„Dar domnilor! Mi-e ruşine să fiu român!"

Motivul pentru care prim-ministrul Victor Ponta a refuzat să contrasemneze decretele de decorare emise recent de președintele Traian Băsescu a fost clar exprimat de către acesta. Este vorba, a spus premierul, de „persoane care au făcut deseori declarații și au exprimat opinii anti-românești”. Suntem înclinați să credem că, dacă ar fi fost pus în situația de a contrasemna decorarea lui Eminescu, Caragiale, Goga ori Cioran, dl Victor Ponta, indignat de următoarele „declarații și opinii anti-românești” ale acestora, ar fi scris la fel de nervos NU:

Mihai Eminescu: „Dar domnilor! Mi-e ruşine să fiu român! Dar ce fel de român? Român care vrea a-şi fi însuşit monopolul, privilegiul patriotismului şi-a naţionalităţei – aşa român de paradă mi-e ruşine să fiu.” (Opere, vol.IX, p.459-460).

I.L.Caragiale: „M-am exilat şi atîta tot. [...] nu am ce căuta acolo, unde linguşirea şi hoţia sînt virtuţi, iar munca şi talentul, viţii demne de compătimit.” (apud Dan C. Mihăilescu, Despre lume, artă şi neamul românesc).

Octavian Goga: „Ţară de secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul de capacitate în faţa Europei… Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoţii improvizaţi astăzi în moralişti, miniştrii care s-au vândut o viaţă întreagă, deputaţii contrabandişti… Nu ne prăbuşim nici de numărul duşmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoşătoare de meningită morală.” (Jurnal, 1916).

Emil Cioran: „În ţara cu români, nimic nu reuşeşte. Totul se întâmplă altcum. Lipsa noastră de noroc e o poezie fără ritm, e-un cânt înaintea inspiraţiei, e-o schiţă a unei imposibile melodii. Un imn negativ e viaţa noastră. El nu pătrunde în spaţiu, ci se destramă în vibraţii de nicăieri, ca un parfum sau o putoare de absurd. [...] Între neamurile bolnave, noi suntem cei mai bolnavi.” (Îndreptar pătimaș II, pp. 23-24)

Așadar, de ce vă opriți, domnule Ponta, la simplul refuz de a contrasemna un decret? De ce nu vă inspirați din ziua de 12 octombrie 1793, când, la Saint-Denis, revoluționarii francezi au început profanarea mormintelor regilor, scoțându-le cadavrele în stradă și batjocorindu-le? De ce, de la tribuna pe are o aveți, nu instigați poporul să dezgroape osemintele regilor culturii noastre și, pentru „declarațiile și opiniile lor anti-românești”, să le calce în picioare? Iar pe noi, intelectualii care, într-o țară ce trece drept democratică, am îndrăznit să votăm altfel decât ați dorit dumneavoastră, supuneți-ne linșajului public, ațâțați posturile de televiziune să ne toarne cisterne de lături în cap, cereți-le oamenilor să ne scuipe pe stradă, sugerați-le la ceas de taină să ne împuște în casa scării. Căci așa merită să pățească „dușmanii neamului” și „trădătorii de țară”, „ticăloșii care ne falsifică istoria” și care „ne murdăresc valorile”! Stârpituri ce suntem, gunoaie putride, limbrici, ploșnițe și omizi! Stârniți ura „poporului care ne hrănește” asupra noastră! Oricum, ne-ați anunțat recent că „ne paște războiul”. Înțeleg că dați cu noi prima bătălie. Moarte intelectualilor!(Gabriel Liiceanu)

Sursa : Revista 22

Posted in: GabrielLiiceanu,gandurideseara,roman,rusine,vioricacrainic