Se afișează postările cu eticheta NichitaStanescu. Heine. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta NichitaStanescu. Heine. Afișați toate postările

vineri, 13 decembrie 2013

Ştirile zilei.

13 decembrie 2013

"Unii trăiesc fără nici un ideal, fără nici o țintă. Trec prin lume ca niște fire de paie pe un râu. Nu merg ei, ci curentul îi duce." (Seneca)

Preşedintele Traian Băsescu: Ponta şi Antonescu au ştiut de modificarea Codului Penal.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, astăzi, că aranjamentul între Victor Ponta şi Crin Antonescu pe legea amnistiei şi graţierii şi pe Codul Penal s-a făcut luni, iar această modificare a Codului Penal dă liber la corupţie. Preşedintele a declarat că aceia care "au patronat" atacul de marţi la statul de drept, respectiv Victor Ponta, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea, ar trebui să demisioneze.

”Ponta minte. Omul acest minte oricum, a mințit și ieri. Și pe români. Și Crin Antonescu la fel. Și ieri a mințit când s-a făcut că dă înapoi. Aranjamentul între Ponta și Antonescu pe Legea amnistiei și Codul Penal s-a făcut luni. Astăzi vă pot confirma că s-au înțeles amândoi ca aceste legi să treacă în timp ce Ponta era la Johannesburg”, a declarat Traian Băsescu, la emisiunea „Evenimentul Zilei”, realizată de Mircea Marian şi Mălin Bot şi difuzată de B1 TV.

„Nişte mincinoşi, când au văzut că e groasă au început să facă paşi înapoi pe principiul scapă cine poate. Ei s-au discreditat profund cu lovitura de stat din vară, alegerile le-au mai dat o şansă în faţa partenerilor noştri. Acum însă nu mai merge, aceleaşi personaje, tot Ponta, Antonescu, Voiculescu sunt marii aranjori ai jocului”, a adăugat preşedintele.

„Aş vrea să reduc puţin entuziasmul celor care acum se dau pe spate în extazul intervenţiilor cancelariilor străine. România nu e o ţară fără anticorpi, a fost foarte bine, i-a făcut să dea înapoi mai repede. Dar încă avem o Curte Constituţională care nu va face compromisuri fundamentale pentru un partid”, a mai spus Traian Băsescu.

"Aranjamentul între Ponta şi Antonescu pe legea amnistiei şi pe Codul Penal s-a făcut luni. Amândoi au ştiut foarte bine. Astăzi vă pot confirma că s-au înţeles că în timp ce Ponta era la Johannesburg aceste legi să treacă."

Gheorghe Falcă  : Ponta a minţit, nu a dat Aradului niciun leu pentru indemnizaţiile persoanelor cu handicap.

Într-un comunicat de presă remis astăzi, primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă (PDL), arată că judeţul nu a primit "niciun leu", săptămâna aceasta, de la Guvern, pentru plata drepturilor persoanelor cu handicap şi însoţitorilor, restante de trei luni.
Falcă spune că este "falsă şi mincinoasă" afirmaţia de miercuri a premierului, care a spus că a reuşit să asigure banii pentru toate primăriile în vederea achitării restanţelor.

"S-a dovedit încă o dată că Ponta îi păcăleşte pe arădeni, iar pentru acesta Aradul şi arădenii nu sunt în România. Afirmaţia domnului Ponta - «Din tot ce aţi mai dat înapoi de la ministere reuşim să dăm toţi banii pentru însoţitorii persoanelor cu dizabilităţi. Trebuie să ştie toţi primarii şi preşedinţii de consilii judeţene că astăzi primesc toţi banii» - este falsă şi mincinoasă faţă de arădeni. Adevărul se vede în Monitorul Oficial nr.779/213, unde a fost publicată Hotărârea de Guvern nr. 973 privind alocarea din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a sumei de 87 milioane lei pentru plata drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile lunare, de unde judeţul Arad lipseşte de pe listă", afirmă Falcă.

Victor Ponta:  Exploatarea gazelor de şist asigură independenţa energetică a României.

Premierul Victor Ponta a declarat astăzi că exploatarea gazelor de şist în România este rezultatul unei decizii politice menite să asigure independenţa energetică a ţării.
"Este o decizie politică, luată nu numai de România, este luată şi de Polonia, şi de Lituania, dacă îmi amintesc bine, pentru că pentru noi nu este numai o problemă strict economică (...), este problema de a fi independenţi din punct de vedere energetic. Adică, de a nu fi obligaţi de a importa gaz. (...) Suntem capabili să fim independenţi. Nu numai de Rusia, noi dorim să fim independenţi şi, mai mult decât atât, în cadrul strategiei noastre energetice avem permanent atenţia îndreptată către Republica Moldova, pentru că sperăm că, în câţiva ani, să putem avea resursele energetice necesare atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova", a afirmat Ponta.
Referitor la protestele împotriva începererii exploatării de la Pungeşti de către compania Chevron, Victor Ponta a comentat că "până într-un anumit punct este legitim faptul că populaţia acestei regiuni să-şi pună întrebări, dar important este că, cel puţin în următorii cinci ani, explorările nu vor fi efectuate prin metoda fracturării; este vorba despre o explorare convenţională. Şi apoi, dacă vom avea certitudinea existenţei zăcămintelor, vom avea grijă să adoptăm cele mai înalte standarde de protecţie a mediului".

Liviu Dragnea: Legile importante trebuie elaborate şi adoptate într-o procedură transparentă.

Vicepremierul Liviu Dragnea consideră că actele normative importante trebuie să fie elaborate şi adoptate într-o procedură transparentă, iar varianta finală să fie rezultatul unei largi dezbateri, foarte transparente, pentru a se evita situaţii precum cea creată pe marginea recentelor modificări ale Codului Penal.
De asemenea, vicepremierul a afirmat că nu doar parlamentarii PNL - aşa cum a spus Crin Antonescu - vor fi mai atenţi când Codul Penal va reajunge în parlament, ci toţi aleşii USL.

"Vor fi atenţi toţi parlamentarii USL când se va relua în discuţie modificarea Codului Penal, cred că este abordarea corectă, nu doar parlamentarii PNL. Este nevoie de o procedură mult mai largă. Eu nu-mi permit să cert Parlamentul, care este o instituţie legitimă în arhitectura statului român şi este singurul for legiuitor. Va fi o procedură transparentă, va fi o dezbatere mai largă pentru acte normative de o asemenea importanţă', a declarat Liviu Dragnea.
El a spus că, deşi nu a fost implicat în elaborarea acestor acte normative, a sesizat, "din ceea ce a citit şi a văzut" păreri multiple, faptul că au existat puncte de vedere importante care spun că "majoritatea prevederilor din aceste acte normative erau negociate şi cu Comisia Europeană, şi în cadrul mecanismelor de cooperare şi verificare".

"Probabil că au fost prezentate greşit sau nu s-a fost comunicat foarte bine sau procedura rapidă a generat foarte multe suspiciuni şi reacţii şi de aceea cred că este important ca procedura să fie transparentă şi cu o zbatere largă cu toate instituţiile statului român care au competenţe în domeniu şi cu cele europene", a conchis Liviu Dragnea.

Crin Antonescu: Parlamentarii PNL nu vor vota legea amnistiei.

Parlamentarii PNL nu vor vota legea amnistiei şi cer scoaterea ei de pe ordinea de zi, a declarat vineri preşedintele PNL, Crin Antonescu, după şedinţa BPN.
"În legătură cu modificările la Codul Penal, vom vota împotriva acestor modificări, toate în bloc pentru a nu exista discuţii. În acelaşi timp, solicităm Guvernului şi Ministerului Justiţiei să pregătească, în deplină transparenţă, în consultare cu toţi cei care sunt calificaţi pentru asta, un proiect de modificare care să rezolve acele probleme care există într-adevăr în actualul Cod Penal şi care sunt rezolvări destinate să îmbunătăţească structura şi calitatea acestui cod", a mai spus el.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, astăzi, că la nivelul conducerii PNL s-a luat decizia în unanimitate ca Gigel Ştirbu să fie propus pentru portofoliul Culturii, în locul lui Daniel Barbu, cu această decizie fiind informat şi premierul Victor Ponta. Deputatul Gigel Ştirbu, propus de PNL pentru preluarea portofoliului Culturii, a declarat, vineri, că este convins că va face faţă misiunii care i s-a încredinţat, el arătând că nu trebuie să fie deţinătorul a cel puţin două premii Nobel pentru a fi ministrul Culturii.

Gigel Ştirbu s-a născut în data de 12 septembrie 1971, este căsătorit şi are doi copii. Acesta este absolvent al Seminarului Teologic din Craiova, al Facultăţii de Teologie şi al Institutului Naţional de Administraţie şi Ecole Naţionale D'Administration din Paris. În perioada 1995 - 2001, actualul deputat PNL a fost preot în Parohia Roşieni din Olt. În 2005, a devenit subprefect în cadrul Prefecturii Olt, iar între anii 2007 şi 2008 a deţinut funcţia de secretar de stat în Ministerul Culturii. Gigel Ştirbu a devenit deputat PNL în anul 2008, fiind pe perioada mandatului preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
 În prezent, Gigel Ştirbu se află la cel de-al doilea mandat în Parlament, deţinând şi preşedinţia Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor.
El a intrat în politică în 2001, când a ocupat, timp de trei ani, funcţia de preşedinte al TNL Olt. Din februarie 2013, acesta este membru al Biroului Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal.
În 2008, Gigel Ştirbu publica volumul "Viaţa religioasă din România", iar în 2011 lansa cartea "Liberalismul românesc între 1930-1940". Potrivit declaraţiei de avere din iunie 2013, Ştirbu deţine trei terenuri în Slatina, cel mai mare de 8.890 mp, iar celelalte de 792 de mp şi 605 mp. Primul teren a fost achiziţionat prin cumpărare, iar celelalte două au fost primite moştenire. Ştirbu mai deţine două apartamente, în Slatina, de 44 de mp şi 62 de mp, achiziţionate în 2006 şi 2007 şi o casă, primită moştenire, în 2012, cu suprafaţa de 501 mp, tot în Slatina.
Liberalul mai are un cont curent de 270.000 lei la Unicredit Ţiriac Bank şi o datorie de 40.000 de euro la BCR, din 2007 şi scadentă în 2032.
Veniturile lui Gigel Ştirbu includ indemnizaţia de la Parlament, în valoare de 56.615 lei pe an.

"Dacă aţi văzut CV-ul, de ani de zile lucrez în domeniu. Am fost secretar de stat în cadrul acestui minister. În mandatul trecut, pentru o bună bucată de vreme, am fost preşedintele Comisiei comune pentru UNESCO. În acest mandat deţin preşedinţia Comisiei de Cultură. Ca atare, consider că nu trebuie să fiu deţinătorul a cel puţin două premii Nobel pentru a fi ministrul Culturii", a spus Ştirbu.

Cristian David: În afara graniţelor trăiesc între şase şi opt milioane de români.

Românii din afara graniţelor se confruntă cu probleme legate de menţinerea identităţii, dar şi de integrare şi acomodare în noile societăţi, a declarat astăzi, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David.

"Ei sunt fie în jurul graniţelor României, în comunităţi istorice, care sunt stabili şi care au purtat de-a lungul istoriei identitatea naţională românească. În jurul graniţelor trăiesc poate două-trei milioane de români, incluzând ţările din jurul graniţelor, fie că vorbim de Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ţările Balcanice şi, desigur, vorbim de românii din Basarabia, cei care sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. Acestora li se alătură circa patru sau cinci milioane de români care, în procesul migraţiei, s-au stabilit mai la început în SUA, Canada, ţări care reprezentau visul democraţiei, care au construit comunităţi româneşti importante. Alăturate acestora sunt noile comunităţi din spaţiul european, preponderent constituite în ultimii 23 de ani, care, ca dimensiune şi importanţă, au crescut spectaculos în ultimii zece ani, ceea ce ne arată în spaţiul european undeva 2,7 - 3,5 milioane de români", a indicat David.
"Problemele acestora sunt, în principal, legate de menţinerea identităţii naţionale - fie că vorbim de cea lingvistică, culturală sau spirituală, pe de o parte; pe de altă parte, noile probleme care ţin de elementele de integrarea şi acomodarea cu noile societăţi şi care vizează problematica drepturilor, drepturi care sunt izvorâte din cetăţenia europeană, dar şi drepturi ale românilor care nu au cetăţenia română sau cetăţenia europeană şi care sunt răspândiţi în statele din jurul graniţelor, dar şi în alte state ale lumii, unde din motive independente de voinţa lor, de-a lungul timpului, au fost obligaţi şi constrânşi (...) să renunţe la cetăţenia română. Dar sunt români, chiar dacă au cetăţenia vremelnică sau statornică a unui alt stat. Problemele lor de identitate sau de drepturi sunt în obligaţia noastră şi de aceea avem obligaţia de a fi în slujba lor", a spus David.

FMI: Aşteptăm ca România să decidă dacă vrea să modifice măsurile asumate, înainte de a le aproba în board.

Fondul Monetar Internaţional aşteaptă ca Guvernul României să decidă dacă vrea să modifice angajamentele asumate la ultima vizită şi abia apoi le va propune spre aprobare boardului executiv, a declarat joi Gerry Rice, directorul al Departamentului de Comunicare al FMI, într-un briefing de presă la Washington.
"Cunoaştem faptul că există divergenţe în Guvern pe tema măsurilor specifice care trebuie implementate pentru a atinge ţinta de deficit bugetar. Monitorizăm atent evoluţia lucrurilor şi aşteptăm o decizie a autorităţilor dacă doresc să modifice politicile necesare pentru a atinge ţinta de deficit, înainte ca pachetul de măsuri să fie înaintat spre aprobare boardului executiv'" a spus oficialul FMI, întrebat cum comentează ultimele evenimente din România pe marginea acordului.
"Suntem convinşi că autorităţile îşi vor respecta angajamentele privind elementele-cheie din acord, astfel încât prima evaluare să fie finalizată. Nu pot da un termen privind următoarea vizită a misiunii", a precizat reprezentantul Fondului.

METEO

 Sâmbătă, 14 decembrie 2013, cerul va fi variabil, cu înnorări în nord-estul și estul României, unde izolat va ninge. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -6 grade în zonele cu ceață persistentă și 9 grade în sud-vestul teritoriului, iar cele minime se vor încadra între -12 și 0 grade. În special dimineața și noaptea, în zonele joase, pe arii restrânse va fi ceață, asociată cu depunere de chiciură. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări pe crestele montane.

În București, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă va fi de 4…5 grade, iar cea minimă va fi de -4…-2 grade. Dimineața și noaptea vor fi condiții de ceață.

 Evenimente petrecute de-a lungul anilor, în 13 decembrie......................


1642: Noua Zeelandă a fost descoperită de navigatorul olandez Abel Tasman.

Noua Zeelandă (Aotearoa în maori, New Zealand în engleză) este o țară insulară compusă din două insule mari și mai multe insule mici, situate în sud-vestul Oceanului Pacific. Printre națiunile Pacificului de Sud, Noua Zeelandă are cea mai mare și cea mai industrializată economie și este a doua după Papua Noua Guinee ca populație. Noua Zeelandă este notabilă pentru izolarea ei, fiind separată de Australia, la Nord-Vest, prin Marea Tasmaniei (cca. 2000 km distanță). Cei mai apropiați vecini sunt Noua Caledonie, Fiji și Tonga. Majoritatea populației este formată din descendenții europeni (Pakeha - în limbajul localnicilor), indigenii Māori fiind cea mai mare minoritate. Non-Māori polinezieni (samoanii) și populația asiatică constitue de asemenea minorități importante, în special în orașe.
Primii Europeni cunoscuți, care au ajuns în Noua Zeelandă, au fost conduși de Abel Janszoon Tasman, care a navigat în susul coastei de vest a insulelor de Sud și Nord în 1642. El a numit-o Staten Land, crezând că face parte din tărâmul Jacob Le Maire descoperit în 1616 pe coasta statului Chile. Staten Landt apare pe primele hărți ale lui Tasman, dar această denumire a fost schimbată de către cartografii olandezi (Dutch) în Nova Zeelandia, după provincia neerlandeză Zeeland, la ceva timp după ce Hendrik Brouwer a demonstrat în 1643 că teritoriul Americii de Sud este o insulă.

1797: S -a născut Heinrich Heine, poet german (d. 1856).

Christian Johann Heinrich Heine (numele la naștere Harry Heine), (n. 13 decembrie 1797, Düsseldorf – d. 17 februarie 1856, Paris) a fost un poet și prozator german. A fost unul dintre cei mai semnificativi poeți germani și reprezentant de seamă al liricii romantice universale. Lirica sa reflexivă este marcată de o originală subiectivitate, fiind subordonată deopotrivă fanteziei și reveriei romantice, dar și înclinației către ironie, autoparodie și umor. A exercitat o puternică influență asupra literaturii germane.

1816: S -a născut Werner von Siemens, inginer și industriaș german (d. 1892).

1929: S -a născut  Christopher Plummer, actor canadian de teatru și film.
Christopher Plummer (n. 13 septembrie 1929 în Toronto, Canada) este un actor canadian de film.
Şi-a început cariera profesională atât în engleza cât şi în franceză la Montreal, oraşul său natal. După debutul scenic la New York, în 1954, a continuat prin juca în numeroase producţii de pe Broadway şi din West End-ul londonez. A fost unul dintre actorii principali ai Teatrului Naţional din Anglia, ai Royal Shakespeare Company şi ai festivalului Stratford, din Canada. Cele mai recente roluri de succes ale lui Plummer sunt reprezenate de cel al jurnalistului TV Mike Wallace în apreciatul film The Insider şi de rolul lui F. Lee Bailey în filmul de televiziune American Tragedy, o producţie NBC. În continuare va putea fi urmărit în Lucky Break, film regizat de Peter Cattaneo.
În afară de numeroase distincţii primite în Marea Britanie, SUA, Austria şi Canada, Plummer a mai câştigat două premii Tony, două premii Emmy, premiul Evening Standard, premiul Genie şi multe alte nominalizări. A fost numit doctor în arte de către şcoala Julliard din New York iar în 1968 a primit din partea reginei Elisabeta a Marii Britanii, titlul de cavaler al Ordinului canadian, cel mai înalt titlu de onoare al acestei ţări. În noiembrie 2001, a primit prestigiosul premiu Fovernor General’s Award pentru întreaga activitate în domeniul artelor.

1981: Generalul Jaruzelski decretează legea marțială în Polonia. Măsura era luată ca urmare a amplelor manifestări sociale organizate de sindicatul "Solidaritatea."

1983: A decedat Nichita Stănescu, poet, eseist român, laureat al Premiului Herder (n. 1933).

Nichita Stănescu (n. Nichita Hristea Stănescu, 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Considerat atât de critică literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”[2], Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Nichita Stănescu a fost considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu[3] și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici. A fost laureat al Premiului Herder.

"Eşti atât de frumoasă, iarnă!
Câmpul întins pe spate, lângă orizont,
şi copacii opriţi, din fuga crivăţului…
Îmi tremură nările
şi nici o mireasmă,
şi nici o boare,
doar mirosul îndepărtat, de gheaţă,
al sorilor.
Ce limpezi sunt mâinile tale, iarnă!
Şi nu trece nimeni,
doar sorii albi se rotesc liniştit, idolatru
şi gândul creşte-n cercuri
sonorizând copacii
câte doi,
câte patru. "

1990: A fost înființat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), prin Legea nr. 39/13.12.1990. Scopul declarat al acestei instituții este: „organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța statului în timp de pace, cât și de război”.

1991: Este semnat, la Seul, Acordul privind reconcilierea, neagresiunea, cooperarea și schimburile dintre Nordul și Sudul Coreii, intrat în vigoare la 19.02.1992. A fost semnată declarația privind crearea unei zone denuclearizate în peninsulă Coreea.

1996: Liderii Uniunii Europene au prezentat design–ul bancnotelor EURO.

2000: Scriitorului rus Aleksandr Soljeniţân, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, i–a fost decernat Marele Premiu al Academiei Franceze de Științe Morale și Politice.

Aleksandr Isaievici Soljeniţân (n. 11 decembrie 1918, Kislovodsk, URSS - d. 3 august 2008, Moscova) a fost un romancier rus, activist și dizident anticomunist. El a făcut cunoscută lumii întregi, problema gulagurilor și a lagărelor de muncă forțată din Uniunea Sovietică. Deși, de cele mai multe ori, scrierile sale erau interzise, el a reușit să publice o serie de cărți, printre care, cele mai cunoscute sunt: "Arhipelagul Gulag", "O zi din viața lui Ivan Denisovici" sau "Pavilionul canceroșilor". "Pentru forța etică cu care a continuat tradițiile inalienabile ale literaturii rusești", Soljnetin a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1970. El a fost expulzat din Uniunea Sovietică în 1974 dar s-a întors în Rusia, în 1994, după ce regimul comunist s-a prăbușit.

2002: Uniunea Europeană anunță că Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia vor deveni membre de la 1 mai 2004.

2005: A fost inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române.

surse : www.mediafax.ro, ro.wikipedia.org, www.agerpres.ro

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More