Analiza economei României din perioada comunistă.by Moise Guran

O ediţie specială a emisiunii Biziday, difuzată pe 20 decembrie 2014 la TVR1, în care Moise Guran analizează economia României din perioada comunistă.

Fără prea multe cuvinte doar urmăriți videoclipul :

Ei ce spuneți ... vă mai place comunismul ?

Read More

Romania pe urmele Greciei ...la un pas de insolventa : Datoria publică a României a crescut la peste 44% din PIB

Curtea de Conturi trage semnalul de alarmă: Datoria publică a României a crescut la peste 44% din PIB

Atunci cand s-au imprumutat bani pentru stabilizare macroeconomica " lumea " a sarit ca arsa si cu ajutorul lui aRafat " au dat jos un guvern ...acum nu mai e mult si calcam pe urmele Greciei si intram in insolventa ...dar toata " lumea " e fericita ca a primit inca 40 de lei asistenta ...ei da aRafat e protejat de propri banditi cu ,,, care fura miliarde

 " Datoria publică a României a ajuns la 44,1% din Produsul Intern Brut (PIB), până la valoarea de 65,94 miliarde de euro, la 31 decembrie 2014, faţă de nivelul de 54,38 miliarde de euro, înregistrat la finele lui 2012, reiese dintr-un Raport al Curţii de Conturi, publicat vineri.

Raportul se referă la evaluarea managementului datoriei publice în perioada 2012-2014 la Ministerul Finanţelor Publice. Tendinţă de creştere continuă. Peste 3.300 de euro pe cap de locuitor „Datoria publică a României, în perioada analizată, a manifestat o tendinţă de creştere continuă, la 31.12.2014 ajungând la o valoare de 295.578,7 milioane de lei (65.946,5 milioane de euro), faţă de nivelul înregistrat la 31.12.2012, respectiv de 240.842,5 milioane de lei (54.382,2 milioane de euro)“, se notează în documentul citat de Agerpres. Conform sursei citate, în perioada auditată, datoria publică în euro pe cap de locuitor a înregistrat o creştere semnificativă, de 608,3 euro/locuitor. Astfel, la finele anului trecut, aceasta era de 3.313,9 euro/locuitor pe 31 decembrie 2014, comparativ cu 2.705,6 euro/locuitor la data similară din 2012. Creşte riscul de insolvabilitate „Având în vedere raportul dintre datoria publică şi PIB, s-a observat majorarea volumului datoriei publice, de la o mărime relativă de 40,4% din PIB, în anul 2012, la 41,9% în anul 2013, pentru ca în anul 2014 să ajungă la 44,1%, cu o deteriorare de 3,7 puncte procentuale. În aceeaşi perioadă, creşterea datoriei publice a depăşit nevoia de finanţare a deficitului.

Cu toate că raportul dintre datoria publică guvernamentală şi produsul intern brut se situează cu mult sub pragul de alertă de 60% (prevăzut în tratatul de la Maastricht - Tratatul Uniunii Europene publicat în Jurnalul Oficial C191 din 29 iulie 1992), apreciem că, în condiţiile menţinerii unui ritm de creştere al datoriei publice guvernamentale care devansează ritmul de creştere al economiei, riscul de insolvabilitate va creşte“, atenţionează Curtea de Conturi. Cerc vicios datorie - consolidare bancară În perioada 2012-2014, datoria publică guvernamentală internă a fost deţinută integral de sectorul bancar privat, iar realizatorii raportului consideră că se creează, astfel, 'un cerc vicios între datoria publică şi consolidarea bancară'. „Apreciem că, în calitatea lor de depozitari ai resurselor financiare ale populaţiei şi ale societăţilor comerciale, băncile deţin o poziţie privilegiată pe piaţă. Întrucât acestea trebuie să-şi valorifice resursele, prin plasarea lor în titluri de stat, MFP a asigurat sectorului bancar privat un venit sigur şi plasamente în active fără risc. Pentru perioada 2012-2014 se observă faptul că în totalul datoriei publice guvernamentale interne, datoria publică guvernamentală internă contractată prin împrumuturi din contul general al trezoreriei statului a crescut de la 13,1%, în anul 2012, la 16,9% în anul 2014“, se precizează în Raport. Pe ce s-au dus banii împrumutaţi În structura pe destinaţii a datoriei publice interne, cea mai mare pondere a fost deţinută de datoria contractată pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice, finanţarea de proiecte având o pondere nesemnificativă, de 0,1% din total datorie publică guvernamentală internă. „Politica de contractare a împrumuturilor de stat trebuie să fie orientată către efectuarea de cheltuieli productive, şi anume realizarea de investiţii în resurse umane, în infrastructură, în cercetare, investiţii în tehnologie şi tehnică avansată şi alte activităţi benefice pe termen lung, care pot să asigure în viitor atât rambursarea obligaţiunilor emise şi plata dobânzilor aferente, cât şi dezvoltarea economiei în ansamblu“, subliniază Raportul Curţii de Conturi. În cadrul Ministerului Finanţelor Publice, atribuţiile specifice cu privire la administrarea şi gestionarea datoriei publice se realizează prin Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică (DGTDP) şi prin Direcţia Generală Relaţii Financiare Internaţionale (DGRFI). Printre ţările UE, încă stăm bine Potrivit Eurostat, la sfârşitul anului 2013, un număr de 16 state membre ale Uniunii Europene depăşeau valoarea de referinţă privind datoria publică de 60% din PIB stabilită prin Tratatul de la Maastricht, nivelul mediu de îndatorare fiind de 85,4% în PIB la nivelul UE şi de 90,9% în PIB, în zona Euro. În clasamentul ţărilor cel mai puţin îndatorate din punct de vedere al raportului datoriei publice în PIB, România se afla, la sfârşitul anului 2013, pe poziţia a patra, cu 37,9%, după Estonia (10,1%), Bulgaria (18,3%) şi Luxemburg (23,6%). La polul opus se situa Grecia, cu 174,9%, urmată de Portugalia (128%), Italia (127,9%) şi Irlanda (123.3%). Pentru analiza care a vizat anul 2014, au fost luate în considerare datele disponibile pentru trimestrul al II-lea. Potrivit acestora, România se situează printre statele membre ale Uniunii Europene cel mai puţin îndatorate, în timp ce nivelul mediu de îndatorare la nivelul UE a ajuns la 87% în PIB şi la 92,7% în PIB în zona Euro, fiind de aşteptat ca această tendinţă să se păstreze şi pentru sfârşitul acestui an. " 

Sursa :  adev.ro/not96c

Read More

Un nou abuz ...cetateni ridicati din strada in plina zi de catre jandarmi fara nici un motiv

Abuz fara precedent ...Pe zi ce trece in Romania se instaureaza DICTATURA ...Oameni ridicati din strada de catre " armata de jandarmi " bine platita a lui pOnta si tovarasi lui bosevici !!!

iohannis inca dormi vazand asta ?

Abuz jandarmiRidica de pe strada foarte multe persoane fara MOTIVSHARE SA VADA SI PRIETENI TAI, RUDELE, AMICI in ce tara TRAIM SHAREImagini de Vlad Petri
Posted by Razvan Centru on 26 Aprilie 2015

Read More

Se intampla in Romania ...fara cuvinte...

Se intampla in Romania ...fara cuvinte...

ASTAZI ORA 6:10
fara cuvinte.....
Posted by Lucian Botez on 19 Aprilie 2013

Read More

România mîrlanilor bine ancoraţi.

Decît să fiu mîrlan, mai bine pierd!

Greu de înţeles această afirmaţie dintre tururi a preşedintelui ales, atît de cei care l-au votat( politica se face altfel la Bucureşti decît la Sibiu, îl mănîncă de viu miticii, etc) cît şi de cei care priveau mîndri că sînt români spre posibil cel mai tînăr preşedinte al României( ce bine şefu`, îl baţi la pas, e praf neamţu`, defilăm seara, etc).
Între cele două tururi de scrutin am vorbit cu un sibian, unul născut şi crescut acolo, în judeţul Sibiu. Era printre puţinii din acel sat de lîngă Mediaş care vota cu Ponta. Pregătiseră la organizaţia social-democrată din comună şampania si artificiile. Au băut-o seara, după rezultate, dar fără focul de artificii. Este un om care ştie germană, care merge des în Germania cu treabă. Îi place neamţul. Însă îl vroia pe Ponta pentru că dintotdeauna a lucrat la stat. Şi a făcut acele mici combinaţii care i-au permis acum, la bătrîneţe, să o ducă bine.

Ca el, sînt probabil mulţi. La o scară mai mare, îi regăsim în clasa politică sau în presă. Sînt oamenii obişnuiţi cu “merge şi-aşa“, mici combinatori, supravieţuitori care va să zică şi înainte de `89 şi după. Sînt cei cărora le-a mers uşor în viaţă, care au ştiut să se lipească de mai-marii zilei şi care au mirosit oportunităţile.

Mîrlania, ca sentiment al fiinţei româneşti, nu e nouă şi nu va dispărea. E mult mai uşor să te stropşeşti la adversarul politic, să îi dai la gioale invitatului din platou decît să construieşti un discurs civilizat, să argumentezi opiniile şi într-un final să ieşi cu faţa curată dintr-un schimb de idei. Mîrlănia ca mijloc de căpătuială a celor care ocupă spaţiul public e mai la îndemînă pentru că nu cere un efort de gîndire. E suficient naturelul simţitor. Şi oarecare tupeu.

Ne-am tot plîns că avem o clasă politică mediocră şi o presă pe măsura ei, dar uităm că pînă la urmă publicul elector, respectiv privitor, decide cine ocupă Parlamentul şi cine face rating. A venit însă momentul 16 noiembrie cînd mîrlanii bine ancoraţi şi-au dat ochii peste cap şi s-au uitat unii la alţii, parte parcă dintr-un film cu proşti. La PSD nu înţelegeau ce i-a lovit iar prin televiziunile de casă ale social-democraţilor încă sperau că e un vis urît. Să vină cei care au părăsit ţara să decida soarta, un pîrdalnic de internet să impună noua agendă publică? Cum rămîne cu marea lansare de pe Arena Naţională, cu pomenile electorale, cu linguşelile fără sfîrşit din presă? Parca e prea de tot. N-au înţeles de fapt că populismul şi minciuna li se pot întoarce împotrivă, că nu poţi prosti pe vecie pe toată lumea.

Decît să fiu mîrlan, mai bine pierd! Că a fost inspiraţie de moment sau tactică a echipei de comunicare, nu mai contează. Tot ce e important acum este ca această decizie să devină o realitate asumată a unor grupuri mari din societatea românească. Acolo unde fiecare îşi face treaba bine, acolo mîrlănia nu face purici mulţi.

Presiunea care se pune acum pe politicieni este mare. Însă cu timpul, dacă acest capital cîştigat nu este şi fructificat, se poate pierde. Mîrlanii îşi revin, hopa-mitică e a doua lor natură. Pot foarte uşor să se adapteze, pot juca foarte bine rolul lupului care îşi schimba blana. Doar blana. (autor : Dragos Ghițulete)

Read More

Organizația Națiunilor Unite.

Organizația Națiunilor Unite (ONU) este o organizație internațională care a fost fondată la 24 octombrie 1945 și are astăzi 193 de membri.

Membrii fondatori: Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Belgia, Belarus, Bolivia, Brazilia, Cehoslovacia, Chile, Taiwan, Danemarca, Ecuador, Egipt, El Salvador, Etiopia, Filipine, Franța, Grecia, Guatemala, Haiti, Honduras, India, Irak, Iran, Iugoslavia, Canada, Columbia, Costa Rica, Cuba, Liban, Liberia, Luxemburg, Regatul Unit, Mexic, Nicaragua, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Panama, Paraguay, Peru, Polonia, Republica Dominicană, Siria, SUA, Turcia, Ucraina, Uniunea Sovietică, Uruguay, Venezuela.

Obiective : 
- Menținerea păcii și securității
- Drepturile omului
- Dezvoltarea economică și asistența umanitară
- Obiectivele de dezvoltare ale mileniului
    -  Reducerea sărăciei severe
    -  Realizarea accesului universal la educația primară
    -  Promovarea egalității între sexe și afirmarea femeilor
    -  Reducerea mortalității infantile
    -  Îmbunătățirea sănătății materne
    -  Combaterea HIV/SIDA, malariei și a altor boli
    -  Asigurarea sustenabilității mediului
    -  Crearea de parteneriate globale pentru dezvoltare

Organizația Națiunilor Unite este formată din următoarele entități:

 1. Adunarea Generală a Națiunilor Unite

Adunarea Generală este principala adunare deliberativă a Națiunilor Unite. Compusă din toate statele membre a Națiunilor Unite, adunarea se întâlnește în sesiuni regulate în fiecare an, dar se pot efectua și adunări de urgență. Adunarea este condusă de un președinte, ales dintre statele membre printr-o bază regională rotativă, și de 21 de vicepreședinți.

2. Consiliul de Securitate

Consiliul de Securitate este însărcinat cu menținerea păcii și securității în state. În timp ce alte organe ale Națiunilor Unite pot face doar „recomandări” statelor membre, Consiliul de Securitate are puterea să ia decizii obligatorii pe care statele membre au înțeles să le accepte, sub termenii Articolului Cartei 25. Deciziile Consiliului sunt cunoscute ca rezoluțiile Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.

3. Secretariatul

Secretariatul ONU este condus de către Secretarul General, asistat de o echipă internațională de funcționari civili din întreaga lume. Acesta asigură studii, informații și facilități necesare entităților Națiunilor Unite pentru ședințele lor. De asemenea, preia și efectuează sarcini de la Consiliul de Securitate, Adunarea Generală, Consiliul Economic și Social, și de la alte entități ONU.
Sediul central al organizației este la New York.

4. Curtea Internațională de Justiție.

Curtea Internațională de Justiție (CIJ) se află în Haga, Olanda. Aceasta este principalul organ judiciar al ONU. Stabilită în 1945 de Carta ONU, Curtea a fost pusă în funcțiune în 1946, ca succesorul Permanentei Curți Internaționale de Justiție. CIJ este compusă din 15 judecători care dețin funcția pentru 9 ani și sunt numiți de Adunarea Generală; fiecare judecător în funcție trebuie să fie de naționalitate diferită.


5. Consiliul Economic și Social.

Consiliul Economic și Social (ECOSOC) asistă Adunarea Generală în promovarea cooperării și dezvoltării economice și sociale globale. ECOSOC are 54 de membri, care sunt aleși de Adunarea Generală timp de trei ani. Președintele este ales pentru un an din puterile mici sau medii reprezentate de ECOSOC. Consiliul are o ședință anuală în iulie, ținută în New York sau Geneva. Văzut separat față de entitățile pe care le coordonează, funcțiile ECOSOC includ strângerea de informații, sfătuirea statelor membre și propunerea de recomandări.Avându-și mandatul extins de coordonare a mai multor agenții, ECOSOC a fost uneori criticat ca fiind nenecesar sau instabil.

6. Agenții specializate
Carta Organizației Națiunilor Unite stipulează că fiecare organ primar a ONU poate stabili variate agenții specializate pentru a-și îndeplini datoriile. Unele dintre cele mai bine cunoscute agenții sunt Agenția Internațională pentru Energie Atomică, Organizația pentru Alimentație și Agricultură, UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură), Banca Mondială, și Organizația Mondială a Sănătății (OMS). ONU efectuează majoritatea acțiunilor umanitare prin aceste agenții. Exemplele includ programe de vaccinare mondiale (prin OMS), ocolirea foametei și malnutriției (prin PAM), și protecția oamenilor vulnerabili sau strămutați (prin Marele Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați - MCNUR).

Națiunile Unite declară în fiecare an o tematică. În general tematicile sunt stabilite de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, dar unele agenții specializate își aleg singure tematica. Spre exemplu, anul 2005 a fost Anul sportului și al educației, anul 2006 a fost declarat Anul secetei, anul 2009 a fost Anul reconcilierii, iar anul 2010 a fost Anul biodiversității.

Organizația Națiunilor Unite utilizează 6 limbi oficiale: araba, chineza, engleza, franceza, rusa și spaniola.
Aproape toate reuniunile oficiale sunt traduse simultan în aceste limbi. Aproape toate documentele pe suport hârtie sau „online” sunt traduse în aceste șase limbi. În funcție de anumite circumstanțe, unele conferințe și documente de lucru sunt traduse numai în engleză, franceză sau spaniolă.

Organizația Națiunilor Unite  este finanțată prin contribuții evaluate și voluntare de la statele membre. 
Adunarea Generală acceptă bugetul regulat și determină evaluarea fiecărui membru. Aceasta este bazată în mod principal pe capacitatea de plătire a statului, măsurată prin venitul național brut (VNB), cu ajustări pentru datoriile externe și pentru veniturile pe cap de locuitor scăzute. Bugetul pentru doi ani în 2012-2013 a fost de 5.512.000.000 dolari americani.

La 14 decembrie 1955, Adunarea Generală a decis, prin rezoluția nr. 995 (X), primirea României în ONU, alături de alte 15 state.
În prezent, România ocupă locul 70 din 113 state membre contribuitoare cu trupe și poliție la operațiunile Națiunilor Unite de menținere a păcii . Reprezentanții României (în total 69) se află în următoarele misiuni:

    Misiunea ONU de Stabilizare în Republica Democrată Congo (MONUSCO)
    Misiunea de Administrație Interimară a Organizației Națiunilor Unite în Kosovo (UNMIK)
    Misiunea ONU din Coasta de Fildeș (ONUCI)
    Misiunea ONU din Haiti (MINUSTAH)
    Misiunea ONU din Liberia (UNMIL)
    Misiunea ONU din Sudanul de Sud (UNMIS)
    Misiunea ONU din Timorul de Est (UNMIT)

În plus, SPP participă cu ofițeri de pază si protecție imediată sub conducerea Departamentului de Siguranță și Protecție (DSS) în misiunile pentru menținerea păcii din Afganistan, Sudan/Khartoum și Sudan/Darfur. În mai 2011, România a fost aleasă pentru a doua oară, membru al Consiliului Drepturilor Omului (CDO), pentru mandatul iunie 2011- decembrie 2014.

La Timișoara există un centru de tranzit pentru refugiați cu 200 de locuri, finanțat și coordonat în mare parte de Națiunile Unite. În munca sa de sprijinire a refugiaților, România este susținută de țări precum Olanda, Suedia și SUA. Din noiembrie 2008 pînă în 2011, Centrul de Tranzit în Regim de Urgență din Timișoara a găzduit temporar 638 de refugiați. Aceștia sunt de origine eritreeană, sudaneză, palestiniană, etiopiană, srilankeză, irakiană si nigeriană.

Read More

Revoluția Ungară din 1956.

Revoluția Ungară din 1956 împotriva dictaturii bolșevice și a ocupației sovietice  a început în ziua de 23 octombrie. Sătui de conducerea lui Mátyás Rákosi, studenții au declanșat o demonstrație pașnică, care s-a transformat în revoluție violentă, sfârșită printr-un masacru comis de trupele sovietice în 10 - 11 noiembrie 1956. La 23 octombrie 1956, sute de mii de unguri au cerut demisia guvernului bolșevic opresiv, fiind suținuți, chiar în aceași zi, de majoritatea populației. În 1956 drapelul maghiar cu emblema comunistă a fost dat jos, iar spre seara zilei de 23 octombrie 1956, studenții de la Universitatea Tehnică au demonstrat pe bulevardul Bem, afișându-și solidaritatea cu manifestanții pro-Gomułka din Polonia. Foarte repede, studenții au reuțit să-i coopteze și pe alții, cu intenția schimbării demonstrației în protest. Mulți soldați maghiari s-au alăturat protestatarilor, scoțându-și steaua sovietică de pe șapcă și aruncând-o la gunoi. Fără a avea vreun lider, cca 100.000 de demonstranți au traversat Dunărea spre clădirea Parlamentului, manifestând pașnic. Situația s-a schimbat, însă, dramatic în momentul când trupele securității maghiare, numită (ÁVH), au deschis focul și au omorât sute de oameni.

În 23 octombrie 1956 Uniunea Sovietică a executat o intervenție militară în Ungaria. Această intervenție fusese plănuită încă din aprilie (atunci când conducerea sovietică a aflat că Rákosi a plănuit eliminarea unui mare număr de intelectuali maghiari, iar Gerő a pierdut controlul asupra țării, situația internă putând deveni explozivă). Trupele sovietice erau staționate de mai multă vreme, în așteptare, pe teritoriul României.

Intervenția sovietică a avut loc pe data 23 octombrie 1956, chiar în aceeași zi când, la Budapesta, avea loc un mare miting studențesc - desfășurat la Universitatea Tehnică. Timp de 5 zile s-au dus lupte dure între studenții unguri și forțele AVH (poliția secretă maghiară), ajutate de trupele sovietice (sub pretextul de a apăra țara de invazia NATO). În această etapă, trupele sovietice au luptat numai în Budapesta, neintervenind în restul țării. Comandanții sovietici negociau cu revoluționarii în cazurile schimburilor de focuri locale. Ungaria, la acea vreme, era condusă de un guvern prezidat de Imre Nagy, un executiv care nu va obține credibilitatea în fața populației decât în momentul în care va negocia statutul trupelor sovietice de pe teritoriul ungar. La 30 octombrie 1956, sovieticii mimează intenția de negociere, iar la 3 noiembrie își schimbă radical poziția, procedând la ocuparea prin forță militară a Budapestei. Imre Nagy este înlocuit și va fi pus în fruntea guvernului János Kádár. Insurecția se soldează cu mii de morți (2500 - 3000), 13.000 de răniți, cu deportarea a 16.000 de persoane și exilarea a peste 100.000.

     Mișcările studențești din Timișoara din 1956.

Mişcările studenţeşti anticomuniste din Timişoara s-au declanşat şi s-au desfăşurat în timpul şi în contextul creat de Revoluţia anticomunistă din Ungaria.
În  Timişoara, tinerii care au ieşit în stradă au fost încercuiţi la Catedrala Mitropolitană de forţele de ordine. Ei au fost bătuţi cu pumnii şi picioarele, cu bastoanele şi paturile armelor şi au fost avertizaţi cu focuri de armă, după care cu toţii au fost urcaţi în camioane.
Un număr mare de studenţi s-au baricadat în propriile cămine. Gloanţele au început să şuiere şi pe lângă geamurile lor, fapt ce i-a făcut şi mai îndărătnici. A fost nevoie de intervenţii în forţă pentru a-i captura. Facultăţile au început a fi păzite de blindate şi militari.
Timişoara este învinsă.
Până pe 4 noiembrie jumătate din numărul total al studenţilor timişoreni au fost arestaţi şi duşi la o tabăra militară din Becicherecul Mic, ca peste 800 să fie în continuare reţinuţi pentru anchete ulterioare. Cei care erau eliberaţi au fost obligaţi să semneze declaraţii prin care se dezavuau de mişcarea de protest pentru a li se permite să continue facultatea. Mulţi nu au vrut să le iscălească aşa că au fost torturaţi şi bătuţi până când au fost convinşi.

Principalii organizatori ai protestelor din Timisoara au fost judecati separat si au primit ani grei de închisoare.

                                                     Mișcările studențești din București din 1956.

Desfășurarea evenimentelor din Ungaria a fost urmărită cu atenție și de studenții din București. La început se schimbă informațiile pe care diferiți studenți le-au obținut de la radio sau din alte surse și se încep discuții în diferite universități, în cadrul cărora se ridică problema oportunității trecerii la acțiuni similare cu cele din Ungaria. Conștienți că orice cadru organizatoric riscă să atragă atenția și reacția organelor de securitate, studenții nu au format comitete care puteau fi considerate de către autorități organizații clandestine; în schimb, apar grupuri de acțiune locală, la nivel de facultăți.
În octombrie 1956, atitudinea studenților față de evenimentele din Ungaria nu a fost omogenă. Grupurile cele mai active au fost cele din facultățile de Științe Juridice, Filologie, Teatru, Medicină, Arhitectură, Politehnică, Filozofie precum și de la Institutul Medico-Militar. A fost mult mai rezervată reacția studenților de la majoritatea instituțiilor de învățământ tehnic (Petrol și Gaze, Agronomie), de la facultățile de Matematică, Geografie și Istorie din cadrul Universității București și de la Institutul de Științe Economice.

Mișcările anticomuniste studențești au fost brutal reprimate de autoritățile regimului comunist iar numeroși studenți protestatari au fost arestați sau excluși din facultăți. Mulți dintre ei și-au văzut cariera distrusă sau, numai după o lungă perioadă de timp, au reușit să găsească alte modalități de a se realiza. Cu toate că nu au reușit să determine o schimbare de regim, mișcările studențești din 1956 au arătat că inclusiv în România exista un puternic curent împotriva comunismului și un tineret dispus să facă sacrificii pentru exprimarea punctului său de vedere.
Organele de partid au trecut însă imediat la măsuri de represiune, pentru a preveni alte acțiuni potențiale similare în viitor. Cea mai mare parte a arestărilor a avut loc în noiembrie-decembrie 1956, însă arestările au continuat și în tot cursul anului 1957. O parte dintre cei arestați sunt condamnați la închisoare pe termene între 1 și 6 ani.

Read More

Preşedintele SUA, Barack Obama, a propus României să găzduiască un Centru de antrenament şi exerciţii navale la Marea Neagră, a anunţat preşedintele Băsescu, după finalul summitului NATO din Ţara Galilor. Centrul ar urma să funcţioneze în regim permanent, pentru instruirea flotelor din România şi Bulgaria.

Preşedintele SUA, Barack Obama, a propus României să găzduiască un Centru de antrenament şi exerciţii navale la Marea Neagră, a anunţat preşedintele Băsescu, după finalul summitului NATO din Ţara Galilor. Centrul ar urma să funcţioneze în regim permanent, pentru instruirea flotelor din România şi Bulgaria. 

"Acest centru va fi tot timpul alimentat cu nave din flota militară a Statelor Unite", a punctat Băsescu.

Constituirea Centrului este o consecinţă a faptului că Marea Neagră a fost recunoscută în documentele summitului NATO ca având o importanță deosebită pentru securitatea euro-atlantică. "Este cea mai cuprinzătoare afirmație legată de Marea Neagră", a precizat președintele Traian Băsescu.

Practic, după ce acest Centru va deveni operaţional, în porturile române şi bulgare de la Marea Neagră vor staţiona permanent nave ale flotei americane sau ale statelor NATO.

"Pe teritoriul României sunt dislocaţi circa 1.400 de militari americani, din care 600 sunt pușcași marini, militari de elită. Aceste efective vor crește, vor fi flexibile, se vor adapta la situația de zi cu zi, dar important este că există un plan, că se știe de unde vin aceste trupe, că pot fi dislocate imediat și sunt gata echipate pentru orice tip de acțiune", a explicat Băsescu. 

"Vom avea o structură de comandament NATO. În documentele care nu sunt destinate publicității, România figurează ca fiind stat care va oferi facilități pentru un comandament NATO de dimensiuni acceptabile, dar noi știm că unul dintre comandamente va fi pe teritoriul României. Prin adoptarea Planului de acțiune s-a decis prezența NATO pe teritoriul statelor de la frontiera de est a NATO, inclusiv pe teritoriul României", a mai subliniat Băsescu. 

Read More

De ziua drapelului

Azi de ziua drapelului in 2014 cu psd si un parlament penal la conducere acesta este drapelul adecvat pentru Romania  … cu acestia la putere :

                

                        DEMOCRAŢIA ÎN ROMÂNIA A MURIT  !

Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.

Scurtă istorie a Zilei Drapelului Național

• În 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii"
• Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
• O informație o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat și stabilit în Muntenia în 1830, profesor și director al „Colegiului Sf. Sava” din București 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva(zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
• Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa
• În timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a vut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.
• Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.
• Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz pina in 1862, a avut fîșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fîșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
• Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul - roșu, galben și albastru - să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia.

In 1989 ei au murit , in 2014 ei politicienii isi bat joc de moartea lor : 

Read More

Atenție bani falși în Romania

"

De parca nu aveau destule probleme, acum romanii nu se mai pot bucura nici de banii, multi sau putini, pe care ii primesc. Cel putin nu înainte de a-i verifica minuțios, pentru a nu cădea victime rețelei de falsificatori care a băgat frica intre taximetriști și vânzătoare.

Falsurile de 200 de lei sunt plasate pe Litoral

Si asta pentru ca, în ultima vreme, a explodat pur și simplu numărul plângerilor penale cu privire la apariția bancnotelor false, cele mai multe dintre acestea fiind cele de 100 de lei, în București, și cele de 200 de lei, in Constanta și în stațiunile de pe Litoral.

Bancnote false de 100 de lei au apărut in Capitala

Din informațiile intrate în posesia noastră, primele cazuri au apărut in urma cu aproximativ doua luni, când mai multi taximetriști care lucrau de noapte s-au trezit, la ieșirea din cursa, ca au fost „tepuiti” de clienții care le-au dat bancnote de 100 de lei pentru achitarea unor curse suspect de scurte. Si, cu toate ca victimele nu doar ca și-au anunțat colegii sa se ferească de clienții grăbiți și sa verifice atent banii primiți, ba chiar au si depus plângeri penale, făptuitorii nu au fost încă prinși de oamenii legii.

Deghizați în turiști

Fenomenul a căpătat amploare. Astfel ca, odată cu deschiderea sezonului estival, și în localitățile de pe Litoral s-au înmulțit îngrijorător numărul cazurilor asemănătoare. Tot ce diferă este modul de operare, plasatorii de bani falși fraierind pe turiștii grăbiți și folosind, spre deosebire de Capitala, bancnote de 200 de  lei. Astfel, tot mai multi comercianți își dau unii altora seriile banilor cu care au fost înșelați, pentru a se putea feri pana la retinerea falsificatorilor. Ceea ce, ținând cont de numărul mare de membri ai rețelei implicați în plasare, este de-a dreptul inevitabil.

"

sursa : 

http://www.ghidularadean.ro/stire/4597/romania_sa_umplut_de_bani_falsi_.html

Read More

Ca la ei la primărie ...

Da la ei la americani dacă  o persoana care lucrează în administrație este prinsa cu  șpagă si coruptie ea este judecata in 11 zile si condamnata la sute de ani închisoare . Da la noi poate fura miliarde in cel mai rau caz este condamnat la 4  ...5 ani închisoare după un proces de 11 ani  ( nu zile ) . Si pe lângă asta i se face rău și de mai mare ce este ii duce  perfuzia însăși directorul ambulantei  la judecata  ( când o fi  victoras in viitor în drumul spre judecător  arafat il va duce în brate  ) 

Penalilor nostri le va fi frica dacă aceștia vor fi judecați in regim de urgenta și vor petrece în închisoare restul vieții ( împreuna cu cei care au corupt ) ...iată un exemplu american  :

" NEW ORLEANS (AP) — Former New Orleans Mayor Ray Nagin was convicted Wednesday on charges that he accepted bribes, free trips and other gratuities from contractors in exchange for helping them secure millions of dollars in city work while he was in office, including right after Hurricane Katrina.

The federal jury found Nagin guilty of 20 of 21 counts against him. He sat quietly at the defense table after the verdict was read and his wife, Seletha, was being consoled in the front row.

Before the verdict, the 57-year-old Ray Nagin said outside the New Orleans courtroom: “I’ve been at peace with this for a long time. I’m good.”  " 

citește mai departe   aici 


"Exemplul fostului primar din orașul New Orleans este relevant pentru modul cum se judeca cazurile de corupție in Statele Unite. In primul rând procesul a durat numai 11 zile, la sfârșit a fost găsit vinovat de 20 de capete de acuzare din 21 si va avea de ispășit o pedeapsa de câteva sute de ani de pușcărie.

Ar fi bine de luat exemplul americanilor cum sa fie schimbate legile în Romania pentru a stârpi corupția din țară. 

1. In ianuarie 2013 fostul primar a fost pus sub acuzare de corupție pe motiv ca a primit șpagă, ca i s-au plătit vacante si alte asemenea lucruri pentru a promova anumite companii sa primească contracte de la primărie.

2. In februarie 2014 a început procesul care s-a finalizat după 11 zile, pe data de 12 februarie.

3. Jurații l-au găsit vinovat de 20 din cele 21 de capete de acuzare.

4. Fiecare dintre acuzațiile pentru care a fost găsit vinovat are o pedeapsa intre 3 și 20 de ani. 

5. Urmează ca în perioada următoare judecătorul sa ii dea sentința. 

6. Dacă luam în calcul ca în sistemul penal american ispășești pedeapsa pentru fiecare crima pe care ai făcut-o și ești găsit vinovat, chiar dacă fostul primar primește numai 10 ani pentru fiecare fapta de corupție, acesta va avea de stat în pușcărie cel putin 200 de ani.

Spun “în sistemul american”, pentru ca in cel romanesc dacă faci mai multe infracțiuni în același timp, chiar dacă ești găsit vinovat pentru toate, ispășești pedeapsa în pușcărie numai pentru una. Din acest motiv corupții din Romania care au furat milioane sau chiar miliarde de dolari primesc sentințe de numai 4-5 ani, ispășesc 1/3 din pedeapsa și apoi sunt lăsați acasă.

Ar fi potrivit sa pornim o dezbatere publica pe acest subiect si de ce sistemul romanesc este atât de blând cu corupții."

sursa : Misu Schengen Jamie

Postare by Misu Schengen Jamie.

Read More

România este frumoasă - the beautiful Romania album 6 BANATUL MONTAN

România este frumoasă - the beautiful Romania - BANATUL MONTAN

Fără multe cuvinte ........călătorie plăcută!

 

 

 

  

  

 

 

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  

 

sursa : Banatul Montan - Ghidul tău turistic

Read More