Se afișează postările cu eticheta stiri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta stiri. Afișați toate postările

duminică, 15 iunie 2014

"Ştiu că mi se poate întâmpla ceva, dar este în mâinile lui Dumnezeu", a spus Papa Francisc, în vârstă de 77 de ani.

Papa Francisc refuză să folosească vehicule cu geamuri blindate în care se simte ca într-o "cutie de conserve", explicând că la vârsta lui nu mai are multe de pierdut, conform unui interviu acordat cotidianului spaniol La Vanguardia, citat de Mediafax.

Întrebat de ce se expune riscurilor utilizând un papamobil fără geamuri antiglonţ, Suveranul Pontif a răspuns: "Este adevărat că se poate întâmpla orice, dar să fim serioşi, la vârsta mea nu mai am multe de pierdut".
"Ştiu că mi se poate întâmpla ceva, dar este în mâinile lui Dumnezeu", a spus Papa Francisc, în vârstă de 77 de ani.
 
De la tentativa de asasinare care l-a vizat pe Papa Ioan Paul al II-lea în 1981, şefii Bisericii Catolice au utilizat vehicule blindate în deplasările publice.
Însă Papa Francisc afirmă că preferă vehiculele fără geamuri blindate, argumentând că vrea să fie aproape de oameni.
In fată a 50.000 de credincioşi veniţi din lumea întreagă, Papa Francisc s-a apropiat de bărbatul desfigurat de boală, l-a mângâiat pe creştet şi l-a sărutat. Imaginile cu Suveranul Pontif au făcut înconjurul lumii, iar presa italiană l-a comparat pe Papă cu Francisc din Assisi, sfântul săracilor, care nu s-a sfiit să sărute rănile unui lepros. Bărbatul în vârstă de 45 de ani, sărutat de Papa Francisc, suferă de neurofibromatoză, o boală genetică cruntă în care apar tumori cutanate de-a lungul nervilor periferici.
Nu este primul gest de umilinţă pe care-l face Suveranul Pontif. La sfârşitul lunii octombrie Papa Francisc a cedat rugăminţilor unui băieţel care a scăpat vigilenţei gărzilor şi s-a urcat pe scena pe care capul Bisericii Catolice ţinea o predică.
Băiatul, un orfan din Columbia, nu a vrut să se îndepărteze de Suveranul Pontif nici măcar atunci când agenţii de securitate i-au dat bomboane ca sa-l convinga sa plece. Băiețelul nici nu a vrut să audă așa ceva și s-a agățat de hainele Papei. În tot acest timp, Suveranul Pontif și-a continuat netulburat discursul. Băiețelul a rămas pe scenă pe toată durata predicii, ba chiar la un moment dat s-a așezat pe scaunul papal.

Ucraina razboi : Un avion militar a fost doborat de insurgentii pro-rusi la Lugansk - 49 de morti/Ambasada Rusiei de la Kiev, atacata de manifestanti ucraineni

 "
Un numar de 49 de militari ucraineni au fost ucisi dupa ce insurgentii pro-rusi au doborat in cursul noptii un avion de transport militar deasupra aeroportului din orasul Lugansk, in estul Ucrainei, a informat sambata un purtator de cuvant al armatei, Vladislav Seleznov, citat de Reuters. Presedintele ucrainean Petro Poroshenko a promis un "raspuns adecvat" fata de insurgentii pro-rusi care au doborat avionul militar ucrainean.

Ambasada Rusiei de la Kiev a fost atacata sambata dupa-amiaza de manifestanti ucraineni care au smuls steagul rus, au rasturnat masini diplomatice si au aruncat cu oua in cladire. Actiunile au fost denuntate de Rusia, care acuza "profanarea drapelului rus" si incalcarea angajamentelor internationale de catre Ucraina. Washingtonul a condamnat atacul asupra ambasadei si a cerut autoritatilor de la Kiev sa respecte Conventia de la Viena.


Un numar de 49 de militari ucraineni au fost ucisi dupa ce insurgentii pro-rusi au doborat in cursul noptii un avion de transport militar deasupra aeroportului din orasul Lugansk, in estul Ucrainei, a informat sambata un purtator de cuvant al armatei, Vladislav Seleznov, citat de Reuters. Presedintele ucrainean Petro Poroshenko a promis un "raspuns adecvat" fata de insurgentii pro-rusi care au doborat avionul militar ucrainean.  Ambasada Rusiei de la Kiev a fost atacata sambata dupa-amiaza de manifestanti ucraineni care au smuls steagul rus, au rasturnat masini diplomatice si au aruncat cu oua in cladire. Actiunile au fost denuntate de Rusia, care acuza "profanarea drapelului rus" si incalcarea angajamentelor internationale de catre Ucraina. Washingtonul a condamnat atacul asupra ambasadei si a cerut autoritatilor de la Kiev sa respecte Conventia de la Viena.


Ora 21:23 Atacul asupra ambasadei ruse de la Kiev: Moscova denunta "lipsa de actiune" a autoritatilor ucrainene (AFP)

Rusia este foarte indignata de actiunile provocatoare" si de "profanarea drapelului rus", a declarat Ministerul rus de Externe intr-un comunicat de presa. 

"Fortele de ordine nu au facut nimic pentru a proteja ambasada, ceea ce constituie o incalcare importanta a angajamentelor inernationale ale Ucrainei", a adaugat ministerul rus.

Ora 21:11 Statele Unite au condamnat atacul de sambata asupra ambasadei ruse de la Kiev si a cerut autoritatilor ucrainene sa respecte Conventia de la Viena care le obliga sa asigure securitatea cladirilor diplomatice. (AFP)

Totodata, secretarul de Stat american John Kerry a discutat telefonic cu premierul ucrainean Arseni Iatseniuk si cu ministrul de Externe rus Serghei Lavrov, a declarat un membru al Departamentului de stat al SUA. 

Potrivit Reuters, Kerry l-a avertizat pe Lavrov ca SUA si partenerii din G7 ar putea "creste costurile" cu care s-ar putea confrunta Moscova in cazul in care Kremlinul nu pune punct tranferului de arme in Ucraina si daca nu taie legaturiel cu separatistii pro-rusi. 

La randul sau, Lavrov i-a cerut omologului american sa "isi foloseasca influenta asupra Kievului pentru a opri operatiune militara din estul tarii".

Ora 20:57 Ambasada Rusiei de la Kiev, atacata de manifestanti ucraineni

In jur de 300 de manifestanti ucraineni adunati sambarta dupa-amiaza in fata ambasadei ruse de la Kiev au smuls drapelul rusesc de pe cladire si au rasturnat amsinile diplomatice si au aruncat cu oua in cladirea oficiala, transmite AFP. Atacul asupra reprezentantei rusesti la Kiev a venit ca reactie la prabusirea avionului militar ucrainean de catre insurgentii pro-separatisti.

Unul dintre cei circa 300 de manifestanti s-a urcat pe un grilaj al ambasadei si a smuls steagul rusesc in tmp ce multimea scanda "Fascistii!", au constatat jurnalistii AFP.

Manifestantii au rasturnat cel putin 7 vehicule cu numere diplomatice, inainte de a le sparge geamurile.

Acestia au aruncat cu oua in cladirea situata intr-un cartier periferic al Kievului si au stropit-o cu un lichid verde antiseptic.

Pe bannerele afisate puteau fi citite mesaje precum "Rusia criminala!", "Kremlin, mainile jos!" sau "Nu negocierilor cu Putin".

o duzina de politisti aflati in apropiere au privit scenele fara sa intervina.

UPDATE 18.00 Francois Hollande si Angela Merkel si-au exprimat "profunda ingrijorare" cu privire la "continuarea confruntarilor armate in Ucraina" in cursul unei convorbiri telefonice avute sambata dupa-amiaza cu Vladimir Putin, a informat presedintia franceza intr-un comunicat, citat de AFP.

Presedintele francez si cancelarul german "si-au exprimat profunda lor ingrijorare cu privire la continuarea confruntarilor armate in estul Ucrainei, in special in urma atacului care a provocat moartea a cel putin 49 de soldati ai armatei ucrainene", potrivit comunicatului.

UPDATE 15.00: 
Presedintele ucrainean Petro Poroshenko a promis sambata un "raspuns adecvat" fata de insurgentii pro-rusi care au doborat un avion militar ucrainean, ucigand 49 de persoane, transmite AFP. El i-a convocat de asemenea sambata pe sefii serviciilor de securitate si aparare, pentru consultari, scrie Reuters.

"Toti cei implicati in acte de terorism de asemenea amploare trebuie pedepsiti. Ucraina are nevoie de pace, insa teroristii vor primi un raspuns adecvat", a declarat presedintele intr-un comunicat, decretand totodata zi de doliu national duminica.

UPDATE 10.30: "La bord se aflau noua membri ai echipajului si 40 de parasutisti. Toti au murit", a anuntat ulterior Vladislav Seleznov.

"Teroristii au tras in mod cinic si perfid cu o mitraliera de mare calibru si au lovit avionul de tip IL-76 al fortelor aeriene ucrainene care transporta soldati si era pe punctul de a ateriza pe aeroportul din Lugansk", a transmis Ministerul ucrainean al Apararii intr-un comunicat, citat de AFP.

Ministerul a transmis condoleante "familiilor soldatilor ucisi".

---

"Acestea sunt primele informatii. Numarul persoanelor care se aflau la bord este in curs de verificare", a precizat acelasi purtator de cuvant pentru AFP.

Este cel mai sangeros bilant pentru armata ucraineana de la lansarea de catre Kiev, in urma cu doua luni, a unei operatiuni "antiteroriste" in estul rebel.

Ministerul ucrainean al Apararii anuntase anterior ca insurgentii separatisti au doborat un avion militar IL-76 ce transporta trupe si echipamente.


"
sursa : 
http://www.hotnews.ro/stiri-international-17481983-ucraina-avion-militar-fost-doborat-insurgenti-lugansk-49-morti.htm

sâmbătă, 14 decembrie 2013

Ştirile zilei.

14 decembrie 2013.

"Dacă înţelepciunea (prudentia) este, cum s-a spus, coroana tuturor celorlalte virtuţi, curajul este solul lor, temelia care le susţine. E de adăugat imediat că virtutea curajului nu are nimic de-a face cu temeritatea oarbă, cu tenacitatea nătângă, cu îndrăzneala nechibzuită. Riscul practicat ca hobby juvenil, plăcerea masochistă de a da cu capul în zid, euforia acţiunii nereflectate sunt opusul curajului, oricât de spectaculoasă ar fi etalarea lor. Există curaj, curaj autentic, în lumea românească de azi? Nu ştiu. Dar pot enumera manifestările care par, uneori, să-i ţină locul: furia, iritabilitatea perpetuă, obrăznicia, nesimţirea, siguranţa tâmpă de sine, şmecheria lucrativă, spiritul de contradicţie, carenţa suverană a respectului. Toate – nuanţe ale aceleiaşi confuzii: confuzia dintre „bărbăţie“ şi agresivitate, dintre curaj real, inconştienţă zgomotoasă şi proastă creştere. În acest context, românului de rând nu-i rămâne decât „tăria“ de-a supravieţui, curajul de a-şi vedea, anonim şi perdant, de treabă."(Andrei  Pleşu)


Miting al Partidulului  Mişcarea Populară în Piaţa Victoriei.

Partidul Mişcarea Populară a anunţat organizarea mitingului din Piaţa Victoriei între orele 12.00-14.00, acţiunea fiind îndreptată împotriva "abuzurilor USL" prin modificările aduse Codului Penal. Peste 1.000 de persoane au participat la mitingul de protest organizat de Partidul Mişcarea Populară în Piaţa Victoriei faţă de guvernarea USL şi modificările la Codul Penal votate marţi în Camera Deputaţilor. Participanţii la protest au scandat lozinci împotriva USL şi a Parlamentului şi au cerut demisia Guvernului Ponta. "Vrem dreptate, nu superimunitate", "Jos, jos, jos Parlamentul ticălos", "Ponta Victor Viorel o ruşine la Bruxelles", "PCR nu a murit, USL l-a moştenit", sunt câteva din lozincile scandate de manifestanţi.
După începerea mitingului, Marian Preda, Daniel Funeriu şi Mihai Răzvan Ungureanu au susţinut discursuri, adresându-se celor prezenţi prin portavoce.
Marian Preda, preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară
"Până astăzi, am strigat individual împotriva minciunii şi prostiei, acum strigăm 2.000, iar mâine vom fi două milioane. Au promis o mulţime de lucruri şi nu s-au ţinut de cuvânt. În loc de prosperitate avem o superimunitate. Singura cale este să ieşim în stradă şi să înlocuim prostia cu cinstea. Pentru asta trebuie să dăm jos acest guvern ticălos", a declarat Marian Preda, preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară.
Mihai Răzvan Ungureanu le-a spus celor prezenţi că vocea lor este "a celor care sunt oprimaţi de această guvernare bolşevică".
El i-a îndemnat pe cei prezenţi să protesteze zilnic, pentru că "aşa nu se mai poate".
"Aceste cuvinte trebuie să se audă în toată ţara", a spus Ungureanu.
"A pierit sămânţa oamenilor curajoşi? A pierit sămânţa oamenilor drepţi? A pierit sămânţa oamenilor curaţi?", i-a întrebat Ungureanu pe cei prezenţi la miting, iar aceştia au răspuns la fiecare întrebare "Nu".
Potrivit liderului FC, protestul este just şi trebuie să continue.
"Luptăm pentru noi ori pentru copiii noştri?", a întrebat Ungureanu, iar protestatarii au răspuns, în cor: "Pentru copiii noştri".

Mihai-Răzvan Ungureanu  : Candidat al partidului la alegerile prezidenţiale din 2014.

Mihai-Răzvan Ungureanu, preşedintele Forţei Civice, a fost desemnat oficial candidat al partidului la alegerile prezidenţiale din 2014 în cadrul reuniunii Consiliului Naţional al formaţiunii, care se desfăşoară astăzi la Palatul Parlamentului.
Desemnarea acestuia a fost votată în unanimitate, fiind înregistrată o singură abţinere, respectiv chiar a lui Mihai-Răzvan Ungureanu.

"Cred că este nevoie de un stat eficient, puternic, care să slujească interesul naţional. Interesul naţional este să avem o naţiune sănătoasă, educată, prosperă. Interesul nostru naţional este să fim respectaţi de către toţi partenerii noştri. Nu putem să fim prosperi sau să gândim spre viitor cu instituţii de stat anchilozate, ineficiente, mediocre, lipsite de profesionalism, lipsite de resurse. Cred că un candidat la preşedinţie trebuie să aibă în atenţie politicile publice esenţiale ale statului. (...) Cred că salariile medicilor şi ale profesorilor trebuie să crească pe seama responsabilităţii pe care şi-o asumă", a declarat Ungureanu, în discursul său în calitate de candidat la prezidenţiale.

PDL  : Cere conducerii Camerei o anchetă legată de activitatea de luni a Comisiei Juridice.

Grupul PDL din Camera Deputaţilor a depus o sesizare la Biroul Permanent al forului prin care cere o anchetă administrativă şi tehnică asupra modului în care a fost convocată şi a lucrat Comisia Juridică luni, când au fost discutate modificările la Codul Penal votate marţi în plen.
Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, declară că ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor de marţi a fost modificată în plen, nu stabilită la nivelul liderilor de grup, aşa cum a susţinut Victor Ponta, motiv pentru care îşi rezervă dreptul de a-l acţiona în instanţă pe premier.

"Nu am participat la nici o întâlnire formală, informală sau negociere, cu nici unul dintre liderii USL, aşa cum minte Victor Viorel Ponta, dorind să mă compromită, atât pe mine personal, cât şi opoziţia în ansamblu. Domnul Ponta minte cu cea mai mare neruşinare! Ordinea de zi a plenului se stabileşte la nivelul Comitetului Liderilor de grup şi se aprobă de către Biroul Permanent. Dovada asupra acestui lucru stau stenogramele Biroului Permanent, documente care sunt publice. Ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor din data de 10 decembrie 2013 a fost modificată şi completată direct în plen, la începerea lucrărilor, prin solicitarea Liderului Grupului parlamentar al PSD, domnul Marian Neacşu. Atunci au fost incluse pe ordine de zi 5 proiecte legislative noi, sub rezerva primirii rapoartelor de la comisiile permanente", susţine Mircea Toader, într-o declaraţie
"Nici eu şi nici colegii mei nu am intrat în posesia rapoartele respectivelor proiecte legislative! Pentru aceste motive îmi rezerv dreptul de a-l acţiona în instanţă pe Victor Viorel Ponta care vrea să mă compromită, atât pe mine personal, cât şi opoziţia în ansamblul ei", anunţă Mircea Toader.

Titus Corlăţean: Toţi pierdem din amânarea aderării la Schengen.

Amânarea aderării la spaţiul Schengen provoacă pierderi atât pentru România, cât şi pentru francezi, nemţi, olandezi, reprezentanţi ai statelor care desfăşoară o activitate economică în ţara noastră, a declarat vineri ministrul de Externe, Titus Corlăţean, într-un interviu la postul de radio France Inter.

"Libertatea de circulaţie, care este o valoare fundamentală a UE, există. A început să existe pentru noi după 1 ianuarie 2007. Amestecăm destul de frecvent două lucruri total diferite. Imigraţia ilegală provenind din exteriorul UE este complet diferită de libertatea de circulaţie în interiorul UE. Ne-am făcut toată treaba. Am alocat peste un miliard de euro pentru securizarea frontierei, care funcţionează. Vă propun să luaţi toate rapoartele agenţiei europene Frontex pentru a vedea că 95% din imigraţia ilegală provine de la frontiera de sud, nu de la cea de est. Noi toţi, noi, românii, voi, francezii, nemţii, olandezii, care au o activitate economică importantă în această ţară, noi pierdem din punct de vedere economic din cauza acestei decizii privind aderarea la Schengen", a afirmat Corlăţean, întrebat cum percepe amânarea accesului în spaţiul de liberă circulaţie.

 "Nu suntem perfecţi, dar România de astăzi este cu totul diferită de România de acum 20 de ani, 15 ani. (...) Vrem ca lucrurile să se amelioreze mai repede, dar efectiv am făcut progrese. Mai sunt multe de făcut, dar apartenenţa la familia europeană e o chestiune specială: am reparat o pagină a istoriei care a fost foarte dureroasă pentru noi, pentru români, ca şi pentru bulgari, pentru unguri, pentru cehi, slovaci şi pentru polonezi. A fost o chestiune legitimă", a spus Corlăţean.
În privinţa absorbţiei fondurilor europene, el arătat că România a înregistrat progrese în cursul acestui an, după o perioadă în care a avut o rată scăzută şi din cauza slabei pregătiri în domeniu. "Ne-am început traseul european după 1 ianuarie 2007 de o manieră mai dificilă în comparaţie cu alţii. Nu vreau să critic alte guverne, dar nu eram foarte bine pregătiţi, după semnarea Tratatului de aderare, de momentul aderării efective după ratificare. De aceea, acest domeniu al fondurilor structurale, absorbţia, n-a evoluat bine în primii ani", a susţinut Corlăţean.
El a vorbit şi despre problema romilor, punctând că este nevoie de o autoritate europeană pentru gestionarea acestei chestiuni. "Trebuie să avem o structură instituţională care să coordoneze aceste eforturi. Nu există o agenţie europeană pentru problema romilor. Poate ne gândim pe viitor să realizăm acest lucru", a spus Corlăţean.

Daniel Chiţoiu  : Guvernul va promova mult mai activ în UE politicile şi oportunităţile privind investiţiile străine.

Guvernul va promova în statele europene, inclusiv în Germania, mult mai activ politicile şi oportunităţile privind investiţiile străine în România, a afirmat, vineri, vicepremierul şi ministru al Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, cu prilejul unei întâlniri cu ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Werner Hâns Lauk.
Daniel Chiţoiu a subliniat interesul Ministerului de Finanţe şi al Guvernului de a promova şi a menţine o legislaţie favorabilă investiţiilor străine şi româneşti, într-un cadru economic stabil şi predictibil. În cadrul discuţiilor, ministrul Finanţelor a evidenţiat că îmbunătăţirea colaborării dintre mediile de afaceri străine şi autorităţi, inclusiv în etapa de elaborare sau de modificare a unor acte normative de interes pentru investitorii străini, este esenţială pentru a menţine un echilibru între interesele statului şi cele ale mediului de afaceri.
Un alt subiect pe agenda discuţiilor a fost reorganizarea ANAF, lupta împotriva evaziunii fiscale şi creşterea gradului de colectare, cele două obiective de mandat asumate de către Ministerul Finanţelor Publice.

Doi membri ai CNA îi cer demisia preşedintelui Consiliului, Laura Georgescu.

Doi membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Narcisa Iorga şi Valentin Jucan, îi cer demisia preşedintelui CNA, Laura Georgescu, susţinând că aceasta "transformă CNA în Consiliul Naţional al Antenelor".
 Narcisa Iorga şi Valentin Jucan susţin, într-o scrisoare deschisă transmisă vineri seară, că Laura Georgescu a adus "prejudicii majore de credibilitate autorităţii pe care o conduce de un an încoace".

"Îi cerem demisia până luni, zi în care a convocat o şedinţă extraordinară a CNA, motivând public că 'nu are nicio problemă să introducă cu celeritate pe ordinea de zi dosarul Antena 2'", spun Narcisa Iorga şi Valentin Jucan. Narcisa Iorga şi Valentin Jucan enumeră şi alte motive pe care le consideră suficiente ca Laura Georgescu "să piardă definitiv" susţinerea pe care cei doi i-au acordat-o în ianuarie 2013, votând-o preşedinte al CNA.

"În conferinţa pe care a susţinut-o astăzi, 13 decembrie, în nume personal, preşedintele Laura Georgescu a demonstrat public că are carenţe în cunoaşterea legislaţiei din domeniul audiovizualului", spun Iorga şi Jucan, precizând că "ingerinţa în politica editorială nu este reprezentată de actele emise de către CNA". Cei doi invocă articolul 6, alineatul 4 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, potrivit căruia "Nu constituie ingerinţe deciziile şi instrucţiunile având caracter normativ, emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi şi cu respectarea dispoziţiilor legale, precum şi a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convenţiile şi tratatele ratificate de România".
"A tolerat încălcări ale aceluiaşi cod şi de către alţi doi membri ai CNA, care activează politic în emisiuni de televiziune, în contradicţie cu art. 2 al Codului etic", spun Iorga şi Jucan.

"Prin convocarea luni, 16 decembrie, a unei şedinţe extraordinare a CNA pentru a discuta cu celeritate dosarul Antena 2, doamna Laura Georgescu se aşează intolerabil de partea intereselor unui radiodifuzor care, în chiar ziua respectivă are programată o relansare, deşi la data de 10 decembrie, modificarea licenţei i-a fost respinsă cu 8 voturi din 10 de către membrii CNA. Noi refuzăm să luăm parte la o asemenea şedinţă, organizată sub presiune", mai afirmă Narcisa Iorga şi Valentin Jucan.

"Preşedintele CNA a acceptat că luni să fie organizată o şedinţă extraordinară pentru a include pe ordinea de zi subiectul Antena 2, ceea ce înseamnă că răspunde unor presiuni inadmisibile, indiferent de unde ar veni acestea. Ne opunem transformării CNA în Consiliul Naţional al Antenelor şi cerem demisia preşedintelui Laura Georgescu, pentru a pune capăt acestei întâmplări nefericite din istoria CNA", mai spun Narcisa Iorga şi Valentin Jucan.

Consiliul Internaţional al Parlamentarilor Evrei condamnă difuzarea colindului cu accente antisemite.

Consiliul Internaţional al Parlamentarilor Evrei condamnă în termeni vehemenţi difuzarea colindului cu accente antisemite la TVR3, considerând că este vorba de o acţiune "profund ofensatoare" care aminteşte de "cele mai negre zile ale antisemitismului european", conform unui comunicat oficial.
Am fost profund ofensat de difuzarea unui colind antisemit creştin la Televiziunea publică din România", a declarat congresmenul american Eliot L. Engel, preşedintele Consiliului Internaţional al Parlamentarilor Evrei (ICJP), o asociaţie cu sediul la Ierusalim creată de Knesset, de Congresul Evreiesc Mondial, de Ministerul israelian de Externe şi de asociaţia Israel Forum.

Rusia a instalat baterii antirachetă la frontierele UE.

Rusia ar fi instalat mai multe baterii cu rază scurtă de acţiune la frontierele Uniunii Europene, ca răspuns la proiectul de scut antirachetă european, scrie cotidianul german Bild în ediţia de sâmbătă, citând "surse din domeniul securităţii", relatează AFP.
Bild afirmă că imagini înregistrate prin satelit, confidenţiale, pe ale căror provenienţă şi dată nu le precizează, arată că un "număr cu două cifre" de baterii antirachetă de tip Iskander-M, cunoscute şi sub numele de SS-26, au fost amplasate "în ultimele 12 luni" în enclava rusă Kaliningrad, între Polonia şi Lituania, şi de-a lungul frontierei ruse cu ţările baltice. Aceste rachete de tip SS-26 pot fi dotate cu focoase convenţionale sau nucleare, adaugă Bild, iar raza maximă de acţiune este de aproximativ 500 de kilometri, un atac asupra Berlinului devenind, astfel, posibil, capitala germană aflându-se la aproximativ 527 de kilometri de Kaliningrad.
Potrivit Bild, Rusia pune astfel în aplicare o ameninţare pe care a formulat-o ca reacţie faţă de proiectul antirachetă NATO, care are la bază tehnologie americană.
Acest scut este de mai mulţi ani principalul subiect de discordie dintre NATO şi Rusia. Alianţa Nord-Atlantică îl prezintă ca având menirea să protejeze ţările europene membre de o eventuală ameninţare balistică iraniană, însă Rusia îl percepe ca pe o ameninţare la adresa securităţii sale.

SUA  : Washington solicită Ucrainei să evite confruntările violente.

Statele Unite au cerut vineri autorităţilor ucrainene să permită derularea în mod paşnic a manifestaţiilor din acest week-end, evitând recurgerea la confruntări cu protestatarii.
Ambiţionată de eşecul unui asalt al poliţiei miercuri şi de susţinerea reprezentanţilor Uniunii Europene şi ai Statelor Unite, opoziţia a chemat la noi manifestaţii masive duminică la prânz la Kiev.
"Este imperativ ca manifestaţiile din acest week-end să poată avea loc în mod paşnic", a declarat Marie Harf, purtătoarea de cuvânt adjunctă a Departamentului de Stat.
"Vom rămâne desigur atenţi la ceea ce se petrece în următoarele zile", a adăugat ea.
 Mobilizarea opoziţiei a fost provocată de răzgândirea bruscă a puterii la sfârşitul lui noiembrie de a semna un acord de asociere cu Uniunea Europeană pentru a rămâne apropiată Moscovei.
Opoziţia cere demisia guvernului şi semnarea acordului.
Vineri, opoziţia a participat la o masă rotundă cu preşedintele Viktor Ianukovici, însă ulterior a denunţat un "simulacru".
"Suntem dezamăgiţi că discuţiile care au început astăzi între preşedinte şi opoziţie nu au produs niciun rezultat", a mai explicat Marie Harf.
"Am fost foarte clari: credem că guvernul trebuie să asculte manifestanţii şi că preşedintele are încă posibilitatea de a avansa pe calea către integrarea europeană", a declarat ea.
Statele Unite sunt deschis solidare cu opoziţia ucraineană. Washington a evocat de asemenea posibilitatea de a impune sancţiuni puterii lui Viktor Ianukovici.

Experţii resping temerile germanilor cu privire la migrarea românilor şi bulgarilor.

Românii şi bulgarii vor circula liber în UE de la 1 ianuarie, iar unii se vor îndrepta spre Germania, un lucru ce prezintă atât oportunităţi cât şi riscuri, pentru ambele părţi, însă temerile germanilor pe această temă sunt respinse de către experţi. Folosind o retorică dură pentru a avertiza cu privire la un aflux de imigranţi, inclusiv etnici sânţi şi romi din România şi Bulgaria, care ar slăbi sistemul social al Germaniei şi i-ar invada piaţa muncii, opiniile scepticilor sunt găzduite în tabloide, relatează Deutsche Welle în pagina electronică.
Dorothee Frings critică această abordare ca "lipsită de obiectivitate". Ea "strică climatul social", este de părere profesorul de dreptul muncii la Universitatea Niederrhein, adăugând că este extrem de important ca politicienii şi media să se abţină să abordeze problema din perspectiva "migraţia sărăciei" şi "vin ţiganii". Este vorba doar despre migrarea forţei de muncă, subliniază ea, insistând asupra facptului că "acest lucru corespunde proiectului european de piaţă deschisă".
Andreas Pott, directorul Institutului pentru Cercetarea Migrării şi Studii Interculturale de la Univesitatea Osnabrück (IMIS), este de acord că premisele abordării respective sunt nefondate. "Se mizează mult pe inducerea unei panici", subliniază el. Pott evocă mişcări migratorii măsurabile după aderarea Greciei, Portugaliei, Spaniei şi Poloniei la UE, însă insistă asupra faptului "afluxul scade după câţiva ani".
Germania a întâmpinat dificultăţi în a accepta migrarea ca un fapt, relevă el, adăugând că dezbaterea asupra imigraţiei este puternic influenţată mai degrabă de temeri decât de convingerea că migrarea poate ajuta la construirea unei societăţi. România şi Bulgaria au aderat la UE de la 1 ianuarie 2007, iar anularea în ianuarie a restricţiilor care le-au fost impuse de atunci, le va oferi cetăţenilor celor două ţări drepturi sociale şi de a munci depline, notează Potts. Mobilitatea muncii în UE nu este cu fenomen cu sens unic, avertizează el.
Germania are de câştigat de pe urma migraţiei, în contextul schimbărilor demografice, îmbătrânirii şi diminuării societăţii, "migrarea fiind necesară", este de părere expertul.

METEO

Duminică, 15 decembrie 2013, vremea va fi relativ rece în regiunile centrale şi vestice. În restul teritoriului vor fi valori mai ridicate decât cele obișnuite ale perioadei. Temperaturile maxime vor fi de la -3…-2 grade local în Maramureș și Transilvania, unde ceața va persistă și 8…9 grade în dealurile Munteniei, iar cele minime se vor încadra între -8 și 2 grade, mai scăzute în depresiuni spre -10 grade. Cerul va fi variabil la parțial noros, iar în zonele joase, mai ales dimineața și noaptea, local va fi ceață și, cu totul izolat și trecător, vor fi posibile burnițe sau fulguieli. Vântul va sufla slab până la moderat.
În Bucureşti, vemea va fi apropiată de normalul perioadei, astfel încât temperatura maximă va fi de 5…6 grade, iar minima se va situa în jurul valorii de -3 grade. Cerul va fi variabil la parțial noros, iar vântul va sufla slab. Dimineața şi  noaptea va fi ceață.

 Evenimente petrecute de-a lungul anilor, în 14 decembrie......................


1280: Prima atestare documentară a orașului Sighișoara.

1864: Este inaugurată Școala de Belle–Arte din București, înființată prin decretul domnesc.

1869: Inaugurarea oficială a clădirii Universității din București, construită între 1857-1869 după planurile arhitectului Alexandru Orăscu.
1883:S -a născut  Morihei Ueshiba, fondatorul artei marțiale japoneze Aikido (d. 1969)

1900:
Fizicianul Max Planck face publică noua să teorie despre natura energiei – teoria cuantelor – care va sta la baza fizicii moderne.

1910: Are loc, la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă.



1911: Exploratorul norvegian Roald Amundsen a devenit primul om care a ajuns la Polul Sud.

1918: S -a născut Radu Beligan, actor român de teatru și film, membru de onoare al Academiei Române.

1918:
Pentru prima oară femeile din Marea Britanie au avut drept de vot la alegerile generale.

1946: S -a născut Aura Urziceanu, interpretă română de jazz.

Aura Urziceanu (n. 14 decembrie 1946, București) este  cântăreață și compozitoare de jazz din România, considerată una dintre cele mai importante voci românești ale genului; în acest sens, jazzologul și interpretul Mihai Berindei o numește o „cântăreață autentică de jazz de clasă internațională”. În primii săi ani de activitate a interpretat muzică ușoară, iar mai târziu a abordat și repertoriul de muzică populară românească.
În 1972, Aura Urziceanu își face debutul internațional pe scena de la Carnegie Hall (New York) cu formația pianistului și șefului de orchestră american Duke Ellington. Va mai cânta alături de alte nume importante ale muzicii de jazz, precum cântăreața Ella Fitzgerald, pianiștii Bill Evans, Ahmad Jamal și Hank Jones, șeful de orchestră Quincy Jones, trompetiștii Dizzy Gillespie și Thad Jones, saxofonistul Paul Desmond, chitaristul Joe Pass și bateristul Mel Lewis. Efectuează turnee și în Australia, Brazilia, Bulgaria, Franța, Germania, Italia, Japonia, Polonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii etc. Face parte din juriile unor concursuri internaționale desfășurate la New York și Toronto (Canada).




1946: A decedat Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, prozator român (n. 1868).

Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (n. 1 ianuarie 1868, Târgoviște - d. 14 decembrie 1946, București) a fost un prozator român, faimos pentru povestirile sale, scrise pentru copiii săi. Ioan Alexandru Brătescu-Voinești vede lumina zilei la Târgoviște, în anul 1868, ca descendent al unei familii de boieri. Eroul din nuvela „Neamul Udreștilor” e un strămoș al scriitorului. A făcut Liceul și Universitatea la București. A fost judecător în București, Ploiești, Pitești, Craiova și Târgoviște, unde în anul 1896 s-a stabilit definitiv. A fost membru al Academiei Române. În anul 1945 a câștigat Premiul Național Pentru Proză.
În literatură a debutat sub îndrumarea lui Titu Maiorescu, care i-a fost profesor. Primul volum, culegerea "Nuvele și schițe" i-a apărut în 1903. A urmat în 1906 "În lumea dreptății", iar în 1912, "Întuneric și lumină". În anii primului război mondial a scris, în colaborare cu A. de Herz (1887-1936), o piesă de teatru numită "Sorana". În perioada interbelică a publicat puțină proză epică.
Este cunoscut în special pentru scrierile sale pentru copii: „Puiul”, „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiță Minciună”, ș.a. S-a stins din viață în anul 1946.

1955: România a fost primită în rândul statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite.

1962: A decedat Simion Mehedinți, geograf român, membru al Academiei Române (n. 1869)

1972: Încheierea programului spațial Apollo 17: ultimul echipaj compus din astronauții americani Eugene Cernan și Harrison Schmitt a părăsit Luna, iar de atunci nici un om nu a mai pășit pe suprafața selenară.

1976: A fost inaugurat Muzeul Teatrului Național din Iași.

1989: A decedat Andrei D. Saharov, fizician rus și cunoscut disident, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
Andrei Dmitrievici Saharov (n. 21 mai 1921, Moscova – d. 14 decembrie 1989), a fost  fizician, membru al Academiei de științe a URSS, de 3 ori Erou al Muncii Socialiste, Laureat al premiilor Lenin și Stalin (anulate de autorități în 1980), Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, disident și militant pentru drepturile omului.
Saharov a elaborat câteva idei fundamentale în domeniul reacțiilor nucleare de sinteză dirijate: reactorul magnetic (1950), sau tokamak-ul (în colaborare cu Tamm), cataliza muonică ale reacțiilor de sinteză (1948), folosirea radiațiilor laser pentru încălzirea deuteriului. În același an Saharov a sugerat ideea creării câmpurilor magnetice supraintense cu folosirea energiei exploziilor. Tot lui Saharov îi aparține ideea (încă neverificată experimental) preîntâmpinării ravagiilor cutremurelor prin fărâmițarea rocilor tari din focarul cutremurului cu microexplozii nucleare.
În anul 1953 i-a fost decernat gradul științific de doctor, iar după încercarea cu succes a bombei cu hidrogen a fost ales academician. Printre colaboratorii apropiați ai lui Saharov în această perioadă au fost Igor Tamm, Yakov Borisovici Zeldovici, Iuliu Borisovici Hariton.
În anul 1986 a studiat relația dintre numărul particulelor elementare în Univers și găurile negre de origine primordială. Deși aparține școlii științifice a lui Igor Tamm și Leonid Mandelștamm, Saharov se distinge printre fizicienii ruși prin gândire prodigioasă, independentă și absolut originală. În anii sovietici unele dintre ideile sale științifice erau atribuite altor oameni de știință din considerente de conspirație sau răzbunare pentru dizidență politică.

2000: A fost închisă definitiv centrala nucleară de la Cernobâl; aici, la 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie – la unul dintre reactoarele centralei a avut loc o gravă avarie, în urma căreia s–au produs puternice radiații, cu implicații ecologice resimțite și astăzi (specialiști apreciază că intensitatea radiațiilor a fost echivalentă cu 500 de bombe de la Hiroshima)

surse : www.mediafax.ro, ro.wikipedia.org, www.agerpres.ro

vineri, 13 decembrie 2013

Ştirile zilei.

13 decembrie 2013

"Unii trăiesc fără nici un ideal, fără nici o țintă. Trec prin lume ca niște fire de paie pe un râu. Nu merg ei, ci curentul îi duce." (Seneca)

Preşedintele Traian Băsescu: Ponta şi Antonescu au ştiut de modificarea Codului Penal.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, astăzi, că aranjamentul între Victor Ponta şi Crin Antonescu pe legea amnistiei şi graţierii şi pe Codul Penal s-a făcut luni, iar această modificare a Codului Penal dă liber la corupţie. Preşedintele a declarat că aceia care "au patronat" atacul de marţi la statul de drept, respectiv Victor Ponta, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea, ar trebui să demisioneze.

”Ponta minte. Omul acest minte oricum, a mințit și ieri. Și pe români. Și Crin Antonescu la fel. Și ieri a mințit când s-a făcut că dă înapoi. Aranjamentul între Ponta și Antonescu pe Legea amnistiei și Codul Penal s-a făcut luni. Astăzi vă pot confirma că s-au înțeles amândoi ca aceste legi să treacă în timp ce Ponta era la Johannesburg”, a declarat Traian Băsescu, la emisiunea „Evenimentul Zilei”, realizată de Mircea Marian şi Mălin Bot şi difuzată de B1 TV.

„Nişte mincinoşi, când au văzut că e groasă au început să facă paşi înapoi pe principiul scapă cine poate. Ei s-au discreditat profund cu lovitura de stat din vară, alegerile le-au mai dat o şansă în faţa partenerilor noştri. Acum însă nu mai merge, aceleaşi personaje, tot Ponta, Antonescu, Voiculescu sunt marii aranjori ai jocului”, a adăugat preşedintele.

„Aş vrea să reduc puţin entuziasmul celor care acum se dau pe spate în extazul intervenţiilor cancelariilor străine. România nu e o ţară fără anticorpi, a fost foarte bine, i-a făcut să dea înapoi mai repede. Dar încă avem o Curte Constituţională care nu va face compromisuri fundamentale pentru un partid”, a mai spus Traian Băsescu.

"Aranjamentul între Ponta şi Antonescu pe legea amnistiei şi pe Codul Penal s-a făcut luni. Amândoi au ştiut foarte bine. Astăzi vă pot confirma că s-au înţeles că în timp ce Ponta era la Johannesburg aceste legi să treacă."

Gheorghe Falcă  : Ponta a minţit, nu a dat Aradului niciun leu pentru indemnizaţiile persoanelor cu handicap.

Într-un comunicat de presă remis astăzi, primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă (PDL), arată că judeţul nu a primit "niciun leu", săptămâna aceasta, de la Guvern, pentru plata drepturilor persoanelor cu handicap şi însoţitorilor, restante de trei luni.
Falcă spune că este "falsă şi mincinoasă" afirmaţia de miercuri a premierului, care a spus că a reuşit să asigure banii pentru toate primăriile în vederea achitării restanţelor.

"S-a dovedit încă o dată că Ponta îi păcăleşte pe arădeni, iar pentru acesta Aradul şi arădenii nu sunt în România. Afirmaţia domnului Ponta - «Din tot ce aţi mai dat înapoi de la ministere reuşim să dăm toţi banii pentru însoţitorii persoanelor cu dizabilităţi. Trebuie să ştie toţi primarii şi preşedinţii de consilii judeţene că astăzi primesc toţi banii» - este falsă şi mincinoasă faţă de arădeni. Adevărul se vede în Monitorul Oficial nr.779/213, unde a fost publicată Hotărârea de Guvern nr. 973 privind alocarea din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a sumei de 87 milioane lei pentru plata drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile lunare, de unde judeţul Arad lipseşte de pe listă", afirmă Falcă.

Victor Ponta:  Exploatarea gazelor de şist asigură independenţa energetică a României.

Premierul Victor Ponta a declarat astăzi că exploatarea gazelor de şist în România este rezultatul unei decizii politice menite să asigure independenţa energetică a ţării.
"Este o decizie politică, luată nu numai de România, este luată şi de Polonia, şi de Lituania, dacă îmi amintesc bine, pentru că pentru noi nu este numai o problemă strict economică (...), este problema de a fi independenţi din punct de vedere energetic. Adică, de a nu fi obligaţi de a importa gaz. (...) Suntem capabili să fim independenţi. Nu numai de Rusia, noi dorim să fim independenţi şi, mai mult decât atât, în cadrul strategiei noastre energetice avem permanent atenţia îndreptată către Republica Moldova, pentru că sperăm că, în câţiva ani, să putem avea resursele energetice necesare atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova", a afirmat Ponta.
Referitor la protestele împotriva începererii exploatării de la Pungeşti de către compania Chevron, Victor Ponta a comentat că "până într-un anumit punct este legitim faptul că populaţia acestei regiuni să-şi pună întrebări, dar important este că, cel puţin în următorii cinci ani, explorările nu vor fi efectuate prin metoda fracturării; este vorba despre o explorare convenţională. Şi apoi, dacă vom avea certitudinea existenţei zăcămintelor, vom avea grijă să adoptăm cele mai înalte standarde de protecţie a mediului".

Liviu Dragnea: Legile importante trebuie elaborate şi adoptate într-o procedură transparentă.

Vicepremierul Liviu Dragnea consideră că actele normative importante trebuie să fie elaborate şi adoptate într-o procedură transparentă, iar varianta finală să fie rezultatul unei largi dezbateri, foarte transparente, pentru a se evita situaţii precum cea creată pe marginea recentelor modificări ale Codului Penal.
De asemenea, vicepremierul a afirmat că nu doar parlamentarii PNL - aşa cum a spus Crin Antonescu - vor fi mai atenţi când Codul Penal va reajunge în parlament, ci toţi aleşii USL.

"Vor fi atenţi toţi parlamentarii USL când se va relua în discuţie modificarea Codului Penal, cred că este abordarea corectă, nu doar parlamentarii PNL. Este nevoie de o procedură mult mai largă. Eu nu-mi permit să cert Parlamentul, care este o instituţie legitimă în arhitectura statului român şi este singurul for legiuitor. Va fi o procedură transparentă, va fi o dezbatere mai largă pentru acte normative de o asemenea importanţă', a declarat Liviu Dragnea.
El a spus că, deşi nu a fost implicat în elaborarea acestor acte normative, a sesizat, "din ceea ce a citit şi a văzut" păreri multiple, faptul că au existat puncte de vedere importante care spun că "majoritatea prevederilor din aceste acte normative erau negociate şi cu Comisia Europeană, şi în cadrul mecanismelor de cooperare şi verificare".

"Probabil că au fost prezentate greşit sau nu s-a fost comunicat foarte bine sau procedura rapidă a generat foarte multe suspiciuni şi reacţii şi de aceea cred că este important ca procedura să fie transparentă şi cu o zbatere largă cu toate instituţiile statului român care au competenţe în domeniu şi cu cele europene", a conchis Liviu Dragnea.

Crin Antonescu: Parlamentarii PNL nu vor vota legea amnistiei.

Parlamentarii PNL nu vor vota legea amnistiei şi cer scoaterea ei de pe ordinea de zi, a declarat vineri preşedintele PNL, Crin Antonescu, după şedinţa BPN.
"În legătură cu modificările la Codul Penal, vom vota împotriva acestor modificări, toate în bloc pentru a nu exista discuţii. În acelaşi timp, solicităm Guvernului şi Ministerului Justiţiei să pregătească, în deplină transparenţă, în consultare cu toţi cei care sunt calificaţi pentru asta, un proiect de modificare care să rezolve acele probleme care există într-adevăr în actualul Cod Penal şi care sunt rezolvări destinate să îmbunătăţească structura şi calitatea acestui cod", a mai spus el.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, astăzi, că la nivelul conducerii PNL s-a luat decizia în unanimitate ca Gigel Ştirbu să fie propus pentru portofoliul Culturii, în locul lui Daniel Barbu, cu această decizie fiind informat şi premierul Victor Ponta. Deputatul Gigel Ştirbu, propus de PNL pentru preluarea portofoliului Culturii, a declarat, vineri, că este convins că va face faţă misiunii care i s-a încredinţat, el arătând că nu trebuie să fie deţinătorul a cel puţin două premii Nobel pentru a fi ministrul Culturii.

Gigel Ştirbu s-a născut în data de 12 septembrie 1971, este căsătorit şi are doi copii. Acesta este absolvent al Seminarului Teologic din Craiova, al Facultăţii de Teologie şi al Institutului Naţional de Administraţie şi Ecole Naţionale D'Administration din Paris. În perioada 1995 - 2001, actualul deputat PNL a fost preot în Parohia Roşieni din Olt. În 2005, a devenit subprefect în cadrul Prefecturii Olt, iar între anii 2007 şi 2008 a deţinut funcţia de secretar de stat în Ministerul Culturii. Gigel Ştirbu a devenit deputat PNL în anul 2008, fiind pe perioada mandatului preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
 În prezent, Gigel Ştirbu se află la cel de-al doilea mandat în Parlament, deţinând şi preşedinţia Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor.
El a intrat în politică în 2001, când a ocupat, timp de trei ani, funcţia de preşedinte al TNL Olt. Din februarie 2013, acesta este membru al Biroului Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal.
În 2008, Gigel Ştirbu publica volumul "Viaţa religioasă din România", iar în 2011 lansa cartea "Liberalismul românesc între 1930-1940". Potrivit declaraţiei de avere din iunie 2013, Ştirbu deţine trei terenuri în Slatina, cel mai mare de 8.890 mp, iar celelalte de 792 de mp şi 605 mp. Primul teren a fost achiziţionat prin cumpărare, iar celelalte două au fost primite moştenire. Ştirbu mai deţine două apartamente, în Slatina, de 44 de mp şi 62 de mp, achiziţionate în 2006 şi 2007 şi o casă, primită moştenire, în 2012, cu suprafaţa de 501 mp, tot în Slatina.
Liberalul mai are un cont curent de 270.000 lei la Unicredit Ţiriac Bank şi o datorie de 40.000 de euro la BCR, din 2007 şi scadentă în 2032.
Veniturile lui Gigel Ştirbu includ indemnizaţia de la Parlament, în valoare de 56.615 lei pe an.

"Dacă aţi văzut CV-ul, de ani de zile lucrez în domeniu. Am fost secretar de stat în cadrul acestui minister. În mandatul trecut, pentru o bună bucată de vreme, am fost preşedintele Comisiei comune pentru UNESCO. În acest mandat deţin preşedinţia Comisiei de Cultură. Ca atare, consider că nu trebuie să fiu deţinătorul a cel puţin două premii Nobel pentru a fi ministrul Culturii", a spus Ştirbu.

Cristian David: În afara graniţelor trăiesc între şase şi opt milioane de români.

Românii din afara graniţelor se confruntă cu probleme legate de menţinerea identităţii, dar şi de integrare şi acomodare în noile societăţi, a declarat astăzi, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David.

"Ei sunt fie în jurul graniţelor României, în comunităţi istorice, care sunt stabili şi care au purtat de-a lungul istoriei identitatea naţională românească. În jurul graniţelor trăiesc poate două-trei milioane de români, incluzând ţările din jurul graniţelor, fie că vorbim de Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ţările Balcanice şi, desigur, vorbim de românii din Basarabia, cei care sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. Acestora li se alătură circa patru sau cinci milioane de români care, în procesul migraţiei, s-au stabilit mai la început în SUA, Canada, ţări care reprezentau visul democraţiei, care au construit comunităţi româneşti importante. Alăturate acestora sunt noile comunităţi din spaţiul european, preponderent constituite în ultimii 23 de ani, care, ca dimensiune şi importanţă, au crescut spectaculos în ultimii zece ani, ceea ce ne arată în spaţiul european undeva 2,7 - 3,5 milioane de români", a indicat David.
"Problemele acestora sunt, în principal, legate de menţinerea identităţii naţionale - fie că vorbim de cea lingvistică, culturală sau spirituală, pe de o parte; pe de altă parte, noile probleme care ţin de elementele de integrarea şi acomodarea cu noile societăţi şi care vizează problematica drepturilor, drepturi care sunt izvorâte din cetăţenia europeană, dar şi drepturi ale românilor care nu au cetăţenia română sau cetăţenia europeană şi care sunt răspândiţi în statele din jurul graniţelor, dar şi în alte state ale lumii, unde din motive independente de voinţa lor, de-a lungul timpului, au fost obligaţi şi constrânşi (...) să renunţe la cetăţenia română. Dar sunt români, chiar dacă au cetăţenia vremelnică sau statornică a unui alt stat. Problemele lor de identitate sau de drepturi sunt în obligaţia noastră şi de aceea avem obligaţia de a fi în slujba lor", a spus David.

FMI: Aşteptăm ca România să decidă dacă vrea să modifice măsurile asumate, înainte de a le aproba în board.

Fondul Monetar Internaţional aşteaptă ca Guvernul României să decidă dacă vrea să modifice angajamentele asumate la ultima vizită şi abia apoi le va propune spre aprobare boardului executiv, a declarat joi Gerry Rice, directorul al Departamentului de Comunicare al FMI, într-un briefing de presă la Washington.
"Cunoaştem faptul că există divergenţe în Guvern pe tema măsurilor specifice care trebuie implementate pentru a atinge ţinta de deficit bugetar. Monitorizăm atent evoluţia lucrurilor şi aşteptăm o decizie a autorităţilor dacă doresc să modifice politicile necesare pentru a atinge ţinta de deficit, înainte ca pachetul de măsuri să fie înaintat spre aprobare boardului executiv'" a spus oficialul FMI, întrebat cum comentează ultimele evenimente din România pe marginea acordului.
"Suntem convinşi că autorităţile îşi vor respecta angajamentele privind elementele-cheie din acord, astfel încât prima evaluare să fie finalizată. Nu pot da un termen privind următoarea vizită a misiunii", a precizat reprezentantul Fondului.

METEO

 Sâmbătă, 14 decembrie 2013, cerul va fi variabil, cu înnorări în nord-estul și estul României, unde izolat va ninge. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -6 grade în zonele cu ceață persistentă și 9 grade în sud-vestul teritoriului, iar cele minime se vor încadra între -12 și 0 grade. În special dimineața și noaptea, în zonele joase, pe arii restrânse va fi ceață, asociată cu depunere de chiciură. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări pe crestele montane.

În București, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă va fi de 4…5 grade, iar cea minimă va fi de -4…-2 grade. Dimineața și noaptea vor fi condiții de ceață.

 Evenimente petrecute de-a lungul anilor, în 13 decembrie......................


1642: Noua Zeelandă a fost descoperită de navigatorul olandez Abel Tasman.

Noua Zeelandă (Aotearoa în maori, New Zealand în engleză) este o țară insulară compusă din două insule mari și mai multe insule mici, situate în sud-vestul Oceanului Pacific. Printre națiunile Pacificului de Sud, Noua Zeelandă are cea mai mare și cea mai industrializată economie și este a doua după Papua Noua Guinee ca populație. Noua Zeelandă este notabilă pentru izolarea ei, fiind separată de Australia, la Nord-Vest, prin Marea Tasmaniei (cca. 2000 km distanță). Cei mai apropiați vecini sunt Noua Caledonie, Fiji și Tonga. Majoritatea populației este formată din descendenții europeni (Pakeha - în limbajul localnicilor), indigenii Māori fiind cea mai mare minoritate. Non-Māori polinezieni (samoanii) și populația asiatică constitue de asemenea minorități importante, în special în orașe.
Primii Europeni cunoscuți, care au ajuns în Noua Zeelandă, au fost conduși de Abel Janszoon Tasman, care a navigat în susul coastei de vest a insulelor de Sud și Nord în 1642. El a numit-o Staten Land, crezând că face parte din tărâmul Jacob Le Maire descoperit în 1616 pe coasta statului Chile. Staten Landt apare pe primele hărți ale lui Tasman, dar această denumire a fost schimbată de către cartografii olandezi (Dutch) în Nova Zeelandia, după provincia neerlandeză Zeeland, la ceva timp după ce Hendrik Brouwer a demonstrat în 1643 că teritoriul Americii de Sud este o insulă.

1797: S -a născut Heinrich Heine, poet german (d. 1856).

Christian Johann Heinrich Heine (numele la naștere Harry Heine), (n. 13 decembrie 1797, Düsseldorf – d. 17 februarie 1856, Paris) a fost un poet și prozator german. A fost unul dintre cei mai semnificativi poeți germani și reprezentant de seamă al liricii romantice universale. Lirica sa reflexivă este marcată de o originală subiectivitate, fiind subordonată deopotrivă fanteziei și reveriei romantice, dar și înclinației către ironie, autoparodie și umor. A exercitat o puternică influență asupra literaturii germane.

1816: S -a născut Werner von Siemens, inginer și industriaș german (d. 1892).

1929: S -a născut  Christopher Plummer, actor canadian de teatru și film.
Christopher Plummer (n. 13 septembrie 1929 în Toronto, Canada) este un actor canadian de film.
Şi-a început cariera profesională atât în engleza cât şi în franceză la Montreal, oraşul său natal. După debutul scenic la New York, în 1954, a continuat prin juca în numeroase producţii de pe Broadway şi din West End-ul londonez. A fost unul dintre actorii principali ai Teatrului Naţional din Anglia, ai Royal Shakespeare Company şi ai festivalului Stratford, din Canada. Cele mai recente roluri de succes ale lui Plummer sunt reprezenate de cel al jurnalistului TV Mike Wallace în apreciatul film The Insider şi de rolul lui F. Lee Bailey în filmul de televiziune American Tragedy, o producţie NBC. În continuare va putea fi urmărit în Lucky Break, film regizat de Peter Cattaneo.
În afară de numeroase distincţii primite în Marea Britanie, SUA, Austria şi Canada, Plummer a mai câştigat două premii Tony, două premii Emmy, premiul Evening Standard, premiul Genie şi multe alte nominalizări. A fost numit doctor în arte de către şcoala Julliard din New York iar în 1968 a primit din partea reginei Elisabeta a Marii Britanii, titlul de cavaler al Ordinului canadian, cel mai înalt titlu de onoare al acestei ţări. În noiembrie 2001, a primit prestigiosul premiu Fovernor General’s Award pentru întreaga activitate în domeniul artelor.

1981: Generalul Jaruzelski decretează legea marțială în Polonia. Măsura era luată ca urmare a amplelor manifestări sociale organizate de sindicatul "Solidaritatea."

1983: A decedat Nichita Stănescu, poet, eseist român, laureat al Premiului Herder (n. 1933).

Nichita Stănescu (n. Nichita Hristea Stănescu, 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Considerat atât de critică literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”[2], Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Nichita Stănescu a fost considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu[3] și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici. A fost laureat al Premiului Herder.

"Eşti atât de frumoasă, iarnă!
Câmpul întins pe spate, lângă orizont,
şi copacii opriţi, din fuga crivăţului…
Îmi tremură nările
şi nici o mireasmă,
şi nici o boare,
doar mirosul îndepărtat, de gheaţă,
al sorilor.
Ce limpezi sunt mâinile tale, iarnă!
Şi nu trece nimeni,
doar sorii albi se rotesc liniştit, idolatru
şi gândul creşte-n cercuri
sonorizând copacii
câte doi,
câte patru. "

1990: A fost înființat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), prin Legea nr. 39/13.12.1990. Scopul declarat al acestei instituții este: „organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța statului în timp de pace, cât și de război”.

1991: Este semnat, la Seul, Acordul privind reconcilierea, neagresiunea, cooperarea și schimburile dintre Nordul și Sudul Coreii, intrat în vigoare la 19.02.1992. A fost semnată declarația privind crearea unei zone denuclearizate în peninsulă Coreea.

1996: Liderii Uniunii Europene au prezentat design–ul bancnotelor EURO.

2000: Scriitorului rus Aleksandr Soljeniţân, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, i–a fost decernat Marele Premiu al Academiei Franceze de Științe Morale și Politice.

Aleksandr Isaievici Soljeniţân (n. 11 decembrie 1918, Kislovodsk, URSS - d. 3 august 2008, Moscova) a fost un romancier rus, activist și dizident anticomunist. El a făcut cunoscută lumii întregi, problema gulagurilor și a lagărelor de muncă forțată din Uniunea Sovietică. Deși, de cele mai multe ori, scrierile sale erau interzise, el a reușit să publice o serie de cărți, printre care, cele mai cunoscute sunt: "Arhipelagul Gulag", "O zi din viața lui Ivan Denisovici" sau "Pavilionul canceroșilor". "Pentru forța etică cu care a continuat tradițiile inalienabile ale literaturii rusești", Soljnetin a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1970. El a fost expulzat din Uniunea Sovietică în 1974 dar s-a întors în Rusia, în 1994, după ce regimul comunist s-a prăbușit.

2002: Uniunea Europeană anunță că Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia vor deveni membre de la 1 mai 2004.

2005: A fost inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române.

surse : www.mediafax.ro, ro.wikipedia.org, www.agerpres.ro

joi, 12 decembrie 2013

Ştirile zilei.

12 decembrie 2013

"Nu dragi prieteni, nu cred că suntem în faţa unei dihotomii intre statul de drept şi alt fel de stat, ci cred că suntem în faţa unui proces regretabil de abandonare a viitorului în favoarea unui trecut pe care, iată, unii şi l-ar dori rectificat, falsificat…îmbunătăţit, iar în aceste condiţii, daţi-mi voie să vă rog frumos să judecaţi profund, să vă gândiţi mai bine şi îndelung. Vreau doar să vă gândiţi mai bine, mai profund…" ( Cristian Diaconescu)

Preşedintele Traian Băsescu : Voiculescu a făcut presiune,  Năstase a avut contribuţia lui.


"Voiculescu este un viitor puşcăriaş. Cel puţin aşa cum arată prima instanţă, cu cinci ani. Nu a fost o presiune mică din partea lui Voiculescu pentru această lege cu amnistia şi graţierea, ci o presiune consistentă, în mod cert pe ambii lideri, şi pe Ponta şi pe Antonescu. Probabil că Adrian Năstase a avut contribuţia lui, pentru că Ponta trebuie să-l asculte. Mai are Zambaccian în faţă în care, sincer, îi doresc tot binele din lume. Dar, eu nu ştiu cum se derulează dosarul. Sunt riscuri consistente pentru mulţi oameni politici, extrem de influenţi asupra celor doi lideri", a afirmat Băsescu, joi, la Adevărul Live, întrebat cu privire la legea amnistiei şi graţierii. Potrivit preşedintelui Băsescu, Antonescu şi Ponta sunt "lideri slabi", care nu pot "ţine partidul în mână".

"Nu suntem la stadiul să graţiem. Dacă avem nevoie de ceva, dacă este supra-aglomeraţie în penitenciare, să mai construim două penitenciare, dar nu suntem la stadiul graţierilor în număr mare. Cazuri excepţionale mai poţi gândi", a susţinut şeful statului.
"Nu spune nimeni că avem condiţii ideale. Dar, decât să pui în libertate 10-12.000 de infractori, pentru care statul a cheltuit enorm să-i extragă din societate - să ştiţi că nu s-au dus singuri acolo, au fost ani de anchetă, ani de supraveghere, cu poliţie, cu procuratură, cu judecători, au fost ani de cheltuieli pentru fiecare dintre ei - şi dintr-o dată, vine o lege şi spune: 'îi facem liberi'. Nu este o soluţie. Eu, în locul politicienilor care se plâng că sunt supraaglomerate puşcăriile, aş fi spus: 'măi fraţilor, nu avem bani'. Să spunem că nu are statul români bani să construiască încă vreo două-trei puşcării. Faceţi puşcării private", a declarat Preşedintele Băsescu.

Mihai Răzvan Ungureanu :  E necesară o comisie specială care să verifice cum au trecut prin comisii modificările la Codul Penal.

Liderul Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, a spus, astăzi, la Iaşi, că este necesară constituirea unei comisii speciale în Parlament, care să verifice modul în care au trecut prin comisii modificările la Codul Penal, susţinând că ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ar trebui să demisioneze.

"S-au forţat procedurile şi regulamentele. Este necesară o comisie specială care să verifice toate aceste lucruri. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ar trebui şi el chemat în faţa Comisiei Juridice din Cameră pentru a explica avizul dat de Guvern pe modicările respective. Mai mult, cer demisia ministrului Justiţiei. Este nevoie să vină în Parlament şi să spună cum au ajuns proiectele pe masa parlamentarilor", a afirmat Mihai Răzvan Ungureanu.
"Toate persoanele sumbre ale mafiei politice, gen cazul Voicu, respiră uşuraţi că-şi petrec Crăciunul în linişte pe seama noastră", a spus Ungureanu.

"Ar fi un gest demonstrativ al opoziţiei. O grevă ar trebui urmată de părăsirea legislativului cel puţin până la finalul actualei sesiuni parlamentare", a mai spus Mihai Răzvan Ungureanu.
Liderul FC consideră că batjocorirea statului de către USL repune România pe lista ţărilor nefrecventabile, la fel cum s-a întâmplat în anul 1990, când minerii au venit la Bucureşti.

"Cred că ne apropiem de un punct critic, pentru că România devine ţapul ispăşitor al Europei. Suntem în situaţia din vara anului trecut, motiv suplimentar pentru îndepărtarea de Schengen", a adăugat Mihai Răzvan Ungureanu.

Valeriu Zgonea: Preşedintele coordonează o adevărată campanie de dezinformare.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, astăzi, că şeful statului dezinformează cu bună ştiinţă în privinţa consecinţelor aduse modificărilor Codului Penal pentru a distrage atenţia opiniei publice de la ancheta Parlamentului cu privire la afacerile cu terenuri ale familiei Băsescu.

"Traian Băsescu este furios că Parlamentul a votat înfiinţarea comisiei de anchetă privind achiziţia terenului de către faţa preşedintelui. Şi atunci minte şi dezinformează cu privire la consecinţele modificărilor aduse Codului Penal. Preşedintele coordonează o adevărată campanie de dezinformare, o campanie care face rău României, la fel cum a făcut şi în vara anului trecut", a menţionat Zgonea potrivit unui comunicat de presă.
Preşedintele Camerei a adăugat că şeful statului are mijloace instituţionale pentru a-şi exprima poziţia cu privire la modificările aduse Codului Penal, dar a ales în schimb să lanseze o campanie cu minciuni şi dezinformări şi să inventeze lovituri de stat.  Zgonea a mai precizat că modificările aduse Codului Penal respectă întru totul principiile statului de drept.

"Modificările pe care le-am adus pun în acord Codul Penal cu prevederile Constituţiei şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care disting între funcţionari publici şi parlamentari. Acestea nu afectează nici activitatea DNA şi nici pe cea a ANI, care funcţionează în baza unor legi proprii, care nu au fost modificate. Parlamentarii vor putea fi în continuare cercetaţi atât pentru corupţie cât şi pentru situaţiile în care se află în conflict de interese. Vom explica aceste lucruri opiniei publice, tuturor instituţiilor interesate şi partenerilor noştri europeni şi le vom spune că Traian Băsescu minte şi dezinformează pentru a-şi acoperi propriile lui afaceri", a mai afirmat preşedintele Camerei.

Ambasadorii Germaniei şi Franţei, la Comisia juridică din Camera Deputaţilor.

Ambasadorul Germaniei şi cel al Franţei în România au fost prezenţi astăzi la Comisia juridică de la Camera Deputaţilor, unde au primit informaţii cu privire la modificările Codului Penal aduse de deputaţi la începutul acestei săptămâni.

"Nu au fost abordări politice deloc. Ce se va întâmpla cu proiectele de lege, evident, va trebui să fie o decizie politică, toate abordările mele în calitate de preşedinte al comisiei sunt tehnice. Discuţiile au avut ca scop nişte clarificări care au fost bine venite şi pentru noi, şi pentru partenerii noştri de discuţie pe fiecare articol în parte şi cred că domniile lor s-au lămurit că nu este o problemă care ţine de fond, ci de formă, adică nu s-a schimbat cu nimic, din perspectiva politicii penale, nici statutul parlamentarului şi nici legea amnistierii şi graţierii nu este atât de neagră cum a fost prezentată. În schimb, este adevărat, şi dânşii au subliniat, am pierdut la capitolul comunicare. Probabil că ar fi trebuit să ieşim noi, comisia sau Parlamentul, cu argumente pentru fiecare proiect în parte înainte de a exista reacţia celorlalţi", a declarat preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă. El a adăugat că Ambasadă Germaniei a cerut să să întâlnească cu membrii comisiei, iar pe cei de la Ambasada Franţa i-au chemat cei din comisie la un dialog.

Bogdan Ciucă: Modificările la Codul Penal pot fi contestate la CCR sau retrimise de preşedinte Parlamentului.

Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, a declarat joi că modificările la Codul Penal pot fi atacate la Curtea Constituţională sau preşedintele le poate trimite la reexaminare, iar legea amnistierii şi graţierii poate fi retrimisă de plen la comisie.

"Domnul Antonescu şi ceilalţi lideri politici vor decide împreună ce se va întâmpla cu aceste legi, asta nu ţine de Comisia juridică. Din perspectivă parlamentară, modificarea Codului Penal şi-a încheiat parcursul parlamentar în această etapă. El pleacă spre promulgare. În această perioadă există un termen în care poate fi atacat la Curtea Constituţională de cei ce pot să atace sau poate să-l retrimită preşedintele la Parlament. În această situaţie, el va fi rediscutat de Senat, va fi rediscutat de Cameră şi vom decide din nou ce se va întâmpla cu proiectul şi va pleca din nou spre promulgare", a spus Ciucă la Palatul Parlamentului.

"Orice lucru e perfectibil şi nu cunosc vreo lege care să fie perfectă nici la noi, nici în alte state. Vom trage unele concluzii în cazul unei retrimiteri să putem îmbunătăţi proiectul de lege, dar până ajunge va trebui să vedem care sunt observaţiile concrete", a precizat preşedintele Comisiei juridice.

Victor Ponta : Proiectele de lege privind amnistia şi Codul Penal trebuie rediscutate de către Parlament.

Premierul Victor Ponta a declarat, astăzi, ca proiectele de lege privind amnistia şi Codul Penal trebuie rediscutate de către Parlament.

"Aceste proiecte trebuie rediscutate de către Parlament. (...) Nu s-a încălcat nicio Constituţie, Parlamentul legiferează, deci toată isteria asta nu se bazează pe ceva neconstituţional. Cele două legi trebuie discutate cu toate celelalte instituţii, cu Ministerul Justiţiei, care pe unul dintre proiecte a dat aviz negativ, pe celălalt nu l-a cunoscut, cu CSM, cu Parchetul General, dacă se referă la Parchetul General, şi prezentate Comisiei Europene înainte de a fi adoptate pentru a se stabili dacă încalcă vreo obligaţie internaţională a României", a declarat premierul Victor Ponta, la finalul seminarului România Investiţiilor, România Dezvoltării, organizat la sediul BNR.
"Faptul că Parlamentul legiferează după care preşedintele atacă sau retrimite la Curte sunt drepturi constituţionale, nimeni nu poate spune că Parlamentul să nu legifereze. Şi eu cred că face foarte bine", a afirmat Victor Ponta.
Cu privire la reacţiile ambasadelor mai multor state europene privind adoptarea acestor legi de către Parlament, premierul a replicat: "Nu cred că vreo ambasadă europeană contestă dreptul Parlamentului de a legifera, pentru că şi în ţara lor se întâmplă la fel. Singura reacţie care cred că a fost total greşită (...) a fost a Ambasadei Statelor Unite, care vorbea de investiţiile americane. Din câte ştiu eu, Chevron investeşte în România sau poate să plece din România dacă nu se aplică legea şi dacă nu reuşim să arătăm că protejăm proprietatea privată. Nu mi-a zis nimeni niciodată de la Chevron cum e cu parlamentarii. De fiecare dată mi-au spus dacă o proprietate privată poate fi apărată".

Liviu Dragnea : Revizuirea Constituţiei este o prioritate pentru reforma statului.

Revizuirea Constituţiei României este o prioritate a USL, în ianuarie 2014 urmează să reluăm discuţiile pe această temă, a declarat astăzi, la Drobeta Turnu Severin, vicepremierul Liviu Dragnea.

"Noi hotărâsem desfăşurarea respectivului referendum odată cu alegerile prezidenţiale din 2014. Din păcate propunerea noastră a fost atacată la Curtea Constituţională şi trebuie să mai aşteptăm", a precizat Dragnea.
Dragnea a mai arătat că Legea referendumului, aşa cum a fost formulat proiectul, constituie pentru Traian Băsescu "o teamă de reformă a statului", "altfel nu se explică de ce acesta tergiversează promulgarea unei legi constituţionale asupra căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat deja".

PDL : A depus două sesizări la CC referitoare la modificările aduse Codului Penal.

PDL a depus, astăzi, la Curtea Constituţională, două sesizări în legătură cu modificările adoptate marţi de Camera Deputaţilor la Codul Penal, una vizând definirea funcţionarului public şi cealaltă referindu-se la conflictul de interese. Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, joi, că sesizările au fost semnate inclusiv de către parlamentarii Remus Cernea (independent), Diana Tuşa (PNŢCD), Eugen Tomac (PMP) şi Mihaela Stoica (PMP). Liderul PDL le-a mulţumit celor 50 de parlamentari care au semnat sesizările.

"PDL a depus astăzi două contestaţii la Curtea Constituţională prin semnăturile a 50 de deputaţi şi mulţumesc deputaţilor Cernea, Tuşa, Tomac şi Stoica care au semnat alături de noi pentru depunerea celor două contestaţii", a spus Blaga la o conferinţă de presă, adăugând că parlamentarii PPDD şi PNL nu au dorit să semneze. Blaga a spus că prima sesizare la CC se referă la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul penal prin care parlamentarii PSD şi PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua sesizare se referă la modificarea articolului 147 din Codul penal prin care parlamentarii au fost scoşi în sfera funcţionarilor publici.

Crin Antonescu: PDL e un partid ridicol pe care nu se poate pune bază.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, astăzi, că PDL este "un partid ridicol" pe care "nu se poate pune bază". Antonescu a făcut aceste afirmaţii în contextul în care PDL a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională modificările aduse Codului Penal.

"Am auzit că PDL contestă la Curtea Constituţională. Nu putem să contăm, pentru că PDL şi-a mai luat avânt, aşa, curaj, să mai conteste şi alte lucruri, dar s-a răzgândit. Nu se poate pune bază pe acest partid, e un partid ridicol, îmi pare rău să spun asta", a spus liderul PNL.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, joi, că, dacă modificările la Codul Penal vor fi retrimise Camerei Deputaţilor spre reexaminare, va propune deputaţilor liberali să respingă prin vot toate acele modificări care pot fi interpretate în sensul că demnitarii vor obţine imunitate în faţa legii.

Klaus Iohannis  : S-a lucrat "pompieristic". Nu aşa lucrează un Parlament.

Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a declarat, joi, despre modificarea Codului Penal, că s-a procedat "pompieristic", apreciind că "nu aşa lucrează un Parlament" şi susţinând că era necesară o dezbatere publică şi corelarea întregii legislaţii.

 "Am putut observa cu toţii că s-a creat o aşa mare agitaţie în sectorul public şi cred că trebuie să vedem aici fondul lucrurilor, pe de-o parte, şi comunicarea cu spaţiul public, pe de altă parte. Fondul problemei este unul care, cu siguranţă, poate fi discutat şi - fără să fi citit în detaliu ce s-a modificat acolo - pot să spun că sunt termeni care au mai fost dezbătuţi şi, cu siguranţă, unele teme sunt bine rezolvate. Dincolo de acest fapt, modul în care s-a procedat este unul pompieristic. Nu aşa trebuie să lucreze un Parlament", a declarat Iohannis. Potrivit acestuia, "dacă se discută termeni importanţi, chiar dacă ideea le vine târziu (parlamentarilor - n.r), ar trebui a doua zi nu să intre în plen şi să voteze, ci să repună în discuţia publică aceste chestiuni".
"Nu cred că s-a procedat corect. Cred că în Camera Deputaţilor nu s-au luat hotărârile cele mai înţelepte pentru procedură şi din acest motiv au apărut aceste suspiciuni. Cred că majoritatea celor care au arătat cu degetul spre Cameră nici nu au citit în detaliu ce s-a discutat acolo, ci doar li s-a părut suspectă procedura. Şi mie la fel! Şi tuturor. Eu cred că aici conducerea Camerei trebuia să fie un pic pe fază", a spus prim-vicepreşedintele liberal.

România  : Cea mai mare creştere a producţiei industriale din UE în luna octombrie.

Producţia industrială a crescut cu 0,2% în zona euro şi cu 0,8% în Uniunea Europeană, în luna octombrie 2013, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, cel mai semnificativ avans din rândul statelor membre UE fiind înregistrat în România (10,2%), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
România se situează de asemenea în rândul ţărilor UE care au înregistrat cea mai mare creştere a producţiei industriale în luna octombrie 2013, comparativ cu luna septembrie 2013. Cea mai mare creştere lunară a fost înregistrată de Lituania (2,2%), urmată de Danemarca (1,8%), România şi Cehia, ambele cu o creştere de 1,7%.

Membrii ''Cartel Alfa'' au încheiat protestul din faţa Guvernului.

Cei peste 100 de membri ai CNS 'Cartel Alfa', care au protestat, miercuri, în faţa sediului Guvernului, au încheiat acţiunea revendicativă, fără să se înregistreze niciun fel de incidente.
''La protestul de astăzi (miercuri - 11 decembrie) au participat sindicalişti de la Federaţia Mecanicilor de Locomotivă, dar şi din ramurile Servicii Publice, Artă şi Cultură. Oamenii doresc, în principal, modificarea legislaţiei muncii şi acordarea măsurilor de protecţie socială pentru salariaţii care îşi pierd locurile de muncă. Prin această acţiune revendicativă, cerem autorităţilor revenirea la un dialog social constructiv între sindicate, patronate şi Guvern'', a declarat, preşedintele CNS ''Cartel Alfa'', Bogdan Hossu.

CE va recupera 335 de milioane de euro reprezentând cheltuieli incorecte în cadrul PAC de la 15 state membre.

Comisia Europeană (CE) a anunţat joi că revendică 335 de milioane de euro de la 15 state membre, printre care şi România, reprezentând fonduri alocate în cadrul Politicii Agricole Comune cheltuite în mod incorect. În cazul României este vorba despre o corecţie de 70.000 de euro, care ar urma să nu aibă un impact financiar, informează un comunicat al CE.
Executivul comunitar precizează că a recuperat deja o parte din aceste sume, impactul financiar al deciziei de joi fiind de circa 304 milioane de euro. Banii revin practic la bugetul UE, deoarece nu au fost respectate reglementările comunitare sau pentru că procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzătoare. Statele membre au responsabilitatea de a efectua plăţile şi de a verifica cheltuielilor efectuate în cadrul politicii agricole comune (PAC), iar CE are obligaţia de a se asigura că ţările au utilizat fondurile în mod corect.
Cele mai mari corecţii individuale sunt cele imputate Franţei pentru probleme privind respectarea eco-condiţionalităţii (141,8 milioane de euro), iar Grecia va trebui să returneze 78,8 milioane de euro, din cauza unor deficienţe în alocarea de drepturi la plată.
Olanda va suporta şi ea corecţii de 24,3 milioane de euro, printre altele pentru deficienţe legate de controalele la faţa locului şi calcularea plăţilor şi a sancţiunilor. Corecţiile aplicate pentru diferite deficienţe pot fi cumulative, în cazurile unor ţări fiind vorba de impunerea unor seturi de cinci sau şase corecţii diferite.
În cazul României este vorba despre o corecţie propusă de 70.000 de euro pentru întârzierea plăţilor, care însă nu ar urma să aibă impact financiar, conform anexei publicate de CE.

Hannes Swoboda: Modificările aduse Codului Penal vor influenţa negativ raportul MCV.

Modificările aduse Codului Penal contravin valorilor Uniunii Europene şi vor influenţa negativ raportul MCV, a afirmat astăzi, pentru RFI, liderul socialiştilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda.
"Poziţia mea e foarte clară: legea de modificare a Codului Penal contravine valorilor Uniunii Europene, pentru că toţi trebuie să fie responsabili pentru acţiunile care nu ţin direct de mandatul lor, adică vorbitul în Parlament, votarea unor legi etc. Sper că aceste modificări nu vor intra în vigoare. Este un adevărat pas înapoi pentru ţară şi va împiedica aspiraţiile justificate ale României în multe domenii, precum acordul Schengen", a declarat Swoboda la RFI.
Întrebat dacă Parlamentul s-a grăbit, acesta a răspuns afirmativ. "Absolut, Parlamentul s-a grăbit! (...) Am impresia că, uneori, politicile anticorupţie sunt folosite greşit, în scopuri politice. Dar consecinţa nu poate fi ca parlamentarii sau alte categorii vizate să nu poată da socoteală pentru corupţie", a arătat Hannes Swoboda.  În opinia acestuia, modificările la Codul Penal vor influenţa negativ raportul MCV, "la fel cum vor influenţa negativ imaginea României, nivelul potenţialelor investiţii". "Mi se pare o decizie foarte rea pentru ţară însăşi", a completat Swoboda.

Marek Szczygiel  : Summitul de la Vilnius continuă pe străzile din Ucraina.

Politica de vecinătate a Uniunii Europene şi rezultatele summitului Parteneriatului Estic desfăşurat la sfârşitul lunii trecute la Vilnius s-au aflat joi în centrul unei conferinţe organizate de Institutul European din România, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe. 'Politica adevărată se petrece pe străzile din Ucraina. Practic, summitul de la Vilnius nu s-a terminat încă', a apreciat ambasadorul polonez la Bucureşti, Marek Szczygiel.

"Toţii ochii sunt acum aţintiţi pe Ucraina, iar în Polonia toată lumea înţelege importanţa acestui moment decisiv pentru viitorul acestei ţări", a declarat Szczygiel, care a luat cuvântul într-un panel denumit 'Parteneriatul Estic: de la Vilnius la Riga', cu trimitere la următoarea reuniune programată în 2015 în capitala letonă.

"Europa ar trebui să sprijine această mobilizare proeuropeană şi să dea dovadă de unitate', a subliniat şeful misiunii diplomatice poloneze de la Bucureşti, adăugând că "ţări precum România şi Polonia trebuie să menţină acest spirit de mobilizare viu".

"Este de aşteptat că presiunile externe asupra Republicii Moldova şi Georgiei să se intensifice anul viitor, odată cu apropierea perspectivei semnării acordurilor parafate (...) Comisia Europeană ar trebui să contabilizeze acţiunile Rusiei şi să verifice legalitatea lor din punct de vedere al tratatelor internaţionale", a mai spus diplomatul.

METEO

Vineri, 13 decembrie 2013, cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în estul și sud-estul României. În Dobrogea, vor mai fi precipitații slabe, predominant sub formă de ninsoare. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -5 grade în estul Transilvaniei și 8 grade în Oltenia, iar cele minime se vor încadra între -9 și 1 grad, mai coborâte în depresiuni, spre -15 grade. Vântul va sufla slab până la moderat, cu unele intensificări pe crestele montane. Dimineața și noaptea, în zonele joase, pe arii restrânse va fi ceață, asociată cu depunere de chiciură.
În București, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 4 grade, iar cea minimă va fi de -4…-2 grade. Spre sfârșitul intervalului vor fi condiții de ceață.

 Evenimente petrecute de-a lungul anilor, în 12 decembrie......................


1821: S -a născut Gustave Flaubert, scriitor francez (d. 1880).

1864: Episcopia ortodoxă de la Sibiu a fost ridicată la rangul de mitropolie, având în subordine episcopiile de Arad și de Caransebeș; Andrei Șaguna a fost numit mitropolit.

1868: Înființarea agenției diplomatice române la Viena.

1893: S -a născut Edward G. Robinson, actor american de origine română (d. 1973).

1896: Guglielmo Marconi a făcut, la Londra, prima demonstrație publică a radioului.

1915: S -a născut Frank Sinatra (Francis Albert), actor și cântăreț american (d. 1998).

Francis Albert „Frank” Sinatra (n. 12 decembrie 1915 – d. 14 mai 1998) a fost un cântăreț, crooner și actor american, laureat al premiului Academiei Americane de Film pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, în 1954, pentru rolul jucat în filmul From Here to Eternity. Și-a început cariera muzicală împreună cu Harry James și Tommy Dorsey. Sinatra a avut succes ca interpret de muzică ușoară în anii 40, devenind idolul bobby soxer-ilor. Cariera sa profesională a stagnat la începutul anilor 1950, dar a revenit în 1954, după ce a câștigat premiul Oscar și un Glob de aur.

1944: Bunurile Teatrului Național din București au fost cedate rușilor, în contul despăgubirilor de război reglementate de Convenția de Armistițiu semnată la Moscova, la 12 sept. 1944.

1953: S -a născut Dan C. Mihăilescu, istoric și critic literar, traducător, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu", cronicar literar român.

1983: A decedat  Amza Pellea, actor român de teatru și film (n. 1931).

Amza Pellea (n. 7 aprilie 1931 în Băilești, Dolj - d. 12 decembrie 1983, București) fost un actor român de teatru și film. A fost creatorul și interpretul personajului Nea Mărin, care i-a relevat atât de bine disponibilitățile pentru comedie. A fost actorul care a interpretat unele dintre cele mai strălucite figuri ale istoriei românilor, precum Decebal sau Mihai Viteazul. A câștigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manlache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică și Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după "Velerim și Veler Doamne" de Victor Ion Popă.
Între 22 martie 1973 și 24 septembrie 1974 a fost director al Teatrului Național Craiova.


1991: Curtea Supremă de Justiție, Secția militară, i–a declarat nevinovați pe foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al PCR.

2002: Uniunea Europeană a invitat zece țări candidate la aderare – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru și Malta – să i se alăture începând cu data de 1 mai 2004. Numărul membrilor UE crește astfel de la 15 la 25. Pentru România și Bulgaria a fost fixat ca termen al aderării anul 2007.

2004: Alegeri prezidențiale tur II: primarul Bucureștiului, Traian Băsescu, câștigă alegerile, învingându-l pe primul ministru, Adrian Năstase.


surse : www.mediafax.ro, ro.wikipedia.org, www.agerpres.ro

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More