Se afișează postările cu eticheta adevar. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta adevar. Afișați toate postările

marți, 10 decembrie 2013

Gânduri de seară..............


Povestea adevărului şi adevărul poveştii.

Pe vremuri, cu mult înainte ca cineva să mai ţină minte, adevărul hoinărea, gol - goluţ, pe drumurile întortocheate ale vieţii. Dar, toţi îi întorceau spatele. Nimeni nu dorea să-l găzduiască. Oamenii fugeau din calea lui. Iar adevărul, posomorât şi mâhnit, îşi continuă pribegia…, până într-o zi, când întâlni povestea.
Aceasta strălucea şi împrăştia frumuseţea ei, etalând o vestimentaţie aristocrată şi accesorii elegante. Toţi cei care o vedeau afişau bucuria sinceră de a fi privilegiaţi de prezenţa ei.
- Spune-mi, dragul meu prieten de ce afişezi atâta tristeţe? De ce cutreieri străzile cu faţa asta spăşită? - se adresă afectuos Povestea.
Ştergându-şi lacrimile invizibile, adevărul îi împărtăşi:
- Sunt copleşit de durere, sunt bătrân, toţi îmi întorc spatele, nicio fiinţă umană nu mă iubeşte…
Povestea, uşor dezamăgită de cele auzite, împărtăşi adevărului:
- Nu bătrâneţea reprezintă motivul desconsiderării tale. Şi eu sunt în vârstă, dar, cu trecerea anilor, oamenii mă apreciază tot mai mult. Uite, am să-ţi dezvălui secretul oamenilor: ei doresc să-şi încânte ochii cu ceva frumos şi strălucitor. Tocmai de aceea, am să-ţi ofer haine şi încălţări şi tot acaretul pentru ca să oferi şi tu imaginea pe care ei vor să o vadă.
Zis şi făcut.
Adevărul a urmat sfatul prietenos şi s-a vestimentat în distinsele ţinute oferite de către poveste.
De atunci, şi până în zilele noastre, adevărul şi povestea, povestea şi adevărul, se plimbă mână în mână pe cărările vieţii, fiind ambii iubiţi în aceeaşi măsură de către toţi oamenii…...
                                                                         (Povestire populară evreiască)

joi, 17 octombrie 2013

Dacă nu spune ca noi, îl demitem !


Avem norocul că mai suntem membri ai Comisiei Europene, altfel, am asista la arestarea celor care mai îndrăznesc să spună adevărul! Comuniștii de azi se supun regulilor, pentru că FMI şi CE le mai dă bani. Nu vă speriaţi, banii care îi primesc, nu sunt pentru dezvoltare, sunt pentru sifonare! Pe data de 14 octombrie, adică acum 3 zile, dr. Ştefan Marincea, directorul Institutului Geologic Român, a demonstrat - în ediţia de luni 14 octombrie a “Cronicii de noapte” – că exact în zona în care va fi amplasat lacul de decantare al cianurilor, există trei falii, care se pot detecta din satelit, cea principală fiind falia Corna. Pe lângă acestea, există numeroase fracturi secundare în scoarţa terestră, care ar putea duce la un dezastru ecologic major.
Din hărţile prezentate de RMGC,  ca garanţie pentru siguranţa lacului de decantare, lipsesc faliile şi fracturile care ar periclita avizarea proiectului. Mai mult decât atât, Ştefan Marincea a declarat că geologii au descoperit în 2011, în zona vizată pentru exploatare, alunecări de teren în două trepte, şi izvoare.
“Eu n-aş fi liniştit dacă aş vedea aşa ceva în sistemul orogenic carpatin”, a adăugat directorul Institutului Geologic Roman.
El a mai adăugat că dacă barajul s-ar rupe – ca în 1971 la Certej – toate localităţile din aval, ar dispărea în întregime, inclusiv Abrudul.

Puteți urmări această mărturie în videoclipul  :

http://www.nasul.tv/2013/10/16/dupa-dezvaluirile-de-la-nasul-directorul-institutului-geologic-roman-a-fost-demis/



După dezvăluirile făcute luni seara la “Cronică de noapte”, Ștefan Marincea, directorul Institutului Geologic Roman a fost demis prin fax .
Pentru ei comuniştii profesionişti, şi cei care spun adevărul, sunt persoane non grata . Problema mare, dar tot la fel de mare problemă, o reprezintă şi aşa zişii specialişti şi formatori de opinie, care ne aruncă sub nas ceea ce raportează Gold Corp. Foarte mulţi specialişti şi jurnalişti, refuză prin omisiune şi reavoinţă, să se uite la ceea ce spun adevăraţii specialişti. Ei refuză dovezile palpabile expuse în mod calm şi explicit. Pe mare parte din ei nu îi interesează dovezile ...... ei marşează pe marile conspiraţii şi pe pericolul marelui urs!

duminică, 6 octombrie 2013

Gânduri de seară................



"Este foarte important să-i spui omului exact ce gândeşti şi să-i corectezi greşelile. Această atitudine izvorăşte din compasiune şi reprezintă cel mai mare serviciu pe care îl poţi aduce semenilor tăi. Această cale este însă extrem de dificilă. Este uşor să descoperi calităţile şi defectele unei persoane, şi să-i spui ce gândeşti. Mulţi oameni cred că sunt cumsecade dacă le spun celor din jur lucruri pe care alţii le consideră neplăcute sau greu de rostit. Dacă nu sunt însă ascultaţi şi respectaţi, ei consideră că nu mai este nimic de făcut. Această atitudine este însă nedemnă. Este ca şi cum ai face pe cineva de ruşine, bârfindu-l.
Dacă doreşti să-i spui cuiva ce gândeşti trebuie să vezi mai întâi dacă persoana respectivă are dispoziţia de a te asculta. Pentru aceasta, trebuie să începi prin a te apropia de ea, trezindu-i încrederea în tine. Abordează acele subiecte care îi sunt pe plac şi caută momentul cel mai potrivit pentru a-i vorbi, astfel încât să fii bine înţeles. Cumpăneşte bine înainte de a acţiona şi hotărăşte dacă nu cumva ar fi mai bine să îi comunici în scris ce ai de spus, sau înaintea unui moment de despărţire. Laudă-i calităţile şi foloseşte orice mijloace pentru a o încuraja, eventual vorbindu-i despre propriile tale defecte, fără a te referi încă la ale sale, astfel încât să-şi dea seama singur care sunt acestea.
Acţionează ca şi cum i-ai oferi apă unui om însetat, şi în acest fel, opinia ta îi va corecta greşelile. Această artă este cu adevărat dificilă. Dacă defectul persoanei este o obişnuinţă veche de mai mulţi ani, cu siguranţă nu şi-l va corecta. Cum te poţi aştepta să transformi pe cineva în bine dacă îl faci de ruşine?"
     (Yamamoto Tsunetomo - "Hagakure")

miercuri, 28 august 2013

Gânduri de seară...........


"A fost  odată, o  fată de ţărani, care în fiecare zi urca pe munte să culeagă rădăcini şi ierburi pentru a potoli foamea familiei sale.
Într-o zi, a văzut un dovleac mare, copt, şi gata să fie cules împreună cu frunzele lui late şi verzi. Fericită, fata îl îmbrăţişă, încercând să-l desprindă de stâncă unde prinsese rădăcini. Nu îi fu uşor să îl mişte, dar insistă şi în sfârşit reuşi să-l ridice.
Cu mare uimire, văzu că tocmai din locul din care crescuse, ţâşni apă proaspătă din belşug. După ce-şi potoli setea, puse dovleacul la loc pe despicătură şi pâraiaşul se opri.
În clipa aceea auzi o voce :
 - Eu sunt spiritul muntelui. Vai de tine dacă vei dezvălui cuiva existenţa acestui izvor de apă curată! Te voi pedepsi înecându-te chiar în acest izvor. Fetei i se făcu frică şi se întoarse acasă tăcută. Văzând-o tulburată, mama ei întrebă ce i s-a întâmplat, dar ea rămase mută şi în zilele următoare. Era mereu tristă, nu vorbea cu nimeni, părinţii erau îngrijoraţi. Secretul rămase îngropat în inima ei până când seceta începu să ardă recoltele.
Îi văzu în arşiţa soarelui pe ţăranii care se osteneau să aducă vase grele cu apă pe terenurile pârjolite. Cei  bătrâni nu reuşeau şi se ghemuiau doborâţi de efort, de-a lungul drumului.
Fata privi atunci muntele, şi avu un acces de curaj şi răzvrătire.
Începu să le strige tuturor, că acolo sus era un izvor care ar fi putut iriga câmpia şi salva recoltele. Se oferi chiar să-i însoţească în acel loc pe cei mai puternici ţărani. Dovleacul fu scos din rădăcini şi sfărâmat în mii de bucăţi. Imediat, apa ţâşni din plin şi se transformă într-un râu, apoi într-un fluviu care potoli setea pământului ars al câmpiei.
Atunci când ţăranii coborâră în vale, fata se duse să se ascundă printre trestii, în aşteptarea răzbunării care-i fusese anunţată.
În scurt timp se ridica vântul şi auzi vocea tunătoare a spiritului muntelui:
 - Nu te pedepsesc, ba din contră te admir pentru curajul pe care l-ai avut. Ai înfruntat moartea pentru a-i salva pe ai tăi şi recoltele. Ai acţionat cu puritate şi te-ai salvat. Alţii, de frică, ar fi lăsat să moară de sete bătrâni şi copii. Vor creşte alţi dovleci pe munte. Vor fi de folos pentru a pune la încercare curajul şi altruismul oamenilor.
Vocea tăcu, vântul nu mai suflă printre trestii.
Fata care adusese apa, rămase liberă, câmpurile se înviorară şi ai ei reluară fericiţi cultivarea pământului.


Curajul stă în conştientizarea faptului de a putea înfrunta orice adversitate, în timp, ce prea des, pentru o viaţă liniştită, ne comportăm cu laşitate. Prin coerenţă vom reuşi să ne schimbăm viaţa în bine, iar dacă nu o facem este numai pentru că ne lipseşte curajul de a spune adevărul."

marți, 13 august 2013

Sarmalele Reci - Tara te vrea prost




Ce folos ai daca-nveti prea multe-n viata ?
Poa’ sa-ti explodeze creierul ...
Ce folos din carti
despre domnitorii morti ?
Tot ce ti se cere azi e sa fii nul ...



La ce bun sa-nveti atît limba româna ?
O vorbesti cursiv de la doi ani ...
Nu exagera
nici cu matematica:
S-o stii numai cît sa nu te-ncurci la bani ...

Ah ce frumos
Viitorul luminos
li se-arata celor idioti
Deci fii supus
fata de cel mai sus pus
Nu uita ca tara te vrea prost !

Nu-ncerca sa te realizezi în viata:
nici o meserie n-are viitor ...
Si nu cuteza
sa încerci sa schimbi ceva
dupa 2000 de ani de somn usor ...

Mai cinstit e sa-ti gasesti o cunostinta
ea sa te serveasca tu sa o servesti ...
Un spate solid
te va promova rapid
în armata nationala-a capetelor seci

Ah ce frumos
Viitorul luminos
li se-arata celor idioti
Deci fii supus
fata de cel mai sus pus
Nu uita ca tara te vrea prost !


marți, 6 august 2013

Schimbarea la Faţă a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.



La şase zile după ce a spus ucenicilor Săi : "Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere" (Matei 16, 28 ; Marcu 9, 1), Iisus îi luă pe Apostolii Săi preferaţi : Petru, Iacov şi Ioan ; ducându-i deoparte, urcă pe un munte înalt - muntele Taborului în Galileea - ca să se roage. Se cuvenea într-adevăr ca cei care aveau să asiste la suferinţa Sa la Ghetsimani şi care aveau să fie martorii cei mai importanţi ai Patimilor Sale, să fie pregătiţi pentru această încercare prin priveliştea slăvirii Sale: Petru, pentru că tocmai îşi mărturisise credinţa în dumnezeirea Sa ; Iacov, căci a fost primul care a murit pentru Hristos ; şi Ioan care mărturisi din experienţa sa slava dumnezeiască, făcând să răsune ca "fiu al tunetului" teologia Cuvântului întrupat.

El îi urcă pe munte, ca simbol al înălţării spirituale care, din virtute în virtute, duce la dragoste, virtute supremă care deschide calea contemplării dumnezeieşti. Această înălţare era de fapt esenţa întregii vieţi a Domnului care, fiind îveşmântat cu slăbiciunea noastră, ne-a deschis drumul către Tatăl, învăţându-ne că isihia (liniştirea) este mama rugăciunii, iar rugăciunea este cea care arată către noi slava lui Dumnezeu.

"Şi pe când se ruga, deodată, faţa Sa deveni o alta, Se schimba şi sclipi ca soarele, în timp ce hainele sale deveniră strălucitoare, de un alb scânteietor, cum nu poate înălbi pe pământ înălbitorul" (Marcu 9, 3). Cuvântul lui Dumnezeu întrupat îşi arăta astfel strălucirea naturală a slavei dumnezeieşti, pe care o avea în El însuşi şi pe care o păstrase după Întruparea Sa, dar care rămânea ascunsă sub acoperământul trupului. Încă de la zămislirea Sa în pântecele Fecioarei, într-adevăr, dumnezeirea S-a unit cu natura trupească iar slava divină a devenit, în mod ipostatic, slava trupului asumat. Ceea ce Hristos le arăta Apostolilor Săi în vârful muntelui nu era deci o privelişte nouă, ci manifestarea strălucită în El a îndumnezeirii naturii omeneşti - inclusiv trupul - şi a unirii Sale cu splendoarea dumnezeiască.

Spre deosebire de faţa lui Moise care strălucise de o slavă venită din afara după revelaţia din Muntele Sinai (cf. Exod 34, 29), faţa lui Hristos apăru pe muntele Taborului ca un izvor de lumină, izvor al vieţii dumnezeieşti făcută accesibilă omului şi care se răspândea şi pe "veşmintele" Sale, adică asupra lumii din afară dar şi pe lucrurile făcute de activitatea şi civilizaţia omenească.

"El s-a schimbat la Faţă, ne confirmă Sfântul Ioan Damaschin, nu asumând ceea ce El nu era ci arătându-le Apostolilor Săi ceea ce El era, deschizându-le ochii şi, din orbi cum erau, făcându-i văzători" (Sfântul Ioan Damaschin, Predică la Schimbarea la Faţă, 12 - PG 96, 564). Hristos deschise ochii Apostolilor Săi iar aceştia, cu o privire transfigurată de puterea Duhului Sfânt, văzură lumina dumnezeiască indisociabil unită cu trupul Sau. Fură deci ei înşişi schimbaţi la faţă şi primiră prin rugăciune puterea de a vedea şi cunoaste schimbarea survenită în natura noastră datorate unirii sale cu Cuvântul (Sf. Grigore Palama).

"Precum soarele pentru cele ale simţurilor, aşa este Dumnezeu pentru cele ale sufletului" (Sf. Grigore Teologul), de aceea autorii Evangheliilor spun că faţa Dumnezeului-Om, care este "lumina cea adevărată Care luminează pe tot omul care vine în lume" (Ioan 1, 9), sclipea ca soarele. Dar această lumină era în fapt incomparabil superioară oricărei lumini a simţurilor şi, incapabili să îi mai suporte strălucirea inaccesibilă, Apostolii căzură la pământ.

Lumina nematerială, necreată şi situată în afara timpului, aceasta era Împărăţia lui Dumnezeu venit întru puterea Duhului Sfânt, după cum Domnul promisese Apostolilor Săi. Întrevăzută atunci pentru o clipă, această lumină va deveni moştenirea veşnică a aleşilor în Împărăţie, când Hristos va veni din nou, strălucind în toata scânteierea slavei Sale. Va reveni învăluit în lumina, în această lumină care a strălucit în Tabor şi care a ţâşnit din mormânt în ziua Învierii Sale, şi care, răspândindu-se asupra sufletului şi trupului celor aleşi, îi va face să strălucească şi pe ei "precum soarele" (cf. Matei 13:43).

"Dumnezeu este lumină, iar vederea Sa este lumină" (Sfântul Simeon Noul Teolog, Discurs Etic V, 276). Asemeni Apostolilor în vârful Taborului, numeroşi Sfinţi au fost martorii acestei revelări a lui Dumnezeu în lumină. Totuşi lumina nu este pentru ei doar un subiect de contemplaţie, ci şi harul îndumnezeitor care le permite sa "vadă" pe Dumnezeu, astfel încât se confirmă cuvintele Psalmistului : "întru lumina Ta vom vedea lumină" (Psalmii 35:10).

În mijlocul acestei slăvite privelişti se arătară - alături de Domnul - Moise şi Ilie, doi mari profeţi din Vechiul Testament, reprezentând respectiv Legea şi Proorocii, care îl mărturiseau ca stăpân al celor vii şi al celor morţi (Moise a murit înainte de a intra în Pământul Făgăduinţei iar Ilie a fost dus într-un loc tainic fără să cunoască moartea). Şi vorbeau cu El, în lumina, despre Exodul pe care avea să îl înfăptuiască la Ierusalim, adică Patimile Sale, căci prin Patimi şi prin Cruce această slăvire trebuia să fie dată oamenilor.

Ieşiţi afară din ei înşişi, răpiţi în contemplarea luminii dumnezeieşti, Apostolii erau copleşiţi ca de un somn şi "neştiind ce zice, Petru îi spuse lui Iisus : Stăpâne, ce bine ar fi să rămânem aici; dacă vrei vom face trei corturi : unul pentru tine, unul pentru Moise si unul pentru Ilie". Întorcându-şi apostolul de la aceasta dorinţa prea omenească, ce consta în a se mulţumi de bucuria pământească a luminii, Domnul le arată atunci un "cort" mai bun şi un lăcaş cu mult mai înalt pentru a sălăşlui în el slava Sa. Un nor luminos veni să îi acopere cu umbra Sa, iar glasul Tatălui Se făcu auzit în mijlocul acestui nor, mărturisind pe Domnul : "Acesta este Fiul Meu prea-iubit, în care am bine-plăcut; ascultaţi de El". Acest nor era harul Duhului înfierii şi, la fel ca şi la Botezul Său în Iordan, glasul Tatălui mărturisea pe Fiul şi arăta că cele trei entităţi ale Sfintei Treimi, întotdeauna unite, participă la Mântuirea omului.

Lumina lui Dumnezeu, care permisese mai întâi Apostolilor să îl "vadă" pe Hristos, îi ridică la o stare superioară viziunii şi cunoştinţei omeneşti cînd ea străluci mai puternic. Ieşiţi în afară de tot ce este vizibil şi chiar din ei înşişi, ei pătrunseră atunci în întunericul supra-luminos, în care Dumnezeu petrece (Psalmii 17:12) şi "închizând uşa simţurilor lor", ei primiră revelaţia Tainei Treimii, care este mai presus de orice afirmaţie şi de orice tăgăduire (Teologia mistică a Sfântului Dionisie Areopagitul a fost aplicată Tainei Schimbării la Faţă în principal de către Sf. Grigore Palama).

Încă insuficient pregătiţi revelaţiei unor asemenea taine, căci nu trecuseră încă prin încercarea Crucii, Apostolii se înspăimântară cumplit. Dar când îşi ridicară capetele, îl vazură pe Iisus, singur, redevenit ca mai înainte, Care se apropie de ei şi îi linişti. Apoi, coborând din munte, El le ceru să nu vorbească nimănui de cele ce văzuseră, până când Fiul Omului nu se va scula din morţi.

Sărbătoarea Schimbării la Faţă este deci prin excelenţă aceea a îndumnezeirii naturii noastre omeneşti şi a participării trupului nostru trecător la bunurile veşnice, care sunt mai presus de fire. Înainte chiar de a îndeplini Mântuirea noastră prin Patimile Sale, Mântuitorul arată atunci căscopul venirii Sale în lume era tocmai să aducă pe tot omul la contemplaţia slavei Sale dumnezeieşti. Din acest motiv sărbătoarea Schimbării la Faţă i-a atras în mod deosebit pe călugări, care şi-au închinat întreaga viaţă căutării acestei lumini.

Numeroase Mănăstiri au fost închinate acestei Sărbători, mai ales după controversa isihastă din secolul XIV, despre natura luminii din Tabor şi despre contemplaţie. De notat de asemenea că, după o tradiţie care circula pe vremea iconoclasmului, prima Icoană, scrisă de înşişi Apostolii, a fost aceea a Schimbării la Faţă. E vorba desigur mai puţin de un fapt istoric cât de o interpretare simbolică, prezentând legătura intimă întreţinută de tradiţia Bisericii între arta Icoanei şi această Sărbătoare a vederii lui Hristos întru slavă.

miercuri, 31 iulie 2013

,, Ponta ... A DEVENIT UN VERITABIL PERICOL PENTRU SECURITATEA României. "

Asta trebuie sa transmită politicienii și nu numai aici și Comunității Europene și FMI și tuturor organizațiilor democratice internaționale : 

,, Pucist ratat, premier prost informat și gafeur, plagiator șantajabil, membru CSAT afectat de
 amnezie, Victor Ponta nu este doar un politician lamentabil, ci A DEVENIT UN VERITABIL PERICOL PENTRU SECURITATEA României. "

Adrian Papahagi


,,

Ponta, pericol pentru securitatea națională

Plagiator recidivist, mare mitoman și iresponsabil notoriu, Victor Ponta a devenit un pericol pentru securitatea națională.
Primul atentat la adresa stabilității României a fost lovitura de stat ratată din vara anului 2012.
Ultima lună ne-a confirmat iresponsabilitatea premierului. În cazul Hayssam, deși s-a declarat informat, Victor Ponta a dovedit că habar nu avea de situația acordurilor de extrădare semnate de România cu alte state și a făcut afirmații de natură să compromită o operațiune delicată a serviciilor secrete.
Astăzi se dovedește că premierul iresponsabil ignoră deciziile luate în ședințe CSAT la care a participat el însuși. Documentul CSAT din 5 februarie a. c., prin care se aviza privatizarea CFR Marfă, desecretizat astăzi, prevedea că “modalitatea concretă și procedura de privatizare se află în responsabilitatea Ministerului Transporturilor și a Guvernului României”. Este deci integral responsabilitatea lui Ponta, în dubla lui calitate de șef al Guvernului și de ministru interimar al Transporturilor.
De notat că privatizarea CFR Marfă are o importantă dimensiune de securitate – asigurarea transporturilor militare și strategice, inclusiv pe timp de pace. Iresponsabilitatea lui Ponta în cazul privatizării cu cântec a CFR Marfă, constituie așadar inclusiv o vulnerabilitate la nivelul securității naționale.

Pucist ratat, premier prost informat și gafeur, plagiator șantajabil, membru CSAT afectat de amnezie, Victor Ponta nu este doar un politician lamentabil, ci a devenit un veritabil pericol pentru securitatea României.
Adrian Papahagi
Membru al Grupului Național de Inițiativă al Partidului Mișcarea Populară
"

sursa : http://www.miscareap

marți, 30 iulie 2013

Ion Mihai Pacepa Orizonturi rosii ... carte .

Așteptați sa se încarce cartea are 220 de pagini , durează 1 minut ... 2  pana se încarcă  ... 







Ion Mihai Pacepa Orizonturi roșii doc

Apeși pe săgeata din colt și se deschide mare !


Interviu cu generalul Ion Mihai Pacepa FULL video și transcript

Mulțumim jurnalistului Andrei Badin pentru acest interviu document .
Aveți mai jos interviul complect atât video cât și transcript ... merita citit ... văzut ... reprezinta un document ! 

Singurul interviu audio cu fostul general de Securitate roman.



 


Bună seara! De fapt, Bună Ziua la dumneavoastră în Statele Unite, domnule general

 Pacepa....

Bună ziua, Andrei. Mă bucur să te aud. Permite-mi să adresez modestele mele felicitări dumitale și conducerii postului pentru că ați decis să abordați cazul "trădătorului" Pacepa--cum mă etichetează încă mulți în România. Un fost ministru de externe al SUA, Madeleine Albright, numește acest tip de curaj cojones. Subscriu.

SECURITATEA, UNA DIN CELE MAI MONSTRUOASE DEZINFORMĂRI

Vă mulțumesc domnule general, personal și în numele postului. Sper să fie un dialog în care să lămurim multe chestiuni. Multă lume vă caută, foarte puțini vă gasesc și acceptați foarte greu interviuri. Ați acceptat acest interviu. De ce?  

Nu sunt obișnuit să vorbesc public, așa că rog telespectatorii să-mi scuze stângăciile.  Am acceptat să îți dau acest interviu pentru că admir consecvența cu care militezi pentrueradicarea comunismului din România, în care am lăsat 50 de ani de viață, visurile tinereții și mormintele părinților. Trăiesc de 35 de ani cu două condamnări la moarte pe umeri pentru că am vrut să ajut România să se debaraseze de una din cele mai monstruoase dezinformări din istoria țării: Securitatea. Am sărbătorit cu entuziasm ziua când ea a devenit prima țară din fostul bloc sovietic care i-a condamnat crimele. Mai am o dorință: să devină și prima țară din fostul bloc sovietic care să reabiliteze victimele Securității. Sper că discuția noastra va ajuta.

CONDAMNAȚI LA MOARTE ȘI AZI

Și eu sper că va fi o discuție din care telespectatorii vor rămâne cu ceva. Sau măcar vor avea niște teme de meditație. La ce vă refereați concret, domnule general? 

Încep cu cazul domnului Constantin Răuţă, care mi-a fost subordonat în DIE și care în 1974 a primit azil politic în SUA. E greu de crezut, dar este și azi condamnat la moarte în România. Prin Decizia Nr. 293, din 2009--repet: 2009--forul suprem al justiției României, Înalta Curte de Casație și Justiție, a respins cererea sa de anulare a condamnării la moarte ce i-a fost dată de comuniști în 1974 pentru că a "defectat" în SUA.
Cu alte cuvinte, în 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a României continua să considere SUA un inamic? Putem interpreta așa? 

Evident. Dl. Răuţă poate arată excentric, dar este un respectat inginer aerospațial american care a fost implicat în dezvoltarea unor importante proiecte spațiale majore, ca HUBBLE, KOBE, EOS și LANDSAT. El continuă să fie insă condamnat la moarte în România, care va fi curând protejată de sisteme de apărare antirachetă americane în realizarea cărora dl. Răuţă a adus o contribuție. Construcția noii baze de rachete de la Deveselu va fi terminată în 2014, dar în absența unei minuni dl. Răuţă  va continua să fie condamnat la moarte în România.

CEI CARE AU LUPTAT ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI NU SUNT REABILITAȚI ÎN ROMÂNIA

Cazul Răuţă ar putea fi explicat de unii drept un accident nefericit…
Nefericit, da. Accident, nu. În ultimii cinci ani, 6,284 români arestați de Securitate și condamnați de justiția lui Ceaușescu pentru că au ajutat, într-o formă sau alta, lupta SUA împotriva comunismului au solicitat fără succes anularea sentințelor. Sute de mii de alți patrioți români condamnați de fosta Securitate continuă să nu fie reabilitați legal. 

Fostul președinte al Poloniei comuniste, generalul Wojciech Jaruzelski, care a servit comunismul până și-a dat duhul, a explicat: "Dacă ei devin eroi, noi ce o să fim?"

Bună întrebarea lui Jaruzelski. Domnule general, puțini vă cunosc în România biografia… 
M-am născut acum 85 de ani într-un paradis terestru numit Regatul Romaniei, am fost elev în liceul Marele Voevod Mihai din capitala unei Românii cotropite de Naziști, și am devenit inginer chimist într-o Românie înfometată de Armata Roșie, care a devastat ce rămăsese din Romania mai rău decat o plagă de lacuste. Mulți tineri intelectuali formați sub influența febrei patriotice din acea Românie post-belică au fost gata să încerce orice, inclusiv comunismul, ca să-și reconstruiască țara. Am fost unul din ei. 
Într-un lung interviu cu Nestor Ratesh în anii când conducea programul românesc al Europei Libere, am spus că am crezut într-un ideal, dar m-am rupt de acel ideal când am realizat că nu era ideal. În ultimii mei 24 de ani in Romania am condus spionajul științific și technologic (S&T) al țării, care a  contribuit la industrializarea României devastate de megalomania lui Ceaușescu. M-am rupt însă de acea Românie în 1978, când am realizat că Ceaușescu devenise un fel de proprietar al întregii Românii, care nu mai corespundea idealurilor mele, și mi-am ajutat concetățenii să o elibereze de tiran. Continui să imi ajut țara natală cu umilele mele posibilități.

AM O JENĂ MORALĂ CĂ AM FOST SECURIST ȘI MEMBRU AL NOMENCLATURII

Din 1951 până în 1978 ați fost ofiter de securitate. Vă pare rău? Regretați? 

În 1997 am publicat în România o scrisoare deschisă în care am calificat activitatea mea în Securitate ca o imensă eroare. Apartenența mea din trecut la casta decăzută și coruptă a nomenclaturii lui Ceaușescu este alt motiv de jenă morală. Acum, după 35 de ani de când m-am rupt de Securitate, mă simt însă complet detașat de acel trecut. Cred că acea ruptură, pe care am plătit-o cu două condamnări la moarte, încă ne-anulate, împreună cu trilogia mea, “Cartea Neagra a Securității”, cu cartea "Moștenirea Kremlinului," și cu restul activității mele contra comunismului îmi dau dreptul să mă prezint în fața telespectatorilor din România cu conștiința împăcată.  
CIA DESPRE PACEPA: AI ADUS O CONTRIBUȚIE UNICĂ STATELOR UNITE

Despre dumneavoastră, domnule general, circulă foarte multe zvonuri în România. Probabil unele le-ați auzit. Unul spune că guvernul Statelor Unite ar fi refuzat să vă acorde cetățenia americană deoarece ar fi aflat că ați fi devenit agent al KGB când aveați 20 de ani. Ce răspundeți? 

Am devenit cetățean american exact acum 25 de ani, la 28 iulie 1988, într-o ceremonie festivă în care conducerea CIA mi-a înmânat cea mai scurtă, dar și cea mai importantă scrisoare pe care am primit-o în viața mea. Citez:
Dragă General Locotenent Ion Pacepa,
Ai adus o contribuție unică Statelor Unite ale Americii, cu care te poți mândri. Ca atare, în acest important moment și cu această solemnă ocazie, îți doresc fericire și implinire în viață ca cetățean al Statelor Unite.
Cu cele mai bune gânduri,
Richard F. Stolz
Director adjunct  pentru operații al CIA
Unii, tot pe zvonuri în România, spun că sunteți, de fapt, mort…
Știu, Partidul România Mare și Vadim m-au descris de multe ori ca fiind o mumie cu vată în nas pe care CIA o scoate din când în când la fereastră ca să păcălească prostimea. Din păcate pentru ei, continui să alerg 5 kilometri în fiecare zi, și să nu mă las învins ușor la tenis.   

Mai inotati?

Doar o oră pe zi, după tenis.

AM TRĂDAT ROMÂNIA CÂND AM SERVIT SECURITATEA, NU CÂND AM PLECAT

Unii spun că ați tradat România. Ce le răspundeți?

Că au dreptate. Dar am trădat România în anii când am servit Securitatea, nu în cei în care am demascat crimele comunismului. Istoria țăriii e plină cu români care au părăsit țara pentru a lupta din afara ei împotriva Otomanilor, Germanilor, Rușilor, și tiranilor autohtoni. Ion Ghica, C. A. Rosetti, Nicolae Kretzulescu, Alexandru Ion Cuza, Costache Negruzzi și Mihail Kogalniceanu sunt doar câteva nume. Take Ionescu, Vasile Lucaciu și Octavian Goga au construit la Paris, nu la București, "Consiliul Național al Unității Românești." Traian Vuia și Dr. Ion Cantacuzino au construit tot la Paris, nu la București, Consiliul Național al Unității Române, care a devenit principalul instrument de luptă împotriva colaborationiștilor germani. Nici unul nu a fost etichetat "trădător." Doar cei care au luptat împotriva comunismului au devenit trădători.

PACEPA: NU MI S-AU ÎNAPOIAT NICI BUNURILE, NICI CETĂȚENIA

În 1999, Tribunalul Suprem al României, întrunit în sedință specială, a anulat cele două condamnări la moarte ce v-au fost date de Ceausescu. Președintele completului de judecată a declarat public că ceea ce ați făcut dumneavostră în 1978 a făcut întreaga Românie 11 ani mai târziu: l-a condamnat pe Ceaușescu la moarte. Din câte știu, autoritățile române refuză însă și azi să aplice această hotărâre, să vă inapoieze bunurile confiscate de Securitate, si să vă restituie cetățenia romană. Este adevărat?

Da. Articole publicate de prestigioasa agenție internatională de presă "UPI" si de ziarul "The Washington Times" au documentat că punctele de frontiera ale Romaniei continuau să aibe mandate de arestare pentru mine la cinci ani după ce Tribunalul Suprem mi-a anulat sentintele date de Ceausescu. Contrar insinuărilor din presa romană, nu mi s-a restituit nici cetătenia romană si nici bunurile confiscate de Securitate. Tot atat de neadevărate sunt si insinuările potrivit cărora as fi primit despăgubiri de milioane de la statul roman. Nu am primit nici o dezpăgubire.  

Nu am cerut nici odată nimic de la autoritătile romane, si nu cer nimic. Nu am cerut nici un leu pentru cartile pe care le-am publicat in Romania--le-am donat. Tot ce vreau este să-mi ajut tara natală. Sunt un pigmeu in agitata istorie a Romaniei, dar "cazul Pacepa" a fost si este  folosit de cripto-comunisti pentru a denigra CIA, pentru a mentine cultul lui Ceausescu. Este păcat că, după două decenii de la executarea lui Ceausescu, parte a presei romane continuă să pună semnul egalitătii intre Securitatea sa si Romania.

SUNT UNUL DIN PUȚINI MARTORI AI CREĂRII SECURITĂȚII CARE MAI TRĂIESC 

Poate impreuna vom face un pas catre demitizarea mitului Securitatii…. 
Poate. Securitatea nu s-a născut in Romania. Din fericire sunt unul din foarte putinii martori ai creerii ei care mai trăiesc, si care poate depune marturie ca Securitatea a fost importată din Moscova. Primul ei sef, Gheorghe Pintilie, se numea in realitate Panteleymon Bondarenko. Noi ii spuneam Pantyusa. I-am fost subaltern, apoi sef. Era ofiter acoperit al NKVD. Tot asa era si adjunctul sau, Alexandru Nikolsky. Multi ani după crearea Securitătii, salariile ofiterilor s-au plătit la 20 ale fiecărei luni ca omagiu adus Chekei, care a fost creată la 20 decembrie 1917, a devenit NKVD, si apoi KGB.

Pentru ca vorbim de simbolism: astazi se implinesc 35 de ani de cand v-ati rupt de dictatura lui Ceausescu. Este o zi care are o simbolistica importanta in biografia dvs. Cum ati petrecut-o? 

Am sărbătorit-o impreună cu sotia si cativa prieteni cu care am lucrat in comunitatea de informatii a SUA. Da, Andrei, 28 iulie 1978 are o simbolică importanţa pentru mine. A fost piatra de hotar a vietii mele.
28 iulie 1978. Exact acum 35 de ani. O aeronava militara americana ateriza pe Aeroportul Prezidential din Washington. La bord, o singura persoana. Cel mai important pasager din istoria serviciilor secrete americane: demnitarul cu cel mai inalt rang care in timpul Razboiului Rece a ales sa treaca de partea cealealta a Cortinei de Fier. Cu permisiunea Dumneavoastra, Domnule General, intrăm in subiect…
OK, Andrei. Intrăm.

PACEPA ÎN SUA. VIA BONN/KOLN

V-as propune sa incepem cu alt moment, premergator. Iulie 1978. Ajungeati la Bonn in calitate de trimis special al lui Ceausescu cu un mesaj special pentru cancelarul vest-german din aceea vreme, Helmut Schmidt. Erati, si urma sa deveniti in Romania, un personaj si mai important: seful Casei Prezidentiale a lui Nicolae Ceausescu. De ce?  

In megalomania lui, Ceausescu vroia să creieze o Casă Albă la Bucuresti. In aprilie 1978, cand l-am insotit la Washigton, Ceausescu l-a informat pe presedintele Carter despre intentia sa, si i-a spus ca m-a numit sef al acestei Case Albe romanesti pentru că tatăl meu a lucrat toată viata la reprezentanta din Romania a companiei americane General Motors. Ceausescu era deja specialist in bancuri anti-sovietice pentru a creia iluzia că ar fi independent de Kremlin, si acum vroia să creieze si iluzia că ar fi pro-american.

Domnule general, stiti mult mai bine ca mine ca există un intreg folclor privind plecarea dumneavoastra din Romania...

Da, Andrei. Dar acest folclor există doar in Romania. Numai acolo supravietuiesc dezinformarile Securitătii, potrivit cărora as fi "fugit" din Romania fie pentru că as fi fost un traficant de wiskey si contrabandist de droguri, fie pentru a nu fi arestat ca agent al KGB, sau al CIA, sau al Germaniei de Vest, fie ... Dumnezeu stie ce alte "fie" au inventat securistii lui Ceausescu pentru a-l ajuta sa explice Comitetului Politic Executiv de ce noul sef al noii sale case prezidentiale a cerut azil politic in SUA.

Corect, Domnule General. Securitatea a lansat multe dezinformari pe care le-a prezentat ca informatii credibile. Două insă se bat cap in cap. Prima că ati fi fost agent al KGB. A doua că la Koln, in Germania Federală, cand vă pregăteati să plecati spre Statele Unite, un oficial american v-ar fi spus: Domnule general, cand iesiti din hotel veti vedea 100 de taxiuri, toate sunt ale noastre, ale CIA...
Se bat cap in cap doar pentru cei care continuă să creadă si azi in dezinformările anonime ale securistilor de ieri si a cripto-comunistilor de azi. In SUA, există insă o singură versiune: adevarul. Acesta este prezentat autoritativ de fostul presedinte al SUA Ronald Reagan, de fostul presedinte Bush senior, care a tinut cartea "Orizonturi Rosii" pe biroul sau ani de zile, de fostul director al CIA, James Woolsey, de fostul ministru adjunct al apărării nationale, Richard Perle, de fostul consilier pentru terorism al Casei Albe, Michael Ledeen, si de numeroase alte personalităti americane care au fost intervieviate in noul film despre viata mea.


Cum explicati această diferentă? 

A explicat-o Mao Tse Dun, care a intrat in istorie cu zicala: "O minciuna repetată de o sută de ori devine adevăr."  

Cartea Orizonturi Roșii (cu coperți portocalii) pe biroul fostului președinte George Bush Sr, succesorul lui Reagan la Casa Albă
PACEPA: AM FOST UN LAȘ
In cartea pe care ati lansat-o acum cateva săptămani in Statele Unite povestiti in premieră cateva detalii despre fuga dumneavoastră din Romania. Cartea a fost lansată in 25 iunie impreună cu un film cu acelasi titlu. Filmul urmează să il difuzăm in această seară... 
Cartea, pe care am scris-o impreună cu profesorul si istoricul american Ronald Rychlak, consilier al Misiunii Permanente a Vaticanului la ONU, tratează ciuma bubonică a contemporaneitatii: dezinformatia. Filmul se ocupa, de asemenea, de viata mea si de modul cum am trecut din tiranie in democratie. Nu am fugit, Andrei. Ruptura mea de comunismul lui Ceausescu a fost un act premeditat, a cărui implementare am aminat-o an după an pentru că nu am avut curajul să mă avant in necunoscut. 
In carte am folosit un termen mult mai dur decit lipsa de curaj: coward--laş. Am făcut această paranteză pentru că "fugit" este un pejorativ folosit de Securitate pentru a insinua că toti cei ce s-au rupt ideologic de comunism au fost in realitate hoti sau altfel de criminali care au fugit din Romania pentru a nu fi arestati.
CELE MAI LUNGI 3 ZILE DIN VIAȚA LUI PACEPA
Corect, domnule general....
Ma reintorc la "fuga" mea. Datorită functiilor mele in Romania, doar presedintele SUA a putut să-mi aprobe cererea de azil politic. Am dat detalii in noua carte. Aprobarea Presedintelui Carter a venit după trei zile--cele mai lungi din viata mea. Asteptarea a fost dramatică. Dar totul e bine cand se termină cu bine. 
Era miezul noptii de 27 iunie cand am ajuns la aeroportul militar american Rhein-Main din Frankfurt/Main. Avionul trimis de Presedintele Carter avea un dormitor, dar, bineinteles, nu am putut inchide ochii toată noaptea. Am descris călătoria in noua carte. Nu e usor să stii că, incepand de a doua zi, nu mai esti nici ce-ai fost si nici cine ai fost. Stiam că-mi va fi greu. Dar stiam că nici lui Ceausescu nu-i va fi usor
Retroactiv, am avut dreptate. Ceausescu a pierdut partida. As fi putut scrie o intreagă carte despre războiul meu cu Ceausescu. Si el si eu am fost insă doar două rotite dintate--una mare, alta mică--in mecanismul care a transformat superbul Regat al Romaniei, in care m-am născut, intr-un fel de iad pe pamant, si am decis să scriu o carte despre acel mecanism. Titlul ei este "Disinformation", si face obiectul unui film documentar de doua ore, lansat odată cu cartea, pe care il veti viziona in continuare.
GADDAFI, CEAUȘESCU, ARAFAT ȘI CARLOS ȘACALUL PE URMELE LUI PACEPA
Ceausescu a pus pe capul dumneavostră un premiu. Urma să fiti executat de Carlos Sacalul. A pus si Gaddafi un pret...
In total, patru milioane de dolari plus incă un milion dat de Securitate lui Carlos Sacalul pentru a mă asasina in America. 
Potrivit unor documente descoperite in arhivele Securitătii, Carlos a fost adus la Bucuresti de Generalul Plesită, care a devenit seful DIE, rebotezată CIE, si a fost instruit de Unitatea Antitero a Securitătii. Un articol publicat in presa romană la 19 februarie 2,000 sub semnătura ziaristei Adina Anghelescu, descrie pregătirea actiunei pentru asasinarea mea, care a avut numele de cod "Operatia 363." Ea a fost coordonată de Plesita. Mentionez aici doar o parte din munitia folosită pentru instruirea lui Carlos in vederea asasinării mele: capse pirotehnice detonante (550 buc.), exploziv plastic EPH/88 (37 kilograme), exploziv plastic EPP/88 (178 kilograme), cartuse calibru 7,62 mm md.43 (3753 buc.), cartuse cal.9 mm Makarov (5040 buc.), cartuse cal.7,65 glont obisnuit pentru pistolet (1669 buc)., cartuse cal.9 mm lung (1306 buc), cartuse cal.7,62 mm lung glont miez otel (1049 buc.). 

Ati avut de suferit din cauza Sacalului?  
Sacalul nu m-a putut găsi in SUA, dar in noaptea de 21 februarie 1981 a explodat o bombă la sediul din München al postului de radio american Europa Libera, care imi transmitea revelatiile despre "Geniul Carpatilor." Bomba, care a continut 10 kilograme de exploziv plastic, a făcut o gaură de peste 8 metri in zidurile groase ale clădirii si a rănit 8 persoane. Cinci diplomati romani acreditati in Germania de Vest au fost expulzati pentru că au fost implicati in acest act de terorism.

V-a fost frică?

Nu sunt fricos din fire, si deja trecusem prin alte două incercări de assasinat, una organizată de Arafat, si cealalta de Qadafi. Dar nu mi-a fost usor.

Domnule general cu permisiunea Dumneavoastră luăm o pauză de publicitate si revenim in cateva momente. Mai ridicăm un val?

OK, Andrei. Ridicăm.

Multumesc, domnule general.

PACEPA ȘI DST-UL FRANCEZ

Am revenit. Un dialog in această seară cu generalul Ion Mihai Pacepa, fost consilier al lui Ceausescu si sef adjunct al Departamentului de Informatii Externe (DIE), care in 28 iulie 1978, exact acum 35 de ani, a ajuns in Statele Unite ale Americii cerând azil politic. Generalul Ion Mihai Pacepa este cel mai înalt demnitar din fostul lagăr sovietic care a cerut azil politic în Statele Unite ale Americii. Generalul Pacepa a acceptat să raspunda in această seară intrebărilor noastre.

Domnule general, reincep foarte direct. Este adevărat că ati cooperat cu DST-ul francez in capturarea Sacalului, care zace acum intr-o inchisoare franceză? 
Am lucrat cu Yves Bonnet, seful Directiei de Supraveghere Teritoriala a Frantei (DST), in 1985, cand am fost detasat la sediul DST din Paris si am fost implicat in cateva actiuni anti-teroriste, inclusiv legate de Sacal. Nu am am avut insă rol activ in capturarea lui din 1994, in Sudan. 
Condamnarea agresorilor lui Emil Georgescu, de la Europa Liberă, si apărarea vietii lui Paul Goma, Virgil Tănase, si a altor dizidenti anticomunisti ai vremii au făcut obiectul principal al cooperării mele cu DST. De altfel, cand am plecat din Paris, am primit de la Yves Bonet o copie a stiloului incărcat cu otravă pe care Plesita l-a dat ofiterului ilegal al CIE inărcinat să-l asasineze pe Paul Goma, precum si inregistrarea magnetică a conferintei de presă a Presedintelui Mitterand, care a calificat serviciul de spionaj al Romaniei comuniste drept o bandă de asasini. Ulterior, am publicat impreună cu Bonet articole in presa franceză in care am documentat apartenenta la KGB a primului sef al serviciului de spionaj al Romaniei post-Ceausescu, Generalul Mihai Caraman.
ȘI-A SCHIMBAT DE DOUĂ ORI IDENTITATEA ÎN SUA

S-a fabulat mult despre viata dvs in Statele Unite. La un moment dat Securitatea se lăuda că ar fi identificat locul unde vă aflati? In carte povestiti că v-ati schimbat de două ori identitatea…
Este adevărat. "Shit happens", se spune in America. Am pierdut una din bătăliile cu Securitatea, si a trebuit să iau viata de la capăt.

E usor sa iei viata de la capat la maturitate, si inca de doua ori?
Este ca si cum te-ai naste din nou, Andrei. Am luat totul de la capăt. Alt nume. Alt trecut. Alti prieteni. Alt viitor. Doar profesia de inginer chimist a rămas aceiasi.

SCRISOAREA LUI PACEPA CĂTRE FIICA SA RĂMASĂ ÎN ROMÂNIA

Domnule general, in Romania in 1978 a rămas fiica dvs, Dana, si sotul ei. La un moment dat i-ati scris un mesaj Danei, dacă nu mă insel prin intermediul cotidianului francez Le Monde. Congresmenul Frank Wolf povestea si dansul 2 episoade legate de Dana….

Asa e, Andrei. După ce am primit azil politic in SUA am publicat in "Le Monde" o scrisoare deschisă adresată Danei, pe care Securitatea a tinut-o apoi 11 ani sub arest la domiciliu. Am descris in nou mea carte această scrisoare, care in anii 1980 a fost citită si răscitită la Europa Libera. Redau un fragment:
''Timp de 20 de ani am avut nesansa sa fiu implicat in furt the technologii vestice ... Am fost implicat in furt, dar nu si in asasinate ... In 1978 am primit ordin să organizez asasinarea lui Noel Bernard, directorul programului romanesc la Radio Europa Libera, care infuriase pe Ceausescu cu ironiile sale la adresa cultului sau personal. A fost tirziu, in iulie, cand am primit acest ordin, si cand am fost nevoit să aleg intre un bun tată, sau un criminal politic. Cunoscandu-te, Dana, am fost convins că preferi să nu ai tată, decat să ai un tată criminal.”

POVESTEA ORIZONTURILOR ROȘII

Sunt multe momente importante ce contrazic fundamental dezinformările care circulă si azi in Romania. Cu permisiunea Dumneavoastră, Domnule General, le-as puncta, pe rand…
Te rog, Andrei
1987. Semnati, domnule general, cartea "Orizonturi Rosii" in care faceti dezvaluiri despre Nicolae Ceausescu si camarila sa. Directorul Europei Libere din aceea vreme, istoricul Vlad Georgescu, decide să facă un serial radiofonic. Este amenintat: dacă dai cartea lui Pacepa, mori. Si-a murit. Intr-un mod asemănător cu alti doi directori ai celebrului post de radio in limba romană de la Munchen….Celebrul cancer si celebrul Radu…
Este adevărat.  Acest dramatic episod a fost descris pe larg in cartea "Autopsia Unei Inscenari Securiste," scrisă de ziaristii Sorin Rosca Stănescu si Cornel Dumitrescu la mijlocul anilor 1990. Apoi, Nestor Ratesh, devenit director al programului roman de la Europa Libera după moartea lui Vlad, a petrecut trei ani in archivele Securitătii, unde a găsit documente atestand implicarea Securitătii in asasinarea lui Noel si a lui Vlad.
Nu am citit multe recenzii ale cărtii "Orizonturi Rosii" in Romania. Cum a fost primită in SUA?
A fost publicată in trei editii consecutive in limba engleză plus una vorbita, pe opt casete de magnetofon, si alta in limba romană pentru emigratie. In 1988 a fost tradusă in limba maghiară si publicată ilegal in Ungaria, sub forma unei cărti de buzunar, stil Mao. După executarea lui Ceausescu, cartea a fost republicată in 27 alte tări, a avut sute de recenzii, si a devenit obiect de studiu in unităti militare si scoli din SUA. "Orizonturi Rosii" continuă să fie in librării după 26 de ani de la publicarea ei-- evident, există alti Ceausesti in diverse colturi ale lumii.

GESTUL FĂRĂ PRECEDENT AL LUI PACEPA

Imediat după moartea lui Vlad Georgescu i se propune lui Nestor Rates, atunci corespondent al Europei Libere la Washington, să preia conducerea departamentului romanesc de la Munchen. Făceti un gest fără precedent. Vă intalniti cu Rates. De ce?

L-am cunoscut pe Nestor in 1978, cand l-am insotit pe Ceausescu in SUA, si am fost impresionat de curajul său. Nestor a fost unul din foarte putinii ziaristi care au indrăznit să-l infrunte public pe tiran, pană si la faimosul Club al Presei din Washington, si am vrut să-l avertizez. Stiam că Noel nu a murit de moarte bună, si i-am spus ceiace stiam despre războiul lui Ceausescu impotriva directorilor Europei Libere.
Nestor Ratesh insa nu v-a ascultat si a plecat să conducă Europa Liberă, la Munchen. 
Ma bucur enorm că am gresit. Cred ca dezvăluirile din "Orizonturi Rosii," in care am descris războiul lui Ceausescu cu directorii Europei Libere, au jucat un rol.

CONGRESMENUL FRANK WOLF A SCOS-O PE FATA LUI PACEPA DIN ROMÂNIA

Urmeaza 22 decembrie 1989. Fiica dumneavostră Dana era in continuare la Bucuresti. Vine la Bucuresti congresmenul Frank Wolf să o ia. Ce s-a intamplat?

Congresmanul Frank Wolf, care pină acum a fost reales de 17 ori, este expertul Congresului SUA in probleme romanesti. Este si un prieten drag. El a petrecut Revelionul anului 1989 in avion, zburand la Bucuresti. S-a reintors cu Dana, cu sotul ei si cu socrii ei la 6 ianuarie 1990.

Potrivit zvonistilor din Romania, Dana ar fi fost atat de dezgustată de "trădarea" dumneavostră incat ar fi refuzat să vină la Dvs. in SUA. Cum le răspundeti? 

Dana si sotul ei au fost primii romani care au ajuns in SUA după executarea lui Ceausescu. Sosirea lor impreună cu Congressmanul Wolf a fost transmisă la 44 statii de televiziune americane si străine. In semn de recunostiintă, sotul Danei, sculptor, a făcut un bust al Congresmanului pe care i l-am dat. Cel de al doilea capitol al noii cărti a Congresmanului Wolf, intitulată "Prisoner of Conscience," este dedicat cărtii mele "Orizonturi Rosii," si eliberării Danei. Citez din el:
Bustul este acum in sufrageria mea, si de cate ori il vede, nepotul meu cel mai tanăr ii freacă nasul. Bustul nu este, fără indoială, cel mai fidel portret al Congressmanului, spune Generalul Pacepa, dar pentru Dana si Radu el este un simbol al libertătii.

Domnule general, de unde sunteti originar din Romania?

Stiu unde baţi. Mă bucur ca pot clarifica. M-am născut in Bucuresti, am crescut in Bucuresti, am devenit inginer chimist in Bucuresti, am lucrat in Bucuresti, si am rămas locuitor al Bucurestiului pană am făcut ruptura cu Ceausescu. Acesta, care se pretindea nationalist, nu vroia insă ca tara să afle că un român get beget s-a rupt de dictatura sa, si a ordonat Securitătii să insceneze că eram de fapt un jidan ceh aciuit in Romania,  un boanghen, o corcitură de german, si nu mai stiu cate alte bazaconii. Securitatea s-a executat. Asa s-a scris istoria in Romania comunista. Vă amintiti de Pătrăscanu? De Iuliu Maniu? De Titulescu? De Dinu Brătianu? Si pe ei Securitatea i-a prezentat drept corcituri de romani in slujba spionajului englez, american, german, sau mai stiu care. Toti erau romani get beget.

PACEPA ȘI JURĂMÂTUL MILITAR

Sunt numeroase voci in Romania care va acuza ca v-ati tradat juramantul militar. Considerati ca l-ati tradat? 
Nu. In juramantul meu militar m-am angajat să-mi apăr tara, si am făcut tot ce am putut ca sa o apăr de tirania lui Ceausescu. Sunt mandru că am avut curajul să mă iau la trantă cu el, si bucuros că mi-am putut ajuta concetătenii să se debaraseze de el.

Generalul Emil Bodnaras a făcut exact ce am făcut eu, dar nu a fost niciodată acuzat că si-a trădat juramantul militar. De ce? Pentru că el a cerut azil politic in Moscova, nu in Statele Unite? Departe de mine gandul de a mă compara cu Generalul de Gaule, dar si el a facut exact ce am făcut eu, si nu a fost acuzat nici odată că si-ar fi incalcat juramantul militar. Dimpotrivă.

PACEPA: AM LUCRAT ÎN SPIONAJUL EXTERN, NU SECURITATEA INTERNĂ

Unii din Romania vă acuză ca ati fi comis atrocităti la Canal. Cum le răspundeti? 

Faptul că as fi fost conectat cu lagărul de muncă de la Canal este o altă dezinformare securistă menită sa-mi schimbe trecutul. In ultimii mei 24 de ani in Romania am condus spionajul stiintific si technologic (S&T) al Romaniei, nu Securitatea internă, iar in ultimii sase ani am condus si activitatea de dezinformare externă, menită să creieze un cult al lui Ceausescu in occident. Nu am avut nici o atributie legată de securitatea internă--cu exceptia primilor patru ani, cand, asa cum am mentionat, am fost ofiter inferior in directia de contrasabotaj, unde am răspuns de industria chimică, nu de canal.

Sarcina mea principală in ultimii 24 de ani in Romania a fost să ajut dezvoltarea economiei nationale, care devenise muribundă sub Ceausescu. Am considerat această sarcină ca fiind o datorie patriotică, si am făcut tot ce am putut ca să-mi ajut tara. O analiză a activitătii S&T făcută de Comitetul Politic Executiv cu cateva luni inainte de a mă rupe de Securitate, a conclus că cca 30% din unitătile industriale ale Romaniei au fost create cu ajutorul technolgiilor furate din Occident. Am descris această analiză in "Orizonturi Rosii." Concluziile ei au fost, evident, lăudătoare, pentru că Ceausescu si Elena conduceau intreaga activite de spionaj S&T. Dar numeroase fabrici si combinate au fost in mod real construite cu technologii furate, pentru că Romania nu avea bani să le cumpere. Printre ele: Combinatul chimic de la Borzesti, fabricile de piele sintetica, de film si hartie fotografica color, fabrica de motoare diesel si laminoarele pentru folii de aluminiu sunt doar cateva exemple. Imi pare bine că am contribuit la realizarea lor, si mă bucur că ele continuă să fie folositoare tării.  

  SCHIMBAREA TRECUTULUI, UNA DIN CELE MAI SECRET FEȚE ALE DEZINFORMĂRII

O parte insemnată a noii dvs. cărti este dedicată operatiunilor de dezinformare menite sa schimbe trecutul pentru a-l face să corespundă intereselor viitoare ale noilor lideri, asa cum s-a intamplat si cu dvs. Vă rog sa ne vorbiti despre aceste operatiuni…

Schimbarea trecutului a fost una din cele mai secrete fete ale activitătii de dezinformare. Datorită operatiilor menite să schimbe trecutul, nimic nu a devenit mai dificil pentru comunisti decat să-si prezică trecutul. In 1922-1923 nici unul din conducătorii Uniunii Sovietice nu-si putea măcar imagina că, după moartea lui Lenin, toti membrii Biroului Politic cu care Lenin a organizat asa zisa Mare Revolutie Socialistă vor fi etichetati "spioni" sau "trădători" si vor fi împuscati. Toti, cu exceptia lui Stalin. 


Nici unul din participantii la Congresul XVII al PCUS, numit si "Congresul Victoriosilor," care a avut loc în ianuarie 1934, nu a putut prezice că 110 din cei 139 de delegati alesi atunci membri ai Comitetului Central al Partidului Bolsevic vor fi de asemenea etichetati spioni sau trădători si executati. De altfel din totalul de 1.966 de delegati la acest congres, 1.108 au fost împuscati în anii următori. Nici chiar Leon Trotsky, unul din cei doi ideologi ai revolutiei bolsevice si comandantul fortelor ei armate, nu si-a putut închipui că va fi curând etichetat si el spion si trădător si că va fi apoi asasinat bestial de proprii săi tovarăsi.

Haideti să trecem la Romania...

Ai dreptate. Comunismul român nu a făcut exceptie. La 23 august 1944 regele Mihai a devenit instantaneu erou international datorită curajoasei sale decizii de a întoarce armele împotriva nazistilor. El si generalul american Dwight Eisenhower, comandantul suprem al fortelor aliate din Europa, au fost doi din cei cinci oameni de stat din lume decorati atât de presedintele american cât si de liderul sovietic. Iar Gheorghiu-Dej a fost atât de impresionat de curajul tânărului Rege încât i-a sărutat mâna când s-a prezentat pentru prima oară în fata lui, după ce a fost eliberat din inchisoare. Vedeti fotografia--a fost publicata in ziarele vremii. Nici Stalin si nici Dej nu au putut prezice atunci că doar trei ani mai târziu tot ei vor schimba acest glorios trecut al Regelui, că îl vor eticheta "spion", si că îi vor retrage cetătenia tării în care s-a născut.

POVESTEA LUI LUCREȚIU PĂTRAȘCANU

In trecut ati scris mult despre Lucretiu Pătrăscanu, care a fost prieten apropriat al tatălui dvs.  Si trecutul lui a fost schimbat. 

Da. El a fost unul din fondatorii partidului comunist din Romania, si după război a jucat un rol important în lichidarea opozitiei anti-comuniste si în sovietizarea României. Atunci, nici un comunist român nu-si putea imagina că partidul lor, pe care Pătrăscanu l-a creat si l-a servit cu devotament 30 de ani, îl va eticheta spion si trădător si îl va omorî miseleste cu un glont tras în ceafă. După cum nu si-a putut imagina nici că 14 ani mai târziu Pătrăscanu va fi reabilitat post mortem de acelasi partid. 

Falsificarea trecutului a fost metoda cea mai intens folosită de Securitate pentru a se debarasa de oponenti. Toti liderii partidelor istorice, majoritatea conducătorilor economiei capitaliste, mii de ofiteri ai fortelor armate, sigurantei si politiei, precum si alte mii de diplomati, scriitori, jurnalisti si preoti care au constituit coloana vertebrală a prosperului regat al României au fost etichetati "spioni" sau "trădători" si executati sau trimisi în detentie de infama Securitate. Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, Gheorghe Tătărăscu, Titel Petrescu, Ion Mihalache, Nicolae Penescu si Corneliu Coposu sunt doar câteva din personalitătile cărora Securitatea le-a schimbat trecutul. Până si celebrul sculptor Constantin Brâncusi a fost transformat in "agent al spionajului anglo-americane." In 1978, a fost randul meu.

SERVICIILE SECRETE AU FĂCUT PROGRESE ENORME

Ianuarie 1990. Romania parea sa paseasca spre democratie. Ati fost unul din criticii cei mai duri ai regimului Iliescu si a noilor servicii de informatii. De ce?

Seful serviciului de spionaj al Romaniei post-Ceausiste a fost agentul KGB Mihai Caraman, si seful noului SRI a fost Virgil Magureanu (original Virgil Astal,lîs), care a jurat in fata parlamentului ca nu a avut nici o  legatura cu Securitate, dar in realitate imi fusese subaltern in DIE, unde a avut numele conspirativ Mihai Mihailă.
Acum, dupa 23 de ani, vi se pare ca e o evolutie in Romania?

Absolut. Urmaresc cu atentie ce se intampla in tara, si sunt profund impresionat de progresele enorme facute de serviciile de informatii si contra-informatii ale Romaniei, precum de eforturile noii generatii de romani care se straduiesc sa dea tarii o noua fiinta nationala. Doresc tuturor, din inima, succes cat mai deplin.
Cum ati caracteriza Romania de azi? 

O tară care acum stie cum o democratie poate fi transformată in tiranie, dar care continuă să invete cum să reverseze aceasta dramă. Stiu din proprie experienta că democratia nu se invată peste noapte. Am devenit cetătean american acum 25 de ani, dar continui să invat tainele democratiei americane.

GLASNOSTUL SOVIETIC, O DEZINFORMARE

Domnule general, ati lansat recent o nouă carte, care deja este pe primele locuri in book officeul american. Si un film. "Dezinformarea," in care făceti dezvAluiri.  Dar as vrea să punctăm cateva momente. Un prim moment. Ceausescu venea de la Moscova. 1972 …

Glasnost! Da, Andrei, sunt dezvăluiri in premieră mondială. Datorită dezinformării Moscovei, toată lumea crede că glasnost a fost inventat de Gorbaciov ca să transforme Uniunea Sovietică dintr-un stat totalitar intr-unul democratic. Din nefericire, intreaga presă crede la fel. Tot asa crede comitetul care i-a dat premiul Nobel lui Gorbacev, precum si "Time Magazin", care l-a declarat "Omul Deceniului." Pană si faimoasa Enciclopedie Britanică defineste glasnot ca "o nouă politică sovietică de deschidere politică si socială, instituită de Mihail Gorbacev in anii 1980s, in scopul democratizării Uniunii Sovietice." Dar glasnost este un vechi termen rusesc pentru infrumusetarea imaginei tarului. 

La mijlocul anilor 1930, deci cu 50 de ani inainte de glasnostul lui Gorbachev, Marea Enciclopedie Sovietică definea glasnostul ca "o manipulare a presei menită sa infrumuseteze stirile pentru public." Atunci glasnost insemna publicitate, auto-promovare. In cartea mea aveti textul exact, rusesc, precum si traducerea sa in engleză.
Cu alte cuvinte, glasnost-ul lui Gorbacev a fost o dezinformare? 

Da. Tot asa cum a fost si glasnostul lui Ceausescu, pe care il descriu pe larg in carte. Stiu, e greu de crezut. Dar acum, cand ne uităm la comunism prin perspectiva istoriei, intelegem că nici el nu a fost nimic altceva decat o dezinformare. De aceia arhivele KGB-ului continuă să fie sigilate.
Foarte interesant. Cu permisiunea dumneavoastră mai luam o pauză de publicitate si revenim. Ne apropiem de momentul culminant...

MINCIUNILE DIN ROMÂNIA
Am revenit intr-o editie specială al cărui invitat special este generalul Ion Mihai Pacepa, fostul sef al spionajului extern comunist care in 1978 a cerut azil politic in Statele Unite ale Americii. Exact acum 35 de ani generalul Pacepa ajungea pe pămant american, in Washington D.C. Domnule general am revenit la dialogul nostru...

OK, Andrei

Domnule general, nu aveti multi prieteni in Romania. De fapt, aveti foarte multi dusmani. O nouă carte publicată in Romania de americanul Larry Watts, care s-a stabilit in Romania lui Ceausescu si trăieste si azi in Romania, contrazice tot ce ati scris despre Ceausescu. Potrivit d-lui Watts, Ceausescu ar fi fost in realitate un pro-american care a vrut să transforme Romania intr-o democratie de stil american. Cum ii răspundeti?

"... and the moon is made out of green cheese," spun americanii cand aud minciuni gogonate. Asta inseamnă: "... si luna este facută din branza verde." Zidul Berlinului a căzut la 9 noiembrie 1989, si toate tările socialiste si-au deschis imediat frontierele. Toate, in afară de Romania. La 14 noiembrie 1989, asa-zisul democrat pro-american Nicolae Ceausescu a convocat Congresul XIV-lea al PCR, unde a tinut un discurs de trei ore in care a tunat si fulgerat impotriva valului de democratie care inghitea vice-regii lui Marx din restul Europei de Est. Acolo Ceausescu s-a re-propus, si a fost reales cu surle si trimbite, secretar general al Partidului Comunist Roman si presedinte al Republicii Socialiste Romania. Am numerele din ziarul Scinteia care au descris acel "istoric" congress al PCR care a durat trei zile. Recomand d-lui Watts să le citească. Sunt instructive.
Răscoalele anti-comuniste care au avut loc in 1989 in Europa de Est au fost atat de pasnice incat au imbogătit vocabularul cu termenul "revolutii de catifea." Romania democratului pro-american Ceausescu a fost singura exceptie: 1,104 patrioti romani au plătit cu viata dorinta de a-si elibera tara de una din cele mai dezgustătoare tiranii din istoria tării--si a Europei

Potrivit d-lui Larry Watts, fostul director al CIA, dl. James Woolsey, ar fi spus că dvs. ati recunoscut in biroul său de la CIA că l-ati denigrat pe Ceausescu deoarece ati fost agent al KGB. Este evident o altă incercare de schimbare a trecutului. Cum ii răspundeti? 

I-a răspuns dl. Woolssey, in introducerea sa la noua mea carte. Citez: "Generalul Locotenent Ion Mihai Pacepa este cel mai inalt defector pe care l-am avut."

Imi permit sa continui citatul din introducerea d-lui Woolsey la cartea dvs., pentru ca este iluminant: "Impreună cu distinsul său co-autor, Prof. Ronald Rychlak, [dl. Pacepa] a scris o carte remarcabilă. Nu numai că ne ajută să intelegem istoria si multe din dezinformările curente -- in special din Rusia si Orientul Mijlociu -- dar ne dă si un bun punct de plecare pentru a le contracara. Pe scurt, cartea ne prezintă o lume de care multi nu stiau că exista, si pe care cei dintre noi care o cunosteam, am subestimat-o. ... Această carte remarcabilă schimbă modul in care percepem munca de informatii, afacerile externe, presa, si multe altele in afara lor."
Revin la interviul nostru, domnule general. In 2004, cand presedintele George W. Bush a venit la Bucuresti să anunte că Romania a fost primită in NATO, un curcubeu a apărut pe cer. "Dumnezeu ne zambeste," a spus presedintele american. Vă reamintiti? 

Da. Dumnezeu cu adevărat ne zambeste, Andrei. Romania, care este o tara la rascruce de vanturi, are o lungă istorie de ocupatii Romane, Otomane, Fanariote, Germane si Sovietice. Acum insă soldati americani stationati in Romania asigură integritatea teritorială a tării. Da, Dumnezeu ne zambeste, Andrei, dar nu din cauză ca Ceausescu ar fi fost un pro-american democrat, ci din cauză că poporul roman l-a alungat.

PACEPA: DORESC NESPUS SĂ REVĂD PLAIURILE NATALE

Si acum o ultimă intrebare, domnule general. Vă veti mai intoarce vreodată in Romania?

Doresc nespus  sa revăd plaiurile natale, si să ingenunchiez din nou la mormantul părintilor. Mă indoiesc insă că aceasta se va intampla atat timp cat justitia Romaniei va continua să mentină condamnările la moarte a celor care au "trădat" erezia lui Ceausescu--printre care am onoarea să mă număr.

In incheiere, ce doriti să transmiteti telespectatorilor din Romania? 


Iti amintesti cantecul "Hai să dăm mană cu mană cei cu inima romană?"

Bineinteles!

Asta vreau să transmit telespectatorilor. URA este, in viziunea mea, una din cele mai nocive mosteniri a comunismului. In Republica Socialistă Romania toti romanii il urau pe Ceausescu, care ura pe toti romanii. Acum, jumătate din tară il urăste pe Presedintele Băsescu si cealaltă jumătate pe premierul Ponta. Hai să dăm mână cu mână. Romania in care m-am născut a fost un rai pe pămant. Il putem reface.
Domnule general pentru asta va trebui ca romanii să-si schimbe mentalitatea...

Da, Andrei. Va trebui ca romanii să creadă din nou in traditiile, valorile si înțelepciunea romanească.


 INTERVIU cu MIHAI PACEPA






















Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More