'' Romanii au iesit in strada si au readus lumina in procesul democratic.'' Klaus Iohannis

vineri, 31 mai 2013

Gânduri de seară..........




"S-a rătăcit în vreme,
s-a preschimbat în stea,
sărmana şi icoana
copilăria mea;
ca pomul din câmpie
bătut de vânt pustiu,
s-a scuturat de floare,
duruta să mi-o ştiu.

Un glas.. Şi astăzi plânge
cu murmur de izvor
E glasul tău, măicuţă,
e-o lacrimă de dor.
Un glas.. Şi azi mă cheamă
cu murmur de cişmea
E glasul tău, măicuţă,
e, dulce, şoapta ta.
Mi-e sete de un cântec,
mi-e sete de-un alin.
Cu zorii plec de-acasă
şi cu amurgul vin.
Coboară-n toamnă anii,
se adună-n lung şirag,
Şi nimeni, nimeni, nimeni
nu mă aşteaptă-n prag.
Cad frunze de aramă,
se-aştern în drumul meu.
Aş vrea, ca altădată,
să fiu copil mereu.
Bănuţii de ninsoare
ca mâine vor cădea
Încărunţeşte, doare
copilăria mea."   (Ştefan Baciu)

Gânduri de seară.............



"Ne-om aminti cândva târziu
De-aceasta întâmplare simplă,
De-aceasta bancă unde stăm
Tâmplă fierbinte lângă tâmplă.

De pe stamine de alun,
Din plopii albi, se cerne jarul.
Orice-nceput se vrea fecund,
Risipei se deda Florarul.

Polenul cade peste noi,
În preajmă galbene troiene
Alcătuieşte-n aur fin.
Pe umeri cade-ne şi-n gene.

Ne cade-n gură când vorbim,
Şi-n ochi, când nu găsim cuvântul.
Şi nu ştim ce păreri de rău
Ne tulbură pieziş, avântul.

Ne-om aminti cândva târziu
De-aceasta întâmplare simplă,
De-aceasta bancă unde stăm
Tâmplă fierbinte lângă tâmplă.

Visând, întrezărim prin doruri -
Latente-n pulberi aurii –
Păduri ce ar putea să fie
Şi niciodată nu vor fi." (Lucian Blaga)

31 mai 2013 by Viorica Crainic


 Bine v -am regăsit!

"În zilele de salariu zâmbesc şi pesimiştii." (Valeriu Butulescu)

 

Preşedintele Traian Băsescu : Sectorul de stat nu e pregătit să treacă la euro.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, că sectorul de stat al economiei româneşti nu este competitiv şi "nu este pregătit să intre în zona Euro", estimând totodată că ţara noastră ar putea deveni "un candidat serios" pentru Eurozonă în 2017 - 2018 dacă acordul cu FMI şi UE va avea succes.

"A devenit clar pentru noi, privind la efectele din ultimii ani, că nu este suficient să îndeplineşti criteriile de la Maastricht. Dincolo de a îndeplini cele cinci criterii, pentru a fi competitivi în Eurozonă trebuie să ai o economie competitivă. Am văzut efectele intrării în zona Euro la statele care au intrat în ultimii doi-trei-patru ani, cu criteriile de la Maastricht pe deplin îndeplinite, dar din păcate cu economiile necompetitive", a susţinut şeful statului.(...)Sper că vom reuşi în doi, trei, patru ani şi România va putea să fie un candidat serios, la orizontul anilor 2017-2018, pentru intrare în zona Euro", a precizat Preşedintele.
"Accesul în zona Schengen sperăm că va avea un rezultat favorabil în decembrie anul acesta, o decizie favorabilă", a declarat Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat Statutul cadrelor militare.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, vineri, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Este vorba despre modificările aduse la Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, aduse după ce actul normativ a fost trimis de preşedinte pentru reexaminare. Constituţionalitatea Statului cadrelor militare a fost luată în discuţie de către judecătorii CCR după ce, în data de 9 aprilie, 25 de senatori ai PDL au contestat modificările aduse Legii statului cadrelor medicale. Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, în data de 22 mai, că modificările aduse Statutului cadrelor militare sunt constituţionale, potrivit unui comunicat al CCR.

Cristian Diaconescu : România trebuie să abordeze "teme pragmatice" în Parteneriatul strategic cu SUA.

Şeful Cancelariei prezidenţiale, aflat în vizită oficială în SUA, la invitaţia Naţional Security Council (NSC) şi a Departamentului de Stat al Statelor Unite, a declarat :  "În cadrul întâlnirilor la Departamentul de Stat şi la Consiliul Securităţii Naţionale am reconfirmat profilul României de stat aliat şi credibil în relaţia cu Statele Unite ale Americii, dar şi cu NATO, iar în ceea ce priveşte Parteneriatul Strategic, am subliniat importanţa calendarului nostru comun în ce priveşte contactele bilaterale. De asemenea, am reiterat importanţa diversificării şi aprofundării relaţiilor pe domenii precum educaţia, domeniul economic şi cel al schimburilor de tehnologie. Aici aş insista asupra necesităţii dezvoltării şi upgradarii task force-ului în relaţia cu Statele Unite, ceea ce, din punctul meu de vedere, înseamnă mai ales abordarea unor teme pragmatice şi de actualitate pentru ţara noastră", a declarat consilierul prezidenţial coordonator Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe.
Consilierul prezidenţial a mai spus că a avut şi discuţii "pe teme de securitate" referitoare la Afganistan "post 2014", Siria, Coreea de Nord şi Orientul Mijlociu, a avut şi întâlniri cu reprezentanţi ai mediului academic american."Am discutat atât despre importanţa reimpulsionării programelor educaţionale, dar totodată au existat schimburi de puncte de vedere pe teme legate de securitate, cooperare trans-atlantică şi chestiuni legate de obiectivele imediate ale României în planul managementului percepţiei externe şi importanţa implementării ultimelor tehnici de practică a diplomaţiei publice".

Anca Boagiu: DNA ar trebui să se autosesizeze în legătură cu contractul Bechtel.

Fostul ministru PDL al Transporturilor Anca Boagiu a declarat : " după zece ani în care "miniştrii şi prim-miniştrii PSD-işti au ţipat că nu sunt vinovaţi de încheierea acestui contract cu Bechtel este cazul să se facă lumină", arătând că nu Corpul de control poate face acest lucru, ci organele abilitate şi DNA sunt cele îndrituite pentru a scoate la lumină adevărul.
Boagiu a prezentat istoria contractului Bechtel, arătând că PSD a adus acest "contract păgubos" în "grădina statutului" în perioada 2000-2004, în guvernarea Năstase. Anca Boagiu a susţinut că firmele de avocatură care au negociat acest contract încă din 2003 au legătură cu Dan Şova, arătând că avocaţi din partea Bechtel au fost Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, unde asociat este mama lui Dan Şova, iar din partea Ministerului Transporturilor din 2005 firma Raţiu & Raţiu, parteneri ai lui Dan Şova.
"Evident că este un conflict de interese. E ca şi cum aş negocia eu cu fratele meu dacă suntem fraţi", a spus Boagiu. Ea a mai arătat că în mandatul său de ministru al Transporturilor a renegociat contractul cu Bechtel în 2011, reziliind şase din cele opt subcontracte.
Ea a adăugat că, în urma renegocierii, s-a decis ca 113 kilometri de autostradă să fie finalizaţi până în 2013 şi a introdus un standard de cost de 6,9 milioane de euro pe kilometru, faţă de 24 de milioane de euro pe kilometru cât fusese până atunci. "Am obţinut economii la bugetul de stat de 6 miliarde de euro", a explicat Boagiu, adăugând că a lucrat cu alte case de avocatură.
Anca Boagiu a spus că rezilirea acestui contract de către Dan Şova a lăsat România fără cei 113 kilometri de autostradă şi face cadou 37 de milioane de euro pentru reziliere, în condiţiile în care pentru finalizarea unuia dintre cele două coridoare aflate în lucru erau necesari doar 25 de milioane de euro.
"Ce am văzut astăzi( 30 mai 2013) este doar un circ ieftin şi sper ca instituţiile statului să se autosesizeze. Este evidentă reaua voinţă cu care a fost încheiat acest contract şi legăturile obscure ale celor care au fost reprezentanţii legali în negocierea lui", a spus Boagiu.

György Frunda: UDMR vrea ca maghiara să fie limbă regională iar minorităţile, factor constitutiv al statului.

György Frunda a declarat :  "UDMR are două propuneri pe care va insista la modificarea Constituţiei, pe lângă faptul că nu va fi de acord cu regionalizarea".
"UDMR nu este de acord cu regionalizarea, pentru că prin proiectul discutat public vor dispărea judeţele cu populaţie majoritar maghiară, ca decizie, ca posibile decizii în propriile lor probleme". Consilierul premierului declară că "UDMR propune recunoaşterea statutului minorităţilor naţionale ca factor constitutiv al statului român".

Reforma Schengen: Statele europene vor putea reintroduce controale la frontieră .

Decizia a fost comunicata de comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, care a anunţat că statele membre, Comisia Europeană şi Parlamentul European au ajuns la un punct de vedere comun în acest sens. Noile reguli vor intra în vigoare după o perioadă de tranziţie în toamna lui 2014. Acordul mai trebuie aprobat de plenul Parlamentului European şi de statele membre, dar gestul este cosiderat o formalitate.
Uniunea Europeană a decis să reformeze Acordul Schengen. Din 2014, statele membre vor putea să reinstaureze controale la frontierele naţionale pentru o perioadă maximă de doi ani, relatează Spiegel. E vorba despre un mecanism de urgenţă ce poate fi activat dacă tarile Schengen se tem de un val masiv de imigraţie. Reforma Schengen vine în contextul în care restricţiile de pe piaţa muncii vor fi ridicate în statele occidentale pentru romani şi bulgări de la 1 ianuarie 2014. Marea Britanie se teme cel mai mult de o imigraţie masivă din România şi Bulgaria. Şi oraşele germane se plâng de costurile generate de imigraţia din cele două ţări.

Sute de sindicalişti feroviari au protestat în faţa Ministerului Transporturilor .

Aproximativ 500 de membri ai Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari (FSTFR) au  participat vineri, între orele 10.30-13.00, la un miting de protest în faţa Ministerului Transporturilor, a declarat Rodrigo Maxim, liderul FSTFR şi preşedintele Alianţei Naţionale a Sindicatelor Feroviare.
Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a semnat joi, la sediul ministerului, o mânuţă cu preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR), Maxim Rodrigo Gabriel, în care sunt menţionate solicitările Federaţiei pentru un dialog social constructiv în relaţia cu administraţia SNTFC CFR Călători, precum şi măsurile pe care MT le va lua în perioada imediat următoare. Ministrul Relu Fenechiu l-a asigurat pe preşedintele FSTFR, prin încheierea acestui act, că va solicita conducerii CFR Călători analizele financiare la zi, precum şi măsurile luate în calcul pentru eficientizarea activităţii societăţii, situaţii care vor fi prezentate partenerilor sociali.

Iulian Butnaru, anunţă intenţia de reducere a TVA la produsele de panificaţie .

Consilierul ministrului Finanţelor, Iulian Butnaru, prezent  la Forumul de afaceri Regional- Transfrontalier "North-East- First Option to Înveşt",  a apreciat ca "scăderea TVA va încuraja consumul cu toate efectele pozitive în ceea ce înseamnă relaţia producator- consumator". ''Pe viitor, intenţionam să implementăm la nivel de faza pilot TVA-ul de 9% la tot ce înseamnă produse de panificaţie şi pe lanţul de producţie a acestora, respectiv cereale şi faina. Cu alte cuvinte, exista dorinţa efectivă de scădere a fiscalităţii, care în România este, să recunoaştem, suficient de ridicată", a afirmat Butnaru. El a subliniat că, în cazul în care scăderea TVA la produsele de panificaţie va genera scăderea evaziunii fiscale, statul ar putea adopta măsura diminuării taxei şi pentru alte categorii de produse.

INS: În aprilie, numărul şomerilor a crescut faţă de martie cu 1000 de persoane.

În luna aprilie  2013, rata şomajului în forma ajustata sezonier  a fost estimata la 7,3%, aflându-se în creştere cu 0,1 puncte procentuale atât faţă de luna anterioară  cât şi fata de nivelul înregistrat în luna aprilie 2012, se arăta într-un comunicat al Intitutului Naţional de Statistică, difuzat vineri. Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna aprilie din anul curent este de 712.000 persoane, în creştere atât faţă de luna precedenta (705.000) cât şi fata de aceeaşi lună din anul precedent (711.000). Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 1,1 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,8% în cazul persoanelor de sex masculin şi 6,7% în cazul celor de sex feminin).Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimata la 5,9% pentru luna aprilie 2013 (6,5% în cazul bărbaţilor şi 5,2% în cel al femeilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75,0% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna aprilie 2013.

Concluzie preliminară a Comisiei Europene: Bursa de energie OPCOM încalcă normele antitrust ale UE.

Comisia Europeană a transmis societăţii OPCOM şi societatii-mama a acesteia, Transelectrica, o comunicare privind obiecţiunile referitoare la practică comercială a OPCOM de a solicita participanţilor la piaţa spot de energie electrică să fie înregistraţi în scopuri de TVA în România. Opinia preliminară a Comisiei este ca OPCOM, operatorul singurei burse de energie din România, discriminează societăţile comerciale pe motiv de naţionalitate şi loc de stabilire, încălcând astfel normele antitrust ale UE. Comisia este procupata de faptul că OPCOM ar putea discrimina companiile din cauza naţionalităţii lor sau a locului în care funcţionează, cu încălcarea articolului 102 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene (TFUE). Deschiderea procedurii înseamnă că CE va efectua o investigaţie aprofundată.
"Această practică poate creşte costul pentru comercianţii străini care doresc să facă afaceri pe bursă de energie şi descurajează participanţii străini la intrarea pe piaţa de energie electrică, reducându-se astfel lichiditatea pieţei şi eficienţa sa", potrivit unui comunicat al Comisiei.

Varujan Vosganian: FMI a spus că Oltchim trebuie lichidat.


Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, consideră că Oltchim trebuie să meargă pe calea redresării, în ciuda opiniei diferite ale organismelor internaţionale. Potrivit ministrului, FMI a cerut lichidarea companiei. "Aşadar era o sentinţă de condamanare la moarte", a adăugat Vosganian. Acesta a precizat că a fost aleasă, împreună cu administratorii judiciari, soluţia redresării deorarece Oltchim este unul dintre jucătorii importanţi din domeniul său. În paralel cu rederesarea, Ministerul Economiei pregăteşte un nou proces de privatizare. În aceste condiţii, luni, 3 iunie, va fi publicat un anunţ prealabil de oferta pentru Oltchim.

Leul se depreciază vineri până la 4,379 unităţi în faţa euro.

Leul a avut încă o şedinţă relativ bună, închizând ziua cu o depreciere de 0,2% în timp ce moneda poloneză şi cea maghiara au pierdut 0,8% şi respectiv 1,5% în fata monedei europene. În prima parte a sesiunii de ieri leul înregistra o apreciere de 0,6% însă având în vedere corecţia rapidă ce a urmat şi lipsa unor evenimente care să poată explice o asemenea mişcare, credem că aprecierea temporară a fost rezultatul unor volume asimetrice într-o piaţă relativ puţin lichida. Leul este tranzacţionat în prezent la 4,37/EUR şi, deoarece nu a depăşit pragul de 4,3640/EUR de la mijlocul lunii aprilie, este posibil să asistăm la o accelerare a mişcării de depreciere.

ŞTIRI METEO

SÂMBĂTĂ 1 IUNIE 2013

În vestul, nordul şi centrul ţării, vremea va fi răcoroasă pentru această dată. Vor fi înnorări temporar accentuate şi mai ales în cursul zilei se vor semnala averse şi descărcări electrice, pe arii relativ extinse în Banat, Crişana, Maramureş, Transilvania, zona de munte, local în Moldova şi vestul Olteniei. În restul teritoriului, vremea va fi apropiată de normalul termic. Cerul va fi variabil şi doar izolat vor fi ploi slabe, de scurtă durată. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în sud-estul teritoriului şi pe crestele montane. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 17 şi 27 de grade, iar cele minime între 7 şi 16 grade, mai scăzute în depresiunile din estul Transilvaniei. Presiunea atmosferică nu va avea variaţii semnificative.

PERSONALITĂŢI

 Walt Whitman

Zile senine

"Nu printr-o mare iubire,
Nu prin bogăţie, prin onoruri din anii maturităţii, prin victorii în politică sau în război,
Vei avea zile senine.
Dar, pe măsură ce viaţa se duce şi toate furtunoasele pasiuni se potolesc,
Pe măsură ce splendide, vaporoase, tăcute culori acoperă cerul de seară,
Pe măsură ce blândeţea, liniştea şi bogăţia spiritului, ca un aer proaspăt şi îmbălsămat, îţi umplu viaţa,
Pe măsură ce zilele se îmbracă în lumini patinate şi merele coapte atârnă, obosite şi leneşe, pe crengi,
Sosesc cele mai liniştite şi mai fericite zile dintre toate,
Liniştitele şi fericitele zile senine."

Walter Whitman (n. 31 mai 1819 - d. 26 martie 1892) a fost un poet, eseist, jurnalist și umanist american.
În 1823 familia s-a mutat în Brooklyn, unde timp de șase ani Walt a studiat în școli publice. Avea să fie singura educație oficială primită de poet. Mama sa l-a învățat despre valorile familiale, iar, după moartea tatălui său, Walt s-a ocupat de protejarea familiei sale. Walt Whitman a moștenit atitudinea de gânditor liber, bazată pe principiile de libertate intelectuală și politică, din partea tatălui său, care l-a familiarizat cu ideile socialiștilor Frances Wright și Robert Dale Owen, precum și ale quaker-ului liberal Elias Hicks, și ale teistului conte Volney.
Unul dintre avantajele locuirii în Brooklyn a fost ocazia lui Whitman de a vedea oameni faimoși în zilele în care aceștia vizitau New York City. Astfel, el i-a văzut pe președintele Andrew Jackson sau pe marchizul de Lafayette. Acesta din urmă a ajuns personajul principal al uneia din poveștile legate de copilăria lui Whitman, deoarece, în timpul vizitei sale la New York l-a ales pe micuțul Walt (avea pe-atunci doar șase ani) din mulțime și l-a ridicat pe umerii săi. Whitman avea să interpreteze acest eveniment ca un fel de predare de ștafetă : eroul francez al Revoluției Americane, arătându-l pe viitorul poet al democrației, imigranților din energeticul oraș în care o națiune se inventă cu fiecare zi. Considerat „cel mai mare poet american” de către mulți pe când trecuseră doar patru ani de la moartea sa, Whitman este văzut ca primul poet urban. El a fost unul dintre reprezentanții tranziției de la transcendentalism la realism, opera sa arătându-se influențată de ambele curente. Opera sa a fost tradusă în mai mult de douăzeci și cinci de limbi străine. Walt Whitman este unul din cei mai influenți și controversați poeți din canonul american. Scrierile sale au fost caracterizate drept un „rude shock” („șoc puternic”) și drept „the most audacious and debatable contribution yet made to American literature” (cea mai îndrăzneață și discutabilă contribuție adusă până acum literaturii americane). Așa cum scrie Walt Whitman în „Leaves of Grass (By Blue Ontario's Shore)”, „Rimele și versificatorii pier... America își va justifica existența, dați-i timp...”

S -A ÎNTÂMPLAT ÎN  31 MAI......

Evenimente

    1859: Orologiul Parlamentului din Londra, poreclit ulterior Big Ben, a fost pornit pentru prima oară.
    1902: Tratatul de la Vereeniging a pus capăt celui de-al doilea război al burilor.
    1911: Are loc lansarea vasului RMS Titanic.
    1916: Primul Război Mondial: Flotă germană și cea engleză se înfruntă în bătălia Jutlandei, cea mai mare confruntare navală din timpul primului război mondial.

S -a născut în.............  

    1819: Walt Whitman, poet american (d. 1892)
    1883: Onisifor Ghibu, pedagog, memorialist, om politic român (d. 1972)
    1887: Saint-John Perse, poet și diplomat francez, laureat al Premiului Nobel (d. 1975)
    1931: Robert Schrieffer, fizician american, laureat Nobel
    1946: Adriana Bittel, prozatoare româncă

Decese

    1594: Tintoretto, pictor italian (n. 1518)
    1809: Joseph Haydn, compozitor austriac (n. 1732)
    1832: Evariste Galois, matematician francez (n. 1811)
    1938: Max Blecher, prozator și poet român (n. 1909)
    1957: Leopold Staff, poet polonez (n. 1878)
    1976: Jacques Monod, biolog francez, laureat Nobel (n. 1910)
    1986: Leo James Rainwater, fizician american, laureat Nobel (n. 1917)
    2006: Raymond Davis, Jr., fizician american, laureat Nobel (n. 1914)
    2009: Millvina Dean, ultima supraviețuitoare a naufragiului vasului „Titanic” (n. 1912)
    2010: Louise Bourgeois, sculptoriță americană de origine franceză (n. 1911)



Gheorghe Ursu disidentul anticomunist 1985 - Este ucis prin tortură în arestul securităţii

Gheorghe Ursu  disidentul anticomunist  1985 - Este ucis prin tortură în arestul securităţii

      1985 - Este ucis prin tortură în arestul securităţii disidentul anticomunist Gheorghe Ursu. A fost denunţat la Securitate că ţine un jurnal de către două tinere îndoctrinate. I se face o percheziţie la domiciliu şi i se ridică 61 de caiete reprezentând însemnările zilnice pe perioada 1949-1984 şi alte manuscrise.
    ,,  Gheorghe Ursu (n. 1 iulie 1926, Soroca, Basarabia - d. 17 noiembrie 1985, torturat la penitenciarul din Calea Rahovei, București) a fost un inginer de construcții, poet, scriitor și disident. A fost arestat în urma denunțului unei colege de serviciu, care a intrat în posesia jurnalului său intim, jurnal confiscat ulterior de Securitate. A murit din cauza bătăilor primite în timpul detenției.
Gheorghe Ursu s-a născut în orașul Soroca, fiul lui Vasile Ursu (din Galați) și al Margaretei (din Măgura Ilvei Năsăud). Gheorghe a învățat la școala din Soroca pînă în anul 1941 cînd familia s-a mutat la Galați. A continuat să învețe la liceul Vasile Alecsandri din Galați. Bunicii lui din partea mamei, împreună cu încă 10 membri ai familiei (care erau evrei) au fost uciși la Auschwitz.
În anul 1970 i s-a publicat la editura Litera un volum de versuri numit "Mereu Doi" cu o prefață scrisă de Nina Cassian.
În urma confiscări Jurnalului intim, prietena lui, poeta Nina Cassian, a preferat să nu se mai întoarcă în România și a emigrat în SUA.
În octombrie 2001, Serviciul Român de Informații a dat în presă un comunicat, prin care a anunțat existența de 50.000 de file de manuscrise confiscate înainte de 1989. Printre ele au fost 811 pagini ale jurnalului lui Gheorghe Ursu.
În octombrie 2003, foștii colonei de miliție, Tudor Stănică și Mihail Creangă au fost condamnați la 20 de ani de închisoare pentru omorul lui Gheorghe Ursu.
În decembrie 2005, fostul general SRI, Eugen Grigorescu, a fost condamnat la 3 ani de închisoare privind dispariția jurnalului lui Gheorghe Ursu. Fiul inginerului Ursu, Andrei Ursu, încearcă să găsească aceste pagini de jurnal, care au ajuns pe la începutul anilor 90 la Gabriela Adameșteanu, cea care a publicat o selecție din Jurnal în revista 22, în arhiva CNSAS. Până în acest moment, manuscrisul nu a fost încă descoperit.
Gheorghe Ursu a fost și scriitor, cartea de călătorie scrisă de acesta fiind publicată post-mortem în anul 1991.
Gheorghe Ursu a fost arestat pe 21 septembrie 1985 pe motiv că deținea valută [1]. A fost plasat în aceeași celulă cu „recidiviștii violenți” Marian Cliță și Gheorghe Radu, iar milițienii au primit ordin să nu intervină, chiar dacă din spatele gratiilor se auzeau zgomote [1]. În paralel, Gheorghe Ursu era scos din celulă și „interogat” zilnic, prin „metode specifice”, de către Securitate [1]. Disidentul a rezistat până pe 17 noiembrie 1985, iar organele statului au notat drept cauză oficială a morții o „peritonită
Viața lui Gheorghe Ursu a devenit subiectul unui film regizat de către Cornel Mihalache, film ce a avut premiera în Sibiu cu ocazia evenimentului Sibiu - Capitală Culturală Europeană Filmul conține și înregistrări ale vocii lui Gheorghe Ursu. [2].
In anul 2006-2007 Iordan Chimet a publicat de asemenea două volume de corespondență între el și prietenii săi Gheorghe Ursu si Camil Baciu, sub titlul "Cartea prietenilor mei" "

sursa  Wikipedia


,,Procesul Gheorghe Ursu
Monica Macovei


In procesul Gheorghe Ursu se audiaza martori. O zi pe luna, intr-o sala a Tribunalului Bucuresti, ascultam timp de cateva ceasuri marturiile unor persoane care au intersectat, intr-un fel sau altul, viata lui Gheorghe Ursu. Sunt ofiteri de securitate, de militie, doctori legisti. Multi dintre martorii de astazi au fost partasi la crima din 1985. Altii doar au acoperit-o prin taceri nevolnice. Incercam, prin intrebari, sa aducem in auzul public fragmente din adevarul pe care ancheta nu l-a formulat in termenii clari ai vinovatiei penale.
Singurul judecat astazi pentru omor - pentru ca Gheorghe Ursu a fost omorat - este fostul co-celular Marian Clita, care in 1985 a stat cu Gheorghe Ursu in celula, in arestul Inspectoratului General al Militiei din Calea Rahovei. Era, potrivit rechizitoriului, informator. Multe lucruri nu s-au schimbat de atunci. Marian Clita este si astazi in acelasi arest, cu toate ca locul oricarui condamnat definitiv este intr-un penitenciar si nu intr-un arest de politie. Probabil pentru ca si astazi este informator. Inspectoratul General a devenit al Politiei, o parte din militienii anului 1985 a plecat, o parte a ramas. A ramas si Marian Clita impreuna cu firele nevazute care il leaga de arestul din Calea Rahovei si de militienii politisti.
Dar nu despre inculpatul Clita vreau sa vorbesc. El va fi judecat de tribunal si pana la o solutie definitiva este prezumat nevinovat. Ci despre martori. Despre felul - incredibil - in care fostii ofiteri ai securitatii si militiei trateaza astazi adevarul, justitia si pe noi. Vasile Gheorghe a fost seful Directiei Cercetari Penale a Departamentului Securitatii Statului in timpul regimului comunist. Astazi este pensionar. Directia pe care a condus-o s-a ocupat de dizidentii din tara ai regimului. I-a urmarit, investigat, retinut, perchezitionat si batut. Unii au murit. Asa cum a murit Gheorghe Ursu. Ce ne spune astazi Vasile Gheorghe despre cazul Ursu? "Nu imi amintesc nimic, pentru ca la acea data aveam 4-5 cazuri de rutina pe zi, iar acesta nu a fost unul din cazurile importante." Cazul Ursu a fost deci un caz "de rutina", la fel cu multe altele. Rutina care a dus la moarte. Si moartea era pentru securitate o rutina. Personal, nu il cred pe Vasile Gheorghe. Este in interesul lui sa nu declare in fata unei instante de judecata despre propria implicare in acest caz. Dar modul in care a inteles sa se "apere" este sfidator. Sigur, afirmatia "nu-mi amintesc" este cea mai simpla modalitate prin care o persoana refuza sa spuna adevarul. Dar cand ne explica de ce nu isi aminteste, Vasile Gheorghe isi bate joc de noi. Ne spune, explicit, ca Gheorghe Ursu nu a fost un "caz" nici macar in 1984-1985 cand era cercetat de securitate pentru "propaganda impotriva oranduirii socialiste" si, prin urmare, el nu a stiut nimic. Si ne mai spune ca in fiecare zi erau 4-5 astfel de cazuri despre care el, seful, nu avea cunostinta. Era rutina. Teroarea si moartea erau rutina. Si ne spune asta in mod public, fara rusine si fara frica.

Aroganta unui alt ofiter de securitate, Marin Pirvulescu, a mers si mai departe. El a lucrat din 1966 pana in 1990 la aceeasi Directie de Cercetari Penale din cadrul Departamentului Securitatii Statului, sub comanda lui Vasile Gheorghe. A perchezitionat locuinta lui Gheorghe Ursu si l-a investigat impreuna cu un alt ofiter din Directia de Cercetari Penale, Vasile Hodis. Ce ne spune astazi, in ianuarie 1999, ofiterul Pirvulescu, dupa ce 24 de ani a lucrat in unul din cele mai detestate departamente ale securitatii? Ca nu se foloseau violente in timpul anchetelor securitatii. Nu s-a referit la Gheorghe Ursu (ceea ce am fi inteles, doar nu ne asteptam sa se acuze singur), ci la toate anchetele securitatii. Ne palmuieste pe noi, toti locuitorii Romaniei. Teroarea securitatii a fost numai in imaginatia noastra, frica de tortura fizica a fost o inchipuire, toti cei care au trecut prin birourile de ancheta ale securitatii si au avut sansa sa iasa si sa vorbeasca au mintit, iar Gheorghe Ursu si multi altii au murit de amigdalita. Si, in general, romanii au trait de bunavoie intr-o parere de dictatura.

Ofiterul de securitate Vasile Hodis, cel care a lucrat alaturi de Marin Pirvulescu la Directia de Cercetari Penale a Departamentului Securitatii Statului a perchezitionat si el locuinta lui Gheorghe Ursu si l-a anchetat pentru afirmatiile dusmanoase din jurnal. Incearca sa nege implicarea sa in cazul Ursu, dar asta este firesc. Ce nu este firesc este ca, astazi, Vasile Hodis lucreaza la Serviciul Roman de Informatii. Ajuta la consolidarea democratiei si a statului de drept in Romania. Despre care a invatat in timp ce-l ancheta pe Gheorghe Ursu pentru scrierile sale critice la adresa comunismului. Isi aminteste cineva despre statul de drept din timpul comunismului? In 1985, Hodis era locotenent al securitatii, iar astazi este colonel SRI. Pe banii nostri. Iar noua ni se spune cu tarie ca numai specialistii in contraspionaj economic sau in alte chestiuni din astea sofisticate au mai ramas in SRI. Noi insa ne incapatanam sa nu credem. Pentru ca Vasile Hodis nu a fost un specialist in contraspionaj, ci in politia politica indreptata impotriva romanilor care criticau dictatura comunista, a celor carea aveau curajul sa spuna adevarul. Perversitatea anilor de dupa 1990 nu se opreste aici. Acelasi Vasile Hodis este cel care, in brava sa calitate de colonel jurist la SRI, a raspuns in scris solicitarilor pe care Parchetul Militar le-a adresat SRI in cursul anchetarii cauzelor mortii lui Gheorghe Ursu. Asadar, aspectele legate de cum a lucrat securitatea in 1985 in cazul Ursu au fost clarificate exact de unul dintre anchetatorii lui Ursu. Atat despre impartialitate.

Institutul de Medicina Legala Bucuresti a fost si el la inaltime. Doctorul Anastase Cavaliotti, astazi pensionar, a efectuat in 1985 autopsia lui Gheorghe Ursu in calitate de medic primar legist si a concluzionat ca moartea acestuia a fost patologica (adica, naturala). Desi la data autopsiei detinea actele medicale de la Spitalul penitenciar Jilava, in care se mentionau urmele de violenta si ruptura de intestin, desi afirma ca ruptura nu se putea produce decat printr-un traumatism in urma unor lovituri, desi a efectuat autopsia dupa terminarea programului, considera ca "moartea patologica" a fost o concluzie fireasca, iar in meseria lui interventiile (securitatii, militiei,... oricui) nu erau posibile. Am trait in lumi diferite? Noi stim ca nu.

Sefii de arest, care in regimul comunist s-au ingrijit de detinuti, sunt si ei persoane respectabile. Mai ales seful temutului arest din Calea Rahovei, al Directiei de Cercetare Penala a Inspectoratului General al Militiei. Mihail Creanga a fost seful acestui arest in timp ce Gheorghe Ursu era detinut acolo. Dansul crede numai ca se foloseau informatori in aresturi inainte de 1989 (de parca nu s-ar folosi si astazi) si, pentru a mai diminua din "taria" acestei afirmatii, ne spune ca acestia se ocupau de fapt cu mentinerea ordinii si disciplinei in celule. Fiind o persoana cu frica lui Dumnezeu si cu educatie in materia drepturilor pe care statele democrate le asigura persoanelor arestate, Mihail Creanga a continuat sa lucreze la arestul din Calea Rahovei, pana in iunie 1993. Experienta de sef de arest i-a permis sa se angajeze apoi la Credit Bank, pe post de executor credite, unde se afla si astazi. Prieteniile vechi sunt durabile. La data angajarii sale de Credit Bank, vicepresedintele bancii nu era altul decat fostul sau sef din Calea Rahovei, colonelul Tudor Stanica, cel care timp indelungat, inclusiv in perioada anchetarii lui Gheorghe Ursu, a condus Directia Cercetari Penale a Inspectoratului General al Militiei. Si Tudor Stanica este martor in procesul Ursu. Inca nu a raspuns chemarii justitiei. Suntem nerabdatori sa auzim, probabil, cum aceasta directie era un exemplu de probitate profesionala si cat de sfinte ii erau sefului drepturile celor arestati.

Au fost audiati si alti martori, care s-au apropiat mai mult de adevar. Instanta l-a ascultat si pe Andrei Ursu, fiul celui omorat in noiembrie 1985. Procesul nu s-a terminat. Urmeaza noi martori si probe. Incercam sa uitam ca ancheta a inceput in urma cu 9 ani si ca prin concluziile ei a trunchiat adevarul. Astazi, procesul se judeca in fata unui judecator impartial si independent. Vrem sa aflam intregul adevar, sa dovedim ca noi si nu ei am castigat pariul cu statul de drept. "

sursa : 

Widerstand gegen das Ceausescu-Regime - Rezistenta împotriva regimului ceausist

Prostia omenească de Ion Creangă

Prostia omenească 
Printre picături înainte de poveste:
Se pune o întrebare: Aşa suntem noi ?... noi romanii ? Ne uităm la drobul de sare dacă pică sau nu... apropo ultima acţiune iniţiată pe facebook, anunţată pe televiziuni şi mai multe bloguri ne uităm cum PENALII NE CONDAMNĂ aşa doar cu ochii blegi !
Poate luăm atitudine şi nu lăsăm doar 17 oameni să ne salveze şi în loc de likuri mergem efectiv şi ne salvăm alăturându-ne acţiunii de protest:

Ce este scris cu roşu este un link apăsaţi şi veţi călători la protest (doar virtual)




Dar acum să vedem povestea originală:

A fost odată, când a fost, că, dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti.

***

        Noi nu suntem de pe când poveştile, ci suntem mai dincoace cu vro două-trei zile, de pe când se potcovea purecele cu nouăzeci şi nouă de ocă de fer la un picior şi tot i se părea că-i uşor.

        Cică era odată un om însurat, şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Nevasta lui, care avea copil de ţâţă, era cam proastă; dar şi soacră-sa nu era tocmai hâtră.

        Întru una din zile, omul nostru iese de-acasă după trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, după ce-şi scăldă copilul, îl înfăşă şi-i dete ţâţă, îl puse în albie lângă sobă, căci era iarnă; apoi îl legănă şi-l dezmerdă, până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu ea puţin pe gânduri ş-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! Copilaşul meu, copilaşul meu!"
***
     

  Mama ei, care torcea după horn, cuprinsă de spaimă, zvârli fusul din mână şi furca din brâu cât colo şi, sărind fără şine, o întrebă cu spaimă:

        - Ce ai, draga mamei, ce-ţi este?!

        - Mamă, mamă! Copilul meu are să moară!

        - Când şi cum?

        - Iată cum. Vezi drobul cel de sare pe horn?

        - Îl văd. Şi?

        - De s-a sui mâţa, are să-l trântească drept în capul copilului şi să mi-l omoare!

        - Vai de mine şi de mine, că bine zici, fata mea; se vede că i s-au sfârşit mititelului zilele!

        Şi, cu ochii pironiţi în drobul de sare de pe horn şi cu mânile încleştate, de parcă le legase cineva, începură a-l boci amândouă, ca nişte smintite, de clocotea casa. Pe când se sluţeau ele, cum vă spun, numai iaca şi tatăl copilului intră pe uşă, flămând şi năcăjit ca vai de el.

        - Ce este? Ce v-au găsit, nebunelor?

        Atunci ele, viindu-şi puţin în sine, începură a-şi şterge lacrămile şi a-i poveşti cu mare jale despre întâmplarea neîntâmplată.

        Omul, după ce le ascultă, zise cu mirare:

        - Bre! Mulţi proşti am văzut eu în viaţa mea, dar ca voi n-am mai văzut. Mă... duc în lumea toată! Şi de-oiu găsi mai proşti decât voi, m-oiu mai întoarce acasă, iar de nu, ba.

***
        Aşa zicând, oftă din greu, ieşi din casă, fără să-şi ieie ziua bună, şi plecă supărat şi amărât ca vai de om!

        Şi mergând el bezmetic, fără să ştie unde se duce, după o bucată de vreme, oprindu-se într-un loc, i se întâmplă iar să vadă ceva ce nu mai văzuse: un om ţinea puţin un oboroc deşert cu gura spre soare, apoi răpede-l înşfăca şi intră cu dânsul într-un bordeiu; pe urmă iar ieşea, îl punea iar cu gura la soare, şi tot aşa făcea... Drumeţul nostru, nedumerit, zise:

        - Bună ziua, om bun!

        - Mulţămesc dumitale, prietene!

        - Da' ce faci aici?

        - Ia, mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordeiu, ca să am lumină, şi nici că-l pot...

        - Bre, ce trudă! Zise drumeţul. N-ai vrun topor la îndămână?

        - Ba am.

        - Ie-l de coadă, sparge ici, şi soarele va intra singur înlăuntru.

        Îndată făcu aşa, şi lumina soarelui întră în bordeiu.

        - Mare minune, om bun, zise gazda. De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi, eram să îmbătrânesc cărând soarele cu oborocul.

        "Încă un tont", zise drumeţul în sine şi plecă.

        Şi mergând el tot înainte, peste câtva timp ajunse într-un sat şi, din întâmplare, se opri la casa unui om. Omul de gazdă, fiind rotar, îşi lucrase un car şi-l înjghebase, în casă, în toată întregimea lui; ş-acum, voind să-l scoată afară, trăgea de proţap cu toată puterea, dar carul nu ieşea. Ştiţi pentru ce? Aşa: uşile era mai strâmte decât carul. Rotarul voia acum să taie uşorii, spre a scoate carul. Noroc însă că drumeţul l-a învăţat să-l desfacă în toate părţile lui, să le scoată pe rând afară ş-apoi iarăşi să-l înjghebe la loc.

        - Foarte mulţămesc, om bun, zise gazda; bine m-ai învăţat! Ia uită-te dumneta! Era să dărâm bunătate de casă din pricina carului...

        De aici, drumeţul nostru, mai numărând un nătărău, merse tot înainte, până ce ajunse iară la o casă. Acolo, ce să vadă! Un om, cu-n ţăpoiu în mână, voia să arunce nişte nuci din tindă în pod.

        "Din ce în ce dau peste dobitoci", zise drumeţul în sine.

        - Da' ce te frămânţi aşa, om bun?

        - Ia, vreu să zvârl nişte nuci în pod, şi ţăpoiul ista, bată-l scârba să-l bată, nu-i nici de-o treabă...

        - Că degeaba te trudeşti, nene! Poţi să-l blastămi cât l-ei blăstăma, habar n-are ţăpoiul de scârbă. Ai un oboroc?

        - Da' cum să n-am?!

        - Pune nucile într-însul, ie-l pe umăr şi suie-le frumuşel în pod; ţăpoiul e pentru paie şi fân, iar nu pentru nuci.

        Omul ascultă, şi treaba se făcu îndată.

        Drumeţul nu zăbovi nici aici mult, ci plecă, mai numărând şi alt neghiob.
***
        Apoi, de aici merse mai departe, până ce ajunsese ca să mai vadă aiurea şi altă năzbâtie. Un om legase o vacă cu funia de gât şi, suindu-se pe-o şură, unde avea aruncat oleacă de fân, trăgea din răsputeri de funie, să urce vacă pe şură. Vaca răgea cumplit, şi el nu mai putea de ostenit...

        - Mă omule! Zise drumeţul, făcându-şi cruce; dar ce vrei să faci?

        - Ce să fac, mă-ntrebi? Da' nu vezi?

        - Ba văd, numai nu pricep.

        - Ia, hăramul ista e hămisit de foame şi nu vra nici în ruptul capului să vie după mine sus, pe iastă şură, să mănânce fân...

        - Stai puţin, creştine, că spânzuri vaca! Ia fânul şi-l dă jos la vacă!

        - Da' nu s-a irosi?

        - Nu fi scump la tărâţe şi ieftin la făină.

        Atunci omul ascultă şi vaca scăpă cu viaţă.

        - Bine m-ai învăţat, om bun! Pentr-un lucru de nimica eram cât pe ce să-mi gâtui vaca!

        Aşa, drumeţul nostru, mirându-se şi de această mare prostie, zise în sine: "Mâţa tot s-ar fi putut întâmpla să deie drobul de sare jos de pe horn; dar să cari soarele în casă cu oborocul, să arunci nucile în pod cu ţăpoiul şi să tragi vacă pe şură, la fân, n-am mai gândit!"

        Apoi drumeţul se întoarse acasă şi petrecu lângă ai săi, pe cari-i socoti mai cu duh decât pe cei ce văzuse în călătoria sa.

                                Ş-am încălecat pe-o şa, ş-am spus povestea aşa.

                                Ş-am încălecat pe-o roată, ş-am spus-o toată.

                                Ş-am încălecat pe-o căpşună, şi v-am spus, oameni buni, o mare minciună!

joi, 30 mai 2013

Gânduri de seară..................



"Ce schimbătoare e la munte
Lumina; cât ai scăpăra,
Un curcubeu a-ntins o punte
Din casa mea pân-la a ta.

Şi-un gând, un gând nebun îmi vine!
- Aşa-s poeţii uneori –
Să mă avânt până la tine
Pe puntea asta de culori.

Cu fruntea de lumini brăzdată
Să urc tăriile cereşti
Şi, când nici nu te-aştepţi, deodată
Să-ţi bat cu degetu-n fereşti…

Dar când să urc, frumoasa punte
S-a dărâmat, - ş-acuma norii
Au tras perdeaua cătră munte:
Nebuni sunt,  Doamne, visătorii!" (Dimitrie Anghel)


Gânduri de seară............



"Sunt supărat pe omul care spune: "Nu mă interesează politica, nu mă doare capul, îmi văd de treaba mea, de profesiunea mea, politica nu mă interesează şi facă cine ce vrea". Pe acela care vorbeşte aşa sunt foarte supărat, pentru că atitudinea aceasta înseamnă cinism şi indiferantism faţă de viitorul neamului românesc. Noi cetăţenii acestei ţări, suntem cu toţii datori să ne ocupăm de problemele politice ale neamului şi ţării româneşti. Suntem datori să căutăm cu toţii calea cea mai bună pentru înaintarea fericită a ţării româneşti şi aceasta înseamnă politica. Suntem obligaţi să arătăm ce ne dictează convingerea noastră şi nu avem dreptul să spunem că nu ne interesează ce cale trebuie să apuce neamul românesc, pentru fericirea lui."

.. ......."avem întâi nevoie de oameni de caracter şi oneşti şi numai pe urmă de oameni pricepuţi în conducerea treburilor publice; între un hoţ fără caracter, dar priceput şi între un om cinstit, dar mai puţin priceput, eu am preferat toată viaţa pe acesta din urmă. Astfel de oameni sunt mai de nădejde decât secăturile obraznice cărora nu le sticlesc ochii decât după afaceri; " (Iuliu Maniu)

30 mai1945:procesul ziariștilor

 30 mai1945:procesul ziariștilor Pamfil Șeicaru, Radu Gyr, Nichifor Crainic






,,In primăvara anului 1945, Tribunalul Poporului din Bucureşti a luat hotărârea de a rezolva situaţia ziariştilor etichetaţi drept „fascişti” de către noul regim. În boxa acuzaţilor au ajuns în special gazetarii publicaţiilor care susţinuseră făţiş regimul Antonescu. Au fost învinuiţi totodată şi directorii ziarelor de mare tiraj din România interbelică. Printre „criminalii de război vinovaţi de dezastrul ţării” s-au numărat Pamfil Şeicaru, Radu Gyr şi Nichifor Crainic. Sentinţa a fost pronunţată la 4 iunie 1945.

***
În data de 30 mai 1945, la Tribunalul Poporului din Bucureşti a început procesul ziariştilor “vinovaţi de dezastrul ţării”. În acest proces, principala vină adusă ziariştilor judecaţi se referea la aservirea lor faţă de propaganda regimului Antonescu. Erau acuzaţi de a fi instigat la ură rasială, la declanşarea şi continuarea războiului în est, tăinuirea “crimelor antonesciene” etc.
În procesul “ziariştilor fascişti” din România, Constantin Vicol, Alexandra Sidorovici (soţia lui Silviu Brucan), Ion D. Ioan şi Avram Bunaciu au fost acuzatori publici. Aceştia au întocmit un dosar consistent, format din articole de ziar şi diverse mărturii. Toate procesele Tribunalelor Poporului au fost bine instrumentate juridic, cu toate că, de faţadă, în corpul “acuzatorilor publici” erau şi “muncitorii şi ţăranii”. De altfel, pentru a putea justifica aliaţilor occidentali “democratismul” pe care-l propaga în fostele “state fasciste”, sovieticii au solicitat comuniştilor să nu lase vreun semn de îndoială privind respectarea procedurilor standard.
***
Nume sonore în “lotul celor 14 ziarişti” au fost Pamfil Şeicaru (fostul director al ziarului “Curentul”) şi Stelian Popescu (fostul director al ziarului “Universul”). Ambii fugiseră însa în străinătate. Au mai fost acuzaţi cunoscuţii Nichifor Crainic (ideolog al naţionalismului) şi Radu Demetrescu-Gyr (legionar). Erau acuzati că “prin articolele de ziare, broşuri sau conferinţe, s-au pus în slujba propagandei fasciste sau hitleriste sau au contribuit prin acţiunea lor la susţinerea unui regim odios şi a unei politici externe nefaste, politică ce trebuia să aibă drept consecinţe antrenarea României într-o aventură dezastruoasă şi prăbuşirea politică şi militară a ţării”.
Ca şi în alte procese politice, „oamenii muncii” din Bucureşti au fost în permanenţă “interesaţi” de cursul “procesului ziariştilor fascişti”. În preajma Tribunalului s-au regizat demonstraţii în care se “cerea” moartea acuzaţilor.
Rol mai important l-a avut protestul Sindicatului Ziariştilor Profesionişti, semnat printre alţii de N.D. Cocea, Eugen Jebeleanu, Cezar Petrescu (fost director la ziarul România, publicaţia oficială a regimului carlist).
Aceştia au “luat act cu satisfacţie de trimiterea în judecată Tribunalului Poporului a primului lot de ziarişti trădători ai intereselor populare şi de stat”.
***
Pentru un mai mare efect, în paralel, pe adresa Tribunalului Poporului a venit un alt protest, al “muncitorilor, funcţionarilor şi ziariştilor” de la “Universul”, care denunţau tirania “exploatatorului” Stelian Popescu, fostul director al publicaţiei. Îl acuzau şi că în 1916 tratase cu germanii vinderea ziarului, pentru că în 1924 aplaudase şi elogiase represiunea de la Tătar Bunar şi că ani de-a rândul purtase „cea mai mincinoasă campanie” contra Uniunii Sovietice, promovând “ura de rasă”. În încheiere, “petiţionarii” cereau: “La ocnă cu agenţii hitlerişti din presa românească!”.
Procesul “ziaristilor fascişti” a judecat şi contribuţia inculpaţilor la “dezvoltarea fascismului”. Alexandra Sidorovici i-a reproşat lui Nichifor Crainic, judecat în lipsă, că „a dus o campanie de otrăvire a sufletelor, mai cu seamă a celor tinere, deoarece ca profesor universitar avea putinţa influenţei asupra tineretului”.
Tot ea l-a caracterizat pe Crainic ca pe “un adevărat cameleon politic, oscilând de la legionari la cuzişti, apoi înapoi, la legionari, pe urmă la Antonescu şi iar la legionari”.
Aceeaşi Alexandra Sidorovici l-a învinuit pe Stelian Popoescu deoarece:„În 1940 a pregătit dictatura antonesciană şi aservirea noastră lui Hitler, printr-o avalanşă de articole. La 14 iulie (ziua Franţei) el nu saluta căderea Bastiliei, ci pe Mussolini şi Hitler”.
***
Lui Pamfil Şeicaru “acuzatorii publici” i-au făcut la proces un adevărat dosar al activităţii de presă. Şeicaru se remarcase în perioada interbelică şi prin şantajurile sale politice. După întocmirea unui dosar de presă, îl prezenta omului politic sau industriaşului vizat, cu oferta ca în schimbul unei mite substanţiale să renunţe la publicare. Despre clădirea ziarului “Curentul”, circula în epocă zvonul că era făcută după principiul “şantajul şi etajul”. Antecedentele lui Pamfil Şeicaru au fost transformate în probă la dosar, cu adăugirea acuzaţiei că primise mită de la Mussolini şi Hitler pentru a le susţine interesele în România.
Sentinţa a fost dată la 4 iunie 1945. Marii acuzaţi ai acestui proces au fost cei judecaţi în lipsă: Pamfil Şeicaru şi Grigore Manoilescu au primit pedeapsa cu moartea, iar Nichifor Crainic şi Stelian Popescu – muncă silnică pe viaţă. Ceilalţi au primit condamnări între 12 şi 20 de ani. Radu Gyr a fost condamnat de justiţia aservită regimului comunist la 12 ani de detenţie politică.

În închisoarea din Aiud, Radu Gyr a fost supus unui regim de detenţie deosebit de aspru. Doi ani din pedeapsă i-a executat purtând lanţuri grele la picioare. Când s-a îmbolnăvit grav, autorităţile i-au refuzat acordarea de asistenţă medicală. O mare parte din detenţia de la Aiud şi-a petrecut-o în celula nr. 281. „În Aiud, Radu Gyr a adus pe Iisus în celulă. L-a coborât de pe Cruce şi L-a adus alături de noi pe rogojina cu libărci spre îndumnezeirea omului. El era patriarhul şi îmbărbătarea deţinuţilor din Aiud. Prin el, frumosul şi spiritul au continuat să lumineze în beznele adânci”, afirma Atanasie Berzescu în „Lacrimi şi sânge”.
Radu Gyr a revenit acasă în 1956, dar, după doi ani, a fost arestat din nou şi condamnat la moarte pentru poezia-manifest “Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane”, considerată de autorităţi drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist. Pedeapsa cu moartea i-a fost comutată la 25 de ani de muncă silnică (a aflat despre această modificare abia după 11 luni), poetul executând 6 ani de detenţie, până la amnistia generală din 1964. Scos din circuitul valorilor publice în ţară, numai criticul Nicolae Manolescu a avut îndrăzneala să-l antologheze în 1968, în volumul al doilea din Poezia românească modernă, însă nu cu poemele cele mai reprezentative. La înmormântarea sa din cimitirul Bellu Catolic, în 1975, singurul literat care a îndrăznit să participe la ceremonia funerară şi să citească din versurile lui Gyr a fost, potrivit unui martor ocular, poetul Romulus Vulpescu.

Ultimul cuvânt al lui Radu Gyr în cadrul procesului

„Domnule Preşedinte, domnilor judecători ai poporului, în inchizitoriul său de joi seara (31 mai), onorata acuzare a spus răspicat: «Dacă există credinţă adevărată, atunci să fie absolvită». Şi a mai spus acuzarea: «Sunt prăbuşiri de idealuri, de credinţe, dar numai pentru curaţi». Într-adevăr, sunt naufragii sufleteşti. Eu am avut o credinţă. Şi am iubit-o. Dacă aş spune altfel, dacă aş tăgădui-o, dumneavoastră toţi ar trebui să mă scuipaţi în obraz. Indiferent dacă această credinţă a mea apare, astăzi, bună sau rea, întemeiată sau greşită, ea a fost pentru mine o credinţă adevărată. I-am dăruit sufletul meu, i-am închinat fruntea mea. Cu atât mai intens sufăr azi, când o văd însângerată de moarte”.

Demisia lui Pamfil Şeicaru

Înainte de a părăsi ţara (9 august 1944), Pamfil Şeicaru a demisionat din funcţia de director al ziarului “Curentul”. Scrisoarea de demisie a fost citită în redacţie, pentru ca a doua zi să fie publicată şi în ziar. Iată ce spunea Pamfil Şeicaru în momentul demisiei:
„Lupta mea încetează. Nu mai am nimic de retractat, nimic de repetat dintr-o luptă străbătută de dogoarea unei convingeri. Dacă lupta a fost pierdută, nu însemnează că a fost nedreaptă cauza. Aş vrea ca evenimentele să-mi dovedească netemeinicia temerilor mele şi fericit aş fi, chiar cu preţul unei existenţe pribege pentru restul vieţii, să nu fi avut dreptate, şi o colaborare cu Rusia sovietică să fie posibilă, România păstrându-şi întreaga ei suveranitate. Lupta mea încetând, nu mai am nici un rost de a conduce mai departe Curentul”.

Vinovaţi de „comportament slugarnic”

Începând din 1938, când Regele Carol al II-lea instaurase un regim personal, presa românească nu mai avusese independenţă editorială. Multe publicaţii încurajaseră demersurile autoritare ale regelui, “convinse” că sistemul politic tradiţional falimentase. În 1939-1940, Carol al II-lea devenise “idolul” gazetarilor, fiind o prezenţă zilnică în paginile ziarelor, asemenea lui Nicolae Ceauşescu în anii ’80. Spre exemplu, “Universul” dedica zilnic o pagină telegramelor de felicitare la adresa regelui şi “adeziunilor” funcţionarilor statului.
După prăbuşirea regimului carlist, ziariştii s-au dedicat altui “idol”: Ion Antonescu (până în ianuarie 1941, însoţit şi de Horia Sima). În toată această perioadă, publicaţiile de stânga (în primul rând “Adevărul” şi “Dimineaţa”) fuseseră suspendate parţial sau total. După 23 august 1944, ziariştii comunişti au intrat zgomotos în scena publicisticii, denunţând “comportamentul slugarnic” al gazetarilor de la publicaţiile de dreapta.

Utilizatorii toxinelor felurite ale propagandei hitleriste

Cele mai importante capete de acuzare le-au fost aduse ziariştilor pentru propaganda de după 22 iunie 1941 în favoarea războiului în est. Acuzaţiile erau prezentate, de asemenea, în manieră jurnalistică, precum următoarea comparaţie existentă în actul de acuzare: „După cum faimosul comandant de la Vapniarka îi otrăvea pe deţinuţi prin alimentarea lor cu mazăre furajeră, aliment a cărui toxicitate îi era cunoscută, tot astfel gazetarii şi publiciştii aduşi în faţa Tribunalului Poporului picurau zi de zi, în broşurile lor, otrava urei şi toxinele felurite ale propagandei hitleriste” (…) „Când au început puternicele ofensive ale glorioasei Armate Roşii şi armatelor aliate, ele nu erau decât «ultimile svârcoliri». În mod sistematic invariabil, cititorul afla că ofensivele (sovietice – n.n.) «eşuează».

Sursa: gazetademaramures.ro

30 mai 2013 by Viorica Crainic


 Bine v - am regăsit!

"Nu eşti plătit pe oră. Eşti plătit pentru valoarea care o aduci orei."(Jim Rohn)

Aproximativ 4.000 de mineri cer demisia conducerii CE Oltenia.

Federaţia Naţională Mine Energie, condusă de Marin Condescu, anunţa, la sfârşitul săptămânii trecute, că vor fi declanşate proteste de amploare, în contextul în care de la 1 iunie programul de lucru al celor 19.000 de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia va fi de patru zile pe săptămână, din cauza cererii scăzute de energie pe bază de lignit.

Circa 4.000 de mineri de la Complexul Energetic Oltenia protestează azi la Târgu Jiu, cerând demisia managerului companiei, care a decis diminuarea salariilor şi reducerea programului de lucru de la cinci la patru zile, oamenii mărşăluind pe străzile oraşului. Minerii sunt membri ai Federaţiei Naţionalã Mine Energie (FNME), condusă de Marin Condescu, care se află în fruntea protestatarilor, alături de prim-vicepreşedintele FNME Ion Ruşeţ, fost senator PDL. Protestatarii s-au strâns în zona de sud a oraşului, în jurul orei 12.00, şi au pornit în marş pe Bulevardul Victoria, spre centrul oraşului. Aceştia ar urma să ajungă la sediul Prefecturii Gorj, apoi la sediul Complexului Energetic Oltenia, Divizia Minieră, de unde ar urma să se deplaseze către sediul administrativ al companiei. Pe traseu, protestatarii scandează lozinci împotriva managerului privat al Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel, căruia i-au cerut demisia.

Penalităţile  pe care trebuie să le plătească statul român companiei Bechtel.

Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până cel târziu în 2012. Ministerul delegat pentru Marile Proiecte, Dan Șova, a anunțat că negocierile între americani și statul român s-au încheiat și că a fost reziliat contractul cu Bechtel. Șova a explicat că dacă nu rezilia contractul, premierul era îndreptățit să decidă dacă îl mai păstrează sau nu în Guvern și a promis că va fi desecretizat contractul care a fost semnat în 2004.
"Negocierile la Bechtel s-au încheiat  miercuri seară, iar contractul a fost reziliat. Suma pe care România trebuie să o plătească, conform contractului de reziliere, este de 37,2 milioane de euro, cu tot cu TVA", a declarat Şova.
"Proiectul de construire a Autostrăzii Transilvania, pe traseul Braşov - Borş a fost început în anul 2004 de către compania americană Bechtel Internaţional Inc., până la momentul rezilierii contractului fiind construiţi 52 de km pentru suma de 1.4 miliarde de euro", se precizează în comunicat.

Victor Ponta: Contractul Bechtel putea fi reziliat demult dacă la foştii miniştri PDL era mai multă minte.

"Au fost trăznăile pe care le spuneau foştii miniştri, Berceanu, Boagiu, Năzare, ca să justifice incompetenţa lor şi chiar lipsa de interes pentru a rezolva problema, tot spuneau pe la televizor că trebuie să dăm 500 milioane, un miliard, băga fiecare o cifră cât mai mare ca să justifice de ce ei nu au făcut nimic. S-a văzut în final că era vorba de 30 milioane şi că, dacă există mai multă minte şi mai multă bună-credinţă, puteam demult să avem reziliat acest contract şi puteam să băgăm deja pe finanţare europeană", a spus Ponta.

Victor Ponta : Mie mi se pare că suntem guvernabili .

"Nu ştiu dacă suntem chiar neguvernabili, cum consideră unii. Mie mi se pare că suntem guvernabili şi gazde bune, din moment ce anul acesta s-au aflat deja sau se vor afla preşedinţii tuturor instituţiilor financiare internaţionale: Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, BERD, BEI. Faptul că România are creştere economică şi are, dacă mă uit în zonă, în mod sigur o guvernare stabilă, însă fără competiţie corectă şi fără dezvoltare economică, toată această stabilitate se va dovedi pe termen foarte scurt şi îmi doresc ca în continuare să avem în Consiliul Concurenţei un arbitru şi un partener", a spus Ponta la prezentarea raportului de activitate pe anul 2012 al Consiliului Concurenţei.

Corina Creţu condamnă "aroganţa" comisarului european Oettinger.

"Protestez faţă de acest mod de gândire care confundă democraţia şi dreptul cetăţenilor europeni de a face alegerile politice pe care le cred potrivite cu incapacitatea de a se guverna. România este cât se poate de guvernabilă şi aşa a fost în toţi aceşti 23 de ani scurşi de la Revoluţie, cu toate greutăţile prin care am trecut şi trecem", a declarat Corina Creţu, potrivit unui comunicat remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.
"România are un guvern solid, o majoritate parlamentară la fel de solidă, un program de guvernare realist şi o economie în creştere. Există viaţă politică şi guvernare şi în afara Popularilor Europeni, aflaţi acum în degringoladă din cauza impasului în care au adus Uniunea Europeană", a precizat Corina Creţu,

AOAR : Cerem demisia comisarului Oettinger.

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) cere demisia imediată a comisarului UE al Energiei, Günther Oettinger, în urma declaraţiei acestuia potrivit căreia România este o ţară "neguvernabilă", precizând că aceasta arată lipsa de informaţii şi realism la nivelul liderilor europeni.
"Respingem ca inadmisibilă declaraţia domnului comisar Günther Oettinger, declaraţie care aduce grave prejudicii unui stat membru al Uniunii Europene (UE), fără nicio justificare şi în afara oricăror proceduri şi cutume ale UE. Cerem Guvernului să solicite demisia imediată a comisarului pentru comportament contrar spiritului şi realităţilor pe care se fundamentează UE. România este o ţară democratică, stabilă politic, care parcurge un drum cu dificultăţi majore generate de o destructurare haotică a economiei", se arată într-un comuicat al AOAR.

Mihăiţă Calimente, deputat PNL : Referendumul ar trebui eliminat din Constituţie.

"Referendumul ar trebui eliminat pentru că este un instrument politic care poate fi folosit de oameni cu rea credinţă pentru a păcăli populaţia. În aparenţa unui lucru benefic, poate să fie folosit pentru apărarea propriilor interese", a spus deputatul.
"De asemenea, în Germania, din cauza referendumului s-a ajuns la regimul lui Hitler. În consecinţă, după al doilea război mondial, nu-l mai foloseşte ca instrument politic", a mai spus parlamentarul.

Varujan Vosganian: Nu mai facem disponibilizări.

"Nu mai avem disponibilizări în perioada următoare, ci, dimpotrivă, am negociat la sânge cu Ministerul Finanţelor să facem angajări. Vrem să angajăm 300 de persoane în industria apărării. Dar vom discuta în 17 iunie, când vom avea o primă discuţie în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării privind relansarea acestui domeniu. Nu discut despre disponibilizări după privatizări, dar noi nu avem în vedere disponibilizări şi nici nu avem în vedere în acest moment intrarea în insolvenţă a vreuneia dintre companii. Avem, să ştiţi, companii care în mod cu totul neaşteptat au înregistrat pierderi. Mă refer la Plafar, la Romaero”, a declarat Vosganian într-o conferinţă de presă. "Preferăm să urgentăm privatizarea decât să trecem la insolvenţă. Am discutat deja cu Guvernul în legătură cu dorinţa noastră de a privatiza Romaero. Nu avem timp să aşteptăm ca statul să ajungă bun manager, pentru că nu va mai avea ce să managerieze atunci. Concluziile în ceea ce priveşte capacitatea statului de a manageria sunt definitive", a mai spus ministrul.

25 iunie 2013 : Noul termen pentru declararea veniturilor din agricultură.

Prin Legea nr. 168/2013 de aprobare a OG 8/2013, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 310/29.05.2013, termenul de depunere a declaraţiei fiscale (formularul 221) pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi agricole determinate pe bază de norme de venit a fost prelungit până la data de 25 iunie 2013. "Acest nou termen este valabil pentru toţi contribuabilii, indiferent dacă au depus sau nu declaraţia până la termenul iniţial de 27 mai 2013. În cadrul dezbaterilor parlamentare au fost aprobate amendamente care vizează modificarea unor limite referitoare la suprafeţele cultivate /capetele de animale/familiile de albine deţinute, până la care nu se plăteşte impozit precum şi nivelul anumitor norme de venit. Aceste noi valori ale normelor de venit modificate vor fi luate în considerare de contribuabili la completarea declaraţiei", se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.

Marea Britanie va fi dată în judecată de CE din cauza modalităţii de acordare a ajutoarelor sociale imigranţilor UE.

Comisia Europeană (CE) a decis să dea Marea Britanie în judecată la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) pentru un eşec în aplicarea testului "obişnuit de rezidenţă" cetăţenilor UE care trăiesc în această ţară şi solicită ajutoare sociale, anunţă Comisia într-un comunicat. CE precizează că a luat această decizie în urmă mai multor contacte oficiale şi informale cu autorităţile britanice. În schimb, Londra aplică un test al "dreptului de rezidenţă", în urma căruia cetăţeni UE nu pot primi anumite ajutoare sociale la care au dreptul în baza legislaţiei Uniunii, ca de exemplu ajutorul pentru copii, subliniază Comisia în comunicat. Marea Britanie este acuzată de discriminarea imigranţilor din state membre UE care au locuit şi muncit în această ţară. Este vizat ca încălcând legislaţia Uniunii un test suplimentar de rezidenţă aplicat de Londra pentru a stabili dacă imigranţii sunt eligibil să primească ajutoare sociale, relatează BBC News online.

ŞTIRI METEO

VINERI 31 MAI 2013

Vineri, instabilitatea atmosferică se va menţine accentuată în estul ţării şi la munte, unde pe parcursul zilei vor fi înnorări şi pe arii extinse ploi cu caracter torenţial, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului.  Izolat va cădea grindină, iar cantităţile de apă vor depăşi local 20 l/mp şi pe arii restrânse 35 l/mp, mai ales în Moldova. În restul teritoriului cerul va fi temporar noros, iar astfel de fenomene se vor semnala local, cu precădere în zona de munte, în centrul şi sud-vestul ţării. Temperaturile maxime se vor situa între 17 şi 25 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade.
La BUCUREŞTI, vineri, cerul va fi temporar noros şi vor fi posibile averse slabe şi descărcări electrice, mai ales la începutul intervalului şi din nou spre seară. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 24...25 de grade, iar cea minimă de 11...13 grade.
La munte, instabilitatea atmosferică se va menţine accentuată unde pe parcursul zilei vor fi înnorări şi pe arii extinse ploi cu caracter torenţial, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Izolat va cădea grindină, iar cantităţile de apă vor depăşi local 20 l/mp şi pe arii restrânse 35 l/mp, cu precădere în estul Carpaţilor Meridionali şi în Carpaţii Orientali.Temperatura aerului va fi în scădere uşoară faţă de intervalul anterior.

PERSONALITĂŢI

Doina Cornea

Doina Cornea (n. 30 mai 1929, Brașov) este  publicistă și disidentă anticomunistă din România.
A fost asistentă universitară la catedra de limba franceză din cadrul Facultății de Filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj.
În 1980 a realizat primul „samizdat” (volum fabricat manual, distribuit prin rețele de prieteni), Încercarea labirintului, urmat de alte patru traduceri-samizdat (din limba franceză), cărora le-a scris note și prefețe: Pr. Petru Gherman, Ieremia Valahul, Lao-tse, Tao te king, Gabriel Marcel, Dreptate și Adevăr, Ștefan Lupașcu, - partea de Trialog din Omul și cele trei etici ale sale.
Între 1982 și 1989 a difuzat 31 de texte și proteste prin radio „Europa Liberă”. În 1983 a fost destituită de la universitate și supusă unor anchete, interogatorii, bătăi, amenințări. Urmărirea ei politică a fost coordonată de colonelul de Securitate Alexandru Pereș, tatăl senatorului Alexandru Pereș (PDL).
Împreună cu fiul ei, Leontin Iuhas, a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brașov răsculați la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestați pentru 5 săptămâni (noiembrie-decembrie 1987).
În septembrie 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată de Radio Europa Liberă, a solicitat împreună cu alți cinci intelectuali clujeni scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate. Practic, apoi a fost urmărită permanent până la 21 decembrie 1989. A participat la manifestația stradală de la Cluj din 21 decembrie 1989, sub gloanțe.
După 22 decembrie 1989, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naționale, organism din care și-a dat demisia la 23 ianuarie 1990, din cauza transformării FSN în partid politic și a reminiscențelor comuniste ale acestuia. A fondat (împreună cu alții, devenind apoi președintă) Forumul Democrat Antitotalitar din România (6 august 1990, la Cluj), ca o primă mișcare de unificare a opoziției democrate, din care s-a format mai târziu Convenția Democrată din România (CDR). Membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianței Civice și a Fundației Culturale Memoria. A publicat peste 100 de articole în ziare și reviste (22, România liberă, Vatră, Memoria etc.). A ținut conferințe în țară și străinătate, multe dintre ele publicate în volume colective (Une culture pour l'Europe de demain, Îl nuovo Areopago, Mission, Quelle sécurité en Europe a l'aube du XXIeme siècle?, Europe: leş chemins de la démocratie, Politique Internaţionale, Amicizia fra i popoli).

A primit un mare număr de distincții, titluri și premii, dintre care cele mai importante sunt: Premiul „Thorolf Rafto” (Norvegia, 1989); Doctor Honoris Causa al Universității Libere din Bruxelles (1989); Legiunea de Onoare în grad de Ofițer (Franța, 2000); Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce (2000).
Legiunea de Onoare în grad de Comandor (Franța, 2009)
Din partea Regelui Mihai a primit Crucea Casei Regale a României în Octombrie 2009.

S -A ÎNTÂMPLAT ÎN  30 MAI......................

Evenimente

    1431: Războiul de 100 de Ani.
    1814: Se semnează primul Tratat de la Paris, care a readus granițele Franței la întinderea lor din 1792. În aceeași zi, Napoleon I al Franței este exilat pe insula Elba.
    1915: Primul genocid al secolului XX, comis prin aplicarea Ordinul general de deportare a armenilor din Imperiul Otoman spre deșerturile din Siria și Irak; sute de mii de oameni au murit în urma epidemiilor.
    1945: Începe procesul ziariștilor „criminali de război și vinovați de dezastrul țării”. Printre acuzați: Pamfil Șeicaru, Radu Gyr, Nichifor Crainic. Sentința va fi pronunțată la 4 iunie 1945.
    1971: Naveta spațială americană „Mariner 9" este lansată într-o misiune pentru a aduna informații științifice despre Marte.
    1975: Este fondată Agenția Spațială Europeană.

S -a născut în.........

    1908: Hannes Olof Gösta Alfvén, fizician suedez (d. 1995)
    1929: Doina Cornea, disidentă anticomunistă română

Decese

    1593: Christopher Marlowe, dramaturg englez (n. 1564)
    1640: Peter Paul Rubens, pictor și desenator olandez (n. 1577)
    1744: Alexander Pope, poet englez (n. 1688)
    1770: François Boucher, pictor și desenator francez (n. 1703)
    1778: Voltaire, filosof și scriitor iluminist francez (n. 1694)
    1849: Joseph Marlin, scriitor și jurnalist german originar din Transilvania (n. 1824)
    1960: Boris L. Pasternak, poet, prozator și traducător rus, laureat al Premiul Nobel (n. 1890)
    2012: Andrew Huxley, biofizician și fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel (n. 1917)

Victoras vin minerii la Bucureşti !... Întreabă-l pe Tătuca Ilici...

Victoras vin minerii la Bucureşti !... Întreabă-l pe Tătuca Ilici...ce trebuie sa faci !



5 mii de minerii vor protesta în perioada următoare nemulțumiți de problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Oltenia în această perioadă! Liderii Federației Naționale Mine Energie au anunțat că pe data de 24 mai, 5000 de mineri vor picheta sediul Agenției Naționale de Reglementare a Energiei, însă manifestările nu se vor opri aici. În aceeași zi, la Târgu Jiu, 10 mii de angajați din cadrul gigantului energetic vor protesta în fața Diviziei Miniere, dar și în fața sediului Complexului Energetic Oltenia. Cel care a făcut acest anunț a fost președintele FNME, Marin Condescu, care spune că această măsură ar putea fi evitată dacă administrația CEO va respecta contractul colectiv de muncă și nu va diminua veniturile angajaților.
Vox Marin Condescu despre proteste
Angajații TESA din cadrul CEO au primit o veste proastă la începutul acestei săptămâni din partea administrației și anume diminuarea salarilor. Reprezentanții gigantului energetic spun însă că este vorba de o uniformizare a veniturilor, iar sindicaliștii sunt nemulțumiți de această măsură, pentru că nu se respectă contractul colect
Minerii din Oltenia vor ieşi în stradă! Uniunea Sindicatelor Miniere din Oltenia a anunţat acţiuni de protest, începând de săptămâna viitoare. Câte 5000 de angajaţi vor organiza zilnic, începând de joi, un miting în faţa Complexului Energetic Oltenia, nemulţumiţi de reducerea programului de lucru. Administraţia susţine că se încearcă politizarea acestei acţiuni, mai ales că în rândul oamenilor au fost împărţite manifeste în care se precizează că ministrul Dan Şova şi premierul Victor Ponta sunt băieţii deştepţi ai energiei.

Decizia de a protesta  a fost luată de Uniunea Sindicatelor Miniere din Oltenia, după ce conducerea Complexului Energetic Oltenia a anunţat faptul că a decis să reducă programul de lucru pentru angajaţi de la 5 la 4 zile pe săptămână. Asta înseamnă că doar 3 săptămâni din 4 minerii  vor fi plătitii, urmând ca ultima săptămână din lună, angajaţii CEO să intre în fără plată.  “Am decis ca începând de joi, 30 mai 2013, să organizăm marşuri în Târgu-Jiu, la care vor participa 5.000 de salariaţi. Suntem nemulţumiţi de faptul că cei din administraţie au hotărât reducerea programului de lucru, ceea ce înseamnă un salariu diminuat cu 20%”, a declarat Ion Ruşeţ, lider al USMO, fost senator PDL până în 2012. 

Administraţia: “Nu am vrut să fac disponibilizări!”

Cei din administraţie au luat această măsură pentru reducerea cheltuielilor şi pentru a nu face disponibilizări. “Este o decizie care a fost trecută în contractul colectiv de muncă, deci negociată cu sindicatele. Nu vreau să dau afară angajaţii. Aveam de ales între două variante. Prima era de a trimite oamenii în şomaj tehnic şi să le plătesc 75% din salariu. Nu sunt de acord ca oamenii să nu muncească şi să primească bani. A doua variantă, care a şi fost luată este aceasta de a reduce programul de lucru de la 5 la 4 zile lucrătoare. Cred că este decizia corectă. Mă surprinde dublul discurs al liderului Marin Condescu care este de acord cu această măsură şi apoi scoate oamenii în stradă nemulţumit de măsură”, a explicat Laurenţiu Ciurel, director CEO.

Protest împotriva Guvernului !

Pentru a pregăti protestele de amploare, sindicatele deja au început să mobilizeze oamenii. Au împărţit prin cariere manifeste, cu articole de presă, în care se precizează că premierul Victor Ponta şi ministrul dan Şova sunt baietii destepti ai energiei. “Se reâncălzeşte o ciorbă. Se împart prin cariere articole de presă şi manifeste în care sunt atacaţi Dan Şova şi primerul Victor Ponta. Nu înţeleg, e un conflict de muncă sau o manipulare politică?”, a mai spus Ciurel. 


Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More