"De-aş fi un mac rodit de vară,
În mijlocul câmpiei verzi,
Tu m-ai culege într-o seară,
La pieptul tău să mă aşezi?
Sau un izvor, dacă aş fi,
Cu apă limpede, curată,
Oare din cale te-ai opri
Să sorbi din unda mea vreodată?
O rază mică, luminoasă,
De-aş fi-ntr-o bună dimineaţă,
Tu m-ai pofti la tine-n casă,
Să pot, să-ţi strălucesc pe faţă?
Sau praf de stele şi de lună
De-aş coborî pe fruntea ta,
Mi-ai spune oare, noapte bună
Şi-apoi, în visul tău m-ai lua?" (Elena Neicu)