duminică, 11 august 2013

Dacă legea nu este de partea lor o schimba

   Dacă legea nu este de partea lor o schimba . De cine este vorba , da ați ghicit este vorba de aleșii locali  , acei aleși care sprijină mai departe aleșii centrali . Sprijinul dat sunt fondurile de campanie , sursa fondurilor , afaceri ilegale , sau în aparenta legale .  Desigur fondurile nu se limitează doar la campanie , ei se ajuta intre ei , pai ei nu pot trai în sărăcie , ei trebuie sa traiască în lux , doar ei reprezinta poporul  . 



   Iată ca penalii  își susțin  " drepturile " .... " democratic  " ...  pentru ei legea nu reprezinta o opreliște . Dacă o lege nu le convine ei o schimba , pentru asta ei sunt gata sa iasă în strada . Desigur o fac teatral , dau vina pe prim ministru , care sa fim serioși , dacă  nu ar fi semnalul dat de la ultima întâlnire de 4 minute cu doamna Merkel ar fi schimbat legea de la primul semnal dat de Măscăriciul din Constanta . 
   Da ei au Asociația comunelor din țară , printre vicepreședinți un personaj Mariana Gâju ,sa vedem cine este acest personaj : 

Mariana Gaju instruieste manifestantii
Primăriţa din Cumpăna, Mariana Gâju şi-a luat la pumni contabila?!

Mariana Gaju se pregateste sa traga un tun cu o sala de sport

Mariana Gâju taie şi spânzură, dar mai mult, emite acte ilegale

   Din cine este compusa aceasta asociație  A.Co.R. pai e simplu , uitati-va aici : 

http://www.acor.ro/new/index.php?option=com_content&view=article&id=12&Itemid=40

   Daca i-ați văzut dați o căutare pe net și veți vedea ca toată conducerea este uselista  , si toti in marea majoritate au probleme în justiție .  sa fim serioși ei își pun guvernul iar mai apoi spun teatral pai nu ne convine de guvern . 

   Aproximativ 1200 de primari se află în situaţie de incompatibilitate, din cauza prezenţei în conducerea societăţilor comerciale aflate în subordinea lor, a anunţat, pentru "Gândul", Mariana Gâju, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor din ţară, ea menţionând că 80% dintre aceştia ar fi de la USL. Reprezentanţii Asociaţiei Comunelor din România vor veni la Guvern în 20 august să protesteze pentru modificarea legii, în primă fază sub forma unei delegaţii care să prezinte premierului şi ministrului Justiţiei un Protest semnat de 2.800 de primari. Gâju a precizat pentru "Gândul" că se poate ajunge şi la proteste în stradă, dacă Guvernul nu va ţine cont de problemele aleşilor locali. Premierul Ponta a recunoscut că există o problemă majoră cu aleşii locali declaraţi incompabitili de ANI şi că se poate ajunge la alegeri parţiale în jumătate dintre localităţile ţării. Primul-ministru a subliniat că va încerca să găsească o soluţie. ANI a anunţat că până în prezent a găsit incompatibili aproximativ 100 de primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene, dar verificările sunt în curs de desfăşurare, menţionează sursa citată.

   Primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, a declarat pentru "Gândul" că legea este proastă şi că cei de la Ministerului Justiţiei au fost "nişte căcăcioşi" pentru că au dat aviz negativ actului normativ, avansat de vicepremierul Dragnea, pentru modificarea legii 161/2003.
 În calitate de preşedinte al PSD Constanţa, Mazăre a spus că va ridica problema la viitorul Comitet Executiv al PSD.


   "Eu nu sunt prim-ministru, dar trebuie să tranşăm problema la partid, în Comitetul Executiv. O să propun modificarea legii. Dacă eram prim-ministru luam o decizie. Dacă eram premier şi îmi dădea ministerul Justiţiei în cazul acesta aviz negativ îl schimbăm pe cel care dădea avizul. Ce e aşa complicat?", a spus pentru "Gândul" Mazăre.


   În judeţul Constanţa 37 de primari şi preşedintele Consiliului Judeţean Nicușor Constantinescu ar fi în incompatibilitate din cauza prezenţei în RAJA Constanţa. Pe locul doi la nivel naţional se situează judeţul Braşov, al cărui preşedinte de Consiliu Judeţean a fost declarat incompatibil de ANI.

Vă  place dragilor ? Vă  place ce ați ales ? 

"Mozaic"






În loc de-o inimă, în pieptul meu,
Probabil bunul Dumnezeu
Mi-a pus
Câteva sute.
Mai bine zis, un port deschis,
În care vin mereu, din mări de vis,
Corăbii
Nemaivăzute.

Şi toate astea nu sunt basme. Şi tot ce spun nu sunt povești.
Răspunde tu, și tu, și tu, de știi! Răspunde-mi, tu cine ești.

Şi-n loc de limbă, altceva -
Mai multe graiuri. Poate-așa
O să-nțeleg
Ce se-ntâmplă.
Din prima zi, tot Cel de Sus
Mi-a pus și suflet. Nu doar unul,
Multe mii.
Şi mi-a spus ,, umblă”!

Şi toate astea nu sunt basme. Şi tot ce spun nu sunt povești.
Răspunde tu, și tu, și tu, de știi! Răspunde-mi, tu cine ești.

Dacă-ai să privești la mine într-o bună zi
Şi ai să mă întrebi, am să-ți explic.
Stau adânc în mine parcă toți oamenii,
Cum stau pietrele în mozaic.

Smochine vii lângă halva.
Şi scorțișoară, și boia,
Şi aur greu,
Balcan albastru,
Arome dulci, ființa mea,
Din toată lumea împletea
Acolo-n port.
Ca la un teatru

Şi toate astea nu sunt basme. Şi tot ce spun nu sunt povești.
Răspunde tu, și tu, și tu, de știi! Răspunde-mi, tu cine ești. (Nicu Alifantis / Dinu Olarașu)



11 august 2013 by Viorica Crainic

Bine v - am regăsit!

"Oamenii ar trebui să se uite la trăsăturile morale ale celor pe care ei îi investesc cu autoritate, fie că e vorba de domeniul legislativ, executiv sau judecătoresc“(John Witherspoon)

Traian Igaş  : În procesul de regionalizare, Guvernul se pronunţă pentru o centralizare excesivă.

Senatorul PDL Traian Igaş, prezent la o întâlnire cu membrii Biroului Permanent Judeţean al PDL Hunedoara, a declarat că, în procesul de regionalizare, Guvernul arată că doreşte o centralizare excesivă a ţării şi nu o descentralizare a structurilor administrative. Referindu-se la Regiunea Vest, senatorul democrat-liberal a exemplificat prin situaţia de la direcţiile de finanţe din judeţele Arad, Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin, instituţii despre care susţine că au pierdut două sute de funcţionari publici, în paralel cu o creştere a numărului de posturi la nivel central.
"Constatăm că foarte multe instituţii se desfiinţează pe plan local sau regional şi le regăsim la nivel central. (...) La reorganizarea direcţiilor fiscale, ca regiune pierdem 200 de posturi, dar la nivel central ANAF câştigă aproape 400 de posturi. Ne arată, încă o dată, că intenţia acestui guvern nu este pentru descentralizare, ci este pentru o centralizare excesivă, şi noi, ca partid de opoziţie, tragem un semnal de alarmă în acest sens", a declarat senatorul Traian Igaş.

Liviu Voinea:  Nu cresc taxele şi impozitele.

Regimul fiscal din România nu se modifică, iar taxele şi impozitele nu cresc în urma semnării acordului cu FMI, a declarat, vineri, la România TV, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.
"Noul acord cu FMI nu prevede majorarea sau apariţia de noi taxe sau impozite. Am senzaţia că s-a intrat într-o campanie în care se încearcă să se acrediteze ideea că în România se schimbă regimul fiscal şi cresc taxele şi impozitele. Nici vorbă. Se modifică şi se introduc câteva accize pentru alcool şi pentru produsele de lux", a spus Voinea.
"Informaţiile vehiculate în ultima perioadă în spaţiul mediatic cu privire la presupusul conţinut al scrisorii de intenţie către FMI nu provin din surse oficiale şiastfel ele nu pot fi confirmate. Până în acest moment, proiectul scrisorii de intenţie, respectiv cel al memorandumului cu FMI, nu sunt încă documente publice. Regulile partenerilor noştri internaţionali aşa spun: până nu se duc în boardul Fondului nu pot fi făcute publice", a explicat Liviu Voinea.
"Conţinutul noii scrisori de intenţie cu FMI prevede o întreagă serie de măsuri necesare realizării reformelor din domenii precum sănătatea, transporturile, sectorul energetic, absorbţia fondurilor UE, continuarea restructurării companiilor de stat. Aceste reforme vizează asigurarea echilibrelor macroeconomice sustenabile şi continuarea creşterii economice.
De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice precizează că obiectivul principal al noului program este asigurarea fundamentelor creşterii economice sănătoase prin prioritizarea investiţiilor publice prin stabilirea unor criterii clare şi a unei liste de investiţii prioritare până la mijlocul lunii septembrie, care va fi luată în calcul la elaborarea proiectului de buget pe anul 2014.

Daniel Constantin : Legea vânzării terenurilor agricole, pe masa Guvernului până la finele lunii august.


Legea vânzării terenurilor agricole către persoane fizice române sau străine se va afla pe masa Guvernului până la finele lunii august, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, într-o conferinţă de presă.
"Cel mai important proiect legislativ din această perioadă este legea vânzării terenurilor agricole către persoane fizice române şi străine. Până la sfârşitul lunii august acest proiect legislativ va fi pe masa Guvernului, astfel încât să putem să luăm un punct de vedere, după care va fi transmis la Parlament. Vrem ca în luna septembrie sau cel târziu în octombrie să avem o lege foarte clară care să reglementeze vânzarea terenurilor agricole de la 1 ianuarie 2014, atunci când se va liberaliza piaţa funciară, iar persoanele fizice străine pot cumpăra terenuri în România", a explicat Constantin.
"Acest termen, 1 ianuarie 2014, este prevăzut în tratatul de aderare. S-au făcut eforturi în anii trecuţi şi în acest an că termenul să poate fi prelungit, dar tratatul de aderare, aşa cum a fost semnat în anul 2005, nu prevede această posibilitate, şi atunci trebuie să intervenim printr-o astfel de lege care să protejeze şi să creeze un mediu competitiv pentru fermierii din România, care vor să achiziţioneze terenuri şi vor să dezvolte afaceri în agricultură", a subliniat Daniel Constantin..
Cel de-al doilea proiect legislativ prezentat de ministrul Agriculturii se referă la reglementarea şi funcţionarea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS).
"Această agenţie trebuie să nu mai joace doar rolul de gestionare a fondului funciar, ci şi de reglementare a acestuia, după modelul Safer din Franţa. Beneficiem şi de expertiză unor specialişti din ADS-ul francez, ca să îi spun aşa, respectiv Safer, astfel încât să facem această agenţie funcţională în beneficiul fermierilor, respectiv să vizeze tranzacţiile de terenuri între persoane fizice sau juridice pe piaţa liberă şi chiar să intervină pe piaţa funciară astfel încât să ajute la consolidarea exploataţiilor din România", a mai subliniat ministrul Daniel Constantin.

 Asociaţia  Comunelor : 1200 de primari se află în situaţie de incompatibilitate.

Aproximativ 1200 de primari se află în situaţie de incompatibilitate, din cauza prezenţei în conducerea societăţilor comerciale aflate în subordinea lor, a anunţat, pentru "Gândul", Mariana Gâju, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor din ţară, ea menţionând că 80% dintre aceştia ar fi de la USL. Reprezentanţii Asociaţiei Comunelor din România vor veni la Guvern în 20 august să protesteze pentru modificarea legii, în primă fază sub forma unei delegaţii care să prezinte premierului şi ministrului Justiţiei un Protest semnat de 2.800 de primari. Gâju a precizat pentru "Gândul" că se poate ajunge şi la proteste în stradă, dacă Guvernul nu va ţine cont de problemele aleşilor locali. Premierul Ponta a recunoscut că există o problemă majoră cu aleşii locali declaraţi incompabitili de ANI şi că se poate ajunge la alegeri parţiale în jumătate dintre localităţile ţării. Primul-ministru a subliniat că va încerca să găsească o soluţie. ANI a anunţat că până în prezent a găsit incompatibili aproximativ 100 de primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene, dar verificările sunt în curs de desfăşurare, menţionează sursa citată.
Primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, a declarat pentru "Gândul" că legea este proastă şi că cei de la Ministerului Justiţiei au fost "nişte căcăcioşi" pentru că au dat aviz negativ actului normativ, avansat de vicepremierul Dragnea, pentru modificarea legii 161/2003.
 În calitate de preşedinte al PSD Constanţa, Mazăre a spus că va ridica problema la viitorul Comitet Executiv al PSD.
"Eu nu sunt prim-ministru, dar trebuie să tranşăm problema la partid, în Comitetul Executiv. O să propun modificarea legii. Dacă eram prim-ministru luam o decizie. Dacă eram premier şi îmi dădea ministerul Justiţiei în cazul acesta aviz negativ îl schimbăm pe cel care dădea avizul. Ce e aşa complicat?", a spus pentru "Gândul" Mazăre.
În judeţul Constanţa 37 de primari şi preşedintele Consiliului Judeţean Nicușor Constantinescu ar fi în incompatibilitate din cauza prezenţei în RAJA Constanţa. Pe locul doi la nivel naţional se situează judeţul Braşov, al cărui preşedinte de Consiliu Judeţean a fost declarat incompatibil de ANI.

Gabor Vona : Critică politica guvernului ungar privind autonomia Ţinutului Secuiesc.

Liderul Jobbik, Vona Gabor, a declarat, sâmbătă, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal (Erdelyi Magyar Ifjak-EMI) de la Borzont, judeţul Harghita, că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România.
"Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre România şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie", a declarat Vona Gabor.
Liderul partidului radical naţionalist ungar Jobbik, Gabor Vona, a acuzat sâmbătă guvernul condus de Viktor Orban că nu a ridicat chestiunile privind tratatul de pace de la Trianon şi autonomia Ţinutului Secuiesc în cadrul forumurilor internaţionale, potrivit unei declaraţii susţinute la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal (EMI), care a avut loc în localitatea Borzonţ din judeţul Harghita, transmite agenţia de presă MTI.
Gabor Vona a salutat politica partidului ungar de guvernământ Fidesz în privinţa comunităţilor maghiare din străinătate, spunând însă că este inspirată din programul Jobbik. Pe de altă parte, el a criticat această politică pentru că s-a rezumat la acte simbolice, notează MTI.
El a mai afirmat că rivalii politici ai Jobbik vor putea să-i elimine partidul doar dacă îi implementează programul. "Fidesz vorbeşte ca Jobbik, dar acţionează ca socialiştii", a spus Gabor Vona, în discursul din cadrul EMI, în care a analizat situaţia politică din Ungaria şi a evidenţiat planurile formaţiunii sale pentru alegerile de anul viitor.
Gabor Vona a criticat de asemenea Fidesz pentru că nu şi-a îndeplinit promisiunile privind crearea de locuri de muncă şi securitatea publică. Partidul de guvernământ condus de Viktor Orban nu şi-a respectat nici promisiunile de a-i trage la răspundere pe cei implicaţi în practici ilegale, a mai spus el.
"Cer presei româneşti şi românilor să înţeleagă că noi nu facem altceva decât încercăm să protejăm propria noastră rasă, propria noastră naţiune, să reprezentăm valorile şi drepturile ei. Scopul nostru nu este să acţionăm împotriva românilor, ci să acţionăm pentru maghiari şi dacă aceste naţiuni arată toleranţă, înţelegere una faţă de cealaltă, noi suntem deschişi la o împăcare istorică la nivelul Europei Centrale. Aceasta deoarece problemele noastre, dacă scoatem din ecuaţie problemele minorităţilor, sunt identice. Toate ţările (din Europa Centrală) sunt exploatate de capitalul internaţional venit din Europa Occidentală şi ar trebui să acţionăm împreună şi nu separat împotriva acestui capital", a precizat preşedintele partidului Jobbik.

IGPR: Peste 150 de persoane dispărute sau date în urmărire.

Astfel, în perioada 2 - 8 august, poliţiştii structurilor de investigaţii criminale din întreaga ţară au depistat 110 de persoane semnalate ca fiind dispărute, dintre care 76 de minori, se precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX, sâmbătă, de IGPR.
În acelaşi interval, poliţiştii au găsit peste 40 de persoane urmărite, dintre care 33 aveau mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, şase erau căutate pentru a fi arestate preventiv, iar pe numele a două persoane erau emise mandate europene de arestare.
Printre urmăriţii care au fost prinşi se numără un bărbat de 41 de ani din Suceava, dat în urmărire din 14 noiembrie 2012, după ce pe numele lui a fost emis un mandat de arestare preventivă pentru lovituri cauzatoare de moarte.

Ministerul Tineretului şi Sportului : 3.167 de posturi  şi încă un subsecretar de stat.

Actul normativ, care modifică HG nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea MTS, prevede că ministrul Tineretului şi Sportului este ajutat în activitatea de conducere de doi secretari de stat şi doi subsecretari de stat, numiţi prin decizie a prim-ministrului. Până acum, în schema de conducere a ministerului figura un singur subsecretar de stat.
Pe de altă parte, hotărârea de guvern publicată vineri în MO micşorează numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Tineretului şi Sportului, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului, de la 202 la 171. De asemenea, numărul maxim de posturi pentru unităţile subordonate ministerului scade la 3.167, de la 3.300.

Belgia : Campioana salariului minim în Europa!

Salariul minim legal în Belgia este de 1.502 euro brut, al doilea salariu minim cel mai ridicat din Europa după Luxemburg /1.874 de euro/, au relatat vineri ziarele Le Soir şi De Standaard pe baza datelor furnizate de Eurostat şi citate de agenţia Belga.
Salariul minim a crescut cu 29% în zece ani în Belgia şi 36% în Luxemburg. Ambele ţări sunt urmate îndeaproape de Olanda, unde salariul minim este de 1.478 de euro /+18%/, Franţa cu 1.430 de euro /+30%/ şi Irlanda, 1.462 de euro /+36%/.
La cealaltă extremă sunt Bulgaria /159 de euro, +183%/ şi România /179 de euro, +145%/, unde cu toate acestea nivelul de trăi este total diferit.

Belgia : Adevărate mafii româneşti "închiriază" copii pentru a-i trimite la cerşit pe străzi.

O adevărată mafie venită din România şi care foloseşte mii de copii pe care îi trimite la cerşit afectează din ce în ce mai mult oraşele Belgiei, relatează sâmbătă ziarul La Meuse.Potrivit sursei citate, autorităţile au în vedere un proiect de lege pentru a termina cu această mafie.Aceşti cerşetori sunt în general romi care sunt recrutaţi într-o vastă reţea ce aparţine unei adevărate mafii. Cei care cerşesc au fost 'închiriaţi' de la familiile lor din România. Ei trebuie să facă o anumită sumă de bani, în caz contrar, familiile lor putând avea de suferit. Chiar copii mici sunt "daţi cu împrumut". Cei mai mulţi dintre romii sosiţi în Belgia nu au locuri de muncă, menţionează sursa citată. Cerşetoria nu este ilegală în Belgia, dar există totuşi o restricţie: exploatarea de fiinţe umane, în special de minori, este interzisă. Cu alte cuvinte, este exclusă folosirea unui copil pentru a smulge lacrimi trecătorilor. Totuşi, Curtea de Apel din Bruxelles a achitat, în 2010, o femeie de etnie romă, condamnată în primă instanţă pentru exploatarea unui copil prin cerşetorie, pe motiv că era vorba de copilul ei. Altfel spus, în cazul în care este vorba de propriul copil, situaţia trebuie apreciată diferit.
Tocmai din acest motiv, senatoarea Christine Defraigne şi colegii ei Marţine Taelman şi André Dubus au decis să depună la începutul lunii iulie o propunere legislativă care înăspreşte exploatarea copiilor în scopul cerşetoriei, menţionează sursa citată.

Spania : 19 cetăţeni români, arestaţi pentru furtul a o mie de kilograme de cupru.

Poliţia catalană (Los Mossos d'Esquadra) a arestat 19 cetăţeni români, sub suspiciunea că furau cupru din fostul sediu al companiei Telefónica din Barcelona, informează sâmbătă cotidianul catalan La Vanguardia. După cum a informat sâmbătă un comunicat al poliţiei catalane, faptele s-au petrecut marţi, 6 august, când un martor a sunat la poliţie pentru a anunţa un posibil furt, iar mai multe patrule s-au deplasat la faţa locului. Poliţiştii au găsit la subsolul clădirii circa 30 de persoane care sustrăseseră o mie de kilograme de cabluri şi tuburi şi care, văzându-i pe poliţişti, au luat-o la fugă. Poliţia a reuşit să-i prindă pe 11 dintre ei. Câteva ore mai târziu, agenţii au arestat alte opt persoane. Ulterior, toţi cei arestaţi au fost puşi sub acuzare, dar vor fi judecaţi în stare de libertate. Numai în ultima săptămână, poliţiştii catalani au arestat circa 30 de persoane pentru delicte similare în acelaşi loc, din cauza faptului că respectiva clădire a fost abandonată în 2011 şi se află într-o stare destul de avansată de degradare. Din cauza numărului mare a acestor incidente, poliţia a intensificat pază în zonă.

Barack Obama : Al Qaida capabilă să atace interesele Statelor Unite.

Preşedintele Barack Obama a declarat vineri, într-o conferinţă de presă la Casa Albă, că principala organizaţie teroristă Al Qaida este "decimată", dar grupurile ei regionale sunt suficient de puternice pentru a ataca interesele Statelor Unite, informează Associated Press. Potrivit lui Obama, inima Al Qaida este mai puţin capabilă să comită un atac terorist de amploarea atentatelor din 2001 asupra Statelor Unite. Dar, a adăugat el, grupuri ca cel din Yemen au capacitatea de a urmări ambasadele şi companiile americane din întreaga lume.                  
Ameninţarea unui astfel de atac a determinat Statele Unite să închidă 19 posturi diplomatice din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord săptămâna trecută, aminteşte AP.               
Oficiali ai serviciilor secrete americane au interceptat un mesaj între un înalt responsabil Al Qaida şi adjunctul său din Yemen despre planurile unui atac terorist major vizând SUA sau alte obiective occidentale din străinătate.

ŞTIRI METEO

Luni, 12 august 2013, vremea va fi caracterizată de înnorări, averse și descărcări electrice, mai ales după-amiaza, în regiunile centrale și la munte. În restul teritoriului cerul va fi variabil, iar ploi de scurtă durată se vor semnala izolat în sudul României. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 24 și 34 de grade, cu cele mai ridicate valori în Oltenia și Muntenia. Vântul va sufla slab și moderat.
Pe litoral va fi cer variabil cu soare, vânt de 2 m/s (dinspre NV) şi temperatura maximă a zilei de 30° C.
În Bucureşti, vremea va fi în continuare călduroasă, cerul variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 32…33 de grade, iar cea minimă de 18…20 de grade Celsius.

PERSONALITĂŢI

Christiaan Eijkman



Christiaan Eijkman (n. 11 august 1858 - d. 5 noiembrie 1930) a fost medic olandez, celebru pentru descoperirea cauzelor maladiei beri-beri, care l-a condus la descoperirea vitaminelor.
Pentru această descoperire, împreună cu Sir Frederick Hopkins , el a primit Premiul Nobel pentru  Medicină în anul 1929.




Teodor Mazilu

Teodor Mazilu (sau Theodor Mazilu, n. 11 august 1930, București, d. 18 octombrie 1980) a fost un dramaturg român, autor de piese de teatru și scheciuri pentru televiziune.
Teodor Mazilu scrie începând din 1949, mai întâi în periodice pentru ca mai apoi să publice colecții de nuvele și romane. Ceea ce îl caracterizează pe Mazilu este însă teatrul său, adesea asemănat cu cel al lui Caragiale. În ciuda cenzurii severe din acea perioadă el reușește să-și câştige publicul luând în zeflemea absurdul caracteristic regimului despotic. Piesa Proștii sub clar de lună, pusă în scenă de Lucian Pintilie în 1963 la Teatrul Bulandra este scoasă de pe afiș de autoritățile vremii. În anul 1972 publica Ipocrizia disperării, eseu în care își prezintă filozofia personală.
Culegeri de nuvele                                                          
    O plimbare cu barca (1964)
    Vară pe verandă (1966)
    Pălăria de pe noptieră (1972)
    Înmormântare pe teren accidentat (1973)
    Iubiri contemporane (1975)
    Elegie la pomana porcului (1976)
    Doamna Voltaire (1979)
    Pelerinaj la ruinele unei vechi pasiuni (1980)
Romane
    Bariera (1959)
    Aceste zile și aceste nopți (1962)
    O singură noapte eternă
    prima parte din Într-o casă străină (1975) -- al doilea volum este încă inedit.

Piese de teatru
    Proștii sub clar de lună (1963)

    Acești nebuni fățarnici (1971)
    Mobilă și durere (1980)
    Don Juan moare ca toți ceilalți
    Somnoroasa aventură
    O sărbătoare princiară
    Frumos este în septembrie la Veneția
Volum de poezii
    Cântece de alchimist (1972)
Eseu filozofic
    Ipocrizia disperării (1972)

La mulţi ani!

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu (n. 11 august 1952, Râmnicu Vâlcea) este un politician român, membru al Partidului Democrat Liberal. Este membru al Parlamentului European. Marian-Jean Marinescu este absolvent al Facultății de Aeronave a Universității Politehnice București(1976). După absolvire a lucrat ca inginer la Avioane SA Craiova și la Filiala Craiova a Institutului de Aviație București.
A intrat în politică în anul 1992, ca membru al Partidului Democrat. În perioada 1996 - 2000 a fost Prefect al județului Dolj. În 2004 a fost ales Deputat de Dolj pe listele Alianței Dreptate și Adevăr. În septembrie 2005 a fost desemnat Observator al României în cadrul Parlamentului European. A devenit membru al Parlamentului European de la 1 ianuarie 2007 și a fost ales deputat european pe listele PDîn noiembrie 2007.
În calitate de membru al Comisiei pentru Transporturi și Turism din cadrul PE, Marian-Jean Marinescu a fost raportor al Parlamentului European pe Pachetul legislativ Cerul Unic European II. Acest pachet legislativ se adresează întregului sistem al transporturilor aeriene, având implicații asupra companiilor aeriene, prestatorilor de servicii de navigație aeriană, controlorilor de trafic, aeroporturilor, industriei aeronautice. De asemenea, a fost raportor al Parlamentului European pentru extinderea competențelor Agenției Europene pentru Siguranța Aviației.
În cadrul Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne, Marian-Jean Marinescu a fost Raportor al Parlamentului European pentru 3 dosare aflate în procedură de consultare (2 rapoarte referitoare la Republica Moldova, privind readmisia persoanelor aflate în situația de ședere ilegală și privind facilitarea eliberării vizelor de scurtă ședere) și aviz conform (un raport aferent deciziei Consiliului privind semnarea, în numele Comunității Europene și a statelor membre ale acesteia, a unui Protocol la Acordul între Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor în ceea ce privește participarea, în calitate de părți contractante, a Republicii Bulgaria și a României ca urmare a aderării acestora la Uniunea Europeană).
A fost, de asemenea, observator din partea Parlamentului European la alegerile legislative din Republica Moldova din aprilie 2009 și a făcut parte din Delegația ad-hoc a Parlamentului European care a efectuat o vizită la Chișinău pentru a investiga evenimentele ulterioare desfășurării alegerilor. Urmare a acestor misiuni, Marian-Jean Marinescu a fost co-inițiator al unei rezoluții care a fost adoptată în Parlamentul European pe 7 mai 2009.
Marian-Jean Marinescu a desfășurat o activitate susținută de protejare a drepturilor și libertăților cetățenilor români din Italia. A efectuat mai multe vizite la Roma, în cadrul cărora s-a întâlnit cu reprezentanți ai autorităților italiene și cu reprezentanți ai diasporei românești și a participat la o audiență acordată de Suveranul Pontif la Vatican.
Este căsătorit și are trei copii.

S -A ÎNTÂMPLAT ÎN 11 AUGUST......

Evenimente

    3114 î.Hr.: Începe calendarul lung mesoamerican.

Calendarul lung mesoamerican este un calendar nerepetitiv calculat în baza 20 și 18 folosit de mai multe culturi pre-columbiene mesoamericane, în special de maiași.
Din acest motiv, uneori este cunoscut sub numele de calendarul maiaș de lungă durată. Acest calendar începe cu 3.000 de ani înainte ca civilizația Maya să existe, din data de 13 Baktun, 0 Katun, 0 Tun, 0 Uinal, 0 Kin, 4 Ahau 8 Cumku care este 11 august 3114 î.Hr. în calendarul gregorian. Mitologia maiașă consideră acea zi ca dată mitologică a creației. Calendarul a fost utilizat pe scară largă în cadrul monumentelor.
Creația precedentă a omului s-a încheiat la data din calendarul lung de 12.19.19.17.19. Un alt 12.19.19.17.19 va avea loc pe 20 decembrie 2012, urmat de începerea celui de-al 14 Baktun (B'ak'tun) 13.0.0.0.0 pe 21 decembrie 2012. Există doar două referiri la creația curentă din al 13-lea B'ak'tun în două inscripții maiașe fragmentare: Monumentul 6 de la Tortuguero și recent descoperita Scară Hieroglifică 2, blocul V (de la Corona).


    106: O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum, atesta că, la această dată, se constituise provincia romană imperială Dacia.
    1934: Primii prizonieri federali au fost închiși în Alcatraz, SUA.


Insula Alcatraz este situată în centrul "Golfului San Francisco" California din SUA. Inițial, a fost construită o fortăreață, "Fort Alcatraz", iar ulterior închisoarea vestită "Alcatraz", închisă în 1963, azi atracție turistică. Insulă este alcătuită din gresie, având lungimea de 500 m, o înălțime de 41 m, cu o suprafață de 85.000 m² . Pe această suprafață erau clădite închisoarea și cel mai vechi far de pe coasta de vest americană.
Cercetătorul spaniol Juan Manuel de Ayala a navigat în golf în 1775 descoperind insula. Numele provine de la Isla de los Alcatraces (Insula pelicanilor), păsări care populau insula. În 1847, lordul John Charles Fremont, guvernator militar al Californiei, cumpără cu 5000 de dolari, de la Mexic, insula Alcatraz pentru SUA. În 1854, este clădit farul, iar în 1859 este terminată fortăreața. Din anul 1861, Alcatraz a fost folosită ca închisoare pentru prizonierii de război, din Războiul civil american. În 1903, închisoarea este închisă, starea clădirii fiind foarte proastă. În anul 1906 au început pregătirile de reînnoire, însă, în același an, cutremurul distruge din nou clădirea. Astfel, reconstruirea fortului durează din 1906 până în 1911. În 1933, fortul este definitiv transformat în închisoare federală. La 12 octombrie 1933 au început lucrările de transformare a fortăreței în închisoare, fiind dată în funcțiune la 1 ianuarie 1934, ca închisoare federală a SUA.
Din cauza apei reci și a curenților puternici din golf, „The Rock“ (Stânca) devine o închisoare ideală din punct de vedere al securității. Primii aduși aici (în 1934) sunt 53 de deținuți din Atlanta. Alcatraz rămâne închisoare timp de 29 de ani cu 302 (în total 1.576) deținuți, în ciuda protestelor și demonstrațiilor pentru drepturile omului, până la 21 martie 1963, când va fi definitiv închisă. Aici au fost în detenție gangsteri renumiți ca: Al Capone (1934-39), Robert Franklin Stroud (1942-59), George "Machine Gun" Kelly (1934-51) și Alvin "Creepy" Karpis (1936-62). Pe insulă se găsesc 302 deținuți, paznicii cu familiile lor fiind în număr de 300 de persoane civile, dintre care 80 de copii. În 29 de ani au fost 36 de încercări de evadare, dintre care niciuna reușită. Celulele deținuților aveau suprafața de 1,5 x 2,7 m, cu lavoar, toaletă și pat. Timpul petrecut în celulă era între 18 și 23 de ore pe zi, excepții se făceau (prin care se înțelege și dreptul la muncă) celor care dovedeau o purtare excepțională. În cantină erau montate deschideri, prevăzute în caz de nevoie, pentru gaze lacrimogene.
Alcatraz era unica închisoare din SUA cu dușuri cu apă caldă, pentru a nu permite deținuților, în cazul evadării, să se obișnuiască cu apă rece din golf.
În 29 de ani niciun deținut n-a reușit să evadeze, conform statisticilor; evadații au murit împușcați, înecați în apa rece sau mâncați de rechini. 55 de deţinuţi, despre care se spune că sunt morți, sau încă dați dispăruți.

    1966: John Lennon ține o conferință de presă la Chicago, scuzându-se pentru "Jesus affair".
    1999: Ultima eclipsă totală de Soare din secolul XX vizibilă în România; București, singura capitală europeană situată pe linia centrală a benzii de totalitate, s-a aflat în zona de maximum la 14:07, ora locală.
    2003: NATO preia controlul asupra unităților militare afgane.
    2004: A fost demolat RKS Liblice 1.
 
RKS Liblice este o instalație pentru transmisia comercială a undelor radio lungi localizată în Republica Cehă, la aproximativ 33 de kilometri est de Praga, lângă Liblice. Este utilizată ca o antenă-T urcată la 150 de metri înălțime deasupra a două turnuri construite din oțel. Turnurile au fost demolate într-o explozie ce a avut loc pe data de 11 august 2004.

S -a născut în............

    1836: Cato Maximilian Guldberg, chimist și matematician norvegian (d. 1902)
    1858: Christiaan Eijkman, medic olandez, laureat Nobel (d. 1930)
    1900: Ștefan Lupașcu (Lupasco), filosof român stabilit în Franța (d. 1988)
    1905: Erwin Chargaff, biochimist austriaco-american
    1919: Jiri Kolar, scriitor, pictor și om de cultură ceh
    1919: Ginette Neveu, violonistă franceză (d. 1949)
    1921: Alex Haley, scriitor și ziarist american (d. 1992)
    1926: Aaron Klug, chimist britanic de origine lituaniană, laureat al Premiului Nobel
    1929: Modest Morariu, scriitor român (d. 1988)
    1930: Teodor Mazilu, dramaturg și prozator român (d. 1980)
    1932: Fernando Arrabal, scriitor spaniol
    1932: Ioan Mânzatu, fizician și politician român
    1943: Pervez Musharraf, general și politician pakistanez
    1947: Mircea Teodor Iustian, politician român
    1949: Veta Biriș, interpretă româncă de folclor
    1952: Marian-Jean Marinescu, politician român

Decese

    1253: Sfânta Clara, întemeietoarea ordinului Clariselor (n. 1194)
    1456: Ioan de Hunedoara, ban al Severinului, voievod al Transilvaniei, guvernator al Ungariei (n. ca. 1407)
    1464: Nicolaus Cusanus, savant german (n. 1401)
    1494: Hâns Memling, pictor flamand (n. 1435)
    1519: Johann Tetzel, călugăr dominican, adversar al lui Martin Luther
    1522: Martin Siebenbürger, sas transilvănean, primar al Vienei (n. 1475)
    1835: Olof Åhlström, compozitor suedez (n. 1756)
    1851: Lorenz Oken, naturalist mistic german (n. 1779)
    1854: Macedonio Melloni, astronom italian (n. 1798)
    1956: Jackson Pollock, pictor american (n. 1912)
    1857: Marshall Hall, fiziolog englez, primul care va studia refelxele (n. 1790)
    1961: Ion Barbu (pseudonimul literar al lui Dan Barbilian), poet și matematician român (n. 1895)
    1979: Ernst Boris Chain, biochimist englez, laureat Nobel (n. 1906)
    1982: Tom Drake, actor (n. 1919)
    1984: Virgil Mazilescu, poet român (n. 1942)


 



sâmbătă, 10 august 2013

Putere şi curaj


"Este nevoie de putere ca să fii ferm.
Este nevoie de curaj ca să fii delicat.

Este nevoie de putere ca să cucereşti.
Este nevoie de curaj ca să te predai.

Este nevoie de putere ca să fii sigur.
Este nevoie de curaj ca să ai îndoieli.

Este nevoie de putere ca să fii independent.
Este nevoie de curaj ca să te sprijini pe ceilalţi.

Este nevoie de putere ca să fii ca ceilalţi.
Este nevoie de curaj ca să fii tu însuţi.

Este nevoie de putere ca să-ţi ascunzi suferinţa.
Este nevoie de curaj ca să-ţi arăţi durerea şi să lupţi cu ea.

Este nevoie de putere ca să înduri abuzurile.
Este nevoie de curaj ca să le opreşti.

Este nevoie de putere ca să iubeşti.
Este nevoie de curaj ca să te laşi iubit.

Este nevoie de putere ca să supravieţuieşti.
Este nevoie de curaj ca să trăieşti.


Fie să găseşti întotdeauna curajul de care ai nevoie în viaţă!"

Gânduri de seară.............


De-aş fi omul ce aduce
Ploaia paşnicei iubiri
În oraşul din răscruce
De pe hărţi cu amintiri
M-aş opri numai la tine
Şi să şterg cu ploi aş vrea
Urma lacrimei străine
Când n-ai fost iubita mea.

Citeşte numai la final
Ploaia în rochie de bal
Va veni la nunta noastră
Luminând întâia oară
Semnul ploilor de vară
Prinse-ntr-un inel.
Citeşte numai la final
În oglinda unui val
Sub un cer de floare albastră
Ne privim dintr-o poveste
Din ce a fost şi nu mai este
E tot la fel.

Prin grădini medievale
Ce rămân doar în scrisori
De-ai visat în seri banale
Că te plimbi adeseori
Nu întreba de câtă vreme
Împărţim mereu în doi
Prea târziu sau prea devreme
Un buchet întreg de ploi.

Gura mea cu a ta pereche
Sufletele doar surori
Au bătut monedă veche
Din argintul de pe flori
Şi în pumni cu bani de rouă
Să salvăm iubito dar
Un oraş în care plouă
Dintr-un scrin de anticar.



La multi ani ! ... Tamara Buciuceanu-Botez

Tamara Buciuceanu Botez si Stela Popescu la "Profesionistii"





Tamara Buciuceanu (alternativ Tamara Buciuceanu-Botez) (n. 10 august 1929Tighina) este una dintre cele mai apreciate actrițe române de teatrufilm și televiziune din generația de aur


Între 1948-1951 frecventează Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iași, însă în anul IV de studii se transferă la București, la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică la clasa profesorului Ion Bălțățeanu (asistentă Sorana Coroamă-Stanca). Tamara Buciuceanu termină studiile în 1952. Este una din reprezentantele generației de aur a teatrului românesc. Este supranumită "Doamna comediei românești", fiind una dintre figurile legendare ale teatrului de comedie. A jucat în peste 25 de filme, personajul său emblematic fiind profesoara Isoscel din seria "Liceenii". În anul 2009 a împlinit venerabila vârstă de 80 de ani și 57 de ani de cariera impresionantă în teatru și film.


Momente de aur - Tamara Buciuceanu Botez partea 1 din 2



Momente de aur - Tamara Buciuceanu Botez partea 2 din 2



A jucat pe scenele marilor teatre ale capitalei precum: GiuleștiBulandraNaționalTeatrul de comedie etc. A interpretat-o pe Coana Chirița pe scena Teatrului Național din Iași.
A avut roluri importante în teatru în piese precum "Coana Chirița", "Romeo și Julieta la început de noiembrie", "Scaunele", "Cumetrele", "Doctor fără voie", "Nepotul", "Așteptând la arlechin", "Domnișoara Nastasia", "Mamouret" etc. Cartea de vizită a carierei sale rămâne fără îndoială personajul Vicăi Delcă din piesa "Dimineață pierdută" după Gabriela Adameșteanu. De asemenea Tamara Buciuceanu a făcut o cariera impresionantă și în Televiziune, memorabile fiind cupletele sale din programele de Revelion. TVR Media a lansat în 2006 DVD-ul "Tamara Buciuceanu" ce cuprinde o selecție din aparițiile sale memorabile în programele de divertisment ale Televiziunii Române.
A fost căsătorită din 1962 cu medicul anestezist Alexandru Botez (decedat în 1996). Nu are copii.

Filmografie (selectiv)

  • Titanic vals (1964)
  • Anecdota (1972) - film TV
  • Scorpia (1973) -film TV
  • Vegetarian (1973)
  • La spațiul locativ (1975) - film TV
  • Doctor fără voie (1976) - film TV
  • Ma-ma (1976)
  • Ultimele zile ale verii (1976)
  • Domnișoara Nastasia (1976) - film TV
  • Premiera (1976)
  • Serenadă pentru etajul XII (1976)
  • Toate pînzele sus (serial TV, 1977) - ep. 2, 12
  • Vis de ianuarie (1978)
  • Melodii, melodii (1978)
  • Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1979) - Maria Herdelea
  • Cântec pentru fiul meu (1980)
  • Alo, aterizează străbunica!... (1981)
  • De ce trag clopotele, Mitică? (1981)
  • Grăbește-te încet (1981)
  • Înghițitorul de săbii (1981)
  • Șantaj (1981)
  • Prea tineri pentru riduri (1982)
  • Chirita in provincie (1982) - teatru TV
  • Sfantul Mitica Blajinu (1982) - teatru TV
  • Bocet vesel (1983)
  • Declarație de dragoste (1985) - Isoscel
  • Cuibul de viespi (1986)- adaptare cinematografica dupa piesa "Gaitele"
  • Liceenii (1986) - Isoscel
  • Primăvara bobocilor (1987) - Varvara
  • Punct și de la capăt (1987)
  • Extemporal la dirigenție (1988) - Isoscel
  • Dimineața pierdută (1990) - teatru TV
  • Liceenii Rock'n'Roll (1991) - Isoscel
  • Titanic vals (1993) - film TV
  • Liceenii în alertă (1993) - Isoscel
  • Paradisul în direct (1994)
  • Dublaj de voce la seria animată Povești cu Mac-Mac, în rolul doamnei Bentina Beakley, în original vocea aparținându-i lui Joan Gerber (1996)
  • Sexy Harem Ada-Kaleh (2001)
  • Agenția matrimonială (2005) - serial TV
  • Cuscrele (2005) - serial TV
  • Nunta mută (2008)
  • Dublaj memorabil de voce, record de dublaj Disney (interpretare la 81 de ani, și 58 de ani în activitate), la filmul Prințesa și Broscoiul, în rolul Mamei Odie, în original vocea aparținându-i lui Jeniffer Lewis (2010)

Votul la romani ,,, descriere participanți

Votul la romani , pentru ce votează romanii ( sau nu votează ) , iată câteva caracteristici : 


NE-VOTANTUL : de ce cu litere mari , primul și mai ales la categoria votanți . Pai e simplu el prin " ne votul" sau sprijină întotdeauna câștigătorul alegerilor . Din păcate sunt cei mai multi . De obicei își motivează  neparticiparea  spunând : pai nu am pe cine ... Nu este o soluție . 
- votantul etalat  :  de obicei în aceasta categorie se încadrează cei care sunt mai în vârsta , se duc la vot de fiecare data și considera votul întâlnirea cu cunoscuții ... si etalarea , vor sa arate cât de mândrii sunt ei  asa doar sa le facă în ciuda .  De obicei ei votează cu cei care au fost aleși anterior . Daca ii întrebi de ce au votat asa nu știu sa iți dea un răspuns . 

- votantul din interes :  aici nu exista categorie de vârsta aici participa cei care au interese directe , daca cel votat i-a ajutat cu ceva mai devreme . 

- votantul cumpărat :  participa la vot după ce i s-a plătit o anumita suma sau un anumit serviciu . 

- votantul naționalist : pentru acesta nu contează ca este politica de dreapta sau de stânga contează doar mândria , contează doar romanismul , de obicei dacă o etnie votează cu un anumit partid ei votează contra considerând asta un afront 

- votantul emoțional :  votează în funcție de emoții , votează dacă cel pe care îl votează ține  cu o echipa de fotbal , dacă are discursuri în care sprijină diferitele  orientări sexuale , dacă cei pe care ii votează sunt nonconformiști și extravaganți .    
- votantul dezinformat : acesta votează după ce se uita la emisiuni regizate , emisiuni de dezinformare  . La aceste emisiuni participa  " mari analiști și mari personalități " și manipulează masele folosind  notorietatea de care dispun , pentru bani aceștia sunt dispuși sa distorsioneze adevarul , ei vorbesc popular   în " limba poporului  " folosindu i slăbiciunile  , plăcerea scandalului , apetitul la monden și obscen . Aceștia sunt cei mai fanatici votanți și din păcate și cei mai multi după "ne votanți " . 

- votantul nostalgic :  acesta trăiește în nostalgia comunismului , și votează de fiecare data partide de stânga , deși unii dintre votanții din acea categorie au trăit rău în acea perioada , dezamăgirea nereușitei ii duce în aceasta grupa . Dar de obicei aici se încadrează cei care au trecut prin viata folosind șmecheria și minciuna .

Am pus aici doar categoriile greșite de votanți . Din punctul meu de vedere desigur . Votul este un instrument fundamental în democrație , doar ca el trebuie exercitat cu ... cap după o buna informare și având în vedere competenta celui pe care îl votam .

Sper ca am supărat destulă lume ... lume care va lua o măsura și va ocoli greșelile făcute în trecut !   

Torționarul de la Gherla.


Petrache Goiciu, torționarul de la Gherla.

Petrache Goiciu, una dintre cele mai teribile figuri ale aparatului represiv comunist, a „trudit“ din greu la Galaţi şi la Gherla, mutând maxilarele „duşmanilor poporului“ şi transformând în iad viaţa deţinuţilor.                                                                                             "Goiciu Petre – colonel de Securitate, comandant al închisorii Gherla în 1957. Originar din Galaţi şi o vreme director al închisorii din localitate. Celebru în lumea deţinuţilor politici. (...) Una dintre figurile cele mai temute şi mai detestate în lumea închisorilor, căruia i s-a reţinut, lucru rar, şi figura: mătăhălos, cu buze mari, roşu la faţă, «un monstru complet lipsit de inteligenţă, incapabil să-şi închipuie că altul poate gândi diferit de el». (...) A ucis cu plăcerea aceea de neînţeles cu care nu ucid decât oamenii. A murit el însuşi pensionar şi plin de decoraţii.“                                                                              
                                                                                                                 Penitenciarul Gherla
Am spicuit din pagina pe care Doina Jela a rezervat-o sinistrului personaj în cunoscutul său lexicon al torționarilor. În rest, în istoriografie nu se pot găsi foarte multe informații biografice despre Goiciu, în ciuda faptului că a jucat un rol important în sistemul represiv comunist și și-a creat o tristă faimă printre deținuții politici.
Arhiva fostului Comitet Central al PCR, depozitată la Arhivele Naționale ale României, ne oferă câteva date importante. Acolo s-a păstrat o scrisoare olografă, adresată lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi datată 12 septembrie 1959, a lui „Goiciu Sandu Petrache, de profesie muncitor CFR, actualmente pensionar MAI, (...) membru de partid din anul 1945 cu carnet nr. 232.550“. Prin această scrisoare, Goiciu îi cerea lui Gheorghiu-Dej o... decoraţie! Scrisoarea reflectă cât se poate de bine imaginea de sine pe care şi-au format-o torţionarii în anii petrecuţi în slujba Partidului şi, mai important, oferă date despre cariera sa.
Petrache Goiciu s-a născut la Galaţi, în 1 noiembrie 1905, tatăl său fiind muncitor în port, iar mama casnică. După ce a absolvit patru clase primare, Goiciu a lucrat la Atelierele CFR din Galaţi cu începere de la 1 noiembrie 1922, când împlinea 17 ani. Aici s-a calificat ca lăcătuş mecanic şi a continuat să lucreze până în 1945, când Judeţeana PCR l-a trimis responsabil cu cadrele la Sectorul de Partid CFR. Din iulie 1946 a fost numit administrator la Oficiul de aprovizionare CFR Galaţi, remarcându-se în această perioadă ca un element de forţă al echipelor electorale ale Blocului Partidelor Democrate. În noiembrie 1947, prim-secretarul Regionalei de Partid Galaţi îi propune „să treacă în altă muncă de mare răspundere ca administrator la Penitenciarul Galaţi“. Goiciu acceptă, iar din 16 noiembrie 1947 şi-a început activitatea la Penitenciarul Galaţi.

Șef al Penitenciarelor Galați și Gherla
                                                                                                                     Penitenciarul Galaţi

Proaspătul administrator se arată imediat ca un carierist fără scrupule. Postul de director general al penitenciarului i se părea mult mai atractiv, astfel că „l-am demascat atât pe fostul director general, cât şi pe conducerea penitenciarului Galaţi unde se petrecea o serie întreagă de afaceri. Toate acestea le-am raportat Partidului unde imediat a fost chemat fostul director general (Băzălan Dumitru - n.a.) la regionala Galaţi“. În urma acestei „chemări la Partid“, vechiul director a fost destituit şi Goiciu a fost numit, cu data de 15 martie 1948, director general al Penitenciarului Galaţi.
Din iulie 1952 este transferat pe postul de comandant al Penitenciarului Gherla, unde a rămas până la 30 noiembrie 1958, când a fost pensionat în grad de maior. Pensionarea s-a făcut, potrivit lui Goiciu, „în urma bolii de care sufer (sic!), ulcer deodonal (sic!) şi nervi“.
După această trecere în revistă a activităţii sale, Goiciu Petrache relatează că a aflat din întâmplare de la foști colegi de la CFR că unii dintre ei au fost decoraţi pentru participarea la grevele din februarie 1933. Această informaţie l-a şi împins la redactarea scrisorii în finalul căreia arăta: „Cum şi eu am luat parte la greva din 1933, rog a dispune să fiu şi eu decorat ca şi ceilalţi tovarăşi care au beneficiat de această mare distincţie dată de Partid şi guvern“.

„Nervozitatea“ lui Goiciu

Interesant este că scrisorii i s-a dat curs de către Direcţia Treburilor a CC al PMR. Au fost cerute referinţe de la Comitetele Regionale PMR Cluj şi Galaţi, precum şi de la Comitetul Raional Gherla. Răspunsurile trimise de acestea aduc un plus de informaţie în conturarea personalităţii temutului temnicer. Astfel, în „Apreciere asupra muncii desfăşurate de tov. Goiciu Petrache“ se menţionează că: „a fost un tov. foarte exigent în ceea ce priveşte respectarea ordinelor şi regulamentelor militare, lucru ce a făcut ca să imprime o înaltă disciplină şi să-i convingă prin exemplul său personal şi pe restul tov. de muncă, pentru respectarea conştientă a îndatoririlor de serviciu, cât şi a respectării disciplinei de partid. În funcţia de comandant a avut o comportare bună şi a reuşit ca să facă din această formaţiune unitate «Fruntaşe» (sic!) pe ţară. (...) Datorită muncii depuse, cât şi pe baza rezultatelor obţinute a fost decorat cu «Steaua Republicii“», cl. IV“.
Deși elogioasă, „Aprecierea“ menţiona totuşi că tovarăşul „era foarte nervos“, grăbindu-se să adauge că „această lipsă era şi din cauza bolii de care suferea“.
Cei mai în măsură să ne lămurească ce însemna „nervozitatea“ comandantului de închisoare erau deţinuţii care i-au trecut prin mână.
Astfel, Vasile Gurău, deţinut politic în Penitenciarul Galaţi în perioada în care acesta era păstorit de către Goiciu (1948-1952), îşi aminteşte de capacităţile „manageriale“ ale acestuia, în momentul în care a fost confruntat cu o grevă a foamei declanşată de deţinuţi:
"După câteva minute de aşteptare, pe hol şi-a făcut apariţia comandantul închisorii, căpitanul Petre Goiciu, îmbrăcat şi împopoţonat ca întotdeauna cu uniforma de gală, corect călcată şi periată. (…) Era un individ de mărime mijlocie (cam 1,75 m înălţime), dar voinic şi îndesat, mergând puţin crăcănat, încălţat cu cizme care luceau ca oglinda. Roşu-vânăt la faţă de furie, a parcurs culoarul de la un capăt la altul prin faţa noastră, parcă ar fi vrut să ne treacă «în revistă», după care, îndreptându-se spre primul din faţă, i s-a adresat pe un ton sugrumat de mânie:
- Care-i şeful, mă?
Nicuşor Butnaru, care se nimerise să fie primul în rând, a ridicat mirat din umeri, declarând că nu ştie despre ce fel de şef este vorba şi că nu e nimeni cu o astfel de funcţie...
Nu şi-a terminat însă vorba că o palmă zdravănă, ca o lovitură de ciocan sau de lopată, l-a dărâmat într-o secundă la podea. Şi Goiciu a trecut la următorul, care se nimerise să fie Grig Popoiu.
- Care-i şeful, mă?
Văzând ce păţise Nicuşor mai înainte, Grig a încercat o cale de conciliere zicând:
- Domnule comandant, noi am protestat contra unui abuz care...
N-a apucat însă nici el să-şi ducă fraza până la sfârşit, că în momentul următor era şi el la pământ, în urma unei lovituri puternice aplicate de ciocănarul Goiciu. Şi tura a continuat, Goiciu ajungând acum în faţa lui Eugen Stănescu (Bimbi), luându-l la rost cu aceeaşi întrebare:
- Care-i şeful, mă?
Şi spre stupoarea noastră şi probabil şi a bătăuşului, Bimbi a răspuns răspicat şi deschis:
- Eu..., pentru mine!
Palma lui Goiciu a reacţionat fulgerător şi în secunda următoare Bimbi se găsea la podea cât era el de înalt. (...) De data aceasta cele două palme aplicate simultan au răbufnit înfundat şi-am văzut cum faţa lui Bimbi s-a înroşit de sângele ce-i curgea din nas. Goiciu îşi ieşise din minţi! Îl lovea fără încetare şi unde nimerea: peste faţă, peste cap, în nas, peste ochi, când cu o palmă, când cu cealaltă, probabil pentru a-i menţine astfel echilibrul şi a nu mai face pauze, aşteptându-l să se scoale de jos. Văzându-se, la un moment dat, stropit de sânge pe mâini şi pe uniforma-i de gală, Goiciu a ordonat unui gardian să-l ridice pe Bimbi de jos şi să-l transporte în altă încăpere. De atunci nu l-am mai văzut pe Stănescu Eugen, zis Bimbi“.

„Răzătoarea“ de la Gherla


La Gherla a aplicat metode încă și mai dure. Aici, cu ocazia revoltei „frontieriştilor“, din iulie 1958, Goiciu nu a ezitat să ordone deschiderea focului împotriva celulelor revoltate.
Paul Goma oferă, în lucrarea sa Gherla, o serie întreagă de date despre „domnia“ lui Goiciu asupra penitenciarului. Imaginea lui Goiciu este creionată de fostul deţinut în culori vii şi coincide cu aprecierile din documentele de partid: „Petrică Goiciu trăia din plin, cu toată fiinţa, misia lui de «reeducator», se dăruia total, ardea cu flacără înaltă pe altarul închisorii Gherla“. Acelaşi Goma ne oferă şi câteva relatări despre „talentele pugilistice“ ale teribilului Goiciu: „...cam pe când era cu totul covârşit de tristeţe, îi împuşcă lui Nandi o palmă... Dar ce palmă! Nu eram un ageamiu, văzusem destule... palme la viaţa mea, pe multe dintre ele eu însumi le încasasem (...) Dar aşa ceva... (...) La dreptul vorbind, nu fusese palmă decât pe jumătate, cealaltă jumătate fiind croşeu. De dreapta. Ca palmă, a plescăit; dar, fiind şi croşeu (care, la rândul lui, ceda jumătate upercutului), l-a luat pe Nandi pe sus şi l-a trimis tocmai între picioarele doctorului“.
Cu timpul, Petrache Goiciu și-a rafinat și metodele de tortură. Tot lui Paul Goma îi datorăm o relatare despre celebra „răzătoare“ a lui Goiciu: „N-ai auzit de ciocoiul lui Arghezi? Cum aşa, dar până şi Goiciu îl ştia, din el ne cita: «Ca-ca-ca hhhhreanu’, mă, pe-pe-pe ră-ră-ră-răzătoare, mă!». Asta devenea foarte simplu, ne apuca de ceafă şi ne freca botul de calorifer – asta însemna a da hrea-hreanu’ pe ră-răzătoa-toa...re!“.
Goiciu rămâne una dintre cele mai teribile figuri ale aparatului represiv comunist. „Meritele“ sale, scoase în evidenţă de documentele de partid, nu au fost cu nimic exagerate. Petrache Goiciu a „trudit“ din greu, cinci ani la Galaţi şi şase ani la Gherla, mutând maxilarele „duşmanilor poporului“ şi transformând în iad viaţa deţinuţilor.
  sursa : Revista 22,  Florian  Banu (CNSAS)

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More