Democraţia, încotro?
Valorile unei societăţi democratice reprezintă idei şi credinţe, considerate importante pentru membrii unei comunităţi, care devin practici concrete prin comportamentul cetăţenilor şi al autorităţilor publice. Astfel de valori democratice sunt : libertatea, egalitatea în faţa legii, transparenţa, toleranţa, competiţia dreaptă, egalitatea şanselor şi egalitatea în drepturi, etc.
Principiile democratice orientează acţiunea politică în funcţie de anumite valori. Pe baza lor sunt concepute şi puse în practică mecanismele democratice, precum votul sau organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice.
Unul dintre principiile cele mai importante, prin consecinţele sale, este cel al majorităţii, căruia, într-o democraţia liberală, i se coerează principiul protecţiei minorităţilor şi respectarea drepturilor acestora. În orice colectivitate umană, luarea deciziilor în chestiuni de importanţă publică pune probleme deosebite. Conform regulii majorităţii, decizia se ia în funcţie de opţiunea numeric exprimata a majorităţii, ca expresie a "voinţei generale". În România, ca şi în alte ţări, Parlamentul foloseşte diferite proceduri de vot pentru a obţine majoritatea : majoritatea simplă (jumătate plus unu) sau majoritatea calificată (cel puţin trei sferturi dintre cei prezenţi, două treimi etc.).
Punerea în practică a principiului majorităţii, ca expresiei a voinţei generale, prezintă însă riscul abuzului de putere în numele majorităţii, situaţie numită tirania majorităţii. Diferiţi gânditori au încercat să găsească soluţii practice pentru ca, păstrându-se regula majorităţii, minoritatiile să nu sufere. Consiliul Europei a elaborat o serie de recomandări privind protecţia minorităţilor etnice în ţările membre. În prezent, protecţia minorităţilor este o prioritate a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a Uniunii Europene, a Consiliului Europei şi a altor organisme internaţionale.
Câteva păreri ale aleşilor neamului despre democraţia din România.
Aurel Vainer, deputat în grupul parlamentar al minorităţilor :
„Dintr-un punct de vedere e pe un trend pozitiv. Nu uitaţi că ducem o viaţă parlamentară care este într-o normalitate. Pe plan guvernamental se publică deciziile importante. Sigur, nu funcţionează, după câte ştiu eu, cum trebuie dialogul social, adică să ai convingerea că o lege când ajunge să fie adoptată a trecut prin toate posibilităţile de dezbatere. E un lucru care ar trebui mult mai dezvoltat la noi. De pildă, chiar în problema Constituţiei, termenul în care se discută acum uneori este prea alert şi atunci dezbaterile sunt cum sunt. Dar nu numai atât, ar trebui să se creeze un climat de dezbatere. De pildă Comisia constituţională ar trebui să anunţe: «Oameni buni puteţi transmite mesaje opinii», nu să dea o dată că s-a constituit un site, găsiţi pe site şi la revedere”
"Aderarea noastră la UE în mod firesc trebuia să ne ducă la mai multă democraţie, dar asta nu înseamnă că perfecţiunea există. După mine cea mai importantă formă de a conduce o ţară este aceea democratică, iar stilul democratic trebuie introdus de jos în sus şi de sus în jos”.
„Sigur că în condiţiile în care există o majoritate parlamentară atât de puternică, şansele de a dezbate cu succes şi eventual de a corecta unele opţiuni ale Puterii sunt mai mici. Sunt ţări unde viaţa parlamentară este alcătuită dintr-un număr de partide mai mari şi mai mici. Nu totdeauna modelul american este cel mai bun. Dar şi acolo dacă există bipartititsmul acesta evident sau în Anglia, eventual, sunt reguli foarte clare în care se desfăşoară aceast bipartitism. Cred că suntem totuşi pe un drum bun, democraţia există, România este totuşi un stat pluralist, însă accesul la dialogul democratic ar trebui stimulat în mod real.
Valer Marian, senator PSD :
„Consider că starea democraţiei din România s-a înrăutăţit în timpul mandatelor președintelui Traian Băsescu, care, după tiparele de dincolo de Ocean, a încercat să-și asume rolul de președinte - jucător și să impună un regim mai autoritar, bazat pe instituţii ale statului cu rol represiv: serviciile secrete, parchetul, cu vârf de lance DNA, și instanţele judecătorești. Ca atare, nu putem vorbi de o democraţie în adevăratul înţeles al cuvântului, care să fi fost în consonanţă cu principiile consacrate ale democraţiei de tip occidental”.
„Cred că a venit vremea să proiectăm și apoi să implementăm și în România un nou model societal, care să îmbine ceea ce a fost pozitiv și în regimurile capitaliste și în regimurile socialiste, în concordie cu morala și credinţa creștină”.
Tudor Ciuhodaru, deputatul PPDD :
"Am fost la Bârlad și am văzut cum un protest pașnic împotriva gazelor de șist a fost blocat de administraţia locală, am văzut cum se folosesc metodele economice atunci când este nevoie să faci un adversar politic să tacă. Am văzut și cum sunt daţi afară directori de spitale, profesioniști din sistem, doar pentru că au curajul să spună că ceva nu funcţionează acolo. Eu am mari rezerve că acesta este un exerciţiu democratic”.
Dinu C. Giurescu, deputat PC :
"cea mai mare „carenţă a sistemului democratic actual este puterea de influenţare a mass-media și faptul că cetăţeanul nu se gândește critic. Noi suntem o naţiune emoţională, reacţionăm pe moment, imediat vrem să spunem”. „Democraţia este pe măsura oamenilor care o practică. Poate fi de toate felurile, de la una care să exprime cât mai adecvat părerile cetăţenilor până la una care să fie bine dirijată sau manipulată. E adevărat că în momentul de faţă democraţia este foarte puternic influenţată de media, de televiziuni mai ales, pentru că televiziunea are darul să se bage în sufletul tău, să-ţi transmită niște mesaje de care tu nu îţi dai seama și pe urmă tu reacţionezi pe măsură”.
Ludovic Orban, deputat PNL :
"avem mai degrabă un Executiv foarte puternic care de cele mai multe ori preia din puterea legislativă și influenţează și puterea judecătorească. Drepturile și libertăţile individuale sunt în general respectate, dar în cazul în care nu sunt respectate îi este foarte greu unui cetăţean să forţeze, să determine o autoritate pentru a i se respectă un drept consfinţit de Constituţie sau de lege. Trebuie să își caute dreptatea în Justiţie și de cele mai multe ori în Justiţie încă există un dezechilibru între puterea autorităţii și cetăţean. De altfel cred că suntem singura ţară în care procurorul care este reprezentantul statului stă pe un piedestal mai înalt decât stă avocatul și cetăţeanul care se duce în faţa instanţei”.
Pe 22 decembrie 1989, Mircea Dinescu rostea din studioul 4 al Televiziunii Române celebrul „Am învins!”.!!
....................... Democraţie, unde eşti??
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Va rog sa va spuneti parerea , fiecare parere conteaza , doar o singura rugaminte am pastrati limbajul decent , fara cuvinte urate injuraturi , instigare la rasism ,xenofobie si jignire a celui caruia va adresati ( vom modera doar aceste comentarii ),va multumesc si asteptam cu interes comentariile dumneavoastra. .