Cristian Pațurcă născut 10 septembrie 1964

Va mai amintiți ... desigur ? Dar pentru ce au murit acei eroi  în 1989 va mai amintiți ?  

Cristian Pațurcă (n. 10 septembrie 1964 - d. 18 ianuarie 2011, București) a fost un cântăreț, compozitor, revoluționar și prodemocrat român. Este autorul "Imnului Golanilor" precum și al altor piese cântate la Manifestațiile din Piața Universității, în perioada aprilie - iunie 1990.

Pațurcă a murit pe 18 ianurie 2011 la vârsta de 46 de ani, după o lungă bătălie cu tuberculoza. A fost înmormântat[3] la Cimitirul Bellu, pe Aleea Artiștilor, fiind vecin cu Tatiana Stepa, Florian Pittiș și Adrian Pintea. A lăsat în urmă un fiu.

Cristian Paţurcă făcea parte din Asociaţia 21 Decembrie, membrii acesteia, printre care şi Teodor Mărieş, deplasându-se la marţi la căpătâiul colegului lor de organizaţie. Numele lui Cristian Paţurcă este legat de manifestaţia din Piaţa Universităţii din 1990, el fiind nu numai autorul "Imnului Golanilor", ci şi un activist al acestei mişcări. Ultima apariţie publică notabilă a lui Cristian Paţurcă a fost în iunie 2010, când a susţinut un concert aniversar şi când şi-a lansat cartea "Mi-e greu titlul de erou".

În 27 aprilie 2010, Cristian Paţurcă a primit Crucea Naţională "Serviciul Credincios - clasa a III-a", distincţie acordată acestuia de preşedintele Traian Băsescu la 20 de ani de la manifestaţia din Piaţa Universităţii. De altfel, preşedintele Traian Băsescu l-a vizitat pe Cristian Paţurcă şi în spital, în februarie 2010, pentru a se interesa de starea de sănătate a acestuia. Tot în 2010, Paţurcă a primit certificatul de revoluţionar preschimbat şi a fost înştiinţat că va primi o indemnizaţie reparatorie lunară de aproximativ 2.000 de lei, a cărei valoare nu se impozitează, şi care se acordă numai luptătorilor care au un salariu mai mic decât salariul mediu brut. Cristian Paţurcă a primit această indemnizaţie şi retroactiv, începând din ianuarie 2005.

După evenimentele din Piaţa Universităţii, Cristian Paţurcă a fost prezent foarte rar în viaţa publică, apariţiile sale fiind legate mai ales de campaniile electorale. Paţurcă a anunţat încă din 2009 apariţia unui album pe care nu a mai apucat să îl lanseze şi care s-ar fi numit "La majorat". În schimb, anul trecut a înregistrat un CD cu colinde intitulat "Tu eşti iarna", în memoria eroilor căzuţi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Cristian Paţurcă a fost "unul din ultimii romantici ai Revoluţiei şi tranziţiei postcomuniste", a declarat, pentru Mediafax, fostul preşedinte Emil Constantinescu, precizând că îi este recunoscător acestuia pentru sprijinul "mereu spontan şi dezinteresat". Constantinescu a menţionat că nu a ştiut întotdeauna cum să îi întoarcă sprijinul lui Paţurcă.
"Cristian Paţurcă a fost unul din ultimii romantici ai Revoluţiei şi tranziţiei postcomuniste. Şi-a aflat locul firesc în Piaţa Universităţii, care l-a şi proiectat în conştiinţa şi în memoria noastră. Acolo destinele noastre s-au intersectat şi apoi ne-am reîntâlnit în momente şi mai bune şi mai rele ale ultimelor două decenii", a susţinut Constantinescu.

Fostul preşedinte a ţinut să-şi exprime recunoştinţa pentru "sprijinul" pe care l-a primit de la Cristian Paţurcă: "Îi sunt profund recunoscător pentru sprijinul mereu spontan şi dezinteresat, pe care n-am ştiut întotdeauna să-l întorc cum şi cât trebuia". El a precizat că, "entuziast şi rebel, greu de înregimentat în alt sistem decât al libertăţii, absolute", Cristian Paţurcă "şi-a legat numele de Imnul golanilor care va rămâne simbolul unor vremi în care oamenii au fost gata să lupte şi chiar să moară pentru un ideal". "O sete teribilă de iubire, de prietenie, de veselă petrecere, temător de singurătate, a trebuit să înfrunte boala, nepăsarea altora şi propria sa viaţă. A cântat cum a trăit şi a trăit cum a cântat. Poate că acum îşi va găsi liniştea şi în cer se va aprinde o stea. O stea a celor care îşi risipesc clipele şi talentul, dăruite în această lume, pentru a-i ilumina pe ceilalţi", a conchis fostul şef de stat.

Read More

Ioan Bălan, episcop român unit, deținut politic în pușcăriile comuniste decedat 4 august 1959

"
Ioan Bălan (n. 11 februarie 1880, Teiuș, comitatul Alba de Jos - d. 4 august 1959, la Ciorogârla, lângă București) a fostepiscop greco-catolic de Lugoj, deținut politic.

Ioan Bălan s-a născut la 11 februarie 1880, la Teiuș, pe atunci în comitatul Alba de Jos, din părinții Ștefan Bălan și Ana, născută Muntean. A făcut studiile liceale la Blaj, iar studiile teologice la Budapesta și Viena.

A fost hirotonit preot în anul 1903. A activat ca paroh al Bisericii Sf. Vasile din str. Polonă și protopop al românilor greco-catolici din București. În anul 1936 a fost ales episcop de Lugoj. Consacrarea sa episcopală a avut loc la 18 octombrie 1936în Catedrala din Blaj.

În 29 octombrie 1948, în contextul interzicerii Bisericii Române Unite cu Roma(Greco-Catolice), a fost arestat de autoritățile comuniste. În ciuda vârstei înaintate a fost dus la vila patriarhală de la Dragoslavele, apoi la mănăstirea ortodoxă Căldărușani, iar din 1950, după refuzurile sale consecvente de a trece la Biserica Ortodoxă Română, a fost închis la Sighet. Acolo a fost supus unor munci istovitoare. În 1955 a fost internat cu domiciliu obligatoriu la Curtea de Argeș, ulterior a fost transferat la mănăstirea Ciorogârla, unde s-a stins din viață în anul1959.

Dr. IOAN BĂLAN, MARTYRUS PRO FIDE 
Erstmals hörte ich im Februar 1969 von Dr. Ioan Bălan Bischof von 
Lugoj als sein Weihbischof Ioan Ploscaru in einem Brief über seinen 
amtsbehinderten Ordinarius berichtete und mir 2 Documents mit der Signatur 
von Ep. Ioan Bălan für meine Bischofsautographensammlung schenkte. Dr. 
Ioan Bălan, geboren 11.II.1880 in Teiuş (Dreikirchen/ Tövis) Erzdiöcese 
Făgăraş, Priesterweihe 5.VII.1903, ist der achte Bischof, der mit der 
päpstlichen Bulle „Apostolicum Ministerium” von Papst Pius IX am 
26.XI.1853 kreierten rumänisch-unierten Diöcese Lugoj. Die Bischofsweihe 
des neuen Oberhirten Ioan Bălan wurde in Blaj am 18.X.1936 vollzogen, 
wobei dem neuen Hauptkonsekrator und Metropoliten Erzbischof Alexandru 
Nicolescu die Bischöfe Iuliu Hossu von Cluj-Gherla und Alexandru Rusu 
von Maramureş assistierten. 
Hier die Amtsvorgänger in der Döcese Lugoj: 
1. Alexandru Dobra (1854-1870; †13.IV.1870, Lugoj) 
2. Ioan Oltean (1870-1873; †29.X.1877, Beiuş) 
3. Victor Mihalyi de Apsa (1875-1895; †21.I.1918, Blaj) 
4. Demetriu Radu (1896-1903; †8.XII.1920, Bucureşti, Martyr im 
Senatsattentat) 
5. Vasile Hossu (1903-1912; †13.I.1916, Budapesta) 
6. Valeriu Traian Frenţiu (1912-1922; †11.VI.1952, Sighet, Martyr) 
7. Alexandru Nicolescu (1922-1936; †5.VI.1941, Blaj) 
8. Ioan Bălan (1936-1959; †4.VIII.1959, Martyr) 
9. Ioan Ploscaru (als Geheimbischof 1959-1990, 1990-1995; 
†31.VII.1998, Lugoj) 
10. Alexandru Mesian (seit 20.XI.1995) 
Das Pontificat von Bischof Dr. Bălan war geprägt von der hohen 
Spiritualität und Gelehrsamkeit des Oberhirten und seiner Liebe und seinem 
Verständnis für die Gläubigen. Besonders in den Jahren während des II-ten 
Weltkrieges und folgende veröffentlichte Bischof Bălan mehrere 
Diöcesan-Pastoralschreiben von grosser religiöser Tragweite und 
Aussagekraft zur Stärkung der Glaubenstreue seiner Diöcesanen. 
Viele Jahre war Bischof Bălan von den politischen Machthabern an der 
Ausübung seiner Apostolischen Arbeit gehindert. In seiner eigenen 
Glaubenstreue pro Ecclesia et Pontifice blieb er dennoch Vorbild bis zu 
seinem Ableben/ Ermordung am 4.VIII.1959. 
Sein Bischofsschicksal ist als Martyrium anzusehen und so gilt Bischof 
Bălan als Servus Dei in Rahmen des Beatificatiosprozesses in der Diöcese 
Lugoj. 
HOFRAT DR.MANFRED KIEREIN 
(VIENA/WIEN) 

Dr. IOAN BĂLAN, MARTYRUS PRO FIDE 
Pentru prima dată am auzit de Dr. Ioan Bălan, episcopul Lugojului în februarie 
1969, când într-o scrisoare coadjutorul său Ioan Ploscaru se referea la însărcinarea primită
din partea ordinariului său şi-mi trimitea două documente provenite de la episcopul Ioan 
Bălan pentru colecţia mea de autografe episcopale. 
Dr. Ioan Bălan, născut în 11 februarie 1880 în Teiuş, arhidieceza Făgăraşului, 
hirotonit preot în 5 iulie 1903 (stil nou), este al optulea episcop al diecezei Lugojului, 
create prin bula pontificală „Apostolicum Ministerium” în 26 noiembrie 1853, de către 
fericitul Papă Pius IX. Hirotonirea episcopală a noului păstor Ioan Bălan a fost împlinită
la Blaj în 18 octombrie 1936, consacrator principal fiind arhiepiscopul mitropolit 
Alexandru Nicolescu, avându-i ca asistenţi pe episcopii Iuliu Hossu de Cluj-Gherla şi 
Alexandru Rusu al Maramureşului. 
Oferim aici şirul întâi-stătătorilor diecezei Lugojului: 
1. Alexandru Dobra (1854-1870, †13.IV.1870, Lugoj) 
2. Ioan Oltean (1870-1873, †29.XI.1877, Beiuş) 
3. Victor Mihalyi de Apsa (1875-1895, †21.I.1918, Blaj) 
4. Demetriu Radu (1896-1903, †8.XII.1920, Bucureşti, ucis în atentatul de la Senat, 
de către bolşevici) 
5. Vasile Hossu (1903-1912, †13.I.1916, Budapesta, înhumat la Gherla) 
6. Valeriu Traian Frenţiu (1912-1922, †11.VI.1952, Sighet, martir) 
7. Alexandru Nicolescu (1922-1936, †5.VI.1941, Blaj) 
8. Ioan Bălan (1936-1959, †4.VIII.1959, Ciorogârla, înhumat la Bucureşti) 
9. Ioan Ploscaru (administrator apostolic 1959-1990, episcop diecezan între 
1990-1995, †31.VII.1998, Lugoj) 
10. Alexandru Mesian, din 20.XI.1995 
Pontificatul lui Ioan Bălan a fost impregnat de o înaltă spiritualitate, de erudiţia 
înaltului păstor şi de dragostea şi înţelegerea sa pentru credincioşi. 
Mai ales în vremurile tulburi din timpul şi următoare celui de-al doilea război 
mondial, episcopul Ioan Bălan a dat pastorale pentru întărirea şi încurajarea credincioşilor. 
Mulţi ani a fost chinuit episcopul Bălan de către puterea politică, pe când dorea 
să-şi împlinească lucrarea sa apostolică. 
În fidelitatea sa personală a credinţei pro Ecclesia et Pontifice a rămas neclintit 
până la trecerea în veşnicie (martiriul) din 4.VIII.1959. 
Soarta sa episcopală a fost împlinită în martiriu, astfel că episcopul Ioan Bălan este 
un Rob al Domnului, dorindu-se accelerarea procesului său de beatificare din dieceza 
Lugojului. 
DR.MANFRED KIEREIN,
Consilier Aulic 
(Viena)

"

sursa : WiKipedia ; Sfaturi pentru urmaşii în Hristos

Read More

Drumul spre rasarit !

Drumul spre răsărit !


Eroii plâng!

        În 1989 eu şi mulţi romani am ieşit în stradă şi am strigat JOS COMUNISMUL. În 1989 au murit oameni care au crezut că a venit clipa în care au scăpat de comunişti! Dar iată că au trecut 23 de ani şi s-a format o nouă ALIANŢA COMUNISTĂ care vrea din toate puterile să ne readucă pe HARTA COMUNISTĂ. Sub umbrelă noi întărim relaţiile de prietenie cu Franţa aceasta BANDĂ DE NENOROCIŢI şi-a trimis PLAGIATORUL să deschidă axa PARIŞ - BUCUREŞTI, încă un pas înspre MARELE RĂSĂRIT. Mă întreb care va fii următorul pas va fii spre Rusia, spre Putin?
       Oare alegătorii USLA şi ne alegătorii (cei care au stat în vara cu ocazia LOVITURII DE STAT şi la la alegerile din vara şi iarna deoparte... da vă voi critica oridecâte ori am ocazia sunteţi marii vinovaţi, să nu spuneţi că nu aţi avut ce alege!... VORBE GOALE!) oare eu au uitat ce vremuri au fost înainte de 1989? Domnilor aţi uitat că:

        - Pentru a avea un paşaport cre să vă permită să mergeţi în străinătate trebuia să treceţi prin filtrul de partid, ei da unii de la graniţa aveau permis de mic trafic, alţii mai aveau şi paşapoarte dar puteau merge doar în ţările fost comuniste, ei da atunci eu aj murit pentru JOS COMUNISMUL, azi voi puteţi merge oriunde, puteţi muncii, puteţi vedea lumea occidentală cu bunele şi relele ei, dar văd că unora nu le pasă de cei care au murit şi vor întoarcerea la RĂSĂRIT şi vor o NOUĂ CORTINA DE FIER.
   

         - Vorbeaţi în şoaptă şi spuneaţi bancuri cu Nae doar în şoaptă că nu care cumva să vă audă vecinul, colegul, şi uneori chiar fratele, vorbeaţi în şoaptă da ca nu cumva să ajungeţi în BECIURILE SECURITĂŢII. Da unii au avut curajul să vorbească cu glas tare şi au ajuns acolo, unii au scăpat după ani dar desfiguraţi sufleteşte, alţii au murit. PENTRU CE? Pentru că voi să le daţi iar voie să se reinstaureze.
   

         - Aveaţi două ore de emisiune seara de 20 la 22 cu ode la adresă mai marelui conducător, da vă chinuiaţi să vă faceţi antene, vă urcaţi la ultimul ultimul etaj, uneori cu tv-ul sport făceaţi chiar excursii cât mai sus pe munte să prindeţi sârbii, aşa ca să vedeţi un meci de fotbal la televizor. Ei da azi unii alegeţi Latrinele, TELEVIZIUNEA UNUI FOST SECURIST (un securist care a fost în stare să îşi toarne la securitate propria soră.
     

        - Aveaţi pâinea, laptele, zahărul... la cartela şi şi pentru acestea trebuia să staţi la rând trebuia să staţi la rând ore întregi, trebuia să vă treziţi cu noaptea în cap, şi uneori ajungeaţi să nu puteţi să cumpăraţi. Ei da curentul cu restrictii , apa calda doar uneori , gaz la butelie , odata pe luna si cu pile si relatii .
   

        - Aţi uitat de gropile comune de la canal, de cei care au murit pentru că au avut altă opinie.Drumul spre răsărit !
Da domnilor se pare că aţi uitat se pare că staţi şi vă uitaţi cum aceşti nemernici ne readuc în COMUNISM, iLiescu cu un picior în groapa e mândru de voi, el îşi vede visul cu ochii. POnta, USLAŞILOR noi nu avem nevoie de voi, pOnta EROII PLÂNG ei se răsucesc în mormânt, pOnta ai grijă nu înfuria EROII ei se vor întoarce şi te vor bântui, te asigur pOnta că vei ajunge la GROAPA DE GUNOI A ISTORIEI!









Epilog. EROII PLÂNG, EROII NU MAI SUPORTA, EROII SE VOR ÎNTOARCE!

Read More