
" Știi, Victore, îmi permit pentru prima oară să te tutuiesc. Pentru că te simt în fața mea atunci când îți vorbesc așa. Parcă te văd, aici, pe un fotoliu cu piciorul stâng întins, cu orteza pe el. Ca și mine. Orteza mea e neagră, a ta cum e? Dar să nu divagăm. Victore, mi s-a blocat genunchiul. De tot, dureros… Am chemat un vecin să mă ducă cu mașina la spitalul Universitar din București. Ai fost vreodată? Pe chei, la Eroilor. Multe salvări, mulți oameni pe holuri, scaune cu rotile, tărgi, pereți...