Se afișează postările cu eticheta filozofie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta filozofie. Afișați toate postările

joi, 19 iunie 2014

Filozofia nu este un meşteşug pe placul mulţimii şi nici ceva bun de arătat în lume; nu stă în cuvinte, ci în fapte. Seneca.

"
Filozofia nu este un meşteşug pe placul mulţimii şi nici ceva bun de arătat în lume; nu stă în cuvinte, ci în fapte. Nu poate fi folosită pentru a-ţi trece în chip plăcut zilele, pentru a-ţi goni plictisul adus de tihnă: dă formă şi consistenţă spiritului, rînduieşte viaţa, stăpîneşte actele, arată ce e de făcut şi ce e de lăsat deoparte, stă la cîrmă şi ţine cursul pentru cei aruncaţi de valuri din stîncă-n stîncă. În absenţa ei, nimeni nu poate trăi fără teamă, nimeni nu poate trăi în siguranţă: fiecare oră ce trece aduce întîmplări fără număr ce au nevoie de un sfat, care trebuie să fie căutat în filozofie.





Va zice vreunul: „La ce-mi foloseşte filozofia, dacă există soarta? La ce-mi foloseşte, dacă există o divinitate ce le rînduieşte? La ce-mi foloseşte, dacă întîmplarea face regula? Căci nici cele sigure nu pot fi schimbate şi nici nu te poţi pregăti pentru a le întîmpina pe cele nesigure: ori un zeu a pus stăpînire pe puterea mea de a decide şi a hotărît ce să fac, ori soarta nu lasă nimic în seama deciziei mele.”
Oricare dintre ipotezele acestea ar fi adevărată, dragul meu Prieten, sau chiar admiţînd că toate sînt adevărate, trebuie să ne dedicăm filozofiei: fie că soarta ne constrînge printr-o lege neîndurătoare, fie că un zeu, arbitru al universului, le rînduieşte pe toate, fie că întîmplarea împinge şi azvîrle, fără nicio ordine, lucrurile omeneşti – filozofia trebuie să ne apere.
Ea ne îndeamnă să ne supunem de bunăvoie zeului, să ne supunem sorţii cu dîrzenie: ea ne va învăţa să urmăm voinţa divină, să suportăm întîmplarea. Nu este acesta însă momentul potrivit să discutăm dacă se află ceva în puterea noastră, dacă providenţa este stăpînă sau dacă o succesiune de întîmplări fatale ne-a lăsat înlănţuiţi sau dacă evenimentele bruşte şi neprevăzute domină lumea: mă întorc acum la planul meu, să te sfătuiesc şi să te îndemn să nu-ţi laşi avîntul spiritului să se înmoaie şi să amorţească. Sprijină-l şi întăreşte-l, pentru ca avîntul să devină starea obişnuită a sufletului. Ramîi cu bine.
Seneca.
"
sursa : 


duminică, 18 august 2013

La multi ani domnule Neagu Djuvara

Azi domnul Neagu Djuvara implineste 96 de ani  ! Știe cineva  ? Sau " știrile " de ultima ora nu permit asta !

Domnul Neagu Djuvara este intr-adevar PNL  !



Neagu Djuvara (n. 18 august/S.N. 31 august 1916 stil nou, București) este un istoricdiplomatfilozofjurnalist și romancier român.


Neagu Djuvara s-a născut la București într-o familie aristocrată de origine aromână[1][2], așezată în țările române la sfârșitul secolului al XVIII-lea și care a dat mulți oameni politici, diplomați și universitari[3][4]. Tatăl său, Marcel Djuvara, șef de promoție la Politehnica din Berlin-Charlottenburg în 1906, a murit căpitan de Geniu în armata română în cursul marii epidemii de gripă spaniolă din 1918. Tinca Grădișteanu, mama sa, aparținea ultimei generații dintr-un neam de mari boieri munteni.
Neagu Djuvara și-a făcut studiile la Paris, licențiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) și doctor în drept (Paris, 1940)[4]. A luat parte la campania din Basarabia și Transnistria ca elev-ofițer de rezervă (iunie - noiembrie 1941), fiind rănit aproape de Odesa[4].
Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineața zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică, reprezentată de doamna Kollontai. Numit secretar de legație la Stockholm de guvernul Sănătescu, va rămâne în Suedia până în septembrie 1947, cănd comuniștii preiau și acest minister.
Implicat în procesele politice din toamna lui 1947, hotărăște să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizații al exilului românesc (secretar general alComitetului de Asistență a Refugiaților Români, la Paris; ziaristică; Radio Europa Liberă; secretar general al Fundației Universitare „Carol I”).
În 1961, pleacă în Africa, în Republica Niger, unde va sta douăzeci și trei de ani în calitate de consilier diplomatic și juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine și, concomitent, profesor de drept internațional și de istorie economică, la Universitatea din Niamey.
Între timp, reluase studiile de filosofie la Sorbona. În mai 1972, obține doctoratul de stat (docența) la Sorbona cu o teză de filosofie a istoriei, sub conducerea cunoscutului sociolog și filozof Raymond Aron[5]; mai târziu, obține și o diplomă a prestigiosului Institut naţional de limbi şi civilizaţii orientale de la Paris (INALCO).
Din 1984 este secretar general al Casei Românești de la Paris, până după decembrie 1989, când se întoarce în țară. Din 1991 în 1998 este profesor - asociat laUniversitatea din București. E membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași și a Institutului de Istorie „N. Iorga” din București.
A fost decorat cu Marea Cruce a Ordinul național „Serviciul Credincios” și cu „Ordre des Arts et des Lettres” în grad de Ofițer[6].
Neagu Djuvara a primit, marți, 30 Octombrie 2012, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din București, în cadrul unei ceremonii care s-a desfășurat începând cu ora 10.00, în Sala Stoicescu a Palatului Facultății de Drept. Titlul de Doctoris Honoris Causa i-a fost atribuit și de către Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, în urma ceremoniei din 5 decembrie 2012.
Neagu Djuvara a publicat în principal despre istoria României și a poporului român. O bună parte din cărțile sale se referă la filosofia istoriei, concentrându-se în jurul problemei obiectivității istoriei și istoriografiei.[7]
Djuvara este un susținător al continuării cercetărilor referitoare la istoria românilor, punând la îndoială calitatea cercetării din perioadele interbelică și comunistă, afirmând că anumite părți ale istoriei au fost accentuate sau suprimate pentru a deservi scopuri politice. Ipotezele lansate de Djuvara atrag deseori controverse și sunt văzute ca subminând identitatea națională română, cum este de pildă teoria că nobilimea din formațiunile statale medievale românești ar fi fost de origine cumană.[8][9]
Neagu Djuvara a analizat în multe dintre cărțile sale relațiile pe care România le-a avut cu Europa, plasând-o politic și cultural "între orient și occident"[10][11][12], caracterizând-o ca fiind "ultima [țară] intrată în ceea ce se numește Concertul European"[9], referindu-se nu atât la aderarea României la Uniunea Europeană din 2007 cât la orientarea politică a țării către un model politic și cultural de natură occdentală. Acesta și-a exprimat scepticismul față de politica multiculturalismului din Europa, pe care o consideră dăunătoare pentru stabilitate în cadrul UE.[13]
Este de asemenea un critic al unei atitudini excesiv de favorabilă occidentului în cadrul politicii românești, sugerând că societatea și cultura române nu pot fi clasificate ca occidentale, oferind ca argumente credința ortodoxă, prezența multor elemente nelatinești în limba română modernă precum și istoria ultimelor veacuri.[9]
A mai scris despre ceea ce el numește "hegemonia americană" și premisele acesteia, analizând influența Statelor Unite ale Americii asupra politicii globale și, mai restrâns, asupra Europei. Djuvara descrie eforturile SUA de a stabili ceea ce seamănă cu o hegemonie în Europa și alte părți ale lumii ca un "război de șaptezeci și șapte de ani" care a avut loc pe parcursul veacului XX.[14]
Neagu Djuvara este perceput ca un popularizator și demistificator al istoriei, publicând cărți adresate celor tineri, precum și cărți care își propun să explice originea istorică a unor figuri de mit ca Dracula sau Negru Vodă. Și-a publicat de asemeni și memoriile, istorisindu-și viața din exil la Paris și Niamey.[15]
Deși unele dintre teoriile sale sunt neacceptate de majoritatea istoricilor români, Neagu Djuvara rămâne unul dintre cei mai importanți istorici români ai secolului XX, încurajând în general o atitudine critică asupra istoriei românilor și a istoriei în general. Opiniile sale legate de glorificarea istoriei naționale au atras la rândul lor critici din partea unor figuri politice naționaliste în România, fiind catalogate ca "antiromânești" și o influență nefavorabilă asupra percepției de sine la români și a românilor în afara granițelor țării.
Istoricii contemporani i-au contestat teoriile și calificarea ca istoric, numindu-l, după propria-i afirmație, "amator"[9]. Studiile sale în domeniu precum și doctoratul de stat în filosofia istoriei acordat de Universitatea Sorbona sunt însă necontestate, iar scrierile sale au căpătat recent o atenție sporită, datorată în mare popularității sale în România.

Lucrări publicate[modificare]

  • Le droit roumain en matière de nationalité , Paris, 1940
  • Démétrius Cantemir, philosophe de l'Histoire, în Revue des études roumaines, Paris, 1973
  • Civilisations et lois historiques, Essai d'étude comparée des civilisations, Mouton, Paris - Haga, 1975 (carte premiată de Academia Franceză)
  • Între Orient și Occident. Țările române la începutul epocii moderne, Humanitas, 1995
  • Aromânii: istorie, limbă, destin, ed. Fundației Culturale Române, 1996
  • O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, seria Istorie, Humanitas, 1999
  • Cum s-a născut poporul român, seria Humanitas Junior2001
  • Mircea cel Bătrân și luptele cu turcii, seria Humanitas Junior2001
  • De la Vlad Țepeș la Dracula vampirul, Humanitas, 2003
  • Scrisorile spătarului Nicolae Milescu, roman, Humanitas, 2004
  • Există istorie adevărată?, Humanitas, 2004
  • Amintiri din pribegie, Humanitas, 2005
  • Thocomerius - Negru Vodă. Un voivod cuman la începuturile Țării Românești, Humanitas, 2007
  • Războiul de șaptezeci și șapte de ani și premisele hegemoniei americane (1914 - 1991), Humanitas, 2008
  • Amintiri și povești mai deocheate, Humanitas, 2009
  • Ce-au fost boierii mari în Țara Românească? Saga Grădiștenilor, Humanitas, 2010
  • Există istorie adevărată?, Humanitas, 2012ISBN 978-973-50-3333-0



vineri, 2 august 2013

Reflecții...

" Reflecții...


"... De mult, undeva pe Pamant, s-au adunat toate calitatile si simturile omenesti.
Cand Plictiseala a cascat pentru a treia oara, Nebunia, nebunatica ca intotdeauna, a propus:
- Hai sa ne jucam de-a v-ati ascunselea!
Intriga si-a ridicat ispitita sprancenele, iar Curiozitatea, neputand sa retina, a intrebat:
-V-ati ascunselea?
Ce mai este si aceasta? Este oare vreun joc?
... Nebunia a explicat ca isi va acoperi ochii si va numara pana la un milion, in timp ce toti ceilalti se vor ascunde, iar cand numaratoarea va lua sfarsit, primul ce va fi gasit va lua locul si astfel jocul va continua...

Entuziasmul a luat-o la dans pe Euforie, iar Bucuria a executat intr-atat de multe tumbe, incat chiar si Indoiala s-a lasat convinsa, ba mai mult, chiar si Apatia cea mereu bosumflata si neinteresata...
Insa nu toti au acceptat sa ia parte la aceasta activitate.





 Adevarul a preferat sa nu se ascunda :

- De ce sa ma ascund, daca pana la urma tot voi fi descoperit?

Aroganta a considerat acest joc ridicol (ceea ce o deranja mai mult era faptul ca ideea nu ii apartinuse), iar Lasitatea a preferat sa nu indrazneasca.
Unu, doi, trei... a inceput Nebunia sa numere.
Prima care s-a ascuns a fost Lenea, care, ca intotdeauna, s-a culcat in spatele celei mai apropiate pietre.

Credinta s-a inaltat spre cer, iar Invidia s-a ascuns in umbra Triumfului, care, prin propriile sale forte, a ajuns in coroana celui mai inalt copac.
Generozitatea aproape ca nu reusea sa se ascunda, fiecare loc pe care il cauta parand sa fie mai potrivit pentru un prieten de-al ei decat pentru sine. Un lac de cristal? Locul ideal pentru 


Frumusete! Scorbura unui copac? Locul perfect pentru Rusine. Zborul unui fluture? Minunat pentru Voluptuozitate! Rafala unui vant? Locul magnific pentru Libertate! In sfarsit s-a ascuns intr-o raza de soare.
Egoismul, dimpotriva, si-a gasit un loc convenabil chiar de la inceput, insa numai pentru el.

Minciuna s-a ascuns la fundul oceanului (adevarata Minciuna in realitate s-a ascuns dupa curcubeu!), iar Pasiunea si Dorinta in craterul unui vulcan.
Neatentia...pur si simplu a uitat unde s-a ascuns...dar aceasta nu este atat de important!
Cand Nebunia a ajuns la 999.999, Dragostea nu isi gasise inca o ascunzatoare pentru ca fusese atat de ocupata... pana cand a observat o tufa de trandafiri si, profund impresionata, s-a ascuns intre flori. "Un milon!" a numarat Nebunia si a inceput sa caute.
Prima pe care a gasit-o a fost Lenea, la numai trei pasi.
Dupa aceasta Credinta a fost auzita discutand cu Dumnezeu despre teologie, iar Pasiunea si cu Dorinta au fost vazute facand vulcanul sa vibreze. Intr-o secunda, ea a gasit-o pe Invidie, deci nu a fost greu de dedus unde se ascundea Triumful.

Egoismul nici nu a trebuit sa fie cautat, caci a iesit singur la iveala, dintr-un cuib de viespi.
Mergand atat de mult, i s-a facut sete, si venind inspre lac, a descoperit-o pe Frumusete.
Cu Indoiala a fost si mai usor caci aceasta sta cocotata pe un gard, neputand decide unde sa se ascunda. Astfel i-a gasit pe toti, Talentul - in iarba tanara, Frica - intr-o pestera intunecate, Minciuna - in spatele curcubeului (oarasi o minciuna...era totusi la fundul oceanului...), chiar si pe Neatentie, care a uitat pur si simplu de joaca.
Numai Dragostea nu putea fi gasita.

Nebunia o cautase in fiecare tufaris, fiecare raulet, pe piscurile muntilor, si, cand era aproape gata sa renunte, a zarit tufa de trandafiri infloriti...
Cu un tepus ea a inceput sa indeparteze crengutele ghimpoase, cand deodata auzi un strigat ascutit: spinii au impuns ochii Dragostei.

Nebunia nu stia ce sa mai faca pentru a-si cere iertare, a plans, a rugat, a implorat si chiar s-a oferit sa ii fie ajutor si indrumator...
Incepand cu acea zi, se spune ca DRAGOSTEA E OARBA SI NEBUNIA O INSOTESTE MEREU..." 

Via Julia Pavel "


sursa : https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1394494414107959&set=a.1385326745024726.1073741829.100006422410939&type=1

joi, 1 august 2013

TRAGEDIA OMULUI ( Az ember tragédiája ) partea I TABLOUL I • În cer

Adversar al politicii transilvane a guvernelor maghiare, Goga a fost, în același timp, un prieten adevărat al marilor scriitori ai literaturii maghiare clasice și moderne. A studiat încă din anii de liceu de la Sibiu și apoi ca student, la Universitatea din Budapesta, opera lui Petőfi și Imre Madách, si a fost prieten cu unii din cei mai de seamă scriitori maghiari ai timpului și a fost apropiat de Ady EndreMadách l-a atras pe Goga din tinerețe, primele încercări de traducere din Tragedia omului datând din anii de școală. După câteva tablouri și scene din Tragedie, publicate în Luceafărul în (1903) sau în Țara noastră (1909), apariția Tragediei omului în volum în traducerea lui Goga s-a produs în 1934, primită ca „o strălucită creație poetică având aceeași valoare ca și originalul“. A doua ediție românească (1940) a apărut revăzută de autor.
Tudor Vianu scria că Memento mori și Tragedia omului sunt „poeme ale omenirii văzute prin speranțele, înfrângerile și luptele popoarelor“. G. Călinescu a observat că traducerea lui Goga e făcută într-o românească ce se apropie de perfecțiunea și frumusețea limbii lui Eminescu: „E limba de și chiar stilul lui Eminescu potrivit vremii noastre și e tocmai interesant să se vadă un poet clasic care izbutește să fie plastic prin vorbe, pentru ureche, nu prin colorism“.
Mihály_Zichy_Adam_Eva

Merita sa cititi : 
O voi publica în 15 postări video nu am gasit din pacate numai in limba maghiara , păcat ca nu este transpus și în limba romana  : 



TABLOUL I • În cer



CORUL INGERILOR
Pământu-ntreg şi cerul fără margini
S-aducă laudă Domnului mărit,
Cel ce cu-o vorbă totul plăsmuit-a
Şi cu-o privire-i poate da sfârşit.
Puterea-i El, lumina întrupată,
Pe noi, drept umbre, raza-i ne-a născut.
Lui ne-nchinăm, că-n mila fără margini,
Măririi Lui, părtaşi El ne-a făcut.
E închegată vecinica idee,
Şi facerea şi-a plăsmuit hotar,
Azi orice suflet trăitor în Domnul
Prinos să ducă sfântului altar.
DOMNUL
Da, s-a sfârşit măreaţa-nfăptuire.
Se mişcă roata, meşterul adastă
Şi mii de ani în osie se-nvârte
Pân’ înădesc o spiţă sfărâmată.
Deci, v-arătaţi a lumii mele duhuri,
Vă-ncepeţi cursul fără de zăbavă.
Vreau să ascult cu inima senină
Cum larma voastră-mi curge la picioare…
(Spiritele protectoare ale stelelor se avântă pe dinaintea tronului, rostogolind globuri şi comete de diverse mărimi şi culori. Muzica lină a sferelor.)
CORUL ÎNGERILOR
Minunat glob de văpaie
S-a ivit plin de mărire
Şi-ntr-un cerc sfios de stele
El slujeşte fără ştire.
Tremurând ca un opaiţ
De departe-o stea luceşte,
Pe când lumea-i fără margini,
Mii de inimi ocroteşte.
Două globuri pleacă-n luptă,
Răsărind din depărtări,
Goana lor orânduieşte
Ale lumilor cărări.
Iată urlă unu-n drumu-i,
Tu-l priveşti de groază plin;
El la milioane-mparte.
Fericire şi senin.
Cât de blând s-aprinde-acolo
Astrul închinat iubirii,
Mână bună s-o păzească,
Mângâierea omenirii.
Iată lumi ce se vor naşte,
Iat-o altă lume moartă,
Celui îndrăzneţ mustrare,
Scut celui lovit de soartă.
Iată aducând pierzare
O cometă vine-acum,
Dar c-un semn stăpânul face
Din căderea ei un drum.
Vino, dulce înger tânăr,
Cu-al tău glob în multe feţe;
Din lumină şi-ntuneric
Sunt a hainei tale creţe.
Ocrotit mergi înainte,
De al cerurilor har,
Mari idei dura-vor luptă
Pe îngustul tău hotar.
Zâmbete şi lacrimi fi-vor,
Iarnă-vară pe pământ,
Rază-umbră arăta-vor
Voia Domnului preasfânt.
(Spiritele ocrotitoare ale stelelor se retrag.)
ARHANGHELUL GAVRIL
Tu ce-ai pus mărginire-n haos,
Ca să-l închegi în humă vie,
Măsură-n lumi fără repaos,
Din glasul tău măreţ învie,
Te preamărim: Ideie!
(Se prosternă.)
ARHANGHELUL MIHAIL
Tu ce de-a pururi schimbătorul
Cu neschimbatul împreuni,
Zidind şi vremi şi infinituri,
Popoare răsădind în lumi,
Noi te slăvim: Putere!
(Se prosternă.)
ARHANGHELUL RAFAIL
Tu care dărui fericirea,
Ştiinţă ferecând în lut,
Făcând înţelepciunii Tale
Părtaşă lumea ce-ai născut,
Osana: Bunătate!
(Se prosternă.)
DOMNUL
Şi tu zâmbeşti, tăcând cu îndârjire,
Ţi-e scumpă lauda şi o păstrezi, Lucífer,
Ori plăsmuirea, munca mea nu-ţi place?
LUCIFER
Să-mi placă mie? Câteva materii,
Cu alte forme, alte însuşiri,
Cu noima lor de tine nevisată,
Sau dacă da, tu fără de puterea
Schimbării lor, acestea vrei să-mi placă?
Materii seci în globuri plămădite,
Ce-acum s-atrag, s-alungă-n calea lor,
Şi-n câţiva viermi deşteapt-o conştiinţă,
Pân’totul plin, răcit, pieri-va iarăşi,
Lăsând în urmă drojdii fără vlagă?…
Şi omul doar simţindu-ţi şiretlicul
În colţul lui va plămădi la fel.
Tu-n uriaşa ta bucătărie
L-ai pus pe el; nepăsător şi-n tihnă
Îl urmăreşti în searbăda lui trudă,
Cum năucit el Dumnezeu se crede.
Şi-apoi când el, ce-ai pus la foc tu, strică,
Atunci te-a prins mânia ta târzie
Şi-l pedepseşti pe bietul ucenic…
La ce ţi-e doar întreagă plăsmuirea?
Spre slava ta ai scris o poezie,
Ai prins-o-ntr-o maşină hârbuită
Şi nu ştiu cum, dar nu ţi-e greu s-asculţi
De mii de ani cum scârţie flaşneta
Acelaşi cântec fără de-nţeles…
Moşnege! văd că te-a robit un joc
Ce-ar încălzi un creier de copil.
Un joc de râs: scânteia-năbuşită,
Stinsă-n noroi, văpaie n-o să fie,
Ursită, libertate, s-alung-una pe alta,
Dar nu-i aci ţărmuitoarea minte!
DOMNUL
Nu vreau cuvânt, ci mută închinare!
LUCIFER
Aşa mi-e firea, alta ce să-ţi dau?
(Arătând spre îngeri.)
Te laudă o ceată de neghiobi
Ş-aşa-i cu cale, ei să te slăvească;
Tu i-ai născut ca raza, umbra moartă,
Dar eu trăiesc de vecii-vecilor!
DOMNUL
Nemernice! Materia ţi-e mamă, -
Unde ţi-a fost puterea mai-nainte?
LUCIFER
Şi eu pot doar la fel să te întreb!
DOMNUL
În mintea mea din vremi făr-de-nceput
Trăieşte chipul celor întrupate.
LUCIFER
Şi n-ai simţit că făurirea minţii
De-un haos ţi-e puternic priponită,
Ce-i stăvilar oricărei firi pe lume?
Eu, Lucifer, sunt stavila eternă;
Eu întruparea veşnicei tăgade!
Tu m-ai învins, căci soarta mi-e de-aşa,
Ca-n lupta mea să cad întotdeauna,
Dar întărit din nou să mă renasc.
Materia îmi primeneşte forţa,
Cu viaţa ta e moartea mea alături,
Cu fericirea deznădejde-amară!
E umbra mea cu raza ta vecină,
Credinţa ta o sap cu îndoială,
Oriunde eşti, mă vezi, îţi calc în urmă,
Eu, ce te ştiu, eu ţie să mă-nchin?
DOMNUL
Piei, duh potrivnic, du-mi-te din cale!
Nu te zdrobesc, dar dezlegat te las
De înrudirea spiritelor sfânte!
Jos în noroi, pierdut şi huiduit,
Străin să fii ş-amarnic să te zbaţi,
Muncit pe veci de nesfârşitul gând
Că în zadar faci lanţul tău să sune,
Ţi-e mică truda: Domnul e puternic!
LUCIFER
A, nu aşa! Vrei să mă-mpingi în praf?
Acum îţi par netrebnică unealtă.
E în zadar! Legat ne fuse traiul:
Eu parte cer!
DOMNUL (Ironic.)
Deci, fie voia ta!
Vezi pe pământ doi pomi cu roadă vie,
Ce-n mijloc chiar îşi mlădie tulpina,
I-am blestemat, ai tăi fie de-acum!
LUCIFER
Zgârcite-ţi sunt azi mâinile, Stăpâne,
Dar locul tău, ce-ai măsurat cu cotul,
Va fi pe veci lăcaş tăgăduirii,
Ce lumea ta va răsturna odată!
(Pleacă.)

CORUL ÎNGERILOR
Duh blestemat! Te-alungă cel de sus!
Osana! Domnul lege ne-a adus!

sâmbătă, 2 februarie 2013

CINE SUNT, CUM GANDESC si, MAI ALES, CE FAC !



Sunt un...OM !

Un om, normal, uimit de MIRACOLUL VIETII  si de MINUNILE pe care aceasta ni le ofera cu atata generozitate...

Un om, normal, care crede in Dumnezeu si in iubirea ACESTUIA fata de oameni...

Un om, normal, cu vise, sperante si idealuri...care STIE ce vrea de la viata...

Un om, normal, indragostit de natura (munte, mare), de sport (tennis de camp, ski, fotbal) si de animale.

Un om, normal, indragostit de arta, cultura, literatura, teatru, filosofie, psihologie, poezie, literatura, in general de FRUMOSUL SPIRITUAL, singurul care ne poate largi orizontul de cunoastere si ne poate ajuta sa percepem, CORECT, realitatile ce ne inconjoara...

Un om, normal, insetat de NOU si de tot ce imi poate imbogatii orizontul de cunoastere...

Un om, normal, care isi doreste sa impartaseasca si altora din jurul sau, din frumusetile sale morale, etice, spirituale si sufletesti (atatea cate exista, multe sau putine)...

Un om, normal, care isi iubeste profesia...

Un om, normal,  care ARE un sistem de valori etice, morale si spirituale (din aceasta perspectiva doresc sa multumesc, din tot sufletul, DIN NOU, parintilor mei dar si ...prietenilor mei) ...

Un om,  normal, care NU ACCEPTA, SI NU VA ACCEPTA NICIODATA (!!) nedreptatea, minciuna, dezinformarea, manipularea, diversiunea NICI din partea unora dintre "oameni", NICI din partea televiziunilor de genul Antena 3 sau RTV, si NICI  din partea USL-ului sau altor partide politice...

Un om,  normal, care SUSTINE ADEVARUL, DREPTATEA, DEMOCRATIA, STATUL DE DREPT SI INDEPENDENTA JUSTITIEI, acestea reprezentand "pilonii" fundamentali atat ai unei societati CIVILIZATE si NORMALE cat si ai unui nivel decent de trai al populatiei...

Un om, NORMAL, care SUSTINE FERM ORIENTAREA PRO-UNIUNEA EUROPEANA SI PRO-NATO A TARII NOASTRE, CA SINGURA GARANTIE A ELIMINARII TOTALE A RISCULUI REINTOARCERII ROMANIEI IN "EPOCA" DE TRISTA AMINTIRE A COMUNISMULUI...

Un om, normal, la fel ca toti prietenii mei din viata reala si din cea virtuala (inclusiv de pe Vocea Romaniei Libere si de pe Facebook) ...

UN OM, NORMAL...LA FEL CA VOI TOTI, DRAGI PRIETENI  !


Sper ca cele scrise de mine mai sus v-au adus bucurie in suflet, iar altele v-au re-adus, in prim plan, problemele GRAVE cu care se confrunta tara noastra si toti romanii, datorita dictaturii neo-comuniste, talibane si totalitare a USL-ului.

Pe cei ce se regasesc in ceea ce am scris eu in aceasta postare ii salut din toata inima si le multumesc SINCER ca sunt si vor ramane prietenii mei.

Pe cei ce NU se regasesc (inca !) in ceea ce am scris, ii rog sa reflecteze, macar pentru cateva minute, si apoi sa se intrebe daca nu cumva, este nevoie de o schimbare RADICALA in viata lor, in modul lor de a gandi, in modul lor de a percepe realitatile politice, economice si sociale din Romania , realitati care DIRECT sau INDIRECT, afecteaza , pozitiv si/sau negativ destinul fiecaruia dintre noi. Cine stie... Poate ca, DUPA acele cateva minute de reflectie, veti avea MAGICA REVELATIE  ca...MINUNEA PE CARE O ASTEPTATI IN VIATA VOASTRA, A DEVENIT , SAU...POATE DEVENI, IN CURAND ...REALITATE !!

VA IMBRATISEZ, DIN TOT SUFLETUL, DRAGII MEI PRIETENI !!!


              ASTEPTAND SA SE INTAMPLE CEVA...MAGIC !

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More