Grigoras Gherase
Niciodata nu m-am considerat un om norocos, norocos in sensul individului care, si fara sa cumpere un bilet la LOTO, castiga oricum si oriunde! Nu pot sa nu recunosc faptul ca am incercat; am incercat si la LOTO ( as fi fost mai bogat acum cu o buna suma de bani), am incercat si la clujeanul Stoica (o suma modesta, este adevarat), am incercat sa muncesc mai mult si am facut-o dar, sincer, castigul a fost asemanator cu cel de la LOTO! Convins ca nu m-am nascut pe "Str. Norocului", am inceput a renunta la idee si m-am axat pe o activitate neremunerata la cei ce oricum nu puteau plati!
Aici trebuie sa recunosc, o singura data am fost rasplatit cu o farfurie de cartofi prajiti si un ou spart in ei. Deh, tineri casatoriti cu un prunc de cateva luni care locuiau intr-o fosta magazie de lemne, transformata de doi batrani pentru o chirie modesta, intr-o camera de locuit! Unul din meseriasii din sectia pe care o pastoream m-a rugat sa-i fac cateva fotografii pruncului cu care sa se poata mandri si ei in fata parintilor, in proxima vizita pe care urmau sa o infaptuiasca! Marcat de modestul trai al celor doi tineri, cu cativa ani buni mai tineri decat mine, le-am daruit toate fotografiile si am incercat sa le "imbogatesc" menuul cu un pui "ceausist" din acela "piscat" la gat cu cutitul si cu capul atarnand, in plus si un borcan cu castraveciori murati. Poveste veche de prin anii '80!
Nu puteam proceda cu toti "clientii" mei in acelasi mod, un laborator foto se utila greu in acea vreme, dar niciodata nu percepeam mai mult de jumatate din pretul pietei! De, sa traiasca si ei si...eu. Oricum, "afacerea" a mers cativa ani pana cand , usurel si pe nebagate de seama, am "falimentat", si aceasta dintr-un singur motiv : sotia nu era multumita de profit, drept pentru care mi-a taiat banii pentru "investitii"!
Credeti ca am cedat la gandul "imbogatirii"? As! Repede m-am profilat pe reparatia motoarelor masinilor de "curse" cunoscute sub numele de ...Dacia 1300, chiar si a franelor, acestea aducand multa clientela. De sub harburile acelea ma scoteau afara decat intunericul si țănțarii. Binenteles ca preturile se faceau in acelasi mod ca la "afacerea" cu laboratorul foto: jumatate din pretul pietei! Din nou "managerul" meu s-a declarat nesatisfacut motivand ca mai mult costa DERO cu care-mi spala salopeta decat castigam eu! Capacul s-a pus cand, reparand un motor al unei Scodite S100, masina unei cunostinte, ba imprumutandu-i pentru 1 si 2 Mai, bateria masinii mele, la venirea din calatorie mi-a "platit" toata lucrarea cu 400 de lei si un litru de tuica! Mie care sunt un dusman declarat al alcoolului! Si asa s-a ales praful si de ultima mea incercare de a ma "imbogati"!
Unii ar spune, zambind gelosi, ca daca nu am avut noroc de bani, am fost norocos in dragoste... Mda, sa ...continuam. Totusi, un noroc tot am avut : m-am pensionat la 49 de ani! Si pentru ca ma convinsesem ca sunt nascut pe "Str. Saracului Etern", m-am gandit ca cel mai bun lucru ar fi sa calatoresc, sa fac ceea ce 32 de ani de "ostasie" nu am putut face! Asa am inceput a bate tara in lung si in lat, luand la picior frumosii munti ai tarii si, bineinteles, si lacasele de cult binecunoscute. Aici, marea mea nebunie era sa stau la taclale cu duhovnicii cunoscuti din fiecare Manastire, la usa carora asteptam cu orele! Si acestia, cei mai multi dintre ei, dupa ce le sarutam dreapta cuvincios, primul lucru pe care mi-l spuneau era : "Sa nu ma intrebi daca te vei imbogati ca aceasta nu se va intampla niciodata"! Un ras tampit ma cotropea de nu ma puteam opri! Cativa dintre ei m-au intrebat, zambind : "tinere, ai mai trecut si pe la alti duhovnici,da?" Potolindu-ma cu greu din ras, am intrebat si eu : "de unde stie sfintia voastra ca nu ma pot imbogati"? Imi raspunse cu o simplitate naucitoare: "pai fata dta, prelunga, ascetica, spune ca esti genul de om care intinde mana sa dea si nu sa ia"!
Am plecat nauc, uitand sa mai sarut dreapta, gandindu-ma ca imi merit soarta : nu m-am privit eu in oglinda in fiecare zi,atatia ani, cum de nu am observat? Aiurea! Am observat eu, ca mult ma obseda lucrul acesta, dar de unde sa stiu si a traduce "defectiunea"? Si ce puteam face daca bunul Dumnezeu mi-a "gresit matrita"?
Pe lungul drum al intoarcerii catre "castelul" meu de doua camere pe hol, m-am tot gandit daca sa mai am ceva sperante si am hotarat ca, toata lumea avand dreptate, ar fi cazul sa-i las pe altii sa se imbogateasca cat vor!
Asa se face ca au reusit domnii Nastase, Voiculescu, Becali...sa se imbogateasca, doar pentru ca eu "am renuntat", ei, saracutii, neavand nici o vina!
Din aceasta pricina ma simt indignat : DNA-ul asta habar nu are sa faca o ancheta cum trebuie : eu sunt vinovat si nu amaratii astia ! Pai daca ne imbogateam noi, cele 22 milioane, cum se mai puteau ei imbogati!
Mai aveau ei ce sa fure?
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Va rog sa va spuneti parerea , fiecare parere conteaza , doar o singura rugaminte am pastrati limbajul decent , fara cuvinte urate injuraturi , instigare la rasism ,xenofobie si jignire a celui caruia va adresati ( vom modera doar aceste comentarii ),va multumesc si asteptam cu interes comentariile dumneavoastra. .