'' Romanii au iesit in strada si au readus lumina in procesul democratic.'' Klaus Iohannis

duminică, 30 iunie 2013

2 iulie Muzeul Antipa orele 17 - 2o.3o


2 iulie Muzeul Antipa orele 17 - 2o.3o



 



Vinovaţii fără vină.


 "Bărăgan, surghiunul românilor"!

"Şes întins, stepă, spre Răsărit. Dacă Răsăritul înseamnă o speranţă, în comunism drumul este invers, spre degradare, "pohod na Sibir". În Rusia auzeai: "l-au trimis în Siberia". În România se spunea: "L-a dus în Bărăgan surghiunul Românilor". Sensul e acelaşi fără judecată, fără vină, la exterminare.
Începutul a fost în 1949 şi apogeul în 1951.
Oamenilor nu le venea să creadă. Nu vedeau decât cerul deasupra şi buruiana în jur. Nici umbră de pom, nici ţipenie de vietate. Setea îi chinuia, căldura îi sufoca, ploaia îi muia până la piele. Au început să dureze sate de bordeie, ca pe timpul barbarilor, acum în "era socialismului luminos".
Aşa au apărut noi aşezări cu numele de: Rubla, Dâlga, Lăţeşti, Răchitoasa, Olaru, Perieţi, Luci-Giurgeni, Măzăreni, Zăgana-Vădeni, Căteşti, Fundata.
Au fost "descălecaţi " aici 45.000 de şvabi, 15.000 sârbi, 10.000 români de pe frontiera de Vest şi sute de  basarabeni. Ei au întemeiat "Voievodatul Suferinţei"; ei au deschis o nouă filă în viaţa României: pedeapsa administrativă."



Amintiri din Bărăgan : Angela Borş, născută în satul Becicherecu-Mic, din judeţul Timiş, supravieţuitoare a celui mai diabolic plan de epurare socială inventat de regimul comunist.

16 iunie 1951.  Avea doar câţiva anişori când împreună cu părinţii au fost alungaţi din propria casă de Securitate.
În dimineaţa zilei de 16 iunie, pe la ora patru, au năvălit în case ofiţeri, subofiţeri şi soldaţii de securitate cu armele gata de tragere. Oamenilor li s-a spus să-şi ia cu ei strictul necesar şi să nu creadă că se vor mai întoarce vreodată la casele lor. Circula zvonul că vor fi duşi în Siberia sau chiar că vor fi împuşcaţi de miliţieni. „Au băgat groaza în noi. Miliţienii erau înarmaţi, loveau în stânga şi-n dreapta. Ne-au spus că avem două ore să ne facem bagajele. Nu ni s-a zis nimic, nici de ce vom pleca, nici unde vom fi duşi. Eram convinşi că ne duc în Siberia. Aceste zvonuri au produs asupra noastră puternice traume psihice", îşi aminteşte Angela Borş, în vârstă acum de 62 de ani.
Au fost îmbarcaţi în vagoane şi transportaţi către inima Bărăganului şi lăsaţi în mijlocul câmpului, sub cerul liber. Peste câteva săptămâni, acolo avea să se nască satul Fundata, cu străzile A, B, C... până la H, pline de colibe şi bordeie.
"Când am ajuns aici bătea un vânt puternic. Era un câmp pustiu. În prima noapte, am dormit pe haine, sub cerul liber. A doua zi, ne-au dat patru ţăruşi şi o parcelă pentru a ne construi un bordei în care să ne adăpostim. Ni s-a spus că nu avem voie să părăsim perimetrul. Iernile erau geroase şi făceam focul cu paie. Pentru a mă putea hrăni, părinţii mă luau cu ei la cules bumbac", spune Angela Borş.
„Dormeam în paie sau pe rogojini, apa de băut se aducea în cisterne şi avea gust de motorină ori era plină de viermi. Hrana era insuficientă, iar medicamentele lipseau. În anii aceştia am suferit de frig, de foame, ne-am înbolnăvit, iar urmările se cunosc şi astăzi", povesteşte gălăţeanca.
Până în anul 1955 au avut stigmatul D.O. (domiciliu obligatoriu). Nu aveau voie să părăsească satul unde locuiau şi să se deplaseze peste o rază de 15 kilometri în jur. Erau priviţi ca nişte „criminali şi bandiţi".
" În perioada de domiciliu obligatoriu s-a născut şi singura mea soră, Maria Geovana, care din cauza condiţiilor inumane în care şi-a început existenţa (născută pe o saltea îngheţată) a avut şi are o stare precară de sănătate", spune fosta deportată.
"Nu pot să spun că am avut copilărie. Această parte din viaţa mea lipseşte. Pentru că, de foarte mică, am avut responsabilităţi. A trebuit să îngrijim de animalele din curte, să muncim la câmp alături de părinţi. Tata a suferit de afecţiuni psihice şi a murit, iar mama este paralizată de 18 ani la pat", povesteşte interlocutoarea noastră.
În anul 1955 s-a ridicat domiciliul obligatoriu, dar nu au avut niciun loc în care să poată pleca aşa că au rămas la Fundata până în anul 1963. Avea 14 ani când a părăsit pentru totdeauna „Ciulinii Bărăganului".

Amintiri din Bărăgan : Constantin Ciolac şi sora lui Elena.

În Rubla, satul de deportaţi din Bărăgan unde au avut domiciliu obligatoriu sute de români,   nu a mai rămas decât o singură gospodărie, locuită de un singur om, Constantin Ciolac, fiul unor deportaţi basarabeni, care se luptă, la cei 60 de ani ai săi, de unul singur cu pustiul din jurul său. 
Familia Ciolac a fugit din Basarabia în ’44, din calea Armatei Roşii. Erau înstăriţi şi ştiau că averea ar putea să-i coste deportarea în Siberia. Elena avea un an când părinţii ei au plecat spre Bucureşti, în speranţa că vor scăpa de ruşi. Îi însoţea o mătuşă şi un unchi şi cu toţii au pribegit până în Perea, judeţul Timiş, fiindcă Bucureştiul împânzit deja de ruşi era un loc periculos pentru refugiaţii basarabeni. În Banat au stat şase ani şi ceva, până în '51, când a început urgia deportărilor. Au intrat şi ei pe lista persoanelor periculoase pentru regim şi, într-o zi de vară, au fost anunţaţi că or să se mute şi că au voie să ia lucruri cât să le încapă într-o căruţă. "Constantin era mic, nu avea nici un an, dar eu mai ţin minte, când au venit să ne ia. N-o să uit toată viaţa că am luat o icoană de pe perete şi m-am aşezat în faţa căruţei plângând. N-am impresionat comisia deloc. Din contră, le-am înrăutăţit situaţia părinţilor, când s-a văzut că în familia noastră copiii sunt învăţaţi să se roage la icoane", ne-a povestit Elena. Fără prea multe menajamente, deportaţii au fost urcaţi în vagoane concepute pentru transportul vitelor, iar după câteva zile aveau să ajungă în mijlocul Bărăganului, într-un câmp pe care erau marcate locuri de casă cu ţăruşi. Fuseseră aduse acolo 300 de familii, în majoritate nemţi, dar şi turci, bulgari, sârbi şi români. Străzile şi locurile de casă s-au repartizat pe etnii, li s-au dat paie pentru chirpici, tocuri de uşi şi ferestre şi au fost invitaţi să-şi ridice singuri locuinţele. În funcţie de numărul de copii, fiecare familie trebuia să contribuie cu chirpici şi pentru construirea dispensarului, a şcolii şi a Sfatului Popular. "La început, am dormit într-un bordei, de fapt în groapa de unde se scosese pământ pentru chirpici. Într-o zi a venit o ploaie torenţială ce a inundat bordeiul şi a trebuit să ne adăpostim sub căruţă, până când a fost gata casa", ne-a povestit Elena. Femeia nu uită cum era să-şi omoare fratele. "Familiile cu copii mici aveau raţie de lapte praf. Îmi era foame tot timpul, iar într-o zi, după ce părinţii au plecat la muncă, eu am băut tot laptele şi lui i-am fiert nişte grâu. Cred că nu l-am fiert bine, fiindcă a început să se umfle şi să se învineţească la faţă după ce l-a mâncat. Noroc că l-a văzut mătuşa şi l-a dus repede la dispensar, că altfel murea. Priveam toată grozăvia aia gândindu-mă că, dacă nu mai e el, îmi rămâne mie laptele praf, pentru totdeauna. Ce ştiam eu, eram un copil înfometat, iar foamea dezumanizează!", ne-a povestit, cu vocea gâtuită de emoţie, Elena.
Cei doi fraţi îşi amintesc că, după şocul de la început, când circa 300 de familii s-au văzut luate de acasă şi aruncate într-un câmp pustiu, viaţa a început să capete un curs firesc în satul Rubla. Majoritatea deportaţilor erau de etnie germană, iar cultura şi civilizaţia lor au făcut minuni. Nemţii şi-au făcut case mai mari decât ceilalţi, iar grădinile lor erau o minunăţie, cu straturi de legume despărţite de rânduri de flori. În curând, tot satul le copia stilul de viaţă, iar corectitudinea şi cinstea deveniseră legi nescrise. Nu era nevoie de garduri ce să delimiteze proprietăţile, iar corvoadele din câmp se făceau în comun, fiecare membru al comunităţii fiind ajutat de ceilalţi să îşi facă norma până la capăt. La mijlocul anilor '50, restricţiile au fost ridicate, iar primii care au plecat din Rubla au fost nemţii. În locul lor au fost aduşi deţinuţi de drept comun. Aceştia au fost lăsaţi să locuiască în casele nemţeşti până le-au distrus, lăsându-le fără uşi şi geamuri şi cu acoperişurile sparte. Apoi, în locul infractorilor, au fost aduşi, în aceleaşi case, deţinuţii politici.
"Au ajuns aici Corneliu Coposu, Penescu, Mureşanu. Toţi aceştia şi mulţi alţii fuseseră miniştri, înalţi funcţionari de stat, intelectuali, preoţi, călugări. Când au venit, după ce stătuseră ani de zile în închisoare, erau ca nişte cadavre ambulante, numai piele şi os, şi, în bătaie de joc, i-au băgat în fostele case ale nemţilor, distruse între timp de deţinuţii de drept comun. Încet, încet, le-au reparat şi s-au pus şi ei pe picioare. Ţin minte că aveau dreptul să primească scrisori şi colete, chiar s-a înfiinţat un oficiu poştal în sat, iar familiile le trimiteau de mâncare, ajutându-i să-şi revină după ororile îndurate în închisori", ne-a mai povestit Constantin.
(sursa : adevărul.ro, jurnalul.ro,www.fericiticeiprigoniti.net)

Scrisoare deschisă către premierul ,,Catastrofă naţională "

      Victoras nu te supăra că iți spun așa (dar pot să te și superi... nu prea mă interesează) dar trebuie să iți spun... pentru că tinere borfaș ești o ,, Catastrofă Națională ". Păi mai Victoras a trecut mai bine de un an şi tu... în afară de scandaluri nu ai realizat nimic. Mai Victoras, mai pramatie ai dus țara la marginea prăpastiei, da nu te lași o dai înainte cu minciuna și tupeul.
       Victoras ai promis vrute şi nevrute BOBORULUI hipnotizat pe Latrinele turnătorului ... și ce ai făcut cu promisiunile ? ... NIMIC, ai făcut tocmai invers. BOBORUL tău mai mârâie din când în când, dar sta tot acolo după perdea (deocamdată). Ai spus că o să atragi fonduri europene (ei nu că am vrea ca cestea să cadă pe mâna voastră, doamne ferește ) , dar surpriza nu prea se mișcă nimic. Ce ai făcut până acum?... Păi ai tăiat panglici de la guvernul anterior... ai retrocedat aşa pe alese la supușii tăi şi a lor, ai apariții pe sticlă 18 din 24 de ore (apropo tu când mai lucrezi ca de dormit știau că dormi măcar 6 ore şi visezi la a fii președinte ... președinte ?... Victoras... eventual pe Insula lui Robinson sau pe Planeta Maimuțelor împreună cu prietenii tăi iubiți ).

      Ei da și mai nou călătorești non stop aud că avionul prezidențial a devenit ne costisitor:



,, Ponta, mega-excursie la Samarkand, Hong Kong si Macao, capiatala asiatica a jocurilor de noroc! Veselie! I-a luat avionul lui Basescu, o trupa de ziaristi care tac malc si scriu numai ce trebuie si gata distractia! Uitati-va pe site-ul guvernului, de vineri omul nu a facut nimic. Nimic! Lucrez cu marfa clientului: pozele sunt de pe fb-ul lui Ponta, din Samarkand si din turnul de televiziune din Macao. Turism exotic pe banii contribuabililor. "
sursa :  Mircea Marian facebook

      Ei da cu Fanachiu... păi nu el spunea mai deunăzi că avionul prezidențial este costisitor. Bravo domnule Gropar al CFR, Bravo domnule Plagiatore Supreme, aţi fi făcut avionul prezidenţial să meargă cu apă iar personalului i-aţi tăiat salariile cu 30 la sută... tu bineînțeles circuli pe banii Varanului... ASTA VEI MINȚI DINTR-O RĂSUFLARE PE TOATE TELEVIZIUNI-LE.
Apropo Victoras, ce este cu proiectul ăla... Nabuco, aud că ai vrut să îi perii pe aia cu Mandinga, bravo Victoras așa se vorbește la nivel de stat, AICI pe Dâmboviţa, puşlama, că pe altundeva afacerile sunt afaceri și joacă dea guvernarea nu prea există.

      Mai Victoras m-am gândit mult... ei nu chiar aşa mult pentru că ţi-am văzut şi acum vreo trei ani stilul flegmatic şi ţi-am mirosit caracterul... Mai Victoras lăsate mă de TREBURILE ŢĂRII du-te Victoras da du-te şi lasă mă târa în pace, lasă guvernarea, nu este de nasul tău... tu acolo cu trupa ta de borfaşi (i-ai şi pe ei, ai adunat în jurul tău numai borfaşi și incompetenţi. I-ai mai Victoras şi joacă de exemplu... baschet... dar ai grija și acolo stai la rezerve nu te avanta 

30 iunie 2013 by Viorica Crainic


Bine v - am regăsit!

"Nimeni nu este mai nenorocit decât acela care tânjeşte să fie altcineva şi altceva decât persoana care este, în trup şi-n minte". ( Angelo Patri)

Preşedintele Traian Băsescu: O gaşcă de politicieni s-a hotărât să-şi facă Constituţie.


Preşedintele Traian Băsescu a participat, ieri, la Vila Lac 1, la o întâlnire cu liderii judeţeni ai Fundaţiei Mişcarea Populară. La plecare, a făcut o scurtă declaraţie presei  :

"Eu am iniţiat referendumul
pe fondul faptului că majoritata parlamentară, USL, nu respectă referendumul din 2009. Aşa am speranţa că atunci când se vor hotărî să promoveze Constituţia, vor deveni realişti şi vor promova un proiect care să ţină cont de acel referendum. Dacă nu, partea formală e deja parcursă, le voi reaminti, printr-un referendum, ce vor românii. Asta înseamnă că referendumul meu este strâns legat de referendumul constituţional pe care îl organizează USL".

Întrebat dacă amână şi el pe anul viitor referendumul, Preşedintele  a răspuns: "Eu nu îl amân, eu îi urmăresc, da? Îi urmăresc cu referendumul. Funcţie de decizia lor, semnez şi eu decretul. Asta am spus de la bun început, că aştept două lucruri: să văd cum iese Legea referendumului, şi sunt convins că mult mai uşor trece referendumul meu cu 50% decât Constituţia lor, pentru că asta nu e Constituţia României, e Constituţia unei găşti, a unei găşti, a unui grup. Ca să fi fost o Constituţie pentru români, trebuia dezbătută public, trebuia să ia observaţii de la cetăţeni. E o gaşcă de politicieni care s-au hotărât să-şi facă o Constituţie pentru ei, considerând că-s veşnici, şi uită ce a păţit Adrian Năstase, care şi el şi-a făcut o Constituţie pentru el. Cel mai bine este să faci o Constituţie pentru popor. Şi de asta eu stau cu referendumul funcţie de reacţiile lor".

"Mişcarea Populară ar trebui să aibă ca obiectiv principal continuarea proceselor de modernizare a statului, pentru că la noi nici procesele de modernizare şi, după cum am văzut anul trecut în vară, nici măcar democraţia nu sunt irevesibile, deci ele trebuie păzite în continuare, apărate", a mai spus  Preşedintele.

"Este clar că lucrurile nu mai sunt cum au fost la începutul dezbaterii despre modificarea Constituţiei, pentru că implicaţiile sunt enorme: să ai un preşedinte defrişat de atribuţiuni, dar care să intre în serviciu pe actuala Constituţie - nu poţi să-i modifici atribuţiunile în timpul mandatului - şi pentru când laşi preşedintele-paiaţă, cum i-am spus eu, pentru după mandatul tău, sau pentru când? Bun, deci e complicat. Nici nu aprob, nici nu dezaprob, dar multe se vor schimba şi nimic nu este cristalizat în mintea liderilor USL, e evident acest lucru, vom vedea".

Întrebat despre faptul că i-a cerut preşedintelui Senatului să îl reprezinte în Croaţia, Băsescu a spus: "L-am rugat să mă înlocuiască nu pentru că mă duc la vreo nuntă, dar pentru că am treabă. Luni vom lansa raportul Comisiei prezidenţiale cu Strategia pentru agricultură până în anul 2030. Şi e o muncă de aprope trei ani a peste 20 de oameni dedicaţi agriculturii şi vreau să pregătesc bine acest moment, pentru că vom lăsa în dezbatere publică timp de 30 de zile, după care va deveni definitivă", a spus Băsescu.

Parlament : Posibilitatea denunţarii clauzelor abuzive din nou amânată.

La începutul acestui an, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă aprobată în ultima zi înaintea vacanţei parlamentare, când mai putea emite astfel de ordonanţe, că articolul din Codul de procedură civilă care oferă posibilitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) sau asociaţiilor de protecţie a consumatorilor să denunţe în instanţă clauzele abuzive şi să le elimine din toate contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, să fie până la 1 iulie 2013.
Amânarea a intervenit la solicitarea expresă a misiunii Fondului Monetar Internaţional, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiţionalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenţie din anul 2010, când experţii internaţionali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga băncile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.
În ambele situaţii, BNR s-a opus iniţiativelor legislative şi a făcut lobby pe lângă Guvern şi FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivând că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară.
Premierul Victor Ponta susţinea atunci că nu este "prieten" cu bancherii, dar că amânarea a fost convenită cu FMI deoarece est nevoie de "timp".
În această săptămână, termenul a fost din nou amânat, de această dată în Camera Deputaţilor, până la 1 octombrie 2013.

Maria Grapini : Impozitul forfetar în turism, aplicat din 1 octombrie.

"De la 1 octombrie se va aplica acest impozit forfetar pe mai multe coduri CAEN. E un impozit pe care îl facem ca şi studiu pilot pentru a putea să facem şi curăţenie, să şi simplificăm, dar să fie şi această etică pentru că, în ultimele 6 luni, am primit foarte multe reclamaţii de la cei oneşti că există o neînregistrare a turiştilor şi multe alte lucruri care nu sunt evidenţiate fiscal", a declarat Grapini, citată de corespondentul MEDIAFAX.
Ministrul a spus că suma convenită să fie plătită "este mult mai mică decât dacă s-ar plăti impozit pe profit, tocmai pentru a fi o conformare voluntară, pentru a se simplifica modalitatea de plată".
Impozitul forfetar va fi stabilit ca o sumă fixă, în funcţie de anumiţi indicatori pentru fiecare domeniu de activitate. Impozitul va viza doar unele servicii, precum pensiuni, hoteluri, restaurante, saloane de înfrumuseţare sau spălătorii auto. Contribuabilii mari, lanţurile hoteliere mari, nu intră în categoria supusă impozitului forfetar.
Guvernul intenţionează să modifice prin lege modul de taxare a hotelurilor şi pensiunilor şi să introducă un impozit care va înlocui cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri. Se urmăreşte astfel lărgirea bazei de impozitare prin taxarea firmelor care nu declară profit şi care, potrivit autorităţilor, fac evaziune fiscală.

Gazele se scumpesc de la 1 iulie!!!

Preţul gazelor pentru populaţie va creşte la 1 iulie cu 8% şi la 1 octombrie cu 2%, iar tarifele pentru gazele livrate clienţilor noncasnici vor fi majorate cu 3%, atât la 1 iulie cât şi în etapa a doua, la 1 octombrie, potrivit ANRE.
Creşterea de 3% programată pentru 1 iulie este puţin mai mică faţă de cea de 5% inclusă în calendarul de eliminare treptată a preţurilor pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale, datorită evoluţiilor favorabile ale preţului de import şi a necesarului de import pentru acoperirea consumului, se arată într-un comunicat al ANRE.
Modificările programate pentru 1 iulie au fost aprobate vineri de către Comitetul de Reglementare al ANRE.
Majorarea tarifelor la gaze pe  ansamblul întregului an va fi, astfel, de 10% pentru populaţie (aceeaşi cu cea din calendarul asumat în relaţia cu FMI şi UE) şi de 11% în cazul clienţilor noncasnici (faţă de 18% în calendar).
De la începutul anului preţul gazelor pentru clienţii casnici nu a fost modificat, iar în cazul celorlalţi consumatori tarifele au urcat cu 5% la 1 februarie, altă majorare de 5%, programată pentru 1 aprilie, nemaiavând loc.

Ministerul Educatiei Nationale:  Promovabilitatea, cu aproape 10% mai mare decât anul trecut.

La examenele din cadrul EVALUĂRII NAŢIONALE 2013, înainte de rezolvarea contestaţiilor, 123.503 elevi, reprezentând 75,91%, au obţinut note peste 5, a anunţat Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), după centralizarea rezultatelor din toate judeţele şi din Bucureşti, înainte de soluţionarea contestaţiilor.
Numărul elevilor care au obţinut note peste 5 la EVALUAREA NAŢIOLĂ 2013 a crescut cu aproape 10% faţă de 2012, când au fost 66,12% elevi cu note peste 5. În 2011 au obţinut note peste cinci 81,79%, în 2010 - 85,97%, în 2009 - 88,90%, în 2008 - 89,93%, în 2007 - 77,96%, în 2006 - 67,16%, în 2005 - 62,39 şi în 2004 - 71,38%.
Note peste 5 la Evaluarea Naţională din acest an au obţinut 82,29% dintre elevi la Limba şi literatura română, 93,07% la Limba şi literatura maternă şi 71,60% la Matematică. În niciun judeţ nu s-a înregistrat un procent sub 60% de note peste 5, a precizat MEN.

Liliana Romaniuc, fost inspector general şcolar al judeţului Iaşi în perioada 2008-2012, în prezent consilier judeţean PDL, a declarat corespondentului MEDIAFAX : "Dublarea notelor de 10.00 la matematică în acest an la Iaşi vine şi din faptul că au fost subiecte uşoare. Există această tendinţă de a se merge pe subiecte uşoare. În mod clar, această abordare poate crea frustrare în rândul elevilor buni, care deşi obţin medii mari, de peste 9.00, nu vor intra la liceul dorit. Nu este corect, am unele îndoieli, nota 10.00 ar trebui să însemne ceva", a mai spus Liliana Romaniuc.

The Independent : Est-europenii nu vor fura locurile de muncă britanicilor.

Dezvoltatori est-europeni în domeniul ITC ar putea deveni un fel de noi "instalatori polonezi", scrie The Independent, prezentând câteva afaceri de acest tip ce au creat locuri de muncă în Marea Britanie, inclusiv a unui român, şi subliniind că est-europenii nu vor fura locurile de muncă britanicilor. Potrivit publicaţiei britanice, un expatriat român, Emil Gal, în vârstă de 23 de ani, face parte dintr-un nou val de imigranţi est-europeni ce vin în Marea Britanie pentru a începe afaceri în sectoare cu un puternic potenţial de creştere, ca cel al tehnologiei şi social media. Primatul britanic în aceste domenii atrage întreprinzători care nu beneficiază de piaţa şi infrastructura de care au nevoie în ţările lor, în Europa de Est.
"Românii sunt buni la două lucruri - inginerie şi antreprenoriat", declară Gal, a cărui ţară a dat lumii un biolog laureat cu un Nobel, inventatorul avionului şi care a trimis un astronaut în spaţiu, notează ziarul. Tânărul s-a mutat la Londra în urmă cu trei ani, după ce a studiat informatică şi matematică în România, pentru a-şi crea o firmă în domeniul tehnologiei publicităţii video, Brainient. Afacerea sa oferă caracteristici interactive clipurilor postate online, ajutînd clienţii să îşi crească veniturile din publicitate cu aproximativ 30%.
"Dacă iei un editor care obţine 20 de milioane de lire sterline (peste 23,3 milioane de euro) pe an, acest lucru înseamnă 26 de milioane de lire (peste 30,3 milioane de euro)", explică Gal. "Acest lucru înseamnă plăţi mai mari ca taxe şi, eventual, mai mult personal. (Ci nu) ceea ce aşteaptă oamenii atunci când aud că rămânii sunt ţigani", subliniază el.

Comisia Europeană a început suspendarea POS CCE.

Comisia Europeană a demarat o procedură de suspendare a Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE), după ce autoritățile române au eșuat în a lua măsurile corective solicitate anterior de Bruxelles în POS CCE.

Shirin Wheeler, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru politică regională, Johannes Hahn, a indicat, în primul rând deficiențele de la Autoritatea de Management de la Ministerul Economiei.
”Autorităţile române nu au luat la timp măsurile şi nu au întreprins acţiunile de corecţie solicitate de serviciile Comisiei Europene, în primul rând pentru îmbunătățirea sistemului de management şi de control la nivelul Autorităţii de Management POS CCE şi al organismelor intermediare”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, Shirin Wheeler.
Ea a precizat că autoritățile române mai au, totuși, la dispoziție câteva săptămâni pentru a transmite la Bruxelles informații privind corectarea deficiențelor din POS CCE, iar Comisia ar putea decide deblocarea programului.
De asemenea, o misiune de audit de la Bruxelles urmează să meargă la București pentru a face verificări la POS CCE.

Reacția Guvernului: POS CCE poate fi suspendat sau deblocat.

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat : ”Am trimis o ultimă situaţie cu rezultatele obţinute pe acest program operaţional, cu speranţa că cei de la Comisia Europeană, auditorii, în care avem încredere foarte mare, vor analiza şi vor emite totuşi o opinie pozitivă astfel încât şi cel din urmă program să fie deblocat”.
El a precizat că Guvernul a sesizat și Direcția Națională Anticorupție (DNA) privind posibile fraude în POS CCE.
”Au fost probleme legate de unele companii care au fost implicate, din păcate, pe tot ceea ce înseamnă circuit al banului european, şi anume de la pregătirea de proiecte, evaluare selecţie şi verificarea de cheltuieli, ceea ce nu se poate accepta în sistemul de fonduri publice. Desigur, acest lucru s-a eliminat, structurile statului avizate au făcut deja verificări în acest sens, iar unele dintre situaţii au fost trimise către soluţionare mai departe, la DNA şi nu numai”, a mai arătat Eugen Teodorovici.

ŞTIRI METEO

Administraţia Naţională de Meteorologie : ASTĂZI,  între orele 4.00 şi 23.00, vor fi ploi însemnate cantitativ în toată ţara.

Pe parcursul zilei de duminică, aria ploilor se va extinde treptat în sudul şi sud-estul ţării, unde vor fi averse, posibil însoţite de scurte intensificări ale vântului şi descărcări electrice. În aceste zone, cantităţile de apă vor depăşi local 20 de litri pe metru pătrat şi izolat 40-50 de litri pe metru pătrat.

LUNI  1  IULIE  2013

Vremea se va ameliora în majoritatea regiunilor. Cerul va fi variabil, cu înnorări şi averse locale, la începutul intervalului în partea de sud-est a teritoriului, iar după-amiaza şi în zona de munte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări în Moldova, Bărăgan şi Dobrogea şi izolat în rest. Temperaturile maxime se vor încadra între 20 şi 28 de grade, iar cele minime între 8 şi 18 grade, mai scăzute în depresiuni. Presiunea atmosferică va continua sa crească usor.

V -AŢI FĂCUT BAGAJELE?  HAIDEŢI  LA O PLIMBARE......!!

Munţii Făgăraş                                                                Munţii Harghita - Lacul Mesteacan










Munţii Întorsura Buzăului                            Staţinea Sovata                                   









Munţii Măcinului                                                   Munţii Rodnei - Cascada Cailor

                         






Munţii Buzăului -Lacul fără fund                                  Grecia



Munţii Maramureşului

                                                              Bulgaria





Munţii Rodnei                                                                 Croaţia

Parcare bătrânească


Parcare bătrânească















Merită văzut...


 

sâmbătă, 29 iunie 2013

Gânduri de seară...........



Locuinţa mea de vară
E la ţară...
Acolo era să mor
De urât şi de-ntristare
Beat de soare
Şi pârlit îngrozitor!



Acolo, când n-are treabă,
Orice babă
Este medic comunal.
Viaţa ce aci palpită
E lipsită
De confort ocţidental.



Nu exista berărie,
Nici regie...
Doar un hoţ de cârciumar
Care are marfa proastă
Şi-o nevastă
Ce se ţine c-un jândar'.

Când te duci pe drumul mare
La plimbare
Este praf de nu te vezi:
Trec, mişcând domol din coadă,
Spre livadă
Ale satului cirezi.

Şi te poartă sub escortă
O cohortă
De ţânţari subţiri la glas,
Înzestraţi la cap cu-o sculă
Minusculă,
Cu pretenţie de nas...

Când se ia câte-o măsură,
Lumea-njură
Pe agentul sanitar
Şi-l întreabă fără noimă:
"Ce-ai cu noi, mă?
Pentru ce să dăm cu var?"

Ale satului mari fete
Fără ghete
Ies la garduri pe-nserat...
(Am vazut aci-ntr-o noapte
Nişte fapte
Care m-au scandalizat!)

Dar în zori încep cocoşii
Păcătoşii,
Că să facă iar scandal,
Să te sături de viaţa
Şi dulceaţa
Traiului patriarhal!

De-aia zic eu, prin urmare,
Vorbă mare:
Că de-acuma, să mă tai,
Nu-mi mai treb'e altă cură
În natură
Să mă duceţi cu alai!

Meargă pictorii la ţară
Ca să piară
De căldură şi de praf!
Mie daţi-mi străzi pavate,
Măturate,
Daţi-mi cinematograf!

Daţi-mi, daţi-mi strada-ngustă
Unde gustă
Omul viaţa mai din plin,
Cu trăsuri, femei cochete
Şi cu fete
Încălţate cel puţin! ( George Topârceanu)





AMINTIRI DIN EPOCA DE AUR (3)

A început organizând discoteci cu muzică populară.

După ce a absolvit Electrotehnica la Institutul Politehnic din Timişoara, s-a întors la Hunedoara, ca inginer stagiar. În paralel, obţinuse un atestat de artist liber profesionist, putând astfel să organizeze aşa-zisele seri culturale, dar şi audiţii muzicale.
În 1988 a dat examen pentru obţinerea unui atestat. „Ca să pot susţine examenul la Bucureşti, aveam nevoie de o recomandare la UTC sau de la o casă de cultură. Eu am obţinut-o de la Deva. Am mers la examen la Casa de Cultură – Petofi Sandor – din Bucureşti. În faţa comisiei trebuia să ai în vedere şi componenta ideologică. Eu vroiam să organizez discoteci şi aveam nevoie de plasarea în legalitate. Îmi amintesc că m-am prezentat în faţa comisiei şi o tovarăşă cu coc, puţin supraponderală şi machiată strident mi-a cerut să descriu cum voi organiza o seară culturală, astfel încât tinerii să fie educaţi. Am vorbit despre muzica populară, folclor, explicându-i că ansamblul de la Casa de Cultură din Deva va susţine anumite părţi din programul unei seri culturale, mai ales că există o bună colaborare cu artiştii şi cu ansamblul de dansuri populare. Am explicat şi câtă muzică românească se va asculta şi câtă străină. Ţin minte că am spus câte ceva despre unele formaţii româneşti. Le ştiam pe toate, mai ales că aveam muzică românească bună. Bineînţeles că tinerii vroiau să asculte altceva în cadrul aşa-ziselor seri culturale, adică discoteci. Sunt sigur că membrii comisiei ştiau că programul nu se desfăşura aşa, eu ştiam că ei ştiu, dar era un fariseism voit, o minciună de fapt. Tu trebuia s-o spui, ei trebuiau să te asculte. Aşa am primit atestatul de artist liber profesionist, de organizator de activităţi cultural – distractive, având girul unei instituţii”, povesteşte Iuliu Winkler.

Serile culturale, discotecile, se ţineau de trei ori pe săptămână, de pe la ora 17 şi până la 21. Iuliu Winkler le organiza de trei ori pe săptămână la Casa de Cultură din Deva. De regulă, sala era plină cu 500 - 600 de oameni. „Discoteca era o formă de snobism şi de respingere. Orice melodie proastă interpretată de un cântăreţ american mediocru avea mai mare trecere decât o melodie românească foarte bună. Îmi amintesc că la scurtă vreme după ce am obţinut atestatul a venit la mine un angajat de la Casa de Cultură, care mi-a spus că va veni să mă verifice un tovarăş. Probabil aşa era procedura, vroiau să vadă ce face tovarăşu’ Winkler la acele seri culturale. Aveam pregătite discuri şi benzi cu muzica românească. Am pus o piesă românească şi a început un cor de fluierături, deşi piesa era chiar bună. Tovarăşul venit în inspecţie a rămas undeva sus, la un bar din incinta Casei de Cultură. I s-a explicat că tinerii se bucură, că muzica românească are succes. Am mai pus o piesă românească, iar fluierăturile au fost şi mai mari. Tovarăşului i s-a spus că tinerii se bucură şi mai mult. Apoi, a venit şi mi-a verificat opisul. Avusesem proporţia corespunzătoare între muzica românească şi cea străină. A făcut un raport. N-am văzut ce a scris, dar cred că a fost bine dacă m-au lăsat să îmi văd de treabă în continuare”, rememorează Iuliu Winkler. (Autor : Monalise Hih)





























29 iunie 2013 by Viorica Crainic

Bine v - am regăsit!

"Din înţelepciune provin trei lucruri: gândire justă, vorbire fără greş şi acţiune dreaptă. (Democrit)

Preşedintele Traian Băsescu : Declaraţii după reuniunea Consiliului European.



"Bineînţeles, am informat Consiliul European că România îşi va redefini politica energetică plecând de la propriile sale resurse şi fără a aştepta aprobarea nimănui. Fără a intra în detalii, vă pot spune că opţiunea mea acum este fără niciun fel de dubii că România are obligaţia să accelereze procesele de evaluare şi să treacă la exploatarea gazelor de şist şi să evalueze şi să treacă la exploatarea gazelor şi ţiţeiului deja confirmate în Marea Neagră", a declarat Băsescu, la Bruxelles, după reuniunea Consiliului European.
"Şi mă gândesc eu că, dacă vom fi decisivi în acţiunea guvernamentală şi a instituţiilor statului, putem avea pentru români gaze cu 50% mai ieftine, gazele de şist, înainte să fi fost gata Nabucco şi să avem gaze din Marea Neagră la un preţ rezonabil tot înainte să fi avut posibilitatea să primim gaze prin conductă Nabucco"..

"Contez pe aderarea noastră în aprilie 2014", afirmă Băsescu pentru Wiener Zeitung, întrebat când va deveni România membră Schengen.
Totodată, Preşedintele, menţionează că afirmaţiile ministrului german de Interne privind "imigraţia săracilor" din România şi Bulgaria, nu au nicio legătură cu aderarea la Schengen, care depinde numai de îndeplinirea angajamentelor asumate de cele două ţări. "Şi trebuie să ne obişnuim pe viitor cu imigraţia din motive economice din România, pentru că pur şi simplu diferenţele între nivelul de trai sunt prea mari", evidenţiază preşedintele.

"Sigur că avem şi probleme cum este corupţia, pe care am recunoscut-o dintotdeauna. Dar se pare că aceasta există şi în alte ţări membre", afirmă Băsescu, făcând referire la afirmata preşedintelui CE, Jose Manuel Barroso, că bugetul UE ar putea fi asigurat pe şapte ani cu banii care se pierd prin corupţia la nivelul Uniunii într-un singur an.

"Avem un acord de coabitare cu Guvernul şi acesta funcţionează perfect".
"O spun cât se poate de serios, nu există niciun conflict între mine şi premier".

"Pentru România se constată că avem o productivitate a muncii foarte scăzută. Ştiţi, suntem într-un paradox: când cineva măsoară orele de muncă ale unui român, constată că muncim foarte mult; când priveşte la productivitate, constată că avem aproape cea mai scăzută productivitate din Uniunea Europeană", a afirmat Băsescu.

"În ceea ce priveşte Kosovo, Uniunea Europeană, deci nu statele membre, Uniunea Europeană a adoptat decizia să înceapă negocierile unui acord de stabilizare, deci nu de aderare, ci un acord de stabilizare cu Kosovo. Din acest punct de vedere, vă pot spune că România s-a abţinut, ceea ce nu blochează decizia UE", a afirmat preşedintele Traian Băsescu, în conferinţa de presă de la Bruxelles.
Preşedintele  adăugat că în cadrul Consiliului European s-a aprobat începerea negocierilor de aderare cu Serbia şi s-a salutat aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană începând din 1 iulie.


Preşedintele Traian Băsescu a declarat,  că României îi revin 400 de milioane de euro în perioada 2014-2015 din programul de 6 miliarde euro stabilit de Consiliul European pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani.

Având în vedere că aceşti bani trebuie cheltuiţi este foarte important că guvernele naţionale să realizeze un program de implementare a acestei priorităţi, reducerea şomajului în rândul tinerilor. Ceea ce înseamnă că la Comisie trebuie prezentat acest plan cu suficient timp înainte de ianuarie 2014. Nimeni nu va da banii fără să existe un plan corespunzător, asta să fie foarte clar”, a afirmat Băsescu, care a adăugat că nu exclude ca banii care nu vor fi accesaţi la timp de România să fie redistribuiţi către alte state.

Victor Ponta: Constituţia şi regionalizarea se amână.

"Am aflat despre decizia Curţii Constituţionale şi nu o să mă feresc să spun că eu văd mult mai mult partea bună a acestei decizii. Această parte bună este faptul că vom putea face modificări în Constituţie, referendumuri, lucruri importante cu 30% prezenţă, pentru că prezenţa de 50% practic ne bloca pentru următorii 50 sau 100 de ani posibilitatea de a face orice fel de reformă şi de schimbare reală în România. Era o barieră pe care am atins-o o singură dată, în 2003, cu nişte eforturi speciale şi pe care foarte clar, în condiţiile în care ai 3,5 milioane de români în străinătate şi în ţară oameni care nu sunt interesaţi de politică, nu am mai fi atins-o niciodată. Sigur, ar fi fost bine să fie şi acum, că o să fie peste un an... Un an trece repede în politică, nu moare România un an de zile", a şpis Ponta
"Dacă nu ai Constituţie, nu poţi să faci regionalizare. Sunt, evident, legate", a conchis premierul.

Emil  Boc: Antonescu, ignorant al Constituţiei.


"Crin Antonescu este un ignorant al Constituţiei, un ignorant în materie constituţională. În primul rând, critica decizia Curţii Constituţionale pentru că a aplicat o prevedere din Codul de bune practici al Comisiei de la Veneţia prin Drept. Antonescu trebuie să ştie că regulile statului de drept se respectă şi atunci când ne plac, şi atunci când nu ne plac. Domnul Antonescu a fost mulţumit când, în 2012, CC a respins comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare invocând o prevedere din Codul de bune practici al Comisiei de la Veneţia, care spunea că un an de la alegeri nu poţi să modifici legislaţia electorală. Nu ne-a convenit, dar am acceptat acea decizie a CC. Astăzi, CC a spus exact acelaşi lucru: nu puteţi cu un an înainte de referendum să modificaţi prevederile cu privire la referendum", a declarat presei Emil Boc.
"În consecinţă, Crin Antonescu este un mare ignorant al Constituţiei, deşi este preşedintele Comisiei constituţionale, sfidează statul de drept atacând o instituţie fundamentală cum este CC şi trebuie să înţeleagă că o instituţie a statului de drept trebuie respectată indiferent dacă îţi place sau nu o decizie pe care o dă, iar aceasta trebuie respectată şi aplicată. Dar, pentru că nu-i convine astăzi ceea ce i-a convenit ieri, demonstrează ignoranţa supremă în materie de Constituţie. Locul domniei sale nu era acolo, de preşedinte al Comisiei Constituţionale", a conchis Emil Boc.

Radu Mazăre: Moldovenii sunt simpatici, au fete frumoase, dar au altă modalitate de a gândi.

Radu Mazăre a fost prezent,ieri, la o dezbatere organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice la Constanţa privind procesul de regionalizare - descentralizare, la care s-a aflat şi vicepremierul Liviu Dragnea, şi a declarat că înfiinţarea regiunii Dobrogea este naturală şi firească, existând mai multe asemănări între constănţeni şi tulceni decât cu moldovenii, ideea creării regiunii Dobrogea fiind susţinută şi de preşedinţii Consiliilor Judeţene din Constanţa şi Tulcea.
"Mi se pare, şi am discutat acest lucru şi cu colegii de la Tulcea şi cu domnul ministru Dragnea, naturală şi firească o regiune cum este Dobrogea. Pentru că avem mult mai multe similitudini de idei, de comportament între noi, cei din Constanţa şi cei din Tulcea decât cu moldovenii. Moldovenii sunt simpatici, au fete frumoase, dar au altă modalitate de a gândi", a spus primarul Constanţei.
Primarul Constanţei a mai spus că "regionalizarea trebuie să fie ca şi dragostea, firească".

"Dacă o fac nefirească, aşa cum o fac ăia prin Franţa şi prin Occident, oamenii nu o s-o accepte. Firesc este ca noi să fim în Dobrogea. Cu cei de la Tulcea suntem fraţi, rude. Cu ceilalţi de la Galaţi, de la Vrancea, nu avem aşa multe puncte comune, iar dacă toată populaţia Dobrogei îşi doreşte să fie regiune, mi se pare ciudat să vină unul de la Bucureşti să ne explice că nu este bine aşa cum vrem noi. Dacă se va face altfel decât îşi doreşte, populaţia nu vine să voteze şi s-a încheiat discuţia”, a mai declarat Radu Mazăre.

Mihai-Răzvan Ungureanu va participa la cea de-a 22-a sesiune anuală a adunării parlamentare a OSCE


Mihai-Răzvan Ungureanu, preşedintele FORŢEI CIVICE, va participa, în calitate de membru al Comisiei de Afaceri Politice şi Securitate, la cea de-a 22-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a OSCE, având ca temă generală „Procesul Helsinki +40
Reuniunea va avea loc la Istanbul, în perioada 29 iunie – 3 iulie, la auditoriul Anadoiu din Centrul Congreselor Lütfi Kidar.  
 „Prin însuşi conceptul de securitate pe care îl garantează, OSCE – ca structură de securitate regională – contribuie la construirea unui mecanism complex, subsumat prevenirii conflictelor şi gestionării crizelor şi a tensiunilor în scopul promovării democraţiei şi a dezvoltării durabile. Este esenţial ca toate statele afiliate la OSCE să garanteze, printr-un angajament deplin, implementarea acestui mecanism”, afirmă Mihai-Răzvan Ungureanu, Preşedintele FORŢEI CIVICE.
„Subiectele aflate pe agenda Comisiei de Afaceri Politice şi Securitate sunt de importanţă vitală, în special în această perioadă de adânci frământări pe plan internaţional. România susţine intensificarea eforturilor pentru atingerea unui numitor comun şi generarea unor soluţii viabile şi echilibrate. Promovarea transparenţei, a bunei guvernări, a consolidării încrederii între state sunt cheile de boltă în dezvoltarea unui climat internaţional de pace şi securitate”, consideră Preşedintele FORŢEI CIVICE.
„Dezvoltarea unui spaţiu comun de securitate se poate construi doar pornind de la premisele unui dialog continuu, deschis între toate statele participante. Încrederea reciprocă şi cooperarea sunt pârghiile prin care putem asigura creşterea transparenţei şi a predictibilităţii în regiune. Numai aşa putem îndeplini obiectivul edificării unei Europe a democraţiei, păcii şi unităţii”, a conchis Mihai-Răzvan Ungureanu.

Crin Antonescu va reprezenta România, la ceremonia cu prilejul aderării Croaţiei la Uniunea Europeană.

"La ceremonia care va marca, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie, evenimentul istoric al aderării, sunt invitaţi să participe şefi de stat şi de guvern din cele 27 de ţări membre ale UE şi din Balcani", se arată într-un comunicat transmis vineri,  de Senat.
După un deceniu de negocieri, Croaţia devine la 1 iulie cel de-al 28-lea stat membru al U. Croaţia este cea de-a două dintre cele şase republici iugoslave care aderă la UE, după Slovenia în 2004.

Dan Şova: Proiectul Autostrăzii Transilvania nu trebuie să mai aibă culoare politică.

Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional, Dan Şova, a declarat, vineri, la Cluj, că proiectul Autostrăzii Transilvania nu mai trebuie să aibă culoare politică şi că aşteaptă soluţii pentru finalizarea acestuia din partea autorităţilor din Regiunea Nord-Vest şi Centru, informează Mediafax.

"Am venit la Cluj, nu să vorbesc, ci mai mult să ascult, să ştiu exact care sunt propunerile şi soluţiile reprezentanţilor politici din Regiunea de Nord-Vest şi Centru pentru continuarea şi finalizarea Autostrăzii Transilvania. Cred că Autostrada Transilvania este unul dintre proiectele României care nu mai are şi nu trebuie să mai aibă culoare politică. Toţi de la această masă, indiferent de la ce partid sunt, vor că Autostrada Transilvania să se facă", a spus Şova.
La întâlnirea de la Cluj,au  participat prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene, primari şi parlamentari din judeţele Regiunii de Nord-Vest, dar şi cei ai judeţelor Sibiu şi Alba.

Eugen Nicolăescu: Nu se reduc posturile din spitale, ci din minister.

Ministrul Sănătăţii Eugen Nicolăescu a declarat, că va fi redus numărul de posturi din minister (MS) şi direcţiile de sănătate publică (DSP) , dar în niciun caz din unităţile sanitare, potrivit Mediafax.
"Ordonanţa de urgentam adoptată miercuri de Guvern, face menţiunea că pentru unităţile sanitare nu se aplică prevederea de blocare a posturilor vacante şi nici de reducere a numărului de personal. Orice unitate din sistemul sanitar, cu excepţia MS şi DSP-urilor. Aici ( MS şi DSP-uri) suntem obligaţi să reducem toate posturile vacante şi să reducem, personal existent cu 4 la sută. Dar ce înseamnă unităţi sanitare, nu. Deci, cu alte cuvinte, neaplicându-se ordonată de blocare de posturi şi de reducere a numărului de personal în unităţile sanitare oricând posturile pot fi scoase la consurs, deci pot fi ocuparte", a explicat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.
"Noi avem deja, de anul trecut ordonanţa prin care, dacă pleacă un medic, un asistent, pe locul lor pot veni un alt medic şi un alt asistent. Sigur respectând dispoziţiile legale de angajare. Am spus-o, după rectificarea bugetară, la solicitarea spitalelor, vom vedea în ce mărură banii de la rectificare îi putem utiliza pentru angajări suplimentare. Ei (managerii de spitale, ) şi azi ar putea să-şi facă angajări suplimentare, dar neavând fonduri suficiente preferă să muncească în condiţii mai grele", a mai spus ministrul.

Bulgariei :  Scade preţul energiei pentru a calma protestele.


Valoarea facturilor pentru energia electrică în ianuarie a provocat manifestaţii masive împotriva sărăciei, care au condus la demisia Guvernului conservator al lui Boïko Borissov.
Noile preţuri care urmau să intre în vigoare în iulie riscau să fie şi mai mari şi să alimenteze tensiunea socială existentă, mii de manifestanţi reclamând de 15 zile demisia noului Guvern, aflat în funcţie de o lună.
"Amendamentele garantează un preţ suportabil pentru consumatori", a declarat în Parlament ministrul Economiei şi Energiei Dragomir Stoinev, unii experţi apreciind că ar fi posibilă o scădere de 5%. O scădere a preţurilor ar încuraja, de asemenea, exporturile de energie, a adăugat el.
 Mai multe asociaţii industriale au protestat, totuşi, faţă de amendarea legii, reproşând Guvernului că le pune pe ele să plătească pentru reducerea preţului electricităţii pentru gospodării.
Potrivit amendamentelor adoptate vineri, Compania Naţională de Electricitate (NEC) nu va mai fi obligată să cumpere toată energia produsă, ci doar pe cea mai ieftină.
Facturile gospodăriilor vor fi scutite de taxe vizând susţinerea energiei din surse regenrabile sau pentru acoperirea pierderilor de energie în reţeaua de distribuţie. Preţul ridicat al energiei din surse regenerabile va fi compensat prin vânzări din cotele de emisii de gaze cu efect de seră.


ŞTIRI METEO

 

DUMINICĂ 30  IUNIE  2013

Vremea va fi în general instabilă. Temporar înnorările vor fi accentuate şi se vor semnala averse şi descărcări electrice în cea mai mare parte a ţării. Îndeosebi în sudul şi sud-estul teritoriului, precum şi în zona montană, vor fi condiţii de grindină, iar cantităţile de apă vor fi mai însemnate. Vântul va avea unele intensificări în regiunile estice şi în extremitatea de sud-vest, dar trecător şi în restul teritoriului în timpul ploilor. Temperatura aerului va avea valori uşor mai scăzute decât cele normale pentru aceastã perioadă în cea mai mare parte a ţării, cu maxime ce se vor încadra între 18 şi 27 de grade şi minime între 9 şi 20 grade. Presiunea atmosferică va creşte uşor.

PERSONALITĂŢI

Giacomo Leopardi

Giacomo Taldegardo Francesco di Sales Saverio Pietro Leopardi, Conte (n. 29 iunie 1798, Recanati - d. 14 iunie 1837, Napoli) este considerat, alături de Dante, cel mai mare poet italian, precum și unul dintre cei mai mari gânditori ai acestei țări.
Crescut cu o rigidă educaţie religioasă, Giacomo Leopardi şi-a găsit repede drumul din prietenoasa biblioteca a tatălui care a ocupat locul jucăriilor din copilărie. La vârsta de 15 ani, Giacomo cunoştea deja mai multe limbi : limbile clasice, ebraică, limbi moderne, istorie, filosofie şi filologie, ştiinţele naturii şi astronomie. Profesorii care ar fi trebuit să-l pregătească pentru preoţie şi-au dat seama repede că nu au multe să -l înveţe. În cei şapte ani care i-a urmat, Leopardi s-a aruncat într-un studiu "nebun şi disperat" în care traducea clasicii, practica şapte limbi, a scris un text de specialitate despre astronomie şi a scris un poem fals în greaca antică, suficient de convingător pentru a păcăli un expert
Nu i-a fost permis să iasă din casă până ce a împlinit douăzeci de ani. Ambițiile sale academice au fost subminate de insistența tatălui său care se gândea că ar putea deveni preot. Exasperat de familie și de închidere, în special culturală din Marche, Stato Pontificio, a încercat să fugă de acasă, dar tatăl său a reuşit să prevină și să contracareze planurile sale. Din cauza studiilor scăpare de sub control s-a îmbolnăvit. Era slăbit, suferea de astm și era afectat de o formă de scolioza. Se auto-definea un "mormânt de mers pe jos" și era conștient de aspectul său şi de efectul care-l provoca asupra oamenilor pe care-i întâlnea. Cu toate acestea, nu a încetat să se îndrăgostească de fetele care nu-i răspundeau reciproc afecțiunii sau îl ignorau în totalitate.
Pierzând credința, Leopardi îşi îndreptă atenția spre filosofia materialistă și senistica (Pascal, Voltaire, Rousseau). Aşa încheia convertirea lui filosofică. În această perioadă (1819-1823) aparţinând de asemenea, compoziției cu numele de "Idilli", Infinitul, Luna şi alte Canturi (publicate în Bologna în 1824) și convertirea lui "de la frumos la adevăr", cu intensificarea ulterioară a elaborărilor sale filosofice, inclusiv teoria plăcerii. În final, în 1822, părinții lui au fost de acord să facă o vizită la un văr din Roma, dar capitala l-a dezamăgit și chiar dezgustat. Viaţa și mediul literar al capitalei, i s-au părut mărunte și mediocre. Cu toate acestea scrierile sale au găsit mulți admiratori în cele mai bune cercuri literare din Roma; admiratori pe care îi găsea insuportabili şi nici nu se ferea să-şi ascundă comportamentu fata de ei.
Motivele centrale ale operei sunt constituite de meditația neliniștită a eului poetic, pierdut în infinitul misterios al universului, efemeritatea iubirii și imposibilitatea atingerii fericirii umane, conștiința durerii cosmice și a neantului, care anihiliează iluziile și miturile individului, distrăgându-l de la viața ingenuă și naturală, instinctuală - considerată ca un blestem al naturii - și frânată, de asemenea, de legile unei societăți întemeiate pe egoism.
Viziunea lirică este predominant idilică, cu unele accente polemice, survenite din acceptarea solitară a salvării și din înțelegerea inutilității revoltei.

Petre P. Carp

Petre P. Carp (n. 29 iunie 1837, Iași - d. 19 iunie 1919, Țibănești, județul Iași) a fost un politician român, membru marcant al Partidului Conservator.
Este din familie de boieri. Tatăl sau, Petrache Carp, era mare stolnic, iar mama sa era fiica lui Iorgu Radu, boier bogat din Dealu Mare, de lângă Bârlad. Își petrece copilăria iarna la Iași și vara la Țibănești, pe moșia familiei.
Este trimis încă de copil la Berlin (1850) unde învață la "Französische Gymnasium" (Liceul Francez).
În anul 1858 își ia bacalaureatul și se înscrie la Facultatea de Drept şi Științe Politice din cadrul Universității din Bonn. În anul 1862 revine la Iași și contribuie la punerea bazei societății Junimea (primăvara anului 1864). Deși a fost numit în postul de auditor onorific la Consiliul de Stat (1865) a participat activ la îndepărtarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea României. La 11 februarie 1866 a fost numit secretar intim al Locotenenței domnești, iar ulterior secretar al Agenției diplomatice a României la Paris (mai 1867 - iulie 1867). A fost inițiat în francmasonerie la 21 octombrie 1867 în Loja Steaua României din Iași, iar la 19 noiembrie același an, primește gradul de Companion.
Adept al ideilor "junimiste" s-a remarcat că unul dintre fruntașii Partidului Conservator din acea perioadă. A fost ales în numeroase rânduri deputat și senator în Parlamentul României. A îndeplinit numeroase funcții politice în cadrul guvernelor care au succedat la conducerea țării după plecarea domnitorului Cuza (ministrul Afacerilor Străine, ministru Cultelor şi Instrucțiunii, ministru Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniilor, ministrul Finanțelor) fiind ales de două ori președinte al Consiliului de Miniștri.
A activat în cadrul diplomației românești îndeplinind funcțiile de agent diplomatic la Viena și Berlin (martie 1871 - aprilie 1873) și ulterior la Roma (aprilie - octombrie 1873). În perioada noiembrie 1882 - octombrie 1884 a fost numit Trimis extraordinar și ministru Plenipotențiar al României la Viena. În anul 1891 gruparea "junimistă" se desprinde din cadrul Partidului Conservator și formează Partidul Constituțional, iar Petre P. Carp este ales președinte
După fuziunea din 1907 a tuturor elementelor politice conservatoare din România a fost ales președinte al Partidului Conservator (21 aprilie 1907 - 14 mai 1913). În timpul Primului Război Mondial a fost unul dintre susținătorii ideii de intrare a României în război alături de Puterile Centrale. A fost prim-ministru al României de două ori (19 iulie 1900 - 27 februarie 1901 și 14 ianuarie 1911 - 10 aprilie 1912) din partea Partidului Conservator.

Antoine de Saint-Exupéry

Antoine-Marie Roger, viconte de Saint-Exupéry (n. 29 iunie 1900, Lyon - d. 31 iulie 1944, deasupra Mării Mediterane) a fost romancier, eseist și reporter francez, aviator căzut pe frontul antifascist. S-a făcut cunoscut unui cerc larg de cititori în special datorită povestirii „Le Petit Prince“ („Micul Prinț“, 1943), una din cele mai răspândite cărți din lume, tradusă în circa 110 limbi.
În 1910 intră în colegiul din Mans și își continuă studiile la Fribourg (Elveția) . În 1921 intră în aviația franceză și, în 1926, devine pilot de linie al unei companii particulare. La începutul celui de al doilea război mondial se înrolează în aviația militară franceză și, după armistițiul din 1940, părăsește Franța și se stabilește la New York. În toamna anului 1942, odată cu debarcarea trupelor aliate în Africa de nord, Saint-Exupéry părăsește America și își reia activitatea de pilot de război.
După o perioadă de instructaj în Statele Unite ale Americii, participă, începând din 1943, la mai multe misiuni în Africa, Sardinia și Corsica. În timpul unui zbor de recunoaștere deasupra Mării Mediterane la 31 iulie 1944, avionul său este doborât și Antoine de Saint-Exupéry este considerat de atunci dispărut.
Primele sale romane, „Courier Sud“ („Curierul de Sud“, 1929) și „Vol de nuit“ („Zbor de noapte“, distins în 1931 cu Premiul Femina), tematizează experiența sa de aviator și se remarcă prin descrierea unor situații periculoase (risc de prăbușire, singurătatea la mare înălțime etc.). Operele ulterioare, „Terre des Hommes“ („Pământul oamenilor“, premiat în 1939 de Academia Franceză cu Marele Premiu al Romanului) și „Pilote de guerre“ („Pilot de război“, 1942) redau filosofia de viață impregnată de umanism a lui Antoine de Saint-Exupéry.
Povestirea modernă „Le Petit Prince“ („Micul prinț“, 1943), având deviza: „Numai cu inima poți vedea bine, lucrurile esențiale rămân ascunse ochilor“, s-a bucurat în epoca de după război de o mare popularitate. Micul locuitor al unei planete minuscule pornește într-o lungă călătorie prin lume ca să caute adevăratul sens al vieții. În cursul peregrinărilor sale ajunge să-și dea seama că pentru a fi fericit „ajunge să te gândești că undeva, printre milioane de stele, există ființa iubită“ iar ceea ce conferă un sens existenței sunt relațiile dintre oameni, care implică și responsabilitatea fiecăruia pentru soarta celorlalți.

S -A ÎNTÂMPLAT ÎN  29 IUNIE ...........

Evenimente

  
    1400: Începutul domniei lui Alexandru cel Bun în Moldova (până 1 ianuarie 1432); Alexandru cel Bun a consolidat statul pe plan extern și intern, a aplanat conflictul cu Patriarhia din Constantinopol, care a recunoscut Mitropolia de la Suceava (1401), a înființat episcopiile din Roman și Rădăuți și a clădit mânăstirile Moldovița și Bistrița
    1521: Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către Johannes Benkner, judele Brașovului; scrisoarea datată 29 iunie 1521, reprezintă primul text redactat în limba română, cu caractere slavone care s-a păstrat
    1866: Parlamentul României adoptă prima constituție a țării, una dintre cele mai avansate a acelor timpuri.
    1941: Al doilea război mondial: Se sfârșește acțiunea trupelor sovietice de măcelărire a prizonierilor în celulele lor sau prin marșuri ale morții, acțiune inițiată în ajunul invaziei naziste în URSS, la 22 iunie. Aproximativ 12.000 persoane (majoritatea polonezi, ucrainieni și evrei) au fost uciși.
    1995: Navele spațiale Atlantis (SUA) și Mir (Rusia) s-au unit, formând astfel cel mai mare satelit artificial care a orbitat vreodată în jurul Pământului

S - a născut în......

 
    1798: Giacomo Leopardi, poet italian (d. 1837)
    1819: Nicolae Bălcescu, istoric, scriitor și revoluționar român (d. 1852)
    1837: Petre P. Carp, politician român (d. 1919)
    1891: Petre Andrei, filosof, sociolog, politician român (d. 1940)
    1893: Demostene Botez, poet român (d. 1973)
    1900: Antoine de Saint-Exupéry, scriitor francez (d. 1944)

Decese

    1861: Elizabeth Barrett Browning, poetă britanică (n. 1806)
    1940: Paul Klee, artist plastic elvețian (n. 1879)
    1987: Victor Mercea, fizician român (n. 1924)
    1990: Irving Wallace, scriitor american (n. 1916)
    2003: Katharine Hepburn, actriță americană (n. 1907)

Sărbători

    Sf. Apostoli Petru și Pavel
    România -- Ziua Penitenciarelor
   









vineri, 28 iunie 2013

Gânduri de seară.................



"Am iubit de când mă ştiu
Cerul verii, străveziu,
Despletitele răchite,
Curcubeiele pe stânci
Ori pădurile adânci
Sub ger alb încremenite.
Mi-a fost drag pe bărăgane
Să văd fetele morgane
Ori pe crestele din munte
Joc de trăsnete rotunde,
Scurgerea cocorilor,
Pacea înălţimilor,
Semeţia pinilor
Plini de scama norilor.

Am iubit iubirea pură,
Floare roşie pe gură
Şi în inimă arsură,
În priviri zăpezi candide
Şi-n piept voci necontenite.

M-a înfiorat ades
Tot ce gândurile ţes:
Pe al filelor polei
Dansuri repezi, legănate,
De pe arcuri înstrunate,
Săgetarea de idei...

Toată-această măreţie
Ne-a fost dată din vecie"... (NicolaeLabis)

AMINTIRI DIN EPOCA DE AUR (2)


Ceauşescu, despre inundaţiile din iulie 1975 : „Unii plângeau, alţii râdeau şi alţii furau“.


"În timpul gravelor inundaţii din iulie 1975, Ceauşescu a străbătut ţara, în lung şi-n lat. I-a cravaşat pe români să recupereze pagubele până la sfârşitul anului, fără a pune în pericol cincinalul. Aparatul de propagandă l-a prezentat drept omul aflat „întotdeauna în mijlocul poporului, la bine şi la greu“. Dar din gura „Tovarăşului“ nu s-a auzit un cuvânt de mângâiere pentru familiile victimelor, nici pentru agoniseala de-o viaţă luate de ape.
În vara anului 1975, inundaţiile au lovit România, provocând 49 morţi şi 12 dispăruţi. Judeţele Mureş, Buzău, Prahova, Vâlcea, Ilfov şi Argeş au fost cele mai afectate . Timp de două săptămâni, între 3 şi 16 iulie, nenorocirea a ţinut capul de afiş al presei centrale. În paginile ziarelor informaţiile despre victime şi pagube materiale au fost cenzurate, în schimb a fost supradimensionat rolul lui Ceauşescu de catalizator al „energiilor poporului“. Omniprezent, „Tovarăşul“ s-a deplasat de-a lungul şi de-a latul ţării dând „exemplu personal“ în lupta cu vitregiile naturii.

Stare de necesitate.
Ceauşescu a adoptat primele măsuri în seara de 3 iulie 1975. Printr-o intervenţie în direct, la televizor şi radio, liderul statului a citit Decretul prezidenţial nr. 145 prin care se instituia starea de necesitate. Unităţile Armatei, Miliţiei, Securităţii şi Gărzile Patriotice au primit consemn de „stare de alarmă“. Cu mic, cu mare, „cu toate forţele“, românii au fost îndemnaţi să strângă recoltele de pe câmp. În aceeaşi seară, Ceauşescu i-a convocat pe prim-secretarii „judeţenelor“ de partid la o teleconferinţă. Ploua deja în continuu de două zile. După ce a ascultat rapoartele din teritoriu, judeţ cu judeţ, el le-a cerut să scurgă apa de pe câmpuri, să repare şoselele, căile ferate, legăturile telefonice şi liniile electrice.
Totul în „spirit de disciplină, de răspundere“. Respectând decretul, în toiul nopţii, miliţieni, militari şi pompieri au construit diguri, au securizat stâlpii de înaltă tensiune şi au salvat, ce se mai putea, din bunurile oamenilor. Din celulele în care îşi ispăşeau pedepsele au fost scoşi la muncă 33.500 deţinuţi. La obiectivele importante, precum termocentrale şi hidrocentrale, s-a pus pază.

„Bătuţi toţi în frunte cu primarul“

În zilele următoare, membrii CPEx au suportat aproape zilnic nervii lui Ceauşescu. I-a ţinut numai în şedinţe, întrerupte de deplasările sale prin judeţele patriei. Aşa cum obişnuia în situaţii de criză, „Tovarăşul“ găsea vinovaţi printre subalterni. Totuşi, în problema inundaţiilor se pare că avea dreptate. În 1971, România declanşase, cel puţin pe hârtie, un vast program pentru regularizarea cursurilor de ape, protejarea fabricilor, uzinelor şi localităţilor din zonele expuse. Dar hotărârile „nu s-au transpus integral în viaţă“, după cum îi plăcea lui Ceauşescu să spună.
Ca să remedieze situaţia, Ceauşescu a trecut Consiliul Naţional al Apelor (până atunci afiliat Ministerului Agriculturii) sub autoritatea Guvernului şi în responsabilitatea viceprim-ministrului Emil Drăgănescu. S-a luat de specialişti, criticând barajele de pe Argeş, „slabe, subdimensionate“, făcute „fără nici un studiu serios şi fără răspundere“. În opinia lui Ceauşescu, podurile erau şi ele prea joase. Nici digurile din nordul Capitalei „nu aveau nici o valoare“. „S-a făcut o porcărie ceea ce este acolo“, s-a răstit Ceauşescu . Apoi a comentat despre bucureştenii care asistau pasivi la revărsarea apelor: „Armata lucra şi gură cască stăteau pe mal unde plângeau, alţii râdeau şi alţii furau“.

Locuitorii din Arcuda ar fi „trebuit bătuţi toţi în frunte cu primarul“. După ce s-a liniştit, Ceauşescu a oferit şi câteva indicaţii. De pildă, a propus ridicarea a trei baraje de acumulare începând de la Dragomireşti. Avea planuri şi pentru râul ce traversa Capitala. Dâmboviţa urma să păstreze „apă curată, să se poată plimba şi naviga pe ea“ . Nici ardelenii n-au scăpat de furia lui Ceauşescu, nemulţumit că nu s-au construit diguri la Tg. Mureş, Deva, Alba Iulia, Sighişoara şi Mediaş. Ceauşescu a fost foarte dur şi în problema despăgubirilor. Cine nu avea asigurare, nu primea nimic, a hotărât preşedintele, cu referire la locuinţele particulare şi sediile cooperativelor agricole înghiţite de ape. „Să nu stea cu degetul în gură că le dă statul. Să se aşeze la lucru!“, a ordonat el.

Cu secera-n mână, printre ţărani.

Convins că informările din teritoriu erau „puţin mai roze“, Ceauşescu a vrut să vadă cu ochii lui, din înaltul cerului, dimensiunea dezastrului . În primele zile ale inundaţiilor, elicopterul prezidenţial a zburat deasupra judeţelor Ilfov, Ialomiţa, Prahova . Câmpurile de porumb şi floarea soarelui, lanurile de grâu erau toate sub ape. Însoţit de Popescu-Dumnezeu şi de ministrul Apărării, Ceauşescu a inspectat apoi văile Ialomiţei, Sabarului, Argeşului, Prahovei şi Neajlovului. A descins în Urziceni, unde a luat-o la pas pe străzi, spre zona inundată a oraşului. Bătrânii locurilor i-au spus oaspetelui că nu mai văzuseră asemenea grozăvii din 1912 .
La Lunca, la cooperativa agricolă Ciochina, lângă Căzăneşti, a vorbit cu sătenii ce săpau un şanţ. „Grâul e copt, trebuie secerat cât mai repede“, i-a îndemnat pe ţărani. Şi, fără să stea pe gânduri, chiar Ceauşescu a dat tonul la muncă, punând mâna pe seceră. Aşa îl prezintă şi oficiosul partidului, „Scînteia“, în ilustraţiile sale, pe „primul fiu al ţării“ . La amiază, Ceauşescu s-a întors în Bucureşti. La CC, unde a aterizat elicopterul, l-au aşteptat Elena Ceauşescu, Manea Mănescu şi Gheorghe Oprea.

Capitala ameninţată.

 
În noaptea de 4 spre 5 iulie, viitura a ameninţat Capitala. Mari probleme erau la apărarea barajului de la Buftea, unde apele crescuseră cu 35 cm. Cartierele Giuleşti-Sârbi şi Crângaşi erau deja inundate. Ceauşescu a propus concentrarea pe două diguri, la Dragomireşti şi Ciurel. În 5 iulie, sâmbăta, a vizitat de dimineaţă zona în care Dâmboviţa intra în Bucureşti. Ce-a văzut trebuie să-l fi mulţumit.
Pretutindeni, pe cursul apei, oamenii cărau saci de nisip şi pământ. Lângă Ceauşescu, cioporul de miniştri şi specialişti culegea din zbor indicaţiile sale preţioase, notându-le în caiete precum stenografii conştiincioşi. Câteva momente Ceauşescu a supravegheat lărgirea malurilor. S-a dus apoi, în control, la Dragomireşti şi la Roşu-Nord. Iar seara, însoţit de consoartă, a zăbovit la digul Ciurel.

Din regiune-n regiune, la bordul elicopterului.

Săptămâna următoare, Ceauşescu a început vizitele încă de luni, 7 iulie. S-a deplasat în judeţele Ilfov, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Olt, Teleorman. A aterizat la Brezoaia, unde o parte a apelor era luată de canal spre Arcuda. Le-a spus specialiştilor care-l însoţeau să construiască mai multe lacuri de acumulare. Lepădând sacoul, doar în maleta cu mâneci scurte şi pantalonii de stofă, a cules grâu la Conţeşti-Boteni. După care a insistat să vadă Combinatul chimic din Râmnicu Vâlcea şi Întreprinderea de aluminiu Slatina, două dintre „bijuteriile“ industriei româneşti.
În zilele următoare, elicopterul prezidenţial l-a purtat deasupra Transilvaniei, în Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Cluj, Alba, Sibiu. Alături, în acele zile, i-a fost Gheorghe Oprea. În drum spre Rupea, Ceauşescu a făcut un popas la marginea unui lan de grâu, cerându-le ţăranilor să scoată „fir cu fir din nămol şi să-l pună la uscat“. Ar fi vrut să vadă oamenii la câmp, până seara târziu. De-abia atunci, înainte de venirea nopţii, să se deschidă magazinele şi birourile, le-a spus celor ce-l ascultau la marginea lanului. La mijlocul săptămânii a survolat Valea Mureşului, zona Aradului, apoi, pe Dunăre, judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Ilfov.

În 11 şi 12 iulie, preşedintele şi-a rezervat timp pentru înaltul oaspete austriac, cancelarul Bruno Kreisky, cu care a convorbit la Bucureşti şi Neptun. Însă în 13 iulie, s-a pus din nou pe controale, în judeţele Brăila, Galaţi, Buzău . A cerut oamenilor să muncească 12-14 ore la câmp, pentru strângerea recoltei. Şi s-a întrecut, ca de obicei, în sfaturi. La Galaţi, a indicat cum să fie construit digul, la şantier, şi pe faleza Dunării - pietruit, înfrumuseţat cu gazon, pentru „un aspect cât mai plăcut şi un caracter definitiv“. Brăilenilor le-a cerut să îmbunătăţească reţeaua de canale din Insula Mare şi să construiască, la rându-le, un dig de beton pentru apărarea oraşului.

Ajutor de la „comunitatea frăţească“.
În opinia ambasadorului american Harry Barnes, moralul populaţiei era scăzut . Contribuise la aceasta şi decizia creşterii unor preţuri la gazele naturale, materialele de construcţie, încălţămintea din piele. Se corelau astfel, după cum informa conducerea de la Bucureşti, preţurile cu costurile de producţie. În presă, anunţul a fost făcut într-o zi de duminică, în 13 iulie. Tocmai ca să nu stârnească valuri. În plan extern, Ceauşescu a emis semnale că situaţia României nu era gravă. Bunăoară, intervievat de reporterii străini, a promis recuperarea pagubelor până la sfârşitul anului . Şi, în ciuda tuturor evidenţelor, a mai spus că revărsarea apelor nu putea fi evitată, deoarece cincinalul ’71-’75 nu prevedea măsuri pentru regularizarea apelor.

Dar ambasadorii străini s-au mobilizat oricum. Chiar dacă le lipseau date esenţiale despre amploarea calamităţii, în 14 iulie, consilierii comerciali ai ţărilor NATO s-au reunit la iniţiativa vest-germanilor. Şi, de comun acord, au hotărât să ajute România cu materii prime, cocs, fibre sintetice, zahăr, grâu, încălţăminte şi materiale de construcţii . Ca să depăşească impasul în care intrase, România avea nevoie de ajutor extern. Mai întâi, Ceauşescu s-a gândit la un credit CAER, că „de aceea am creat-o, ca să ne ajute când avem nevoie“. Ar fi vrut 500 milioane dolari. „Să vedem şi noi acum cum este comunitatea aceasta frăţească“ , nu şi-a putut Ceauşescu înfrâna o maliţie la adresa sovieticilor, în şedinţa CPEx din 8 iulie.
Spera să primească bani şi de la Fondul Monetar Internaţional şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, dar cu termene lungi de rambursare, dobânzi mici, ca pentru o „ţară în curs de dezvoltare“. Cu toate acestea, pe termen scurt, inundaţiile au afectat economia românească. În acelaşi timp, i-au convins pe Ceauşescu şi ceilalţi decizionali ai partidului că ţara avea nevoie urgentă de un sistem modern de regularizare şi colectare a apelor . După cutremurul din ’77, „Tovarăşul“ a încercat să schimbe faţa României sistematizând mediul rural şi urban." (sursa : Historia.ro)







28 iunie 2013 by Viorica Crainic

Bine v - am regăsit!

"Natura nu ne înşeală niciodată. Noi suntem întotdeauna cei care ne înşelăm unul pe celălalt."

(Jean Jacques Rousseau)

MEDIAFAX : Unul din cinci parlamentari a vorbit în plen doar pentru a depune jurământul.

Din informaţiile existente, joi, pe site-urile Camerei Deputaţilor şi Senatului, rezultă că 99 dintre cei 583 de parlamentari (adică 17%) au avut o singură intervenţie în plenul Parlamentului. O parte dintre aceştia au susţinut totuşi diferite proiecte legislative, cumulând 10% din totalul semnăturilor strânse în Parlament pentru astfel de iniţiative şi 3% dintre interpelările la adresa miniştrilor.
Aproape jumătate dintre aceşti 99 de parlamentari sunt membri PSD, circa 30% sunt din PNL, iar restul se împart aproape egal între PDL, PP-DD, UDMR, UNPR şi PC. Printre aceştia se numără social-democraţii Mădălin Voicu şi Eugen Bejinariu, democrat-liberalul Theodor Paleologu, Gigi Neţoiu şi Damian Drăghici (UNPR) sau Antonie Solomon (PP-DD).
Pentru 15 dintre parlamentari însă, depunerea jurământului a fost singură acţiune în Parlament, ei neavând nici iniţiative legislative depuse şi nici interpelări sau alte intervenţii înregistrate. Cei 15 provin de la PSD (12) şi PNL (3), iar printre ei se numără deputaţii Ludovic Orban (PNL), Oana Niculescu Mizil (PSD) sau Gheorghe Şimon (PSD).
În aceeaşi situaţie se află miniştrii Varujan Vosganian, Nicu Bănicioiu, Titus Corlăţean, Liviu Dragnea, Lucia Varga şi Eugen Teodorovici, ale căror intervenţii în calitate de parlamentar s-au rezumat la depunerea jurământului.
Cel mai activ dintre deputaţi este preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, care a înregistrat aproape 1.100 de intervenţii în plen. Acesta este urmat de social-democraţii Miron Mitrea şi Viorel Hrebenciuc, de liberalul Eduard Hellvig, de Tudor Ciuhodaru (PP-DD) şi de Ioan Oltean (PDL), cu peste 200 de intervenţii fiecare.
La Senat, cele mai multe intervenţii în plen le-a avut democrat-liberalul Dumitru Oprea (peste 250). Acesta este urmat de liberalul Puiu Haşotti şi de liderul grupului senatorilor PP-DD, Haralambie Vochiţoiu (fiecare cu peste 100 de intervenţii).
Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, se află în jumătatea inferioară a clasamentului, din punct de vedere al intervenţiilor în Parlament, cu doar trei luări de cuvânt în plen, în această sesiune.

CONFERINŢA MEDIAFAX : Tot mai multe transporturi ocolesc România!



Sorin Chinde, directorul general al Grupului Feroviar Român (GFR):
"Starea infrastructurii feroviare din România este departe de a fi ceea ce ne trebuie pentru a permite transporturi de calitate la un cost rezonabil şi, implicit, de a contribui la dezvoltarea economică a ţării".
"În condiţiile în care Asia este un partener din ce în ce mai important pentru Uniunea Europeană, tot mai multe transporturi ocolesc România, se duc în Croaţia sau se duc direct în porturile din vestul Uniunii Europene, deşi, ca nivel al costurilor şi timp de tranzit, portul Constanţa ar fi o alternativă mult mai viabilă".
Constantin Isac, vice-preşedinte al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR):
"Situaţia în transportul rutier care generează astfel de evenimente spune un singur lucru: că Ministerul Transporturilor nu-şi ia în serios treaba legată de organizarea acestei ramuri economice extrem de importante. Transportul rutier este tratat ca o Cenuşăreasă a economiei naţionale".

Monica Macovei  :  „USL se grăbeşte să «cureţe» legile".

Europarlamentarul Monica Macovei acuză PSD şi PNL că încearcă blocarea luptei împotriva corupţiei prin modificarea din mers, „pe uşa din dos“, a cadrului legislativ actual. Acţiunile se desfăşoară pe toate planurile: în Parlament, unde s-a discutat în aceste zile legea de aplicare a Codului de Procedură Penală, şi la Palatul Victoria, unde au fost restrânse atribuţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin ordonanţă de urgenţă, sub pretextul supraîncărcării procurorilor. „USL se grăbeşte să «cureţe» legile şi să îşi scape membrii şi prietenii de dosarele de corupţie, fraudă, spălare de bani, trafic şi alte infracţiuni“, apreciază fostul ministru al Justiţiei.
Potrivit Monicăi Macovei, parlamentarii nu au dreptul ca la discutarea legii de aplicare a Codului de Procedură Penală să încerce să modifice, adauge sau elimine texte din Codul deja adoptat. „Dar mulţi parlamentari au început să îşi bage mâinile până la coate în Legea de aplicare a Codului de Procedură Penală ca să schimbe ce nu au putut schimba în Cod, în încercarea disperată de a lega mâinile justiţiei“, apreciază europarlamentarul.
„Este inacceptabil să iei procurorilor decizia de trimitere în judecată, aceasta fiind practica stabilă şi folosită în statele democrate. Judecătorul decide în proces asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei, dar nu trebuie să decidă dacă procurorii îl trimit sau nu în judecată pe X“, arată Monica Macovei.

Crin Antonescu : Declaraţii - 27 iunie 2013.

Despre regionalizare :
"Noi nu putem să avem regiuni oficial în afară de forma care există acum. Nu putem să avem regiuni pentru că este neconstituţional. În Constituţie avem delimitate foarte clar formele de organizare administrativ-teritoriale şi acolo nu sunt prevăzute regiunile".
Despre decizia CC, în privinţa pragului la referendum :
"Curtea Constituţională, prin prevederile legii ei de organizare, se pronunţă asupra unui act normativ dacă este sau nu este constituţional, nu când intră în vigoare. Nu prescrie, nu adaugă la Constituţie, când intră în vigoare".
"Avem o nouă premieră, avem un nou exemplu despre modul în care nişte oameni, şase-şapte, maximum nouă, nu ştiu exact câţi, se substituie de fapt celor care sunt mandataţi, că e vorba de Parlament, că e vorba, în alte cazuri, de Guvern, să ia decizii în această ţară şi excedându-şi atribuţiile ne spun multe alte lucruri şi ne impun multe alte lucruri decât singurul care sunt îndreptăţiţi să îl spună, dacă ceva - un act normativ, lege sau hotărâre  este sau nu constituţional".
Despre nemulţumirile PC :
"Dacă Partidul Conservator este nemulţumit, poate să plece. Construcţia USL nu stă în Partidul Conservator, iar dacă unii prin PC îşi imaginează că cineva din PNL sau eu, ca preşedinte al acestuia, avem vreun soi de timiditate în a spune clar lucrul acesta, se înşeală amarnic".
"Dacă dânşii au luat hotărârea de a denunţa (protocolul), dar aş vrea să o văd oficial, atunci drum bun, cale bătută, succes în viaţă. Noi am construit USL nu ca să ne jucăm de-a mofturile cu conservatorii sau cu oricine altcineva. USL este o construcţie foarte serioasă în care două partide mari - PSD, PNL - negociază, se întorc, îşi fac concesii unul altuia. Nimeni nu a câştigat decât PC şi nimeni nu e mai puţin îndreptăţit decât PC să transmită un soi de ameninţări pe care nu le ia nimeni în serios".
Despre organizarea referendumului odată cu alegerile prezidenţiale :
"Este o variantă, pentru că alegerile prezidenţiale sunt un moment în care există în primul rând un interes electoral mai mare şi, doi, este primul moment electoral după acest termen de un an. Eu, în principiu, cred că un referendum ar trebui să fie făcut separat de alte alegeri pentru ca dezbaterea să se concentreze pe subiectul acelui referendum. Dacă nu ne dă voie Curtea, nu avem ce să facem. Nici nu putem chema oamenii din trei în trei luni la urne".
"Nu ne batem joc de oamenii care vin la vot şi atunci vom decide împreună cu partenerii din USL momentul optim pentru ca, respectând şi ceea ce Curtea Constituţională a dat, respectându-i şi pe oamenii care vor să îşi spună părerea, să facem în aşa fel încât oamenii să nu o facă degeaba".
Despre Crin Antonescu :
"Crin Antonescu poate să candideze la Preşedinţie, dacă despre aceasta e vorba, şi poate să exercite mandatul prezidenţial foarte bine şi cu actuala Constituţie, foarte bine, nimic nu mă împiedică. PNL la fel. Noi vorbim de modificări pentru cetăţenii României, despre garanţii şi drepturi suplimentare, despre egalitate de regim fiscal a statului cu contribuabilii şi cu firmele, despre regionalizare, ceea ce înseamnă absorbţie într-un grad mult mai ridicat de fonduri europene. Sunt lucruri care nu îl afectează pe Crin Antonescu sau pe Victor Ponta, sunt lucruri care îi afectează pe cetăţenii României".
(...) "cetăţenii României, opt milioane şi jumătate, au fost batjocoriţi, au fost umiliţi de Curtea Constituţională şi au fost aduşi la vot fără ca votul lor să conteze în cele din urmă. Aşa ceva nu se va mai întâmpla".

Daniel Constantin: Alianţa cu PNL nu funcţionează.

"Ştiţi cum e, ca într-o căsnicie. În momentul în care se întâmplă o despărţire, soţul dă vina pe soţie, soţia pe soţ. Este mai puţin important, important este că o căsnicie s-a destrămat. Din acest punct de vedere, cred că avem cu toţii puterea şi tăria, foarte calm, să mergem mai departe", a arătat liderul conservator.
"Mi-a părut rău că nu funcţionează, atât şi nimic mai mult. Din acest punct de vedere, pentru că ţinem foarte mult la USL şi că am contribuit cu toţii, cred eu că în mod egal, la constituirea USL, nu vom pune în pericol acest proiect politic, ca atare chiar dacă de facto ACD nu funcţionează, actele probabil că vor rămâne aceleaşi", a subliniat preşedintele PC.
"Eu am făcut foarte clar o declaraţie pe care o susţin şi acum, o constatare, un regret că ACD, şi nu USL, nu funcţionează şi am văzut că şi domnul Antonescu este de acord cu acest lucru, a îmbrăţişat această idee că nu funcţionează ACD. Atât şi nimic mai mult", a arătat liderul PC.
El a spus că altfel s-ar da satisfacţie acelora care spuneau că la un moment dat o să se destrame USL. "Uite că nu o să le dăm satisfacţia aceasta", a completat liderul PC.

Asociaţia Procurorilor din România :  "Plenul Comisiei parlamentare de revizuire a Constituţiei nu a ţinut seama de propunerilor înaintate de asociaţiile profesionale ale magistraţilor".

"Opinia publică, arată Asociaţia Procurorilor din România ( APR), a înţeles că între statutul judecătorului şi al procurorului există diferenţe şi că pentru bunul mers al justiţiei în special şi al societăţii româneşti în general, este bine că statutul procurorului să fie identic cu al judecătorului."
"Asociaţiile profesionale ale magistraţilor au înţeles necesitatea egalizării celor două statute profesionale. Numeroşi oameni politici au afirmat public că doresc eliminarea imperfecţiunilor constatate în funcţionarea sistemului român de justiţie. Cu toate acestea, la discutarea modificărilor Codului de procedură penală, s-a susţinut de către unele grupuri parlamentare ca procurorul să nu mai poată dispune începerea urmăririi penale, această prerogativă urmând a fi îndeplinită de instanţă", se mai arată într-un comunicat remis joi agenţiei MEDIAFAX.
"Speranţele asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, mai afirmă APR, au fost întreţinute nu numai de curentul favorabil al opiniei publice, ci şi de faptul că, după mulţi ani, la conducerea Guvernului şi a Ministerului Justiţiei se află foşti magistraţi."
"Cui foloseşte oare păstrarea unor ambiguităţi în textul constituţional şi în legea procesual penală? Cu siguranţă viitorul va da un răspuns acestei întrebări", conchide APR, în comunicatul semnat de Consiliul Director al asociaţiei.

Curtea Constituţională : Unele prevederi ale Statutului parlamentarilor sunt neconstituţionale.


Curtea Constituţională a publicat, ieri, motivarea deciziei potrivit căreia unele prevederi ale Statutului parlamentarilor sunt neconstituţionale.
În motivarea deciziei din 19 iunie, CC notează, pe de o parte, că "este evidentă preocuparea legiuitorului de a asigura fundamentarea cererii de reţinere, arestare şi percheziţie, atât în fapt, cât şi în drept, în scopul de a oferi posibilitatea aprecierii seriozităţii şi bunei - credinţe a măsurii solicitate, în sensul că aceasta are în vedere fapte concret determinate şi nu e inspirată de motive politice".
Judecătorii CC invocă, şi argumente legate de separaţia puterilor în stat. "Acceptarea în consecinţă, în condiţiile unei lipse de precizie a dispoziţiilor criticate, a posibilităţii interpretării lor în sensul că Parlamentul, prin Camerele sale, precum şi comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, să procedeze la examinarea probelor care stau la baza cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a unui deputat sau senator ori a cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, asemenea unui organ de jurisdicţie, ar echivala cu admiterea unei ingerinţe a Parlamentului în activitatea altor autorităţi publice, în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat", se menţionează în motivare.
"Întrucât, pentru considerentele arătate, întreaga reglementare a procedurii în caz de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului, respectiv a procedurii în cazul cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator este lipsită de claritate şi precizie, generând confuzii sub aspectul exercitării competenţelor specifice Parlamentului, pe de o parte, şi a celor specifice instanţelor judecătoreşti, pe de altă parte, Curtea constată că dispoziţiile art.I pct.18 [referitoare la modificarea art.24] şi ale art.I pct.19 [referitoare la introducerea art.242] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul lor, sunt neconstituţionale, fiind în contradicţie cu prevederile Legii fundamentale cuprinse în art.1 alin.(4) care reglementează principiul separaţiei puterilor în stat, în art.1 alin.(5) care reglementează principiul legalităţii şi în art.126 alin.(1) referitoare la realizarea justiţiei", spun judecătorii CC, în motivare.

Dan Şova: CNADNR are nevoie de 4 miliarde de euro.

"Vreau să ştiţi nişte cifre. Direcţiile regionale de drumuri şi poduri, şapte la număr, la cererea noastră, ne-au făcut o evidenţă a ce bani ne-ar trebui doar pentru astuparea gropilor, nu pentru reabilitări sau lucrări de profunzime, numai pentru astuparea gropilor. Adunând sumele necesare la nivel naţional ne-a dat peste 4 miliarde de euro. Aceasta este suma necesară numai pentru astuparea gropilor. Bugetul anual al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) pentru astuparea gropilor este de 180 de milioane de euro, bani care se colectează din rovinietă, în fiecare an, la nivel naţional. Rovinieta se ia pentru circulaţia pe drumuri naţionale şi autostrăzi, deci pe 17.800 de kilometri de drum", a declarat, într-o conferinţă de presă, Dan Şova.
"Când am preluat CNADNR, am preluat-o într-o situaţie dramatică, 680 de milioane de euro datorii, şi le-am achitat pe toate. Guvernul a alocat cei mai mulţi bani din istoria postdecembristă a României în drumuri, 1,2 miliarde de euro, dar cu 680 de milioane de euro am achitat datoriile lăsate de guvernele Boc şi Ungureanu. Nu am avut ce să facem. Dacă nu le achitam, ştiţi foarte bine ce se întâmpla şi cu firmele, şi cu procesele, şi cu locurile de muncă. Până la sfârşitul lunii mai am achitat cei 680 de milioane de euro. Nu am rămas cu foarte mulţi bani de investiţii în 2013", a spus el.
"În 2014, nivelul de investiţii în drumuri nu va fi mai mic, ci mai mare. Singura diferenţă este că nu vom mai avea datorii, fiindcă, în acest moment, CNADNR este foarte bine şi puternic controlată financiar. Ce lucrează plăteşte, toate contractele pe care le are sunt aprobate. Suntem într-o altă situaţie financiară. La anul vom avea aceşti bani de investiţii", a spus Şova.

România a plătit  deja dobânzi  către FMI şi UE.

„Centura de siguranţă“ pe care România şi-a pus-o în urmă cu patru ani sub forma uriaşului împrumut de 20 mld. euro negociat cu FMI şi UE a scos până acum 1,23 mld. euro din Trezoreria statului, din care 700 mil. euro au reprezentat numai dobânzile şi comisioanele (57%). Alte 4 mld. euro au fost achitate deja de BNR, incluzând dobânzi de peste 900 mil. euro, potrivit datelor băncii centrale, scrie Ziarul Financiar.
Până în anul 2023 împrumutul va mânca încă 8,6 mld. euro din bugetul României, dobânzile şi comisioanele ajungând la circa 900 mil. euro din această sumă. BNR, singură mai are de rambursat rate de 6,9 mld. euro şi dobânzi de 230 mil. euro, adică un total de 7,14 mld. euro, calendarul său de plată urmând să se încheie mai devreme, în 2016, iar singurul creditor fiind FMI.
Din factura totală de 21 mld. euro (rate, dobânzi şi comisioane), BNR şi Finanţele au achitat până acum numai un sfert.

Summit-ul UE: Consiliul European a aprobat proiectul de buget al Uniunii Europene pentru 2014-2020.

Liderii europeni au aprobat bugetul UE pentru 2014-2020, care va permite finanţarea în special a măsurilor împotriva şomajului în rândul tinerilor.
"A avut loc un acord al Consiliului European", a declarat preşedintele său, Herman Van Rompuy, în cadrul unei conferinţe de presă la finalul primei zile a summitului european de la Bruxelles. "Aprobarea de către statele membre este fără echivoc", a adăugat acesta. "Consiliul european a adoptat cadrul financiar aşa cum l-a negociat cu Parlamentul european în această dimineaţă", a confirmat preşedintele francez, Francois Hollande, în cadrul unei conferinţe de presă.
"Recursul la iniţiativa pentru tineri se va concentra asupra primilor doi ani", adică 2014-2015, a declarat preşedintele Consiliului european, Herman Van Rompuy. Graţie flexibilităţii hotărâte pentru gestionarea bugetului 2014-2020, care va permite realocarea fondurilor neutilizate, "iniţiativa pentru tineri va fi mai mare de cele şase miliarde de euro. Ea ar trebui să se ridice la cel puţin opt miliarde de euro, conform proiecţiilor", a anunţat Van Rompuy.
Şefii de stat şi de guvern au decis să amelioreze finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii (PME), mai ales prin intermediul Comisiei europene şi a Băncii europene de investiţii (BEI).

Kazahstan propune să livreze gaz  României printr-o extensie a South Stream.

Reprezentanţii Guvernului din Kahazstan au propus părţii române o formulă în care să asigure livrarea de gaz kazah prin extensia din Bulgaria spre România a gazoductului care va fi construit în cadrul proiectului South Stream, susţine Guvernul într-un comunicat.
 "Atât prim-ministrul Republicii Kazahstan, cât şi preşedintele Kazmunaigaz au vorbit, în cadrul întrevederii cu premierul Victor Ponta, despre oportunitatea unor noi investiţii în România. De asemenea, partea kazahă a avansat părţii române propunerea să asigure livrări de gaz din Kazahstan în România, o opţiune în acest sens fiind o extensie a South Stream din Bulgaria către România", se afirmă în comunicat.
Sursa citată mai transmite că partenerii din Kazahstan şi-au exprimat deschiderea şi disponibilitatea perfectării unui contract comercial în vederea livrării de uraniu, pentru consumul intern aferent unităţilor nucleare de la Cernavodă.
Reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti au propus partenerilor din Kazahstan "folosirea mai intensă" a Oil Terminal Constanţa, dar şi deschiderea de către liniile aeriene kazahe a unor curse Astana-Bucureşti, se mai arată în comunicat.

SUA: Senatul american a adoptat prima reformă a imigraţiei într-un sfert de secol.

După luni de bătălii legislative, Senatul american a adoptat joi cu majoritate prima reformă a imigraţiei într-un sfert de secol în Statele Unite, care va duce la reglementarea a milioane de migranţi ilegali, majoritatea mexicani.
"Yes we can!" au strigat, din tribunele pline, tinerii militanţi pro-imigraţie, după anunţul adoptării, cu 68 de voturi pentru şi 32 împotrivă, a textului istoric care va fi armonizat în următoarele luni cu versiunea concurentă la care lucrează Camera Reprezentanţilor.
"Nu avem oare în noi puterea de a scoate din umbră cele 11 milioane de persoane, care sunt astăzi exploatate şi nu beneficiază de protecţiile legate de cetăţenie?", a declarat republicanul John McCain, unul dintre arhitecţii legii.
"Este istoric, însă doar pentru că vom repeta greşelile din 1986, când am crezut că am securizat frontiera dar în mod evident nu am reuşit", a declarat pentru jurnalişti senatorul Charles Grassley, evocând legea amnistiei votată în 1986 şi promulgată de preşedintele Ronald Reagan.

Portugalia : Grevă generală împotriva  măsurilor de austeritate.

Traficul feroviar şi aerian din Portugalia au fost perturbate din cauza unei noi greve generale împotriva măsurilor de austeritate din ţară, în contextul în care un sfert dintre portughezi beneficiază de susţinere financiară internaţională.
 Mişcarea lansată de către două sindicate importante, Confederaţia Generală a Muncitorilor din Portugalia (CGTP, apropiată Partidului Comunist) şi Uniunea Generală a Muncitorilor (UGT, de orientare politică moderată), trebuia să fie însoţită, joi după-amiaza, de proteste din întreaga ţară.
"Participarea este foarte puternică şi depăşeşte cu mult aşteptările noastre", a declarat joi dimineaţa şeful UGT, Carlos Silva. Totodată, liderul CGTP, Armenio Carlos, care cere alegeri legislative anticipate, a sperat la o "mare rată de participare" pentru "a slăbi şi mai mult Guvernul".
Greva de joi este o doua organizată în comun de către cele două sindicate. Prima a avut loc în noiembrie 2011, la cinci luni după venirea la putere a Guvernului de centru-dreapta care dorea să pună în aplicare un plan de ajutor internaţional.
CGTP a organizat singură grevele din martie şi noiembrie 2012.

ŞTIRI METEO

 SÂMBĂTĂ 29   IUNIE  2013

Vremea va fi în general instabilă în jumătatea de nord a ţării, unde temporar înnorările vor fi accentuate şi se vor semnala averse şi descărcări electrice în zona de munte, Transilvania, Maramureş şi în cea mai mare parte a Moldovei şi pe arii restrânse în Crişana. În restul teritoriului cerul va fi variabil, cu înnorări spre seară şi mai ales în cursul nopţii când local în Muntenia, Oltenia şi Dobrogea şi izolat în Banat vor fi ploi de scurtă durată şi fenomene electrice. Vor fi condiţii de grindină. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în timpul averselor. Temperaturile maxime se vor încadra între 21 şi 31 de grade, iar cele minime între 10 şi 21 de grade. Presiunea atmosferică nu se va modifica semnificativ.


PERSONALITĂŢI

Peter Paul Rubens

Peter Paul Rubens (n. 28 iunie 1577, Siegen/Westfalia - d. 30 mai 1640, Antwerpen), cel mai renumit pictor flamand. Viața lui Rubens pare să fi fost guvernată de o inepuizabilă energie. În decurs de patruzeci de ani, artistul pictează cca. 1400 tablouri și execută sute de desene. Este primit cu căldură atât în cercurile celor mai de seamă artiști din Europa, cât și la curțile princiare.

Jean-Jacques Rousseau

Jean Jacques Rousseau (n. 28 iunie 1712 - d. 2 iulie 1778) a fost un filozof francez de origine geneveză, scriitor și compozitor, unul dintre cei mai iluștri gânditori ai Iluminismului. A influențat hotărâtor, alături de Voltaire și Diderot, spiritul revoluționar, principiile de drept și conștiința socială a epocii; ideile lui se regăsesc masiv în schimbările promovate de Revoluția franceză din 1789.

"Ne naştem slabi şi avem nevoie de putere; ne naştem neputincioşi şi avem nevoie de ajutor; ne naştem mărginiţi şi avem nevoie de judecată. Ceea ce ne lipseşte când venim pe lume, şi de care avem nevoie mai târziu, ne este oferit prin educaţie."


 Luigi Pirandello

Luigi Pirandello (n. 28 iunie, 1867 – d. 10 decembrie, 1936) a fost un dramaturg, romancier, poet și eseist italian.
S-a născut în 1867 în Sicilia, la Girgenti (azi Agrigento) într-o familie înstărită. Tatăl, antreprenor al unor mine de sulf, luptase în armata lui Garibaldi și se căsătorise în 1863 cu Caterina Ricci–Gramitto, sora unui camarad de arme ;  și-ar fi dorit ca fiul să intre în afaceri, dar Luigi e atras de literatură. După absolvirea cursului liceal își începe studiile universitare la Facultatea de litere a Universității din Palermo, de unde se transferă la Universitatea din Roma (1888) pentru ca din 1889 să-și continue studiile în Germania, la Bonn, susținându-și în limba germană teza de licență cu un subiect de dialectologie italiană (1891).
În 1889 publică la Palermo, prima culegere de versuri, "Mal giocondo" (Veselul întristat). În Germania traduce în italiană Elegiile romane ale lui Goethe și compune Elegiile renane. În 1892 se întoarce în Italia și din 1893 se stabilește la Roma, an în care scrie primul roman, "L'esclusa" (Exclusa) ce va fi tipărit abia în 1908.În 1894 publică primul volum de nuvele "Amori senza amore" (Iubiri fără iubire). Colaborează la numeroase publicații italiene cu articole critice, nuvele. Lucrează din 1897 ca profesor. În 1898 fondează revista literară "Ariel", unde publică prima sa piesă de teatru, "L'epilogo" (Epilogul). Romanul "Răposatul Mattia Pascal" (1904) îi aduce un oarecare succes – e tradus în germană;  publică eseuri (Artă și ştiinţă, Umorismul), iar piesele scrise încep să-l facă cunoscut. Anii '20 sunt anii veritabilei lui afirmări internaționale.
În 1923 fondează "Teatro d'Arte di Roma", e invitat în America, unde Teatrul "Fulton" din New York se va numi vreme de trei luni "Pirandello's Theatre", face turnee în Anglia, Franța și Germania, apoi, în 1927, ajunge în Argentina și Brazilia. După cărţile lui se fac filme – între care "Așa cum mă vrei tu", cu Greta Garbo. În 1934 primește Premiul Nobel pentru literatură.
Moare în 1936, iar familia se supune dispozițiilor sale testamentare: "Când voi muri, să nu mă îmbrăcați, înfășurați-mă într-un cearșaf. Fără flori, fără lumânare la căpătâi. Un dric sărăcăcios. Gol. Și nimeni să nu mă-nsoțească, nici rude, nici prieteni. Dricul, calul, birjarul, asta-i tot. Ardeți-mă."

Sergiu Celibidache

Sergiu Celibidache (n. 28 iunie 1912, Roman, județul Neamț, România; d. 14 august 1996, La Neuville-sur-Essonne, departamentul Loiret, Franța) a fost un dirijor și compozitor român, membru de onoare al Academiei Române. Primii ani după liceul absolvit în orașul natal și i-a petrecut la Iași, unde ia lecții de pian și compoziție, apoi se înscrie la cursurile de filosofie și matematică ale Universității din București.
În 1936 pleacă la Berlin unde studiază la Academia de Muzică, având ca profesori pe Walter Gmeindl și Heinz Tiessen (compoziție), Fritz Stein (arta dirijatului). În același timp audiază cursurile de filosofie ale lui Eduard Spranger (psihologie) și Nicolai Hartmann (metafizică).
Abia sfârșite studiile, devine în 1945 dirijor pro tempore al faimoasei Orchestre Filarmonice din Berlin, întrucât directorul acesteia, Wilhelm Furtwängler, fusese suspendat din funcție, fiind suspectat de a fi colaborat cu regimul nazist. Până în 1952, când Furtwängler, reabilitat, redevine șef al orchestrei, Celibidache dirijează peste 400 concerte cu orchestra filarmonică din Berlin, impunându-se ca personalitate muzicală de o excepțională exigență artistică, totuși nu totdeauna comod ca stil de dirijare pentru componenții orchestrei dirijate . Suferă o mare deziluzie când aceștia, în 1954, îl aleg pe Herbert von Karajan dirijor pe viață, ca succesor al lui Furtwängler.
Pentru un timp, nu mai are o funcție permanentă, fiind invitat cu regularitate la pupitrul unor renumite orchestre simfonice europene: Orchestra Radio din Stuttgart (Germania), Orchestra Națională din Paris (Franța), Orchestra Simfonică Radio din Stockholm (Suedia). Între 1960 și 1962 ține cursuri de perfecționare în arta dirijorală la Accademia Musicale Chigiana din Siena (Italia), iar mai târziu la Fontainebleau (Franța) și la München (Germania) pentru tineri dirijori selecționați cu multă severitate.
În 1979 primește funcția de director muzical general al orașului München și de dirijor permanent al orchestrei filarmonice din acest oraș. Sub conducerea sa, Filarmonica din München devine una din cele mai bune orchestre simfonice din lume.
Sergiu Celibidache a fost un mare interpret al muzicii post-romantice, fiind recunoscut ca dirijor neîntrecut a simfoniilor lui Anton Bruckner, precum și al impresioniștilor francezi, de la Claude Debussy la Maurice Ravel. Stilul său dirijoral era foarte original, fiind cunoscut în special pentru varietatea tempo-urilor: astfel, cu cât pasajul muzical era mai bogat și mai complex, cu atât tempo-ul devenea mai lent, un stil care dădea un efect deosebit în sala de concert. Din acest motiv, Celibidache a refuzat înregistrările pe discuri.
Printre alte compoziții, Sergiu Celibidache este autorul unui impresionant Requiem, a patru simfonii și al unui Concert pentru pian și orchestră, rămase în cea mai mare parte inedite.
Pentru activitatea sa artistică, Sergiu Celibidache a primit diverse distincții, printre care: cetățean de onoare al orașului München (1992), membru de onoare al Academiei Române (1992), doctor honoris causa al Universității din Iași (1992), Ordinul Maximillian pentru Știință și Artă (Germania, 1993).
A murit la 14 august 1996, la reședința sa din La Neuville-sur-Essonne, departamentul Loiret.
"Cultura nu este altceva decât drumul către libertate. Artă este libertate, cu toate că ea te prinde în senzaţii. Dar nu-i nimic mai fals că definiţia întregii filosofii că artă este jocul senzaţiilor, nu. Asta este nada cu care te prinde, te atrage. Ori, când treci peste ce te-a atras, poţi ajunge undeva unde nu te simţi tras nici la stânga, nici la dreapta, nici în sus, nici în jos... Asta-i libertatea."


S -A ÎNTÂMPLAT ÎN  28 IUNIE ...........

Evenimente

     1358: Primul privilegiu comercial cunoscut acordat negustorilor brașoveni pentru Țara Românească; se confirmă existența unui drum comercial ce pornea din Transilvania pe Valea Prahovei și pe Valea Buzăului spre Dunăre, cunoscut, mai târziu, sub numele de „drumul Brăilei”
    1581: A ieșit de sub tipar „Evanghelia cu învățătură" sau „Cazania", ultima și cea mai de seamă carte tipărită de diaconul Coresi
    1651: Începe bătălia de la Beresteczko dintre Polonia și Ucraina, cea mai mare bătălie din secolul al XVII-lea
     1883: Mihai Eminescu este arestat la Baia Mitrașevschi și internat la spitalul doctorului Alexandru A. Suțu
    1914: Arhiducele austro-ungar Franz Ferdinand și soția sa au fost asasinați, eveniment ce a declanșat Primul Război Mondial.
    1918: Al Doilea Război Mondial: Semnatea Tratatului de la Versailles între învingătorii Primului Război Mondial și Germania.
    1919: A fost semnat Tratatul de la Versailles, act ce a dus la încheierea Primului Război Mondial
    1940: Al Doilea Război Mondial: România cedează URSS Basarabia , nordul Bucovinei şi ținutul Herța.
    1941: Al doilea Război Mondial: Sovieticii opresc execuțiile în masă de la închisoarea Brygidki, Lwów (Polonia). Ele au început la 22 iunie. Dintre cei 13.000 de prizonieri, majoritatea polonezi, doar 600 au fost cruțați. 3 mii dintre prizonieri ucrainieni
    1991: S-a deschis, la București, Casa Americii Latine
    1993: Andrei Șerban, director al Teatrului Național București, își prezintă demisia din această funcție, unul dintre motivele acestei decizii fiind indiferența factorilor de decizie față de cultură

S -a născut în.....

    1577: Peter Paul Rubens, pictor flamand (d. 1640)
    1712: Jean-Jacques Rousseau, filosof, scriitor francez de origine elvețiană (d. 1778)
    1867: Luigi Pirandello, dramaturg, prozator italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (d. 1936)

    1906: Maria Goeppert-Mayer, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (d. 1972)
    1912: Sergiu Celibidache, dirijor român stabilit în Franța, membru de onoare al Academiei Române (d. 1996)
    1928: Paul Urmuzescu, compozitor și regizor român
    1943: Klaus von Klitzing, fizician german, laureat al Premiului Nobel

Decese

    1873: Andrei Șaguna, mitropolit al Transilvaniei (n. 1809)
    1916: Ștefan Luchian, pictor român (n. 1868)
    1918: Albert Henry Munsell, pictor american (n. 1858)
    1922: Velimir Hlebnikov, poet rus (n. 1885)
    1957: Alfred Döblin, scriitor german (n. 1878)
  






Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More