Adunate despre statul de drept
Mai jos, veți observa câteva din momentele marcante ale anului trecut; momente care m-au făcut să mă gândesc, să analizez, să îmi pun diferite întrebări.
Că să nu plitisesc cu un articol mult mai lung, voi reveni cu un update al situației din prezent ca o continuare a acestei postări.
<Principiul sepărării puterilor în stat stă la baza guvernării oricărui stat democratic din zilele noastre.
A
fost folosit întâi de gânditorul politic francez Charles de Secondat, Baron de
Montesquieu, în epoca iluminismului.
Ce
presupune: divizarea puterilor și independența acestora. Astfel s-a ajuns la
forma tripartită care cuprinde puterea legislativă, executivă și
judecătorească.
În
lecțiile primare despre istorie am învățat acest lucru. Sunt sigură că și alții
au invățat, doar că în ultima vreme suferă de amnezie sau poate că lecțiile lor
de istorie nu s-au ridicat la nivelul orelor mele simple, dintr-o scoala
normală, fără pretenția de a crea beizadele pe bandă rulantă.Să
revenim.Astăzi,
articolul 1, pct. 4 din Constituția României este garantul respectării
principiului separării puterilor în stat sau cel puțin așa trebuie să se
întâmple. Articolul spune: „Statul se organizează potrivit principiului
separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească
– în cadrul democraţiei constituţionale.” Ca o paranteză: garantul respectării
Constituției este Curtea Constituțională a României.
Responsabilitatea
puterii legislative este aceea de a analiza și aproba legile, executivul se ocupă
strict de executarea legilor și administrează birocrația de stat, pe când
puterea judecatorească este învestită cu puterea legală de a soluționa și
judeca conflictele apărute între oameni, între persoane și stat.
Puterea
judecătorească, pe teritoriul României, este reprezentată de Înalta Curte de
Casație și Justiție; legislativul prin Parlament și iar activitatea executivul
este condusă de Guvern.
După
aceste mici clarificări – ce ne pot garanta în continuare înîelegerea
următoarele evenimente ce vor fi expuse în acest articol – voi merge mai
departe.
Să
ne amintim câteva momente.
Ziarul
Adevărul spunea: Atribuţiile CCR înaintea
„ordonanţei Ponta”. Până ieri, potrivit Legii privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale, instituţia se pronunţa „asupra
constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului
Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului
celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre
preşedinţii celor două camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel
puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori”. Limitarea atribuţiilor
CCR conform „ordonanţei Ponta”. Ordonanţa de Urgenţă semnată de premierul
Victor Ponta a modificat articolul 27 al Legii CCR, care are acum următorul
cuprins: „Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii
regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două
camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi
sau de cel puţin 25 de senatori”.Aşadar, în forma modificată a legii, CCR se
mai poate pronunţa doar asupra constituţionalităţii regulamentelor
Parlamentului, nu şi asupra hotărârilor emise de cele două camera. (http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Curtea_Constitutionala-blocata_prin_-abuz_de_putere_0_730727340.html)
Mai
mult de atât, articolul 147 din Constituție, punctul 4 subliniază: „ Deciziile
Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data
publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru
viitor.”
O
dată: limitarea puterii CCR și apoi mutarea Monitorului Oficial în subordinea
Guvernului, fiind scos astfel de sub aripa Camerei Deputaților – una din cele
două camere a Parlamentului - printr-o OUG.Cu
alte cuvinte, totul la degetul mic de la mâna stângă al celui mai cinstit
Guvern.Deciziile
CCR nu au mai fost publicate în Monitor și prin urmare nu au mai fost validate.Legea
24/2000 specifică momentul în care o ordonanță de urgență intră în vigoare și
anume: în momentul publicării în Monitor. (http://www.monitoruloficial.ro/docs/260_lg24.pdf)
În
subordinea cui se află Monitorul oficial mă întreb?!Să
acordăm câteva minute și domnului Valer Dorneanu, noul Avocat al Poporului,
instituție ce conform Constituției, cap. IV, art. 60, trebuie să ocrotească
drepturile și libertățile cetățenilor, precum să vegheze și asupra legii – tace
tace tace. Probabil este încă un pion pe tablă de șah a cuplului Ponta –
Antonescu.
Manipularea
clară a domnului Ponta în ceea ce privește OUG din ultima vreme și ignorarea
completă a Curții Constituționale este explicată pe larg de către Monica
Macovei.
Citez:
„A doua solutie, pe care din nou Ponta a omis sa o spuna la
Bruxelles, este: atacarea la Curtea Constitutionala a celor doua OUG de catre
Avocatul Poporului, ceea ce nu implica nici sedinta de Guvern si nici
convocarea Parlamentului, ci numai o sesizare scrisa, copiata din motivarea
deciziilor Curtii Constitutionale, adica ar dura tot vreo 5 minute (“copiat” ar
trebui sa fie de acum un termen familiar pentru gasca lui Ponta). Dar Avocatul
Poporului Valer Dorneanu (deputat PSD 2000-2008) tace de cand a fost numit. Si
continua sa taca si dupa ce Curtea Constitutionala a luat decizii care arata ca
cele doua OUG nu sunt in acord cu prevederile constitutionale, ceea ce ar trebui
sa duca la revocarea sa din functie. Dar nici aici nu se intimpla nimic. Se
pare ca acum “a nu face nimic” a devenit politica gastii Ponta..”
(http://www.monica-macovei.ro/blog/?p=1443)
Dar noi continuăm să punem mâna la ochi.>
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Va rog sa va spuneti parerea , fiecare parere conteaza , doar o singura rugaminte am pastrati limbajul decent , fara cuvinte urate injuraturi , instigare la rasism ,xenofobie si jignire a celui caruia va adresati ( vom modera doar aceste comentarii ),va multumesc si asteptam cu interes comentariile dumneavoastra. .