua de 22: aşteptau, cu pusilanimă prudenţă, să vadă ce se mai întâmplă. Ca mare parte din poporul căruia îi aparţin prin naştere, aşteptau şi ei ca lucrurile să se hotărască prin alţii iar ei doar să profite, într-un sens sau altul.

Nu voi uita niciodată. Vreau să mai spun că toţi cei care au condus arestările, ancheta şi detenţia nu sunt oameni obişnuiţi şi nici normali. Sunt criminali cu suspendare, anume salarizaţi sprea a tortura şi a ucide. Aceşti oameni au fost crescuţi pentru aşa ceva şi, în marea lor majoritate, îşi iubesc meseria. Ei vor putea spune mereu că nu şi-au făcut decât datoria. Astăzi, ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat, se amestecă pe stradă printre noi: asasinii circulă în România printre fostele şi viitoarele lor victime. Ei nu aşteaptă decât un nou regim care să le redea posibilitatea legală de a intimida, tortura şi ucide.

Dedic acest eseu-memorial tuturor celor care au îndrăznit: iubirea mea către ei se îndreaptă.

21 ianuarie

* Dau aici singurele nume de care îmi amintesc: Mihai (student la electronică în primul an), Gradin Bogdan (pe care l-am revăzut în grupul PNŢ la marea demonstraţie din 28 ianuarie 1990 şi care ştiu că a făcut apoi parte din grupul de grevişti ai foamei din Piaţa Universităţii), Gabi Garabet, Andrei Ion, Alecu Ivan Ghilia, Popa Laurenţiu, Nicolescu Lucian. Am fost arestat împreună cu Vali Constantinescu şi am fost depozitat la IGM în aceeaşi sală de aşteptare cu Mariana Berechet. În rest, nu mai ştiu nici un nume. "

                                                              Multumesc lui ,, In linie dreapta "

Noi nu vom uita ....

Read More

22 februarie 2013 by Viorica Crainic

 Bine v -am regăsit dragi prieteni!

Premiu pentru proiectul de informatizare realizat de specialişti români în Kazahstan.

Felicitări!

În cadrul competiţiei internaţionale European IT & Software Excellence Awards 2013, la categoria celor mai bune soluţii dedicate sectorului public, soluţia de conţinut digital furnizată de SIVECO România  a fost premiată."Suntem foarte încântaţi că eforturile noastre comune au fost apreciate la cel mai înalt nivel, reconfirmând statutul nostru de lideri internaţionali ca furnizori de soluţii pentru educaţie. Proiectul din Kazahstan este un proiect foarte drag nouă, la care am lucrat foarte intens şi care a beneficiat de expertiză a numeroase cadre didactice din sistemul educaţional kazah", a declarat Radu Jugureanu, eContent Manager, SIVECO România.

Mark Gitenstein : Fără sprijinul SUA şi UE, nu e deloc sigur că România continuă reformele juridice.

"Nu mai puţin importante decât priorităţile strategice şi militare este continuarea sprijinului pentru aceia din România care susţin statul de drept şi iniţiativele anticorupţie", afirma Gitenstein.
"Într-adevăr, fără sprijinul susţinut al SUA, UE şi FMI, nu este deloc sigur că aceste reforme vor fi continuate. Ar trebuie să fie punctul principal al relaţiei noastre bilaterale îndeplinirea obiectivelor fixate în ultimul raport MCV şi în acordul de coabitare intre premier şi preşedinte. Primul şi cel mai important dintre acestea este numirea unor persoane cu credibilitate, competenţa şi experienţa în funcţiile de procuror general şi procuror şef al DNA", arăta Gitenstein."Aceste instituţii sunt baza esenţială pentru o piaţă liberă care să ridice nivelul de trai al fiecărui bărbat, femeie şi copil din România. Ele protejează şi drepturile minorităţile etnice cum ar fi cea romă care încă suferă de o discriminare făţişă şi minorităţile religioase cum ar fi greco-catolicii care de două decenii au reuşit prea puţin în obţinerea înapoi a proprietăţilor lor bisericeşti", evidenţiază Gitenstein.

Maria Grapini a anulat participarea României la Târgul de turism de la Munchen.

Ministrul delegat pentru ÎMM şi Turism, Maria Grapini, a anulat luni participarea României la târgul de turism de la Munchen, care a început miercuri, iar hotelierii şi agenţii care au plătit deja biletele de avion şi camerele la hotel acuză ministerul pentru pierderile suferite. "În urmă cu numai câteva ore am aflat cu uimire că România nu va fi prezentă la Târgul de turism de la Munchen, eveniment care face parte din lista târgurilor aprobate şi anunţate de către ministerul pe care îl coordonaţi, aşa cum am fost informaţi anterior, chiar de către minister", se arată într-o scrisoare trimisă miercuri de către ANAT ministrului Maria Grapini. "Ne este dificil să înţelegem de ce lista modificată a prezenţei României la Târgul de turism nu a fost transmisă din timp şi către ANAT. În acest sens, vă solicităm, stimată doamnă ministru delegat, un punct de vedere oficial asupra acestei regretabile situaţii, cu care nu ne-am mai confruntat anterior", se arată în scrisoarea ANAT.

Mircea Geoană: Prezentarea lui Johannis ca prim-ministeriabil riscă să deranjeze electoratul PSD.

"Prezentarea lui Klaus Johannis ca prim-ministeriabil şi ca prezidenţiabil însă riscă să deranjeze electoratul PSD şi nu numai. Pentru că, deşi oarecum similară, situaţia e diferită faţă de 2009, USL este la guvernare, iar omul simplu, neobişnuit cu bizantinismul politicii noastre, poate interpreta această mutare drept dorinţa PNL de a acapara întreaga putere, după ce candidatul USL/PNL eventual ajunge preşedinte. Cum ar reacţiona, de exemplu, publicul liberal dacă, înainte de Congresul PSD, Victor Ponta ar spune că partidul are mai mulţi prezidenţiabili şi prim-ministeriabili? "Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face!", spune un proverb românesc", a precizat Mircea  Geoană.

Partidul Naţional Liberal : Congres extraordinar!

Congresul extraordinar al PNL a început, astăzi, în prezenţa a 1.303 de delegaţi şi a invitaţilor din partea partidelor guvernamentale, a reprezentanţilor UDMR, a minorităţilor naţionale şi a liderilor liberalilor europeni, principalul subiect al reuniunii vizând modificarea Statutului PNL.

Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, invitat astăzi la Congresul PNL, i-a oferit în dar liderului liberal, Crin Antonescu, un steag secuiesc.

Crin Antonescu : "Sunt culori frumoase, o clipă am crezut că vreţi să-mi oferiţi un steag săsesc, este binevenit şi acesta, atâta timp cât stă în braţele mele şi nu pe instituţiile oficiale ale statului român", a comentat preşedintele PNL.







Victor Ponta, la Congresul PNL: Regimul cel mai corupt după 1989 este regimul Băsescu.
"Chers amis, chers camarades (...) am reuşit împreună să demontăm cel mai corupt şi opresiv regim politic de după 1989, regimul politic Traian Băsescu - PDL. Vă invidiez că aveţi un nou coleg ca dl. Klaus Johannis. "Mi-am pus o cravată cu galben, am venit cât am putut de repede de la Paris, am înţeles de la dl. Helvig că s-a închis lista pentru funcţiile de conducere”, şi-a început premierul Ponta discursul.

Crin Antonescu i-a replicat :  "Nu aveţi idee cât de sentimentali suntem noi, liberalii, şi vă spun că tare bine va stă la un pupitru galben şi după cum aţi văzut pentru unii oameni dăm derogări rapid".

Crin Antonescu: Chiliman e un laş care a trădat în timpul campaniei.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, joi, după ce Consiliul Naţional Executiv a adoptat propunerile de modificare a statutului :
"Chiliman a trădat în perioada campaniei. Eu am vorbit despre faptul că Andrei Chiliman a preluat o temă mincinoasă, şi anume că PNL, adică domnul Chiţoiu, cu domnul Ponta, ar fi semnat un document prin care se angajau să desfiinţeze instituţiile statului de drept. Chiliman nu a rostit niciodată numele lui Ponta, pentru că e prea laş. Îşi bate joc zilnic repetând această mârşăvie. După Congres nu va mai fi posibil aşa ceva", a spus Antonescu. "Nu va mai fi loc în partid pentru trădători, pentru circari şi pentru oameni care batjocoresc în fiecare zi imaginea partidului. De pildă minciuna despre un document în care PNL s-ar angaja să distrugă instituţiile statului. Astfel de oameni nu mai au ce căuta în partid. Ei îşi pot căuta un partid, ei îşi pot organiza pe persoană fizică spectacolul. Mă tem însă că nu vă vor mai avea de clienţi ca persoane fizice", a spus liderul liberal.

Preşedintele Senatului Olandei: România ar trebui să grăbească procesul de aderare la Schengen.

Preşedintele Senatului Olandei, Fred de Graaf, a declarat astăzi, în urmă întâlnirii cu omologul său Crin Antonescu că "în unele sensuri" România ar trebui să grăbească finalizarea procesului de aderare la Schengen şi că, pe baza informaţiilor primite, este convins că ţara noastră se află "destul de aproape de acest punct".

Rusia : Un nou concept de politică externă.

Moscova pledează pentru o colaborare strânsă între toate statele euro-atlantice. Astfel, ţările ar putea răspunde mai bine ameninţărilor comune precum terorismul, traficul de droguri şi de finţe umane, sau calamităţile naturale. Nouă strategie vorbeşte chiar despre realizarea unei Uniuni Ecomonice de la Atlantic până la Pacific. O uniune fondată pe principii de încredere reciprocă, transparenţă, şi predictibilitate. Pentru asta, Rusia ar trebui să colaboreze direct cu vechii săi adversari din timpul războiului rece - NATO, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană. Oficialii de la Moscova spun că sunt gata să facă acest pas şi să dea uitării problemele trecutului. Cu unele condiţii însă. Partenerii occidentali ar trebui să accepte o relaţie de egalitate şi să respecte normele dreptului internaţional. În plus, Washingtonul trebuie să dea asigurări că scutul său antirachetă nu e îndreptat împotriva arsenalului nuclear rusesc.

CURIOZITĂŢI.

Barajul Hoover, cunoscut anterior sub numele de Boulder Dam, este un baraj gravitațional în arc realizat din beton armat închizând defileul Black Canyon al fluviului Colorado River, la granița dintre statele Arizona și Nevada ale Statelor Unite ale Americii.
Construcția barajului Boulder, numit ulterior în mod controversat barajul Hoover după cel de-al 31-lea președinte american Herbert Hoover, a început în anul 1931 și a durat 5 ani, până în anul 1936, în timpul perioadei cunoscută ca Marea depresiune economică. Construcția barajalui a fost rezultatul unui masiv efort federal și local și a costat viața a peste o sută de oameni.Având o lungime de 379 metri și o înălțime de 221 metri, barajul Hoover a fost timp de 22 de ani cel mai înalt baraj din lume. Pe marginea sa superioară există o șosea cu o lățime 5 m, care unește Arizona și Nevada, respectiv cele două coaste ale oceanelor Atlantic și Pacific, între San Francisco și New York. În regiunea cea mai uscată și cu clima cea mai toridă din Statele Unite ale Americii, din nordul deșertului Sonora și sudul deșertului Mojave, barajul Hoover asigură apa pentru milioane de oameni. Construcția barajului a dus la formarea lacului de acumulare Mead, care este unul dintre cele mai mari lacuri artificiale din lume.Barajul Hoover  a fost proiectat ca să reziste pentru cel puţin 2.000 de ani. Cimentul folosit la ridicarea impresionantei construcţii nu se va întări complet decât peste 500 de ani.
Șef executiv al întregului proiect a fost inginerul Frank Crowe, unul dintre cei mai remarcabili hidrotehnicieni ai timpului, care a făcut posibilă finalizarea proiectului prin aplicarea concretă a mai multe dintre cele mai importante din invențiile sale. Arhitectul britanic-american Gordon Kaufmann, stabilit în 1914 în Statele Unite, cunoscut pentru opera sa arhitecturală anterioară, designată mai ales în manieră Art Deco, a realizat eleganta rafinare stilistică a întregului complex de clădiri și a barajului în aceeași manieră, cunoscută anterior și ca Arte Moderne.

ŞTIRI METEO.

Sâmbătă  23 februarie 2013.
Vremea se va menţine în general închisă şi temporar vor cădea precipitaţii mixte, pe arii extinse în Carpaţii Meridionali, local în Carpaţii Orientali şi izolat în Carpaţii Occidentali. Vântul va avea intensificări, iar pe creste va fi tare. Vor fi condiţii de polei. Temperatura aerului va marca o creştere uşoară faţă de ziua  astăzi.

Read More

Drumul spre rasarit !

Drumul spre răsărit !


Eroii plâng!

        În 1989 eu şi mulţi romani am ieşit în stradă şi am strigat JOS COMUNISMUL. În 1989 au murit oameni care au crezut că a venit clipa în care au scăpat de comunişti! Dar iată că au trecut 23 de ani şi s-a format o nouă ALIANŢA COMUNISTĂ care vrea din toate puterile să ne readucă pe HARTA COMUNISTĂ. Sub umbrelă noi întărim relaţiile de prietenie cu Franţa aceasta BANDĂ DE NENOROCIŢI şi-a trimis PLAGIATORUL să deschidă axa PARIŞ - BUCUREŞTI, încă un pas înspre MARELE RĂSĂRIT. Mă întreb care va fii următorul pas va fii spre Rusia, spre Putin?
       Oare alegătorii USLA şi ne alegătorii (cei care au stat în vara cu ocazia LOVITURII DE STAT şi la la alegerile din vara şi iarna deoparte... da vă voi critica oridecâte ori am ocazia sunteţi marii vinovaţi, să nu spuneţi că nu aţi avut ce alege!... VORBE GOALE!) oare eu au uitat ce vremuri au fost înainte de 1989? Domnilor aţi uitat că:

        - Pentru a avea un paşaport cre să vă permită să mergeţi în străinătate trebuia să treceţi prin filtrul de partid, ei da unii de la graniţa aveau permis de mic trafic, alţii mai aveau şi paşapoarte dar puteau merge doar în ţările fost comuniste, ei da atunci eu aj murit pentru JOS COMUNISMUL, azi voi puteţi merge oriunde, puteţi muncii, puteţi vedea lumea occidentală cu bunele şi relele ei, dar văd că unora nu le pasă de cei care au murit şi vor întoarcerea la RĂSĂRIT şi vor o NOUĂ CORTINA DE FIER.
   

         - Vorbeaţi în şoaptă şi spuneaţi bancuri cu Nae doar în şoaptă că nu care cumva să vă audă vecinul, colegul, şi uneori chiar fratele, vorbeaţi în şoaptă da ca nu cumva să ajungeţi în BECIURILE SECURITĂŢII. Da unii au avut curajul să vorbească cu glas tare şi au ajuns acolo, unii au scăpat după ani dar desfiguraţi sufleteşte, alţii au murit. PENTRU CE? Pentru că voi să le daţi iar voie să se reinstaureze.
   

         - Aveaţi două ore de emisiune seara de 20 la 22 cu ode la adresă mai marelui conducător, da vă chinuiaţi să vă faceţi antene, vă urcaţi la ultimul ultimul etaj, uneori cu tv-ul sport făceaţi chiar excursii cât mai sus pe munte să prindeţi sârbii, aşa ca să vedeţi un meci de fotbal la televizor. Ei da azi unii alegeţi Latrinele, TELEVIZIUNEA UNUI FOST SECURIST (un securist care a fost în stare să îşi toarne la securitate propria soră.
     

        - Aveaţi pâinea, laptele, zahărul... la cartela şi şi pentru acestea trebuia să staţi la rând trebuia să staţi la rând ore întregi, trebuia să vă treziţi cu noaptea în cap, şi uneori ajungeaţi să nu puteţi să cumpăraţi. Ei da curentul cu restrictii , apa calda doar uneori , gaz la butelie , odata pe luna si cu pile si relatii .
   

        - Aţi uitat de gropile comune de la canal, de cei care au murit pentru că au avut altă opinie.Drumul spre răsărit !
Da domnilor se pare că aţi uitat se pare că staţi şi vă uitaţi cum aceşti nemernici ne readuc în COMUNISM, iLiescu cu un picior în groapa e mândru de voi, el îşi vede visul cu ochii. POnta, USLAŞILOR noi nu avem nevoie de voi, pOnta EROII PLÂNG ei se răsucesc în mormânt, pOnta ai grijă nu înfuria EROII ei se vor întoarce şi te vor bântui, te asigur pOnta că vei ajunge la GROAPA DE GUNOI A ISTORIEI!









Epilog. EROII PLÂNG, EROII NU MAI SUPORTA, EROII SE VOR ÎNTOARCE!

Read More

21 februarie 2013 by Viorica Crainic

Bine v -am regăsit dragi prieteni!

Preşedintele Traian Băsescu  a promulgat Legea bugetului de stat pe anul 2013.

Conform unui anunţ al Administraţiei prezidenţiale, preşedintele Traian  Băsescu a semnat astăzi  Decretul privind promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2013 şi Decretul privind promulgarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013.

Csaba Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării : Înscrierea din oficiu a elevilor la ora de religie încalcă dreptul la libertatea conştiinţei.

 "Dacă s-ar recunoaşte (cum ar fi legal) faptul că religia poate fi doar facultativă, atunci profesorii de religie nu ar putea fi angajaţi permanent în şcoli, ci doar prin contracte temporare, pe an şcolar", a declarat preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos. Potrivit acestuia, "înscrierea din oficiu a elevilor la ora de religie - adică de către stat - încalcă  dreptul la libertatea conştiinţei, dreptul părinţilor sau al tutorelui legal de a asigura potrivit propriilor convingeri educaţia copilului. Nici o persoană din România nu este obligată să răspundă la o întrebare cu privire la apartenenţa sa la un cult".

Crin Antonescu : Constituția  revizuită în absența presei.

"Comisia este alcătuită din parlamentari, dumneavoastră puteţi să fiţi informaţi şi veţi fi informaţi cu tot ceea ce şi Comisia şi Forumul constituţional vor lucra, vor face", i-a informat Antonescu pe ziariști.  "De participat cred că nu e cazul, pentru că nici noi nu participăm la lucrările voastre din redacţii atunci când vă pregătiţi programele. (...) Este o decizie care, în conformitate cu regulamentele în vigoare, va fi luată de către comisie. Din punctul meu de vedere, nu am nici un fel de motiv să vă evit prezenţa, tot ce vă pot asigura e că nimic din lucrările acestei comisii nu va avea un caracter secret", a mai spus președintele Senatului.

Victor Ponta: Axa Paris -Bucureşti se va dezvolta în folosul ambelor părţi.

"Am reiterat că suntem o ţară francofonă şi francofilă şi că toate proiectele importante pentru viitorul celor două ţări şi al Europei le putem desfăşura şi gândi împreună. Este o relaţie specială, care durează de foarte mult timp şi care acum are absolut toate condiţiile pentru a se dezvolta în continuare în plan politic, economic şi al politicii şi noii viziuni asupra Europei de care Uniunea Europeană are nevoie", a spus Ponta, într-o scurtă declaraţie de presă.
Premierul a adăugat că este sigur că în urma discuţiei cu preşedintele Franţei, precum şi în urma întâlnirilor programate cu prim-ministrul francez şi reprezentanţii companiilor franceze prezente în România, direcţia în care va merge relaţia franco-română, "axa Paris -Bucureşti", de care a fost nevoie şi de care va fi nevoie în continuare, va fi în folosul ambelor ţări.

Victor Ponta despre intrarea lui Johannis în PNL.

"Am avut totdeauna o relaţie foarte bună cu domnul Johannis, l-am apreciat întotdeauna. Sunt foarte bucuros că Johannis a venit în PNL şi în USL, cred că e un mare avantaj pentru noi. Ca să citez din copreşedintele meu, domnul Antonescu, poate fi şi prim-ministru, poate fi şi preşedinte, a dovedit că este un foarte bun om politic şi cred că poate ocupa orice funcţie", a spus Victor Ponta. 
"Am avut o discuţie (în vara anului trecut) despre cooptarea sa în Guvern şi această discuţie poate oricând să revină. Eu cred că ar fi extrem de util într-o funcţie guvernamentală", a spus Ponta, precizând însă că nu l-a invitat niciodată să facă parte şi din PSD, deoarece cunoaşte convingerile politice de dreapta ale acestuia.

Cătălin Ivan: Dacă lui Vosganian îi e greu să conducă Ministerul Economiei, să lase alt coleg.

 "Nu fac parte din Guvern. Dar sunt convins că dacă pentru dl. Vosganian este foarte greu să conducă ministerul, să -şi desfăşoare activitatea, dacă nemulţumirile sunt foarte foarte mari, oricând poate să lase locul altui coleg din PNL să preia din atribuţiile ministerului. Dar este o problemă internă a PNL. Bănuiesc că dl. Vosganian discută cu colegii de partid şi vor găsi o soluţie împreună. Situaţia exactă de la minister nu o cunosc", a spus Ivan.
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, s-a plâns în mai multe rânduri de guvernare și de atribuțiile ministerelor. "Noi facem ministere după oameni, nu alegem oameni pentru ministere. Fiecare guvern nou schimbă modul de guvernare. Suntem în administraţia centrală ca noaptea în deşert, unde dunele de nisip arată diferit dimineaţa faţă de cum arată noaptea"

BRUXELLES : Monica  Macovei  va anunța la sfârșitul săptămânii dacă va candida la șefia PDL.

"Consider foarte important o consultare a tuturor membrilor de partid. Eu cer întoarcerea la popor pentru că PDL a ajuns partidul celor ajunşi în funcţii de conducere. I-aş întreba pe cei care au condus în ultimul timp partidul dacă au avut curajul să-i întrebe pe membri simpli dacă  sunt de acord cu politicile partidului. Eu propun un fel de alegeri primare. Înţeleg că nu este posibil să se facă acum asta. Acesta trebuie să fie viitorul pentru orice partid politic. Toţi membri trebuie să fie consultaţi şi pentru candidatul la preşedinţie dar şi pentru preşedintele de partid”, a completat europarlamentarul.Întrebată dacă va candida la alegerile din PDL, Monica Macovei a evitat un răspuns clar. "Voi face un anunţ în acest sens după Consiliul Naţional de Coordonare de sâmbătă", a declarat Macovei.

Studiu SNSPA : Daniel Funeriu este considerat cel mai performant şi cel mai puţin performant ministru al Educaţiei din ultimii 22 ani.

Daniel Funeriu este considerat "cel mai performant ministru al Educaţiei din ultimii 22 ani", dar şi "cel mai puţin performant ministru". Rezultatele fac parte dintr-un studiu realizat de SNSPA, potrivit căruia la întrebarea "Care credeţi că a fost cel mai performant ministru al educaţiei din ultimii 22 de ani?" - 25% dintre cei chestionaţi au răspuns Daniel Funeriu, 16% - Ecaterina Andronescu şi tot 16% Andrei Marga. La întrebarea "Care credeţi că a fost cel mai puţin performant ministru al educaţiei din ultimii 22 de ani?" - 22% dintre respondenţi l-au indicat tot pe Funeriu, 18% pe Andronescu şi 7% pe Marga.

Uniunea Europeană : Statele membre să modernizeze sistemele de protecţie socială.

 "Este esenţial să investim în domeniul social dacă dorim să ieşim din criză mai puternici, mai uniţi şi mai competitivi. În limita constrângerilor bugetare actuale, statele membre trebuie să se orienteze spre investiţii în capital uman şi în coeziune socială", a spus comisarului UE pentru Afaceri Sociale, Laszlo Andor.
"Dacă statele membre nu vor mai face investiţii acum, asistenţa financiară şi socială va fi mai greoaie mâine", a insistat comisarul UE.

Comisia Europeană  îi cere României revizuirea sistemului de impozitare a societăţilor străine.

Comisia Europeană  a solicitat astăzi oficial României să modifice tratamentul fiscal discriminatoriu aplicat societăţilor străine, informează un comunicat al CE dat publicităţii la Bruxelles.
În temeiul legislaţiei fiscale române, o societate străină cu mai multe sedii în România face obiectul regimului fiscal al întreprinderilor pentru fiecare dintre sedii în mod individual, în pofida faptului că acestea nu au personalitate juridică separată. Imposibilitatea unui contribuabil străin de a consolida rezultatele tuturor sediilor sale din România se traduce printr-un un dezavantaj la nivelul fluxului de numerar sau prin impozite mai mari pentru entitatea juridică străină, se notează în comunicat.

Rromii, la 157 de ani de la eliberarea din sclavie.

Rromii au sărbătorit ieri 157 de ani de la dezrobirea lor, un eveniment istoric, consfinţit de ultimul act de abolire a sclaviei romilor din Ţara Românească.
Pe 20 februarie 1856 a fost emisă „Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc", prin care a fost eliberată ultima categorie de robi ai proprietarilor particulari. Actul a fost promulgat de domnitorul Barbu Ştirbei, pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni şi Mihail Kogălniceanu. Legea prevedea o despăgubire de 10 galbeni pentru fiecare persoană, plătită eşalonat, în mai mulţi ani. Romii erau obligaţi să se statornicească, şi le era interzisă strămutarea pe o perioadă de 10 ani, adică două perioade fiscale. Astfel, în Moldova şi în Muntenia deveneau oameni liberi peste 250.000 de foşti robi de etnie romă.

 CURIOZITĂŢI.

Skywalk este o atracție turistică aflată lângă fluviul Colorado, pe unul dintre pereții vestici ai Marelui Canion, statul Arizona. A fost fondată de tribul indian Hualapai în parteneriat cu omul de afaceri chinezo-american David Jin. Construcția, în formă de potcoavă, reprezintă un coridor de promenadă aflat la o înălțime de 1.100 m deasupra nivelului râului Colorado, înălțime la care nu a ajuns nici un zgârie-nori până acum. Skywalk nu se află direct deasupra canionului principal, Granite Gorge, ci iese dintr-un perete lateral oferind o priveliște către întregul canion. Podeaua este din sticlă rezistentă, de 50,8 mm, creând impresia mersului în aer (de aici și denumirea construcției, tradusă literalmente ca mers prin aer).Muncitorii au avut nevoie de 373 de tone de oţel şi 90 de tone de sticlă. Indienii Hualapai au permis construirea podului de sticlă, cu speranţa că turismul în zonă va lua amploare.  Pentru a  proteja de zgârieturi sticla,  turiștii încalță câte o pereche de bahile pufoase. Construcția a fost inaugurată pe 20 martie 2007 și deschisă pentru vizitatori opt zile mai târziu. La ea se poate ajunge prin terminalul aerian Grand Canyon West sau pe cale rutieră de la Las Vegas pe un drum de 190 km, dintre care ultimii 29 km pe drum neasfaltat. De la inaugurare și până în prezent „podul de sticlă” a atras un număr de 1,5 milioane de vizitatori.  Arhitecţii spun că 120 de oameni se pot plimba, simultan, pe podul de sticlă.

Ştiri meteo.

 Joi 22 februarie 2013

Vântul va avea intensificări la munte, iar temporar şi în celelalte regiuni, cu precădere în sud şi est.
Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 1 şi 8 grade, iar cele minime între -3 şi 6 grade.
La Bucureşti,  vremea va fi închisă, temporar va ploua, iar vântul va avea unele intensificări.Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 6 grade, iar cea minimă va fi de 3 ... 4 grade.

Read More

Sus şi jos

Sus şi jos

   Doi pescăruşi albaştri îşi începură dansul după amiezii asupra lacului străjuit de statui din piatră şi amfore ceramice iar graţia zborului lor se reflecta perfect în unduirile somnoroase ale apei, aşa încît de cineva privea în lac putea să jure că păsările dansau cînd cu norii, cînd între ele, într-atît de fidelă era oglinda de jos.

    - Degeaba ne imitaţi, niciodată nu veţi putea dansa ca noi, strigau pescăruşii plini de orgoliu, iar norii le ţineau isonul, Niciodată.. niciodată...

    - Ba uite că da! Reflexia din lac dădea de ficecare dată răspuns, nu se lăsa cu nici un chip mai prejos, Voi nu vedeţi că voi ne imitaţi pe noi? Pe noi, da! norii din lac la rîndul lor, Pe noi...  Uite cum ne mişcăm noi, la fel şi voi, exact, aidoma, fără greşeală, eu fac la stînga, el face tot aşa, acesta face o rotaţie, acela la fel! La fel... la fel... se umflau norii.

     - Şi ce vă zburliţi aşa? Noi n-am făcut asta, vedeţi că nu sîntem la fel? Pfffff!!! Ha ha!

     - Ba aţi făcu exact! Pfffff!!!!

    De fiecare dată era aşa, ceea ce se întîmpla deasupra lacului se răsfrîngea dedesubt iar ei se ciondăneau într-una, cei de sus susţinînd că sînt copiaţi de cei din lac, iar aceştia replicînd că cei de pe cer îi imitau pe ei, gîlceava fiind pornită cînd de unii cînd alţii, după nici o regulă ori logică posibil a fi explicată.

    Uneori, atunci cînd se întîmpla să plouă, suprafaţa lacului se arăta ca o pînză tremurîndă şi mici rotocoale concentrice apăreau şi dispăreau cu repeziciune doar ca să apară în alt loc, necontenit, pînă ce ploaia se oprea, doar norii, tunînd şi fulgerînd mai erau prezenţi la confruntare, o întrecere, Noi am fulgerat primii, Ba noi, şi se porneau a-şi arunca fulgerele unii-n alţii de întreg cerul şi suprafaţa lacului era luminată ca-ntr-o sărbătoare, artificii, pînă ce, doborîţi de oboseală şi lipsiţi de orice fărîmă de energie, începură căsca, a se întinde şi a se risipi.

     Multă vreme continuară jocul acela vesel şi în acelaşi timp nebunatic, nimeni nu mai ştiu pînă cînd, şi norii şi pescăruşii şi străveziile libelule, iată cocorii ori raţele sălbatice, toate ploile şi fiece zburătoare ce se afla la un moment dat deasupra lacului, toţi fără excepţie, chiar şi cîte o pălărie purtată de vînt, un balon ori cupola unei Umbrele roşii zburată din neatenţie. Timpul trecea... Care timp nu ştim pentru că încă nu sîntem siguri de aceasta, Se spune că timpul trece peste noi, de ce nu spunem că trecem noi peste el? Că îl păşim mereu, cu tălpile bătătorite de distanţe, cu palmele arse de dorinţe. Timpul curge. Dar cine a văzut că e fluid? Zboară, dar are oare aripi mai mari ca orice pescăruş albastru? Ei spun că trece, însă pe unde o fi cutreierînd

de nimeni nu l-a întîlnit? Stă poate doar pe loc şi ne urmăreşte pe fiecare cum trecem vii şi nepăsători, stă nemişcat, măsurat de doar vieţile noastre. Se spune că timpul fuge, sau… Poate că doar nu există timp, ce simplu aşa, iar jocul durează la infinit.

    O schimbare totuşi s-a petrecut, a fost o nedumerire generală pentru scurtă vreme, s-a făcut că totul s-a întors pe dos într-o clipită şi lacul a ajuns sus iar cerul jos în locul lacului, desigur că şi pămîntul, statuile, amforele din ceramică, tot, absolut tot era sus iar în locul lor erau norii, zburătoarele şi ploaia care cădea tot aşa, dar invers, pescăruşii şi cei ce puteau zbura o făceau cumva caraghios, cu spatele către lac pînă s-au dumirit că cerul lor era jos de acum şi atunci s-au întors, pălăria o întoarse firesc vîntul doar baloanele zburau tot aşa, ce era sus era şi jos ori invers.

     - Hei!! Imitaţi, imitaţi, niciodată nu veţi putea dansa ca noi!

     - Niciodată, niciodată...

     Doar Umbrela roşie se roteşte cum o taie capul, într-un nebunatic dans în toate direcţiile.

     (c) Mirela Tonenchi

Read More