'' Romanii au iesit in strada si au readus lumina in procesul democratic.'' Klaus Iohannis

luni, 31 martie 2014

Gânduri de seară.............


Ni-i sănătatea zi de zi
Legată doar c-un fir de ață
și din multiple nevralgii
țesută-i scurta noastră viață.

Dureri de  gât, dureri de dinți,
Dureri de cap din abundență
Nenumărate suferinți
Ne umplu biata existență.

Dar pe deasupra tuturora
Mă supără urât de tot
și zilnic își respectă ora
 durerea crâncenă de cot.

Ce leacuri  n-am cercat, o, Doamne!
Pilule, frecții, băi, pomezi..
Trec ani în șir, trec veri și toamne
Durere, când ai să cedezi?

Întâmpinând  destule piedici,
mi-am spus necazul peste tot,
dar ce-ți pot face bieții medici
când și pe ei îi doare-n cot?

Din nesfârșite nevralgii
țesută-i scurta noastră viață,
iar sănătatea zi de zi
ne-atârnă doar de-un fie de ață.

Dureri de gât, dureri de dinți,
Dureri de cap din abundență-
Așa-i croită din părinți
Sărmana noastră existență.

O,  frații mei de suferință,
Nu știți cumva un antidot?
E ceasul când mă amenință
Durerea zilnică de cot.

Prin farmacii și policlinici
Orașu-n van  l-am colindat,
Că răi sunt doctorii și cinici,
Iar farmaciștii s-au culcat.”
 



duminică, 30 martie 2014

Gânduri de seară.......


De va veni la tine vântul
Purtând povestea mea amară,
Jelitul lui să nu te frângă.
Mustrarea lui să nu te doară.
Jelitul lui să nu te frângă.
Mustrarea lui să nu te doară.


Nu-i vina ta, aşa e scrisă
Nemilostiva lege-a firii.
Sărutul otrăvit al brumii
Omoară toamna trandafirii.



Şi cine s-ar opri să plângă
O funza veştedă-n cărare
Când codrii freamătă alături
Şi râd în răsărit de soare?
Când codrii freamătă alături
Şi râd în răsărit de soare...........

Happy Birthday Céline Dion!




Céline Marie Claudette Dion (n. 30 martie 1968, Charlemagne, Quebec), deținătoare a Ordinului Canadei și a Ordinului Național al Québecului, este o cântăreață de muzică pop, textieră și actriță.
A devenit cunoscută în lumea francofonă dupa ce René Angélil, ce urma să-i devină soț, și-a ipotecat casa pentru a-i finanța producerea primul album.


Céline Dion a devenit cunoscută în anii 80 după câștigarea concursurilor Yamaha World Popular Song Festival și a Eurovisionului. A urmat lansarea mai multor albume în limba franceză, iar în 1986 a semnat un contract cu Sony Records. În anii 90 a obținut succes la nivel mondial dupa lansarea câtorva materiale discografice de succes în engleză și franceză, devenind unul din cei mai bine vânduți cântăreți din istoria muzicii.


În anul 1999, Dion a decis să se retragă pentru o perioadă din industria muzicală pentru a petrece mai mult timp cu familia, soțul ei fiind diagnosticat cu cancer.


 A revenit în 2002 în atenția publică și a semnat în același an un contract pe 3 ani (care s-a extins ulterior la o perioadă de aproape 5 ani) pentru a apărea de 5 ori pe săptămână în spectacole organizate la Caesars Palace, Las Vegas.



Muzica lui Dion a fost influențată de o mare varietate de genuri muzicale: de la rock și R&B la gosspel și muzică clasică. Deși lansările sale au primit recenzii variate, cântăreața este cunoscută în special pentru abilitățile sale vocale.



 În 2004, după ce albumele sale au fost comercializate în peste 175 de milioane de copii, Dion a primit în cadrul premiilor World Music Awards distincția Chopard Diamond Award pentru că a devenit cea mai bine vândută cântăreață a tuturor timpurilor. În aprilie 2007, Sony BMG a anunțat că vânzările materialelor discografice ale lui Dion au depășit 200 de milioane de copii.







România este frumoasă - the beautiful Romania - Vrancea, the land where history meets legend (PART 2)


România este frumoasă - the beautiful Romania -  Vrancea, the land where history meets legend (PART 2)

   
 

Obiceiuri şi tradiţii........

“Fiecare loc de pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi şi trebuie şi un dram de iubire ca s-o înţelegi.” (Nicolae Iorga)

Călătorule, Vrancea pastorală este şi în prezent deţinătoarea vechilor meşteşuguri populare tradiţionale: oieritul, caşul afumat, cioplitul lemnului (mica dogărie, tiparele şi păpuşarele de caş, troiţele, obiectele gospodăreşti), olăritul, ţesutul pânzei, stofei, ştergarelor şi confecţionarea (cusutul, brodatul) portului popular vrâncenesc, făuritorii de instrumente populare (fluier, caval, trişcă, cimpoi, bucium, ocarină,etc) din Nereju, Nistoreşti, Spulber şi a autenticelor măşti tradiţionale din Nereju, Năruja, Vintileasca, practicate în special în zona montană, prelucrarea artistică a răchitei, papurei la Suraia.



Vintileasca este situată în ţinuturile Râmnicului Sărat, în Depresiunea Neculele, şi este cunoscută pentru pădurile sale de brad, schitul care străjuie întinderile Vrancei de pe vârful muntelui Muntioru, Lacul fără fund, dar şi pentru locuitorii săi, pricepuţi şi harnici, care îşi păstrează din tată în fiu obiceiurile, portul naţional, precum şi tradiţiile strămoşeşti şi credinţa lăsată din străbuni.




Nereju, cu toate că este satul cel mai îndepărtat al Vrancei, este de neconceput să ajungeţi pe meleaguri vrâncene şi să nu poposiţi şi în Nereju; el păstrează în forme autentice numeroase aspecte de cultură şi civilizaţie populară şi, în acelaşi timp, este supus unor înnoiri prin care trece toată Ţara Vrancei. Alături de numeroasele aspecte de cultură populară tradiţională ce pot fi văzute în Nereju, vă sugerăm să mergeţi la creatorii populari de maşti cu un talent excepţional, precum şi la făuritorii de vase pirogravate, vase specifice odinioară activităţii meşteşugarilor vrânceni.




Tulnici, una dintre cele mai pitoreşti comune vrâncene este situată în inima munţilor Vrancei, şi  păstrează aspectele caracteristice ale aşezării vechi vrâncene, precum şi ale arhitecturii populare în lemn. Interiorul caselor ţărăneşti din Tulnici păstrează până în prezent amenajarea în maniera moştenită de la generaţiile mai în vârstă, femeile realizând şi acum piese textile de interior ce trebuie situate printre cele mai izbutite piese de artă populară românească.


Spulber :  între creaţiile originale care se mai păstrează în Vrancea se numără şi vechile instrumente muzicale populare, inclusiv buciumul. Recomandăm sa vă opriţi şi la creatorii populari vrânceni care continuă să se ocupe şi în prezent cu confecţionarea de buciume, instrument popular românesc, care, după cum este binecunoscut, are o largă răspândire în zonele montane ale patriei noastre. Comuna este vestită şi prin formaţia muzicală de fluieraşi şi buciumaşi.




Negrileşti este una dintre aşezările deosebit de pitoreşti ale Vrancei, cu arhitectură tradiţională bogată. În Negrileşti se menţine meşteşugul sculptatului în lemn.


Tradiţiile şi obiceiurile vrâncene sunt inima şi sufletul vrâncenilor. Moştenirea culturală folclorică este importantă pentru orice vrâncean, căci în fiecare obicei şi ou încondeiat se găsesc mărturii de artă populară, de civilizaţie şi istorie, de trecut şi valoare, lucruri ce se vor păstra nemuritoare şi generaţiilor viitoare.

Vrancea are aproximativ 50 de biserici de lemn,12  dintre aceste lăcașuri de cult au fost propuse de Direcția pentru Cultură Vrancea, pentru a fi incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.


                                                         Biserica de lemn din Anghelești


                                         Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Câmpuri 
                                  
 
                                               Biserica veche de lemn din Străoane


                                       Biserica de lemn "Sfintii Voievozi" din  Răcoasa


                             Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din Mănăstioara




                                                  Biserica de lemn din Vrâncioaia

 





                                                   Biserica de lemn din Valea Sării



                                                  Biserica de lemn din Nistorești





                            



 
   ..........Vă aşteptăm cu drag!





sâmbătă, 29 martie 2014

Gânduri de seară............

   
    Mi-e dor de ea, ca nimănui
    Ca unui vechi nomad de drumul lui.
    Port răni adânci în ochi şi-n trup,
    Veşmintele de-argint le rup.

    Aştept trecutele iubiri,
    Conturul braţelor subţiri
    Şi părul amintind de ploi,
    Şi vechea urmă din noroi.

    Dar urmă ei s-a şters demult
    De cine azi să prea-ascult?
    De vântul ce-mi închide uşi
    De greieri, sau de cărăbuşi?


    Mi-e dor de ea, ca nimănui,
    Ca unui vechi nomad de drumul lui.
    Port răni adânci în ochi şi-n trup,
    Veşmintele de-argint le rup. (Ion Bănuţă)

România este frumoasă - the beautiful Romania - Vrancea, the land where history meets legend (PART 1)


România este frumoasă - the beautiful Romania -  Vrancea, the land where history meets legend (PART 1) 

                                                 .....................călătorie plăcută!

Vrancea este o zonă situată în regiunile istorice Moldova (la nord de râul Milcov) și Muntenia (la sud de râul Milcov) din România şi  este cuprinsă între coordonatele geografice 45°23’ și 46°11’ latitudine nordică și 26°23’ și 27°32’ longitudine estică, fiind situată în partea de sud-est a țării, la curbura Carpaților Orientali. Are o suprafață de 4.863 km², iar reședința este municipiul Focșani. Principalele cursuri de apă: Siret (între Adjud și Nămoloasa), Șușița, Putna, Milcov, Râmnicu Sărat (de la Ciorăști până la vărsarea sa în Siret). Cele mai mari altitudini dețin vârfurile Lăcăuț (1776 m) și Goru (1784 m).
Județe vecine: la nord-est județul Vaslui, la est județul Galați, la sud-est județul Brăila, la sud județul Buzău, la vest județul Covasna, la nord județul Bacău.

 În româna veche „frânc”, „frâncu” însemna „occidental”, „franc”. Etimologia „francea”-„vrancea” este probabilă, mai ales având în vedere vecinătatea zonei Vrancea cu zona populată în evul mediu de sași. Potrivit lui Bogdan Petriceicu Haşdeu, originea numelui "Vrancea" ar fi traco-dacică și ar proveni de la cuvântul "vrana", care se traduce ca "pădure" sau "munte", ori poate de la cuvântul sanscrit "vran" („munte”).

Relieful dispus în trepte dinspre vest spre est, cuprinde Munții Vrancei (cu depresiunile intramontane Greșu și Lepșa ), Dealurile Subcarpatice și Câmpia Siretului Inferior, mărginită la nord-est de Podișul Moldovei (Colinele Tutovei) și la sud–est de Câmpia Râmnicului.





Munții Vrancei sunt munți de încrețire , alcătuiți din culmi ce provin din fragmentarea platformelor de eroziune Goru - 1785m , Lăcăuți – 1777m , Giurgiu – 1720m , Pietrosu – 1672m , Zboina Frumoasă – 1657m. Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare și dealurile de podiș, cuprind dealurile înalte vestice (două șiruri între Valea Putnei și Valea Șușitei) depresiuni intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Șușiței, Putnei și Milcovului, precum și la cumpăna apelor între bazinul Milcovului și Râmnei), dealurile înalte Măgura Odobeștilor – 966 m), glacisul subcarpatic, care face legătura între Dealurile Subcarpatice. Câmpia Siretului Inferior și Câmpia Râmnicului, se înclină spre est până la altitudinea de 20 m , la confluența Râmnicului Sărat cu Siretul . Câmpia Siretului reprezintă treapta cea mai de jos de pe teritoriul județului și se intinde între glacisul subcarpatic și râul Siret, cu suprafața înclinată de la vest la est și altitudinea cuprinsă între 20 m și 125 m .

                                                        Mausoleul de la Mărăşeşti


Câmpia înaltă situată între glacis și o linie ce trece pe la Mărășești, Vânători, Milcovul, Tătăranu, Râmniceni și la est de Ciorăsti, are o altitudine de 70 m în nord și 35 m în sud. Ea are aspectul unei suprafețe netede, ușor învălurită datorită prezenței unor conuri aluvionare între care câmpia formează depresiuni locale, cu exces de umiditate (bolta Voetin, Lacul Negru, aria de la est de Căiata) datorate adâncimii reduse la care se află stratul de apă.

                                                              Cascada Putnei


La nord de Valea Șușiței, aspectul câmpiei reprezintă forma unei prisme în trepte ce coboară către Lunca Siretului, iar în apropierea Adjudului, la terasele Siretului se adaugă cele ale Trotușului.


Câmpia joasă se întinde pe linia Mărășești, Vînători, Tătăranu, Râmniceni și de la est de Ciorăști până la albia Siretului, altitudinea ei fiind de 35–50 m în partea de nord și de 20–30 m în cea de sud. Este caracterizată printr-o suprafață relativ netedă, înclinată în aceeași direcție de scurgere a Siretului și este traversată de numeroase albii, meandre și depresiuni cu exces de umiditate, separate între ele prin grinduri teșite.


                                                       Rezervaţia naturală  Lacul Negru




Flora cuprinde aproximativ 1500 de specii de plante având ca origini fitogeografice ținuturi din Orientul Îndepărtat până la Oceanul Atlantic și din nordul Eurasiei până la bazinul mediteranean. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de colț, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc).





Fauna cinegetică este bogată (cocoșul de munte, acvila țipătoare, corbul, cerbul, ursul, mistrețul, râsul la munte, popândăul la șes). În lacurile și râurile Vrancei găsim păstrăvul, molanul, boișteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte însumând aproximativ 250 km.



 


                                                                  Cheile Tişitei



Există în Vrancea 16 rezervații naturale cu o suprafață de 2862 ha din care cele mai cunoscute sunt Cheile Tișitei, Cascada Putnei, Râpa Roșie, Lacul Negru, Cheile Narujei, Căldările Zăbalei, Focul Viu de la Andreiașu, Dălhăuți, Lunca Siretului.

                                                                      Râpa Roșie

                                                          Focul Viu de la Andreiașu


                                                         Căldările Zăbalei



                                                              Cheile Nărujei






Terenurile agricole ale județului Vrancea se întind pe fâșia cuprinsă între malul drept al Siretului și poalele dealurilor subcarpatice ale Munților Vrancei. Deși clima este corespunzătoare culturilor de câmp, mai propice este cultura viței de vie (9,95% din podgoriile României) și producția de vinuri, Vrancea fiind cel mai mare județ viti – vinicol al țării, exportator în Europa, America și Japonia.

 Podgoria Odobeşti cu o suprafaţă de aproximativ 7000ha este cea mai veche podgorie din ţară.


Podgoria Coteşti este compusă din localitățile Faraoane, Cîrligele, Budești, Cotești, Urechești, Popești și Tâmboiești.


 Podgoria Panciu este cea mai mare din judeţul Vrancea (9.500 ha) şi cuprinde trei centre viticole de importanţă naţională: Panciu, Ţifeşti şi Păuneşti.








                                                             ............. V- a plăcut?


Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More