Se afișează postările cu eticheta securitate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta securitate. Afișați toate postările

miercuri, 6 mai 2015

In tara lui pOnta ICR-ul devine manifest de partid bolsevic un fost membru supleant al CC al PCR devine președinte onorific al Consiliului Consultativ al ICR.Scriitorul Nicolae Breban îi "turna" pe Paul Goma, Monica Lovinescu şi Dumitru Ţepeneag direct generalului de Securitate Nicolae Pleşiţă, reiese din documentele anexate la dosarul trimis de CNSAS la Curtea de Apel Bucureşti, pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a scriitorului, scria România Liberă. Chiar dacă Curtea de Apel București l-a declarat colaborator al Secuirității, ÎCCJ a admis recursul lui Breban.

" Președintele ICR, Radu Boroianu, a anunțat marți desemnarea lui Nicolae Breban în calitate de președinte onorific al Consiliului Consultativ al ICR. Corespondentul postului de radio Europa Liberă, Dan Alexe, a făcut recent pe blogul său dezvăluiri despre Nicolae Breban. Articolul lui Alexe se intitulează: Pomposul turnător Nicolae Breban.

La Congresul al X-lea al PCR, Breban a fost ales membru supleant al Comitetului Central al partidului. Începând cu nr. 20, din 14 mai 1970, devine redactor-șef al revistei România literară. În 1971 devine disident după Tezele din iulie ale lui Nicolae Ceaușescu, reîntors dintr-o vizită în China.  Se stabilește apoi în Franța, dar este acuzat de liderii emigrației că în realitate era agent al Securității.
Scriitorul Nicolae Breban îi "turna" pe Paul Goma, Monica Lovinescu şi Dumitru Ţepeneag direct generalului de Securitate Nicolae Pleşiţă, reiese din documentele anexate la dosarul trimis de CNSAS la Curtea de Apel Bucureşti, pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a scriitorului, scria România Liberă.  Chiar dacă Curtea de Apel București l-a declarat colaborator al Secuirității, ÎCCJ a admis recursul lui Breban.
"Notă T.O, transcriere a convorbirii titularului cu generalul Pleşiţă, din 18.02.1977, redactată şi semnată de lt.col. G.S. din cadrul Direcţiei 1:
Baltag, ora 14.09 CHEMAT:
Dl.Breban: Vă salut tov. general, a fost la mine Paul Goma, azi la prânz şi am avut o discuţie (...)
Tov.Pleşiţă: Spuneai că te duci ieri.
Dl.B: Nu, mi s-a umflat piciorul (...)
Tov.P: Deci a venit el la matale(...)
Dl.B: A venit, eu i-am dat ieri un telefon şi el mi-a spus că nu pot să merg la el că se găsea un miliţian la poartă.
Tov.P: Aiurea!...Nişte insinuări, domnule...
Dl.B.: Da. Şi...mă rog, am dat eu un telefon, şi eu tot nu puteam ieşi din casă şi a zis că vine el. A venit oarecum surescitat, nu ştiu ce, i-am povestit întâlnirea mea cu tovarăşul Burtică şi că s-a discutat problema lui literară şi l-am întrebat: "eşti de acord, dacă vrei să publici o carte...crezi că vei găsi o carte publicabilă, care...Uite, există interesul faţă de problema dumitale, şi nu ştiu ce.. Şi a zis că da, îl interesează foarte mult, că aşteaptă o asemenea rezolvare...
Tov.P: Zău?
Dl.B: Eu i-am spus că am vorbit cu tov. Burtică şi că am discutat cu dânsul problema de a scrie eu unele reportaje şi că vreau să fac asta şi că am fost de acord, iar el a spus:"dar aş vrea să fac eu unele reportaje".
Tov.P: Nu mai spune??
Dl.B: Da,era...şi asta...şi eu m-am bucurat...
Tov.P: Păi, asta-i bine! E pe calea bună.
Dl.B: Da, şi aşa că...
Tov.P: Dar despre tâmpenia asta la care spuneai că te-au invitat şi pe dumneata să semnezi...
Dl.B: Da, mi-a povestit de câteva cazuri, a spus că au primit nişte oameni paşaport rapid şi că pleacă şi..
Tov.P: Şi că a realizat ceva!...Pentru ăia!...
Dl.B: Daa...mă rog! Aspectul ăsta m-a interesat mai puţin.
Tov.P: Deci, discuţia aţi axat-o pe treaba asta...
Dl.B: Da, pe problema lui şi pe rezolvarea problemei lui.
Tov.P: Dar ai încercat să-l temperezi.
Dl.B: Păi acum eu cred că dacă am avut discuţia asta şi dacă o să mergem săptămâna viitoare la tovarăşul secretar, eu cred că...
(...)
Dl.B: A propos, să nu uit. Tovarăşul Burtică a zis că i-a dat Ţepeneag telefon, acum vreo două zile, de la Paris şi că era cam trist, aşa, cam amărât..
Tov.P: Îhî. Dar de ce era amărât?
Dl.B: Nu ştiu. El spune că-i e dor de ţară lui Ţepeneag şi că a făcut şi o boală la ficat pe chestia asta.
Tov.P: Nu-i de mirare. Că într-adevăr te apucă dorul de ţară. El e plecat...de când e plecat?
Dl.B: Nu atât că e plecat, cât problema că chestia cu retragerea cetăţeniei îl mănâncă pe el.
Tov.P: Da, să vedem, că poate că Goma îl trage şi pe Ţepeneag.
Dl.B. Da. Nu ştiu, nu v-am spus că tovarăşul secretar mi-a spus că şi cu problema Ţepeneag s-ar putea găsi o rezolvare.
Tov.P: Ei, probabil că s-a gândit la ceva. Mie nu mi-a spus. Probabil că au ei nişte proiecte, pe la "propagandă", pe acolo. E o treabă bună, ai făcut o treabă bună!.
Dl.B: Ei, servim cultura şi ţara!
Tov.P: Aşa este tăvarăşe Breban, era vorba să-mi dai un nume.
Dl.B.: Da, da, exact. Îl am lângă mine. Aveţi o memorie excepţională. Se cheamă aşa: doamna Dora Maria Călinescu, care a depus pe data de vineri-4 februarie, la sectorul 1, la miliţia asta din colţ cu Ipătescu, pentru America.
Tov.P: Da, da. Da, e de fapt mama lui Matei.
Dl.B: Da, scrieţi şi numele: mama lui Matei Călinescu, că e anexată şi o invitaţie a lui Matei, care e profesor la Universitatea Indiana, Indiana.
Tov.P: Da, e-n regulă. O găsesc, dau telefon.
Dl.B: Pentru asta eu vă mulţumesc în special, tovarăşe general.
Tov.P: N-aveţi de ce. Vă răspund şi eu ca dumneavoastră: servim ţara (amuzament). Caută-l neapărat pe tovarăşul Burtică, pentru că aţi făcut o treabă bună.
Dl.B: Să sperăm că iese cu bine.
Tov.P: Domnule, într-adevăr, e o chestie de surpriză dacă s-a angajat şi la un reportaj.
Dl.B: Da, asta a fost şi surpriza mea.
Tov.P: E perfect! E justificată surpriza. Eh, e un om nestatornic, îl bate vântul."
"Scriitorul Breban Nicolae Alexandru a fost luat în lucru prin dosar de urmărire informativă din ordinul conducerii ministerului, la data de 10 iulie 1972, pentru atitudiena adoptată în anii 1971-1972, când, participând la Festivalul de Film de la Cannes a intenţionat să nu mai revină în ţară. Pentru activităţile duşmănoase desfăşurate, Nicolae Breban a fost avertizat în anii 1975, 1976, 1977. Paralel cu măsurile de temperare, s-a acţionat şi pentru dezamorsarea oricăror situaţii de natură a-i stimula înclinaţiile contestatare. În cursul anului 1977 a fost luat în contact pentru a fi folosit la temperarea lui Paul Goma şi determinarea acestuia de a renunţa la acţiunile preconizate. Ulterior, a fost menţinut în contact pentru influenţare ţi exploatare informativă. Începând din 1979, în baza unui paşaport cu viză pe un an, prelungită consecutiv, a stat majoritatea timpului la Paris, udne şi-a publicat până în prezent trei dintre romanele apărute în ţară. Concomitent, a publicat în România două noi cărţi, păstrându-şi apartamentul din Bucureşti. Deşi, întreţine relaţii şi este constant curtat de elemente ostile din emigraţie, Nicolae Breban nu s-a angrenat în acţiuni necorespunzătoare la adresa ţării. Faptul că locuieşte la Paris, unde îşi publică unele din cărţile sale, fără a avea un statut de disident, ori a face declaraţii defăimătoare în presa reacţionară, a "iritat" mai multe elemente ostile din emigraţie, între care Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, care îl discreditează, prezentându-l ca pe un "agent comunist trimis cu sarcini în străinătate". Este legat de ţară şi mulţumit cu faptul că editurile îi publică în continuare cărţile, iar presa de specialitate face referiri la ele. Având în vedere cele raportate, propunem: închiderea dosarului de urmărire informativă prin influenţarea pozitivă a celui în cauză şi compromitere", se arată în raport.
POSTAREA LUI DAN ALEXE:
Conversație telefonică:
Breban : Servim cultura şi ţara!
Gen. Pleşiţă: Aşa este, tovarăşe Breban, era vorba să-mi dai un nume.
Breban: Da, da, exact. Îl am lângă mine. Aveţi o memorie excepţională. Se cheamă aşa: doamna Dora Maria Călinescu, care a depus pe data de vineri-4 februarie, la sectorul 1, la miliţia asta din colţ cu Ipătescu, pentru America.
Gen. Pleşiţă: Da, da. Da, e de fapt mama lui Matei.
Breban: Da, scrieţi şi numele: mama lui Matei Călinescu, că e anexată şi o invitaţie a lui Matei, care e profesor la Universitatea Indiana, Indiana.
Gen. Pleşiţă: Da, e-n regulă. O găsesc, dau telefon.
Breban: Pentru asta eu vă mulţumesc în special, tovarăşe general.
Gen. Pleşiţă: N-aveţi de ce. Vă răspund şi eu ca dumneavoastră: servim ţara (amuzament).
Nicolae Breban va fi preşedintele Consiliului consultativ al ICR.
Despre Patapievici, Breban a avut de spus următoarele:
Într-una din primele lui cărţi a înjurat ca o haimana ordinară toată istoria acestui popor în care noi ne-am născut, în care au trăit părinţii şi bunicii noştri.”E bine de amintit cine a fost pomposul turnãtor Nicolae Breban, cel care își raporta colegii direct generalului de Securitate Nicolae Pleşiţă.
Recent, de ziua lui in ianuarie a fost mare cor de firitiseli printre toți cei care se visează în barul subvenționat al USR de pe Calea Victoriei.
Printre puținele lucruri de care sunt mândru e faptul că am fost întotdeauna structural incapabil să citesc vreuna din cărțile lui Breban. Nimic-nimic-nimic, am scapat de o literatura goalã, mincinoasã, scrisã într-o limbã afectatã, căznită.
De fapt n-am depășit niciodată primele pagini. Am citit însă cu oroare, pe sărite și in mod repetat, suficiente fragmente ca să văd cât de artificială și mincinoasă îi e scriitura.
Văzând atâtea laude azi, de ziua lui, de la oameni altminteri întregi la minte, am încercat iarãşi sa citesc, de astã datã fara nici o tehnica particularã,  Animale Bolnave al lui Breban…
Din adolescență tot m-am chinuit s-o citesc (“lecturez” se spune azi) dar n-am putut niciodată.
Am încercat iar. Imposibil. Doaaamne, ce chin, ce vorbe căznite… Omul asta parca scrie cu manualul proptit pe birou.
De la el vãd ca a pornit insuportabila manie de a folosi sistematic pronumele personal narativ chiar cînd personajul descris e singur în peisaj iar cititorul stie ca e singur, însă Breban scrie: “El s-a asezat…. El a luat… El a bãgat în gurã”… deși știm că personajul e singur în cameră.
Tot de la el, se vede, a plecat și moda de a nu mai folosi pronumele atone: în loc de “primește-ți pedeapsa”, el scrie “primeste pedeapsa TA” etc… ajungându-se la oroarea de azi, cum vezi prin reclamele băncilor: Primește cardul tău.
Atît de insuportabil de afectat e acest insuportabil domn Breban incît pune ca motto afectat al romanului Animale Bolnave un citat în francezã din cunoscutul scriitor francez Saint Augustin… In francezã, da, citând din ale sale Confessions
De ce îl citezi, Brebane, în francezã pe Sfîntul Augustin, decît ca sã arati ca esti un snob afectat, care scrie într-un stil afectat pentru mintile unor oameni afectati de extaz colectiv fortat?
N-aveți decât să-l citiți voi și să vă extaziați fățarnic. La așa om, așa cititori.

SURSA : http://www.flux24.ro/dezvaluiri-despre-noul-presedinte-onorific-al-consiliului-consultativ-al-icr-cum-servea-tara-impreuna-cu-generalul-de-securitate-nicolae-plesita-si-ii-tuna-pe-monica-lovinescu-si-paul-goma/

marți, 30 iulie 2013

Lista (incompleta) cu cadrele Securitatii din perioada 1949-1989



,, Lista (incompleta) cu cadrele Securitatii din perioada 1949-1989
Institutul Roman de Istorie Recenta (IRIR) a realizat, cu sprijinul Academiei Catavencu si a fundatiei Gheorghe Ursu, o lista cu cadrele Securitatii din perioada 1949-1989 (lista este cam periata si putim cam “unilaterala”; in orice caz, aceasta lista poate fi un instrument bun de inceput in mana celor care vor si mai ales care pot sa sape mai mult – n.r.). Cercetatorii care au realizat aceasta lista sunt Sorin Cucerai, Armand Gosu si Stejarel Olaru. Coordonatorul acestui proiect este istoricul Marius Oprea, specialist in istoria Securitatii. Asociatia pentru Educatie Cetateneasca (ASPEC) si Actiunea Populara (AP) deruleaza un program de monitorizare a vietii social-politice si economice din Romania. In cadrul acestui program, ASPEC si AP trimit periodic prezentari sintetice ale unor evenimente de interes public, precum si analize ale unor teme de actualitate. Acesta este un material al Institutului Roman de Istorie Recenta (IRIR).
N.R. Este mai mult decat probabil ca aceasta lista sa nu contina numele unor foste cadre ale Securitatii care activeaza acum in serviciile secrete sau in unele cercuri ale puterii.
PARTEA I
1) Achim Victor – capitan MI, Directia I. În 1973 semneaza o nota informativa in care sursa “Ruxandra” ofera informatii despre sursele de venit ale lui Paul Goma. La 3 iulie 1973, intr-o alta nota informativa, sursa “Ruxandra” informeaza despre discutiile lui Paul Goma cu diversi scriitori. La 20 iulie 1973, in alta nota, raporteaza despre patrunderea in locuinta lui Paul Goma in vederea controlarii valizei cu care el a fost in iunie 1972 la Paris. Dupa 1990, Victor Achim a fost destul de inspirat incat sa renunte la vechea activitate, despre care spune si astazi ca a reprezentat cel mai important lucru din viata lui. Între timp, ca orice securist normal, Achim a intrat in afaceri. Si pentru ca obiceiurile proaste nu se uita usor, Achim, care pana in 1989 a lucrat la “Arta si cultura”, este acum proprietarul editurii Paco. Daca il intrebi despre trecutul lui de securist, spune ca el nu a facut politie politica, ci munca de informatii. A slujit Patria. Astazi face acelasi lucru, din moment ce colonei si generali precum Dumitru Tabacaru, Marian Ureche sau Ion Stanescu publica la editura Paco carti despre rolul Securitatii in apararea sigurantei nationale.
2) Ady Ladislau (Mureseanu Alexandru) – ministru adjunct de Interne (1952-1955). Dat afara din MAI in 1959, apoi arestat.
3) Agafitei Nicolae – in 1984 este lt., Inspectoratul Judetean Neamt Securitate. La 25 mai 1984 semneaza o nota de analiza a DUI “Ursu” (Urzica Vasile) in care cere printre altele “verificarea in teren (domiciliu si loc de munca) a declaratiilor facute la ancheta de «Ursu» privind activitatile desfasurate in perioada aparitiei cazului «Pasarela».”
4) Agapi Dumitru – in 1972 este locotenent-colonel, C.I. al UM 01083 Craiova. La 25 iulie 1972 da o nota informativa in care reda denunturi ale unor vecini de-ai lui Vasile Gavrilescu, privind optiunile politice ale acestuia.
5) Albescu Mircea – lt.-col. in 1973. La 29 iunie 1973 primeste o nota informativa in care Vlaicu Birna comenteaza reactiile unor scriitori fata de “atitudinea provocatoare” a lui Paul Goma.
6) Alexandrescu – in 1969 colonel, CSS, Directia XIII. Nota din 15 octombrie 1969 a generalului Bolintineanu si a locotenent-colonelului Lisacoschi este adresata colonelului Alexandrescu.
7) Alexandrescu – in 1989 este col., CID, Securitate. La 2 decembrie 1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
8) Alexandru Ioan – gen.-mr., ministru adjunct de Interne (1952-1960).
9) Aliman Alexandru – mr., Directia XI, Securitate, 1955.
10) Ambrus Coloman – director Regionala de Securitate Timisoara.
11) Anastasiu Gabriel este in 1985 lt.-col., sef de serviciu, DSS, Directia I. Primeste o nota informativa care contine material referitor la Doina Cornea. În 1981 era maior, sef serviciul I, Inspectoratul Judetean Dolj al MI. Într-o nota din 21 octombrie 1981 cere aprobarea publicarii in Occident a unei scrisori “anonime” prin care sa fie compromis Vasile Gavrilescu.
12) Andre Mihail – in anii ’70 era colonel, seful Securitatii Sibiu, Inspectoratul Judetean Sibiu. Identifica persoanele din judetul Sibiu care sunt cercetate in problema “Eterul”.
13) Andreescu Gh. – in 1969 este colonel, seful Inspectoratului Valcea, CSS, Inspectoratul Judetean Valcea. La 18 septembrie 1969, printr-o cerere adresata Procuraturii Militare Craiova, propune arestarea preventiva pe timp de 5 zile a lui Constantin Lungu. În 1984 este general-maior la Inspectoratul Judetean de Interne Valcea. Da o rezolutie pe nota informativa din 21 aprilie 1984: “O copie si pentru ofiterul de militie ce tine legatura cu cpt., sa dea o linie de conduita adecvata. Sau o informare”.
14) Andrei Nicolae – in 1958 este lt.-maj. La 13 august 1958 primeste o nota informativa care contine informatii despre Dinu Adamesteanu, oferite de sursa C.E. dupa calatoria acestuia in Italia.
15) Anghel Ion – in 1989 este lt.-col., sef serviciu, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 12 ianuarie 1989 face un raport cu “propuneri de excludere din reteaua informativa a persoanei de sprijin «Ionescu Vasile» (Dumitrescu Alexandru)”.
16) Apostol Nicolae este in 1964 capitan, seful sectiei “C”, MAI, Directia Regionala Galati. În 16 iunie 1964 semneaza o nota privind luarea in evidenta a lui Reus Mirza Vasile.
17) Apostolescu Ion – in 1989 este lt.-col., Directia de securitate si garda, sef Serviciul 4, Securitate. În decembrie1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
18) Ardelean Ioan este colonel, seful serviciului II, Inspectoratul Judetean Cluj, serviciul II. Într-un raport propune “a se aproba punerea in discutia colectivului oamenilor muncii de la IMMR «16 Februarie» a faptelor savarsite de Filip Iulius”.
19) Ardelean V. – in 1989 este colonel, sef colectiv, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 12 ianuarie 1989 semneza un raport cu “propuneri de excludere din reteaua informativa a persoanei de sprijin «Ionescu Vasile» (Dumitrescu Alexandru)”.
20) Ardeleanu Dumitru – cpt., Inspectorat Securitate, jud. Arad 1952.
21) Ardeleanu Gheorghe – col., seful USLA.
22) Arghiropol Andrei – col., Directia VIII Tehnica, Securitate.
23) Aronescu Constantin – in 1981 este colonel, seful serviciului III, Inspectoratul Judetean Bihor, Securitate, serviciul III. La 12 iunie 1981 identifica intr-o nota persoanele din judetul Bihor care sunt cercetate in problema “Eterul”.
24) Augustovschi V. – in 1981 este colonel, sef birou Directia pasapoarte, evidenta strainilor si controlul trecerii frontierei. În 25 decembrie 1981 cere o decizie in privinta prelungirii vizei de sedere in Franta a lui Virgil Tanase, dat fiind ca acesta colaboreaza cu “Europa Libera”; “UM 0544 avizeaza FAVORABIL; UM 0610 avizeaza FAVORABIL”.
25) Aurel Gheorghe – mr., sef Serviciul Bande, Militie, gen.-mr. in DGM, 1954.
26) Avram Sleim (Sloim) – slt., sef Biroul 5 Anchete, Serviciul Judetean de Securitate Dorohoi in 1949.
27) Alexie Stefan – in 1969 este maior, adjunct sef serviciu I, ulterior colonel, seful Securitatii Dolj, conform documentului din 21 octombrie 1981 – Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, Serviciul I. La 7 iulie 1969, prin cererea de incadrare informativa nr. 101/CI/1747, cauta sa obtina masura de
incadrare informativa a unei persoane care are legaturi cu Vasile Gavrilescu. La 21 octombrie 1981 cere aprobarea publicarii in Occident a unei scrisori “anonime” prin care sa
fie compromis Vasile Gavrilescu. În 1988 este gen.-mr., Securitate, sef UM 0625, secretar de stat. O persoana cu numele de Stefan Alexie s-a numarat (alaturi, de exemplu, de Ramona-Ileana Merce) printre cei 20 de angajati ai Gelsor care la 17 decembrie 1999 au incercat sa cumpere actiuni ale Bancii Internationale a Religiilor, in scopul preluarii acesteia de catre Gelsor. Fiecare dintre acestia intentiona sa cumpere aproximativ un milion de actiuni, la pretul de 10.000 de lei bucata.
28) Baba – slt., Biroul de Securitate, Sinca Veche, in 1953.
29) Bacal Dumitru – lt., loctiitor director adjunct Regionala de Securitate Suceava in 1949.
30) Baches Ioan – in 1956 este lt.-maj., sef de birou, MAI, serviciul “D”. La 20 iunie 1956 face o cerere de consultare a dosarului de ancheta privitor la Reus Mirza Vasile si de intocmire a unui referat cu date amanuntite despre activitatea lui Reus Vasile de pana la 23 august 1944. La 11 iulie 1956 adreseaza o cerere grupei “D” din Penitenciarul Fagaras de analizare a posibilitatii de recrutare ca agent a lui Reus Mirza Vasile.
31) Badea Constantin – in 1981 este lt.-col., seful serviciului III, Inspectoratul Judetean Caras-Severin, Securitate. Printr-o nota din iunie 1981 identifica persoanele din judetul Caras-Severin care sunt cercetate in problema “Eterul”.
32) Badea Ion – in 1969 este lt., inspector I, CSS. La 13 septembrie 1969 semneaza un raport in care ofera informatii despre Lungu Constantin si
despre persoanele cu care acesta are legaturi in Bucuresti.
33) Badea Pavel - in 1989 este lt.-col., loctiitor sef Securitate, DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 29 ianuarie 1989 cere printr-o nota materiale informative referitoare la Banyai Petru. La 18 noiembrie 1989 semneaza planul de masuri in DUI “Banu” (Banyai Petru): “apreciem ca se impune transformarea mapei de verificare in dosar de urmarire informativa”; printre altele, in plan se mentioneaza ca “se va coopera cu serviciul independent de investigatii, pentru obtinerea de informatii din mediul de la domiciliu despre “Banu”.
34) Badica Ilie – mr., director general al Unitatilor de munca, Directia Penitenciarelor si Lagarelor de munca in 1950.
35) Bajenaru Ion – in 1984 este colonel, loctiitorul comandantului unitatii DSS, unitatea speciala “F”. La 2 noiembrie 1984 redacteaza o nota in care ofera informatii despre Popescu Gheorghe. În 1987 devine col., seful Unitatii Speciale “F” (Filaj).
36) Balaceanu Ion este in 1973 maior. La 11 iulie 1973, intr-o nota informativa primita de lt.-maj. Dinu Constantin de la informatorul “Petrescu”, se precizeaza ca “la intalnire a participat si tov. mr. Balaceanu Ion”.
37) Balasoiu Radu – in 1989 este col., adjunct sef Directia IV Contrainformatii militare, Securitate. La 2 decembrie 1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
38) Banciu Ioan este in 1978 col., Directia I Informatii Interne. La 17 noiembrie 1978 semneaza raport informativ nr. 00 1590/6.
39) Bank – in 1953 este lt., sef Raion Securitate, Tg. Lapus.
40) Barbu Dumitru – in 1956 este lt., sef grupa 3, Directia Regionala Securitate Pitesti.
41) Barbu Lenobel - in 1953 este lt., Directia VIII (fosta V) Anchete Securitate.
42) Bartha Ladislau in 1953 este lt.-maj., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii.
43) Bataga Tiberiu – in anii ’70 este col., sef Serv. i/b, Mures.
44) Batia Gheorghe – in 1971 este maior, D.G.T.O., Directia IX. La 22 mai 1971 semneaza o nota care contine informatii asupra efectuarii unei analize grafice, din care rezulta ca “piesa aflata in litigiu nu a fost scrisa de persoanele de la care au fost luate scriptele de comparatie”.
45) Bijutescu Constantin – in 1967 este lt.-col., seful sectiei MAI, Directia Regionala Bucuresti, S II. În iulie 1967 ofera informatii ale agentului “Ene” in urma deplasarii acestuia in Turcia si Italia.
46) Birzoi Gheorghe – in 1970 este lt.-col., seful serviciului D.G.T.O., Directia IX. La 12 decembrie 1970 trimite Directiei XIII 26 file scripte de comparatie pe care s-a efectuat analiza grafica.
47) Bercaru Virgil – in 1989 este maior, sef colectiv DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 18 noiembrie 1989 semneaza un plan de masuri in DUI “Banu” (Banyai Petru): “apreciem ca se impune transformarea mapei de verificare in dosar de urmarire informativa”; printre altele, in plan se mentioneaza ca “se va coopera cu serviciul independent de investigatii, pentru obtinerea de informatii din mediul de la domiciliu despre «Banu»”. Bercaru Virgil a fost dupa 1989 colonel in cadrul Ministerului Justitiei. Virgil Bercaru s-a aflat la conducerea SIPA pana in ianuarie 2001, cand a fost demis de Rodica Stanoiu, in urma unui scandal de coruptie izbucnit la Penitenciarul Gherla. Ca o consecinta a scandalului, generalul Bercaru a facut cerere pentru a fi trecut in rezerva; cererea i-a fost aprobata. La conducerea SIPA i-a succedat un alt fost ofiter de Securitate, Marian Ureche.
48) Bistran Iosif – in 1977 este lt.-col. MI, Directia Cercetari Penale. Prin rezolutia din 12 aprilie 1977 dispune atasarea a doua benzi magnetice cu inregistrari ale
emisiunilor postului de radio “Europa Libera” la dosarul penal nr. 4300/1977 privindu-l pe Paul Goma. La 1 aprilie 1977 dispune “inceperea urmaririi penale pentru infractiunea de tradare prin transmitere de secrete, savarsita de GOMA PAUL”.
49) Blaj P. – in 1966 este capitan. La 6 august 1966 sursa George Stancu informeaza despre o intalnire avuta cu Paul Goma.
50) Bogdanovici Traian – in 1961 este capitan, seful sectiei “C”, MAI, Directia Regionala Galati. La 27 iunie 1961 semneaza o nota in care se ia hotararea privind fixarea domiciliului obligatoriu pentru Reus Mirza Vasile.
51) Bogdan I. Sharit – in 1950 este mr., director adjunct, Directia Secretariat Securitate.
52) Bodea Teodor – in 1988 este lt.-col., (loctiitor) sef serviciu II, Inspectoratul Judetean Cluj, serviciul II. La 4 aprilie 1988 cere informatii despre o persoana “care apare ca legatura a unui element lucrat de catre noi prin DUI”. Dupa 4 mai 1988 semneaza un raport potrivit caruia Filip Iulius “a fost avertizat ca pe viitor sa se abtina de la orice manifestari ostile tarii, poporului si societatii noastre socialiste, in caz contrar urmand a suporta, din nou, rigorile legii”. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare intre Securitatea Cluj si Securitatea Alba in cazul lui Filip Iulius (“Fodor”); “va introduce mijloace t.o. la domiciliul obiectivului din Cluj-Napoca pentru a-i cunoaste activitatea in timpul prezentei in acest loc”. La 29 iunie 1988 trimite o nota catre Inspectoratul Judetean Iasi Securitate in care mentioneaza: “Discutiile purtate intre Filip si… s-au referit la probleme fara importanta, pana in momentul in care ambii au intrat intr-o camera de unde discutia lor nu a mai putut fi controlata”.
53) Bojin M. – in 1973 este maior. La 26 iulie 1973, intr-o nota-raport ofera informatii despre discutiile purtate de scriitorii aflati la 2 Mai (printre care si Paul Goma) si cei aflati la Neptun.
54) Bolintineanu Ioan – in 1969 este general-maior, inspector-sef CSS, Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov. La 15 octombrie 1969 ofera informatii despre o persoana care lucreaza la o fabrica de produse chimice din Brasov.
55) Bordea Aron – in 1985 este general-maior, seful Directiei I, DSS, Directia I. În acelasi an semneaza o nota referitoare la Doina Cornea. La 14 iunie 1982 ofera informatii “referitoare la masurile intreprinse asupra unor oameni de arta si cultura pentru implicarea lor in activitati de «MEDITATIE TRANSCENDENTALA»”. În 1975 era colonel, seful Securitatii, Inspectoratul Judetean Dambovita. La 2 martie 1975 ofera informatii despre o persoana neidentificata (probabil in legatura cu Lungu Constantin).
56) Borsan D. – in 1968 este col., sef Directia I Informatii Interne.
57) Bosca Dinu – in 1976 este cpt., sef Serviciul I, Inspectoratul Judetean Securitate, Satu Mare.
58) Bota Teodor – in 1959 este cpt. MAI, Rm. Valcea. La 12 august 1959 primeste o nota informativa de la sursa Iosif Schmidt.
59) Botirlan M. – in 1981 este lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Iasi. La 1 octombrie 1981 ofera informatii referitoare la Virgil Tanase.
60) Botoaga Valeriu – in 1958 era lt.-maj. La 22 ianuarie 1958 ofera informatii despre o persoana care “injura regimul actual si afirma ca traieste in teroare. Face agitatie facand comparatie intre nivelul de trai din trecut si cel actual.”
61) Bradeanu Marian – in 1984 este col., seful Serviciului I, Inspectoratul Judetean Neamt Securitate. În iunie 1984 semneaza o nota-raport de “completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului «Ursu» (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile”.
62) Breban Iosif - in 1958 este lt.-col., seful Directiei Regionale MAI, Directia Cluj. La 26 august 1958 redacteaza un raport: “despre detinutul Goma Paul nu posedam material informativ, insa a fost pedepsit disciplinar”.
63) Breiner Gh. – in 1948 era lt., sef Sectia I, DRS Cluj.
64) Brestoiu M. – in 1981 este colonel, seful Securitatii Iasi, Inspectoratul Judetean Iasi. La 1 octombrie 1981 ofera informatii referitoare la Virgil Tanase.
65) Briceag Nicolae – in 1950 este mr., sef Serviciu Judetean de Securitate Dej.
66) Brihac Florian – in 1981 este lt.-col., seful Securitatii, Inspectoratul Judetean Alba, serviciul III. La 13 iunie 1981 identifica “persoane din judet care intretin sau manifesta intentii de a lua legatura direct sau prin intermediari cu posturi de radio straine” si “rude ale colaboratorilor sau angajatilor posturilor de radio straine”.
67) Bucuci Mihai – in 1989 este col., adjunct sef Directia V de securitate si garda, Securitate. La 2 decembrie 1989 semneaza un Plan de masuri pentru actiunea Orient-’89.
68) Bucur Nicolae – in 1972 este gen.-mr., seful Directiei D.G.T.O., Directia IX. La 6 aprilie 1972 ofera informatii despre coletul trimis lui Bodiu Anatolie de catre o firma din RFG. În 1969 era general-maior, seful Directiei IX, CSS, Directia IX, Bucuresti. La 30 august 1969 semneaza un plan de masuri in care mentioneaza printre altele: “avand in
vedere continutul si pericolul care-l prezinta activitatea ilicita despre care este vorba in scrisoare (in scrisoarea-manifest adresata lui Lungu Constantin) se impune a se actiona in mod operativ in vederea identificarii autorului(lor)”.
69) Bucura Vasile – in 1981 este col., seful Securitatii Gorj, Inspectoratul Judetean Gorj. La 12 iunie 1981 identifica persoanele din judetul Gorj care sunt cercetate in problema “Eterul”.
70) Bucurescu Gianu – in 1989 era gen.-mr., seful Securitatii Bucuresti, membru in Consiliul de Conducere al Securitatii (DSS). Min. adj. de Int., 1985-1989.
71) Budisteanu N. – in 1958 era lt.-col., sef Directia III.
72) Buica Ion – in 1989 este mr., Directia de Securitate si Garda. În decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
73) Bula M. – in 1972 este capitan, sef serviciu MI, Directia III. La 21 iunie 1972 prezinta discutia dintre ambasadorul RFG la Bucuresti, Erwin Wickert, si o sursa
a Securitatii, discutie privitoare la Paul Goma.
74) Buleandra – in 1969 este lt.-col., ulterior colonel, seful serviciului I, Inspectoratul Judetean Dambovita (conform documentului din 2 martie 1975), Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman, ulterior la Inspectoratul Judetean Dambovita (conform documentului din 2 martie 1975). La 30 august 1969 semneaza un plan de masuri in care afirma: “avand in vedere continutul si pericolul care-l prezinta activitatea ilicita despre care este vorba in scrisoare (in scrisoareamanifest adresata lui Lungu Constantin) se impune a se actiona in mod operativ in vederea identificarii autorului(lor)”. La 2 martie 1975 ofera informatii despre o persoana neidentificata (probabil in legatura cu Lungu Constantin).
75) Bunea Dumitru - in 1989 este maior, Securitatea jud. Valcea. La 7 februarie 1989 primeste o nota informativa de la sursa “Haiducu”. La 31 iulie 1989 propune deschiderea mapei de verificare in cazul lui Ion Gusetoiu.
76) Bunta F. – in 1981 este lt.-col., seful Securitatii Ialomita, Inspectoratul Judetean Ialomita. La 12 iunie 1981 identifica persoanele din judetul Ialomita care sunt cercetate in problema “Eterul”.
77) Burca Mihail – in 1948 era gen., director Directia Superioara Politica din MAI. În 1968 era gen.-col., adj. min. MFA.
78) Burtoiu Constantin – in 1989 este col., sef Inspectoratul Judetean de Securitate Valcea. În decembrie1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
79) Bodunescu Ion – in 1972 este lt.-col., adjunctul Inspectoratului si sef al Securitatii, Inspectoratul Judetean Dolj al MI, serviciul I. La 3 iulie 1972, semneaza o nota in care releva caracterul “dusmanos” al manuscriselor lui Gavrilescu; manuscrisele au fost fotocopiate; nota precizeaza ca “in ziua de 30 iunie a.c. am intrat in mod secret in posesia scrierilor”. În 1974 este colonel de Securitate, oras Rosiorii de Vede. La 10 iunie 1974, propune inchiderea DUI privindu-l pe Lungu Constantin; colonelul Bodunescu
aproba si cere “sa fie dat si in grija organelor de militie”. Bodunescu Ion este in prezent decanul Facultatii de Drept a Universitatii “Dacia” de la Baile Herculane. Desi acestei universitati i-a fost retrasa autorizatia de functionare prin HG 1026/2001 si 410/2002, ea continua totusi sa functioneze si in primul semestru al anului 2003. Potrivit autorilor Raportului “Armaghedon 7″, Ion Bodunescu este autorul unui plagiat grosolan, ca si al unor articole publicate, in prima parte a anilor ’90, in revistele Romania Mare, Politica si Europa.
PARTEA a II-a
1) C. Garabedian – in 1955 era lt.-col., loctiitor sef Directia VII MAI. La 1 august 1955 ofera informatii despre Nicolae Adamesteanu: “Nu rezulta ca cel in cauza sa
aiba un frate in Italia”.
2) C. Tinica – in 1961 era capitan, adjunct sef sectie MAI, Directia Regionala Bucuresti. La 21 ianuarie 1961 afirma intr-o nota: “Pe viitor in astfel de ocazii cand elementele cu domiciliu obligatoriu solicita la Dvs. invoiri asupra carora nu sunteti de acord, nu mai este necesar sa ne inaintati cererile ci urmeaza sa le raspundeti direct ca nu s-a aprobat invoirea respectiva”.
3) Calinescu Gheorghe – in 1981 era lt.-col., seful Securitatii Braila, Inspectoratul Judetean Braila, Securitate.
4) Calinoiu Alexandru – in 1972 era lt.-col., inspector-sef, Inspectoratul de Securitate al judetului Vaslui. La 13 aprilie 1972 ofera informatii despre Chefneux Dumitru si Chefneux Georges.
5) Campeanu C. – in 1948 era lt.-col., Sef Dir. Reg. Secu. Pop. Ploiesti.
6) Campeanu Romeo – in 1981 era colonel, seful Inspectoratului, Inspectoratul Judetean Arges. In 1989 era gen.-mr. La 2 decembrie 1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
7) Camui Vasile – in 1952 era lt.-maj., procuror militar, Tribunalul Militar Bucuresti, Sectia a II-a.
8) Carata – mr., Securitate.
9) Carnu Apostol – in anii ’80 era col., comandantul UM 05135 Bucuresti, Unitatea Speciala “S” a DSS.
10) Carstea Adrian – in 1985 era maior.
11) Cearec C. – in 1964 era capitan. La 11 decembrie 1964 primeste o nota informativa.
12) Ceia A. – in 1948 era mr., DRSP Iasi.
13) Cenusa Patru (Petru) – in 1974 era sg.-maj., Postul de Militie Vladesti. La 22 octombrie 1974 primeste o nota informativa de la sursa “Valerica”.
14) Cercel Ion – in 1982 era mr., MI. In aprilie 1982 semneaza Raportul cu concluzii privind Meditatia Transcendentala.
15) Cernat Gheorghe – mr., Inspectorat Securitate jud. Dimbovita.
16) Ceslanschi Ion – in 1949 era Director adjunct Directia X Administratie, Secretariat si Cifru.
17) Chifane Constantin – in 1964 era locotenent. Primeste mai multe note informative.
19) Chivu Andrei – in 1961 era lt.-maj., iar in 1979 avansase deja la gradul de lt.-col., MAI Ramnicu Valcea. La 25 februarie 1961 primeste o nota informativa de la sursa Iosif Schmidt: “La Vladesti, profesorul? spune vesti de la Radio Londra, Paris etc. Gusetoiu Jean sta pe langa el si-l roaga ca ce mai e nou?”. La 5 iunie 1979 reda o nota informativa cu sursa neprecizata.
18) Chircu Dumitru – in 1949 era slt., SJSP, Bacau.
20) Chiricu D. – in 1958 era cpt., adj. Sef serv. Dir. III.
21) Chirila Florian – mr., Inspectorat Securitate jud. Bihor.
22) Chirita – in 1952 era lt.-maj., Raionul de Securitate Tirnaveni, Serv. Jud. Secu. Mures.
23) Chisiu Simion – in 1981 era lt.-col., ofiter C.I. Primeste mai multe note informative.
25) Chitoiu Ion – in 1986 era lt.col., seful Securitatii Dolj, Inspectoratul Judetean Dolj al MI, serviciul I. La 10 februarie 1986 primeste nota informativa nr. 103/UC/ 002117. Ofera informatii despre Vasile Gavrilescu si familia acestuia dupa plecarea lor in Franta (in aprilie 1985); o parte din informatii sunt obtinute prin interceptarea scrisorilor pe care sotia lui Gavrilescu si fiica acestuia le trimit rudelor si cunostintelor din Romania.
26) Chitoiu Ivan – Procuror, Procuratura Regiunii Hunedoara.
27) Chitu Octavian – in 1989 era mr., sef Unitate I Securitate Bucuresti. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90. Pana la 12 august 1999, Octavian Ghitu a functionat ca general de brigada, seful Statului Major al Academiei de Politie “Al. I. Cuza”.
28) Chiva Gheorghe- lt.-maj., loctiitor politic Brigada I Paza Bucuresti.
29) Chivu Ion – in 1981 era colonel, seful Securitatii Buzau, Inspectoratul Judetean Buzau, Securitate.
30) Cimpeanu Constantin – in 1950 era lt.-col., director Regionala de Securitate Ploiesti.
31) Cioana Gheorghe – in 1981 era capitan, seful Biroului III, Inspectoratul Judetean Gorj.
32) Ciobanu Florin – in 1985 era lt.-maj., Inspectoratul Judetean Dolj, serviciul III. La 20 martie 1985 semneaza o nota – presiuni exercitate asupra lui Dimitrie Draghicescu, profesor la Facultatea de Stiinte ale Naturii din Craiova, si perchezitii la domiciliul acestuia.
33) Ciobanu Gh. – in 1947 era comisar ajutor, sef Bir. 2, Siguranta Sighisoara.
34) Ciobanu Gheorghe – in 1989 era col., sef de Stat Major, Securitate. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
35) Cioclu – in 1949 era col., Directia Generala a Militiei.
36) Ciocoiu Stefan – in 1969 era capitan, Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman. La 20 septembrie 1969 semneaza un proces-verbal de perchezitie a locuintei lui Constantin Lungu.
37) Ciupearca Haralambie – in 1984 era cpt., Inspectoratul Judetean Neamt Securitate, serviciul informatii interne. In iunie 1984 este mentioanat intr-o nota-raport de “completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului «Ursu» (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile”.
38) Circiumarescu Ilie – in 1951 era cpt., Securitate.
39) Cireasa Marian – in anii ’80 era lt., biroul inscrisuri, sectia a II-a, Unitatea Speciala “S” a DSS.
40) Cirnu Ion – in 1953 era cpt., sef grup operativ Fagaras, Securitate.
41) Cirstoiu Dumitru – in 1960 era mr., Directia Regionala MAI Arges.
42) Ciuca Ion - in 1988 era mr., sef serviciu Securitatea Municipiului Bucuresti. La 13 noiembrie 1988 trimite o nota: “in cadrul actiunii «Petarda», va rugam sa ne comunicati cat mai urgent posibil, cum este cunoscut de catre dvs. numitul Filip Iulius”.
43) Ciuca Nicolae – in anii ’50 era lt.-maj., lucrator operativ zona Cluj, Serv. Bande.
44) Ciudin Gheorghe – in 1962 era cpt., Securitate Bucuresti.
45) Ciulei Ion – in 1967 era asesor popular pentru Colegiul Militar al Tribunalului Suprem.
46) Ciumacenco I. – in 1981 era lt.-col, seful serviciului III, Inspectoratul Judetean Ialomita.
47) Ciupagea Nicolae – in 1950 era mr., Directia Penitenciarelor si Lagarelor de munca.
48) Ciupergea Andrei – in 1950 era cpt., sef Serviciu Directia IV Contrainformatii militare.
49) Ciurlau Constantin – in 1988 era col., seful Securitatii judetului Iasi, Inspectoratul judetean Iasi.
50) Cleju Ioan – in 1948 era slt., DRSP Sibiu, Blaj.
51 ) Comanescu Constantin - in 1989 era lt.-col., prim-loctiitor al sefului de Stat Major, seful sectiei Operatii din Comandamentul Trupelor de Securitate. La 2 decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
52) Condurache – intre 1945-1948 era mr., ajutor de comandant Militia Orasului Stalin.
53) Constantin Mihai – in 1969 era mr. La 20 septembrie 1969 primeste o nota care reda o convorbire telefonica dintre Lungu Constantin si o alta persoana.
54) Constantinescu David – in 1950 era lt.-col., loctiitor politic, Comandamentul Trupelor MAI.
55) Constantinescu Gheorghe – in 1977 era col., Directia cercetari penale.
56) Constantinescu Ion – in 1976 era lt.-col., serviciul I, Inspectoratul Judetean Dolj al MI. La 19 februarie 1976 semneaza un plan privind masurile ce vor fi intreprinse in vederea infiltrarii informatorului “Niculescu” la suspectul “Ganescu” (Vasile Gavrilescu), pentru ca Vasile Gavrilescu “a devenit mai circumspect”, se propune “infiltrarea la obiectiv a unui informator cu experienta, verificat in munca, cu inclinatii si preocupari literare”.
57) Cornicolov Boris – in 1949 era cpt., Serviciul Judetean de Securitate Falticeni jud. Baia.
58) Cosac Dumitru era mr., Inspectorat Securitate jud. Valcea.
59) Coser Ioan – in 1981 era col., seful Securitatii judetului Arad, Inspectoratul Judetean Arad, serviciul III. La 12 iunie 1981 printr-o nota da informatii despre “elemente ce intretin legaturi sau manifesta interes de a lua le-gatura cu posturi de radio straine; se ocupa de culegerea si transmiterea de informatii la aceste posturi de radio; sunt rude ale colaboratorilor si angajatilor acestor posturi”.
60) Cosmineanu Gheorghe – in 1989 era lt.-col., Directia de securitate si garda. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
61) Costache Dumitru – lt.-col., Comandamentul Trupelor de Securitate.
62) Costea Mirel (Zeider) – in 1944 era Seful Serviciului de Informatii din Formatiunile de Lupta Patriotice, sef Sectia Cadre a CC al PCR.
63) Costin Corneliu – in anii ’80 lucra la Unitatea Speciala “S” a DSS.
64) Cotoman Gheorghe – in 1985 era ofiter, DCP, Dir. VI Securitate. Gheorghe Cotoman, colonel in cadrul Directiei de Cercetari Penale (Directia VI) a fostului
Departament al Securitatii Statului. A participat la principalele anchete ale Securitatii in perioada 1970-1990. A iesit la pensie in 1996, cand Securitatea nu mai exista, dar exista Serviciul Roman de Informatii. Intre timp, dupa declaratiile publice facute de Andrei Ursu, a fost unul dintre ofiterii SRI care au distrus dosarul “Ursu”. Poate din plictiseala, scrie proza scurta umoristico-satirica sau carti de dezvaluiri “explozive” in care nu spune mai nimic, cu exceptia afirmatiei ca, dupa 1989, anumite forte au urmarit cu tenacitate distrugerea Securitatii, “aceasta deosebit de performanta institutie a statului roman”.
65) Cozma Ioan – in 1947 era sef Birou 1, Serviciul Siguranta Blaj.
66) Craciun Gheorghe – in anii ’60 era col., comandant Penitenciarul Aiud.
67) Craciun Junc – mr., Inspectorat Securitate jud. Dolj.
68) Craete Stefan – in 1953 era lt.-maj., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii.
69) Creanga Mihail (Mihai) – in 1985 era lt.-col., seful arestului IGM/DCP (din sept. 1985). Aproba Raportul din 15 octombrie 1985 de pedepsire cu izolare severa a lui Gh. Ursu. A lucrat la DCP/IGM din 1980, fiind seful arestului din 1985 pana in 1993; col. rez., sef biroul executari credite la Credit Bank – anii ’90.
70) Creta Liviu – in 1973 era mr. (Securitate oras Rosiorii de Vede?). La 7 decembrie 1973 primeste o nota informativa despre Lungu Constantin de la informatorul
“Paunescu”.
71) Crisan – in 1953 era mr., Directia III Contrasabotaj Securitate.
72) Crisan D. Gavrila – in 1950 era sg., Trupele de Securitate.
73) Crisan Ion – in 1953 era mr., director adjunct Serv. Bande, centrala Securitatii.
74) Cristea Ion - in 1963 era maior.
75) Cristea Ion – slt., Biroul de Securitate Transporturi Feroviare Caransebes.
76) Cristea Ion – cpt., Inspectorat Securitate jud. Sibiu.
77) Cristescu Pavel – in 1949 era gen., director Directia Generala a Militiei.
78) Cristian Vasile – in anii ’50 era lt.-maj., sef Biroul K, drs Galati.
79) Croitoru N. - in 1964 era mr., Directia VII.
80) Crutu Romeo – in 1964 era capitan.
81) Cucu Stelian – cpt., Inspectorat Securitate jud. Prahova.
82) Cucurescu – in 1988 era gen., Securitate.
83) Culin (?) Alexandru – in 1981 era col., seful Securitatii Covasna, Inspectoratul Judetean
Covasna.
84) Curarariu Savel – in 1948 era plt.-maj., DRSP Iasi.
85) Cuteanu Gheorghe Aug. – in 1950 era lt.-col., director adjunct Regionala de Securitate Cluj.
86) Czeller Ludovic – in 1948 era chestor, sef Siguranta Oradea.
87) Dan Gheorghe – in 1989 era mr., adjunct Sef USLA, UM 0620, Securitate. Este mentionat in Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
88) Danalache Florian – in 1953 era col., director Directia Politica Trupe de Securitate.
89) Danulescu Mihai – in 1950 era lt.-col., Comandant Regionala de Militie Craiova.
90) Darasz Ludovic – in 1951 era sg.-maj., Securitate Caransebes.
91) Daju Florin – in 1971 era capitan, ofiter de cercetare penala, ulterior maior, conform documentului din 28 noiembrie 1977, Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucuresti. La 28 noiembrie 1977 semneaza un referat in care propune “a se aproba punerea in miscare a actiunii penale (impotriva lui Dumitrescu Alexandru) pentru infractiunea de propaganda impotriva oranduirii socialiste”.
92) Datu Ioan – in 1985 era col., Dir. VI, DCP, Securitate.
93) David Stefan – in 1981 era col., seful Securitatii Caras-Severin, Inspectoratul Judetean Caras-Severin, Securitate.
94) Davidenko – in 1949 era mr., NKVD, sef trupe Maramures. A destramat “banda” Popsa-Popsor.
95) Davidovici I. – in 1948 era lt., sef biroul 1 Informatii Roman.
96) De Eros – mr., DGSP.
97) Deaca Stefan – in 1989 era col., Directia de securitate si garda, sef Biroul 10 Securitate. In decembrie 1989 semna planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
98) Deaconu Ioan – in 1989 era lt.-col., sef Inspectoratul Judetean de Securitate Dambovita.
99) Deceanu Tudor – mr., Inspectorat Securitate Judetul Constanta.
100) Demeter Alexandru - in 1953 era col., director Directia Cadre Securitate.
101) Derscanu Gh. – in 1968 era mr., sef serviciu, Directia I Informatii Interne.
102) Derteanu Ilie – in 1964 era lt.-maj. Primeste si semneaza mai multe note informative.
103) Diaconescu Gheorghe – in 1978 era mr., sef de Serviciu, Directia III. In 1989 era lt.-col., loctiitor al sefului UM 0625, adj. sef Dir. III Securitate. S-a ocupat de urmarirea informativa a lui Petru Banyai.
104) Diaconescu Nicolae – in 1957 era lt.-maj., procuror Tribunalul Militar Bucuresti. La 20 martie 1957, prin sentinta nr. 487 – “condamna pe Paul Goma… si pe Popescu Florian Horia… la cate 2 (doi) ani inchisoare corectionala, pentru delictul de agitatie publica”.
105) Diaconu Ion – in 1971 era lt.-col. La 15 noiembrie 1971 primeste o nota informativa de la sursa “Radu Moldovan” care ofera informatii despre Targul de carte de la Frankfurt pe Main si reactia delegatiei romane la aparitia romanului Ostinato al lui Paul Goma. La 17 iulie 1973 primeste o nota informativa in care sursa “Moldovan Radu” ofera informatii despre Paul Goma.
106) Diaconu Leonida – in 1950 era lt.-col., Comandamentul Trupelor MAI.
107) Dima Ioan – in 1971 era capitan, Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov, Serviciul I. La 2 iulie 1971 primeste o nota-raport in care Hamza Adrian ofera informatii despre modul in care a fost scos din tara manuscrisul romanului Ostinato al lui Paul Goma.
108) Dinca Teodor - in 1949 era lt.-col., director adjunct Directia V Anchete Penale.
109) Dinescu V. – in 1964 era col., seful Directiei VII, MAI, Directia VII.
110) Dinu – in anii ’50 era lt.-maj., sef arest Directia Anchete Securitate.
111) Dinu Constantin – in 1977 era capitan, ulterior maior, conform documentului din 2 februarie 1979. La 22 noiembrie 1977 primeste o nota care cuprinde informatii despre Lungu Constantin primite de la sursa “Steriade”.
112) Dinu Gheorghe – in anii ’80 era maistru militar, secretariat, Unitatea Speciala “S” a DSS.
113) Dinu Ion – in anii ’80 lucra la Unitatea Speciala “S” a DSS.
114) Dinulescu Stefan – in 1964 era col., loctiitor sef Directie MAI, Directia III.
115) Dobai - in 1951 era lt., Serviciul Judetean de Securitate Mures.
116) Dobre – intre 1945-1948 a fost gen., sef Statul Major al Trupelor MAI, sef ALA.
117) Dobre Alexandru – in 1969 era mr., sef birou I, ulterior adjunct sef Serviciul I (conform documentului din 13 martie 1970), Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj. La 7 noiembrie 1972 semneaza un raport privind masuri combinative pentru documentarea si curmarea activitatii “dusmanoase” a lui Vasile Gavrilescu.
118) Dobre Dionisie – in 1950, cpt., sef Serviciu, Directia VI Paza Guvernului.
119) Dobre Nicolae – in 1949 era col., seful Statului Major, Comandamentu Trupelor MAI. In 1950 devine gen.-mr., sef de Stat Major Comandamentul Trupelor MAI.
120) Dobrescu A. – in 1972 era mr. DGTO, Directia IX. La 6 aprilie 1972 ofera informatii despre coletul trimis lui Bodiu Anatolie de catre o firma din RFG.
121) Dobrota Ion - in 1977 era lt.-col. UM 0672. La 28 martie 1977 semneaza un proces-verbal de constatare a unor fapte premergatoare in care descrie actiunea de filaj la care a fost supus Paul Goma.
122) Doicaru Nicolae – in 1950 era mr., Director Regionala de Securitate Constanta.
123) Domokos Iosif – in anii ’60 era lt-maj., Sectia Raionala Gherla, DRS Cluj.
124) Dondca Ioan – in 1948 era lt., Securitate Blaj.
125) Dragan Ilie – in 1953 era col., director Directia Generala a Militiei.
126) Draganescu Victor – in 1950 era gen.-lt., comandant Trupele MAI.
127) Draghici Alexandru – in 1951 era gen.-mr., director Directia Generala Politica a MAI, ministru adjunct, Ministerul de Interne.
128) Draghici Toma – in 1967 era ofiter, Directia Anchete Securitate.
129) Dragomir Constantin – mr., Inspectorat Securitate jud. Constanta.
130) Dragu Haralambie – in 1953 era lt., Directia Anchete Penale Securitate.
131) Dragus Alexandru – in 1953 era lt., Regionala de Securitate Cluj, grup operativ Bande.
132) Dula Ioan – in 1948 era plt.-maj., Securitate Targu Mures.
133) Dulbergher Mihai (Dulgheru Misu) – in 1949 era col., director Directia V Anchete Penale.
134) Dumitrache Gheorghe – in 1980 era lt.-maj, ofiter specialist, ulterior capitan, conform documentului din 8 august 1985, Inspectoratul Judetean Prahova, Securitate, serviciul I. La 18 ianuarie 1980 primeste o nota in care sursa “Brancoveanu” ofera informatii private despre Ion Opris. La 15 februarie 1982 semneaza un raport informativ in care afirma ca “Opris Ion este lucrat prin DUI pentru manifestari dusmanoase la adresa oranduirii socialiste din tara noastra”. La 8 august 1985 propune printre altele “continuarea masurilor pe linie de «S» si UM 0647 Bucuresti” in cazul lui Ion Opris.
135) Dumitrache V. – in 1970 era lt.-maj. In octombrie 1978 primeste o nota in care sursa “Gina” ofera informatii despre cei invitati sa vizioneze filmul “Febra de sambata seara”.
136) Dumitraciuc Ion - in 1985 era cpt., ofiter specialist Dir. II Securitate.
137) Dumitrasconiu Nicolae – mr., Inspectorat Securitate jud. Bihor.
138) Dumitrascu – in 1985 era gen., sef Securitate jud. Ilfov.
139) Dumitrascu Alexandru – in 1967 era col., seful Directiei Regionale Bucuresti. In iulie 1967 primeste o nota cu informatii ale agentului “Ene” in urma deplasarii acestuia in Turcia si Italia.
140) Dumitrascu Dumitru – in 1989 era col., Securitate. La 2 decembrie 1989 participa la Planul de masuri pentru actiuna Orient-’89.
141) Dumitrascu Stefan – in 1957 era lt.-col., Tribunalul Militar al Regiunii a II-a militara Bucuresti. La 30 august 1957 semneaza decizia nr. 1770 prin care “se resping ca nefondate recursurile declarate de catre Civ. Goma Paul si Civ. Popescu Florian Horia, impotriva sentintei nr. 487″.
142) Dumitrescu – Comandant Penitenciar Pitesti 1948-1951.
143) Dumitrescu – cpt., sef Raionul de Securitate Babeni.
144) Dumitrescu Dumitru – in 1981 era col., seful Inspectoratului Judetean Alba. La 13 iunie 1981semneaza o nota in care identifica “persoane din judet care intretin sau manifesta intentii de a lua legatura direct sau prin intermediari cu posturi de radio straine” si “rude ale colaboratorilor sau angajatilor posturilor de radio straine”.
145) Dumitrescu Grigore - in 1962 era cpt. MAI, Directia Regionala Bucuresti. La 20 februarie 1962 semneaza un raport in care considera “neintemeiate” afirmatiile pe care Paul Goma le face impotriva capitanului Livescu Ion.
146) Dumitrescu Nicolae – in 1952 era cpt., Serviciu Securitate.
147) Dumitrescu Nicolae – in 1950 era mr., DGSP Bucuresti.
148) Dumitru Borsan – in 1973 era gen.-mr., seful Directiei I. La 8 septembrie 1973 semneaza o nota-raport cu informatii despre relatiile lui Paul Goma cu
Dumitru Tepeneag si Virgil Tanase. La 14 septembrie 1973, intr-o alta nota-raport, propune “sa se actioneze in directia destramarii grupului de tineri pe care Paul Goma este pe cale de a-l constitui”. La 29 ianuarie 1974 cere ca, “avand in vedere cele de mai sus, precum si pericolul social deosebit pe care-l prezinta activitatea lui Paul Goma, in scopul cunoasterii din timp a intentiilor si actiunilor ce le-ar intreprinde, rugam sa aprobati continuarea mentinerii si exploatarii mijloacelor TO instalate la domiciliu pana la clarificarea cazului”.
149) Dumitru Istrate – in 1969 era lt.-col., seful serviciului 4 CSS, Directia XII. La 18 octombrie 1969 primeste o nota privind filarea obiectivului “Didi”.
150) Duta – in 1949 era mr., director adjunct Directia IX Politica.
151) Einhorn Wilhelm – in 1950 era col., director Directia Secretariat Securitate.
152) Enache Aurica – in 1953 era lt., Regionala de
154) Enache Ion – in 1969 era lt., ulterior maior (conform documentului din 14 mai 1984) CSS,
Inspectoratul Judetean Valcea. Primeste si semneza diferite note informative in cazul Gusetoiu Ion.
155) Enachescu – in 1949 era slt., sectia a V-a Anchete, Regionala de Securitate Suceava.
156) Enciu Gheorghe – in 1988 era mr., ofiter de cercetari penale, Inspectoratul Judetean Gorj, Securitate, serviciul II. Intr-un raport din iunie 1988 arata ca “din actele premergatoare intreprinse ulterior a rezultat ca Tapus Constantin a comentat ostil stirile transmise de postul de radio Europa Libera la locul de
munca”.
157) Ene Alexandru – 1966 era plutonier MAI Rm. Valcea, Postul de Militie Vladesti. La 22 august 1966 primeste o nota de la sursa Nicolae Paraschivescu care ofera informatii despre Ion Gusetoiu.
158) Enescu Ilie - in 1950 era mr., director Serviciul Judetean de Securitate Romanati.
159) Erceanu St. – in 1989 era col., Directia Paza si Ordine – IGM. Este mentionat in Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
160) Evghenie Tanase – in 1967 era director, Consiliul Securitatii Statului.
161) Faciu Constantin – in 1988 era mr., Securitatea Judeteana Alba. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare intre Securitatea Cluj si Securitatea Alba in cazul lui Filip Iulius (“Fodor”).
162) Faur Ioan – in 1971 era mr., sef Birou Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov, Serviciul I. La 2 iulie 1971 semneaza o nota-raport in care Hamza Adrian ofera informatii despre modul in care a fost scos din tara manuscrisul romanului Ostinato al lui Paul Goma.
163) Fedicikin Gheorghievici Dimitri – intre 1944-1947 era gen. KGB, sef rezidenta KGB la Bucuresti.
164) Filip Nicolae – in 1950 era mr., sef Serviciu Judetean de Securitate Valcea.
165) Filip V. – in 1984 era lt.- maj., Inspectoratul Judetean Neamt Securitate, serviciul informatii interne. In iunie 1984 redacteaza o “completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului «Ursu» (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile”.
166) Filipescu Gheorghe – intre 1948-1951 era director, Directia Anchete SSI, Securitate, sef Directia III Contrainformatii SSI. A fost sef ancheta lotul Patrascanu.
167) Flocea Dragos – in 1949 era slt., sef Biroul V Anchete, Serviciul Judetean de Securitate Campulung Moldovenesc.
168) Florea – in 1988 era lt.-col., Securitate si avea in obiectiv Institutul “N. Iorga”.
169) Florea – lt.-col., sef Inspectorat Securitate jud. Dambovita.
170) Florea Aurel – in 1955 era capitan, seful serviciului MAI, Directia VII. La 1 august 1955 ofera informatii despre Nicolae Adamesteanu: “nu rezulta ca cel in cauza sa aiba un frate in Italia”.
171) Florea E. - in 1964 era col., sef serviciu MAI, Directia II. La 7 octombrie 1964 semneaza o cerere “pentru a lua masurile ce se impun” impotriva fiului lui
Reus Mirza Vasile.
PARTEA a III-a
1) Florea Nicolae – in 1969 era mr., adj. sef serviciu, Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, Serviciul I. La 26 mai 1969 primeste nota informativa nr. 101/IC/854 cu informatii privind semnalmentele lui Vasile Gavrilescu. La 8 august 1969 semneaza o hotaråre privind transformarea mapei de lucru “Gavrilescu Vasile”
in actiune informativa individuala; propune deschiderea actiunii informative individuale. Intr-o alta nota propune sa se obtina mai multe informatii despre Gavrilescu prin intermediul
informatorului “Dorin Popescu”.
2) Florescu George - in 1981 era col., seful Securitatii Galati, Inspectoratul judetean Galati. Intr-o nota din 15 iunie 1981 identifica persoanele din judetul Galati care sunt cercetate în problema “Eterul”.
3) Fodor Tiberiu – in 1952 era sef Raionul de Securitate jud. Bihor.
4) Frates Mircea – in anii ’80 era plt.-adj., Unitatea Speciala “S” a DSS.
5) Fratila Adrian- in 1952 era mr. magistrat, presedinte complet de judecata, Tribunalul Militar Bucuresti Sectia a II-a.
6) Frindt Iuliu – in 1973 era mr., Inspectoratul judetean Maramures Securitate. La 30 august 1973 printr-un raport informeaza despre vizita lui Bodiu Anatolie la Bucuresti.
7) Friptu Ioan – in 1973 era col., adjunct sef Directie MI, Directia IX. La 14 iulie 1973 semneaza o nota care priveste filajul obiectivului “Gom” (Paul Goma) efectuat în ziua de 12 iulie 1973 între orele 7,00 – 0,20.
8) Frusina Ion – in 1965 era mr., seful sectiei raionale MAI, Regiunea Ploiesti, Raionul Teleajen. La 21 aprilie 1965 ofera informatii despre Enachescu Mircea.
9) Fucks (Fuchs; Fux) – in 1949 era mr., sef Serviciul Judetean de Securitate Falticeni jud. Baia.
10) Furtuna Nicolae – in 1985 era col., seful serviciului III, Inspectoratul judetean Suceava, Directia III. La 28 martie 1985 face sinteza dosarului de urmarire informativa în cazul lui Dragomir Costineanu (dosarul “Costescu”). La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Suceava care sunt cercetate în problema “Eterul”.
11) Galiano Cornel – in 1981 era lt.-col., seful Biroului III DSS, Inspectoratul judetean Botosani. La 16 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Botosani care sunt cercetate în problema “Eterul”.
12) Gane Marin – in 1972 era capitan. La 1 august 1972 primeste nota informativa in care sursa “Draghici” relateaza un dialog despre Paul Goma si Nicolae Breban, purtat de Nicolae Ciobanu si Ion-Sofia-Manolescu.
13) Garabetian Cricor – in 1950 era cpt., Director adjunct Directia a VIII-a Cadre.
14) Gavrila Costea – in 1956 era lt., ajutor sef birou MAI, Penitenciarul Fagaras, Biroul “D”. La 20 martie 1956 cere informatii cu privire la Reus Mîrza Vasile, aflat în arestul Penitenciarului Fagaras, în vederea recrutarii acestuia. La 19 martie 1956 intr-un referat ofera date biografice cu privire la Reus Mîrza Vasile; un alt
raport de la aceeasi data schiteaza si un profil psihologic al lui Reus Vasile.
15) Georgescu – in 1983 era capitan Penitenciarul Bucuresti. La 9 februarie 1983 pune o rezolutie pe nota din 9 februarie 1983 a capitanului Zbarlea: “Pentru
toti detinutii C.S.S. trebuie sa deschidem actiuni informative”.
16) Georgescu - in 1953 era cpt., sef grup operativ Cluj, Securitate.
17) Georgescu Al. – in 1947 era sef Bir.1, Insp. Sig. Sibiu.
18) Georgescu Ioan – in 1961 era lt.-col./seful serviciului III MAI, Directia regionala Galati. La 3 iunie 1961 intr-o nota informeaza ca lui Reus Mîrza Vasile i s-a fixat domiciliu obligatoriu în comuna Rubla.
19) Georgescu Ion – in 1972 era lt.-col., seful sectorului III MI, Inspectoratul de securitate al municipiului Bucuresti. La 27 noiembrie 1972 intr-un referat propune închiderea dosarului de urmarire informativa al lui Petre Navodaru, socrul lui Paul Goma.
20) Gheorghe Anastasiu – in 1952 era grefier, Trib. Milit. Buc. Sectia a II-a.
21) Gheorghe Vasile – in 1987 era capitan DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 7 martie 1987 intr-un raport propune încetarea urmaririi informative asupra lui Popescu Gheorghe.
22) Gheorghita C. - in 1974 era lt.col., seful Securitatii Inspectoratul judetean Constanta. La 10 august 1974 printr-o nota informeaza ca Lungu Constantin a fost identificat la Sanatoriul Techirghiol.
23) Ghergut Dumitru – in 1981 era gen-mr., loctiitor sef Directia III DSS, Directia III. La 2 iunie 1981trimite o nota catre toate Inspectoratele judetene MI, Securitate, serv. III: “În conformitate cu ordinele din Programul de masuri al DSS privind contactarea si neutralizarea activitatii ostile desfasurata de posturile de radio straine, în special de «Europa Libera» pâna la 15 iunie 1981 se va analiza baza de lucru în vederea stabilirii persoanelor care în cadrul dosarelor de obiectiv-problema vor constitui capitolul: “Persoane care întretin legaturi cu posturile de radio straine” (“ETERUL”)”.
24) Gheorghita Chivu – in 1981 era lt.-col, seful Securitatii Constanta, Inspectoratul judetean Constanta, Securitate. La 19 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Constanta care sunt cercetate în problema “Eterul”.
25) Gherghe M. – in 1969 era lt.-maj, seful Biroului XII, Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman. Intr-o nota de dupa 30 august 1969 raporteaza informatiile culese în timpul filarii obiectivului “Iancu”.
26) Gherman Ioan – in 1973 era mr., sef serviciu Inspectoratul judetean Maramures, serviciul III. La 19 august 1973 semneaza o nota raport: “Cu aprobarea tov. Mr. Gherman Ioan – seful serviciului, la 17-VIII-1973 am efectuat contactarea lui Bodiu Anatolie, care este lucrat prin dosar de urmarire informativa”.
27) Ghibernea Marcel – in 1982 era Ministru consilier Ambasada din Paris a RSR 1977. In aprilie 1982 semneaza un raport cu concluzii privind Meditatia Transcendentala.
28) Ghita Alexandru – in 1953 era lt.-maj., Militie Reg. Pitesti, serv. Bande.
29) Gigor V. – in 1947 era comisar Sef, Sef biroul 1, serv. 1.
30) Gîrz Romulus - in 1989 era lt.-maj., USLA, Securitate. In decembrie1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-90.
31) Gligor Viorel – in 1953 era mr., Director Raion Securitate, Bîrlad.
32) Gluvacov Andrei – in 1949 era lt.-col., Director adjunct Directia I.
33) Gocan Ioan – in 1984 era colonel, ofiter specialist Pr. III, Inspectoratul Judetean Cluj, serviciul III. La 5 martie 1985 semneaza un plan de masuri care contine o sinteza a actiunilor întreprinse pâna la acea data împotriva Doinei Cornea. La 9 februarie 1984 semneaza o noua sinteza: “Pentru controlul activitatii, stabilirea legaturilor ce
o viziteaza la domiciliu (pe Doina Cornea, n.m. S.C.) si a continutului discutiilor ce le poarta cu acestea, precum si pentru controlarea rezultatului unor masuri ce le vom întreprinde, la domiciliul obiectivei se vor instala mijloace I.C.D.T pe care le consideram cele mai potrivite, având în vedere topografia casei si organizarea interioara”.
34) Golumbovici – in 1947 era col., Securitate, Directia Tehnica, interceptare telefoane apoi contrainformatii radio.
35) Goran N. – in 1963 era cpt. MAI, Rm. Vâlcea. La 21 octombrie 1963 primeste o nota informativa in care sursa Iosif Schmidt ofera informatii despre Ion Gusetescu: “mai spunea ca rusii (adica sovieticii) nu-i vor ajunge pe americani nici peste 200 ani”. La 6 decembrie 1963 primeste o noua nota informativa de la aceeasi sursa: “Gusetoiu Jean în dimineata zilei de 26 nov. 1963 orele 11 a început sa înjure de dumnezeu paste pecei de la sfatul popular ca l-au lasat fara lemne si ca toti sunt niste hoti, banditi, excroci”.
36) Goran Gheorghe – in 1977 era maior, Directia cercetari penale. In 1985 era lt.col., seful Securitatii Maramures, ulterior colonel, seful Securitatii Municipiului Bucuresti (conform documentului din 13 noiembrie 1988, dosar Filip Iulius), Inspectoratul judetean Maramures, Securitate, Serviciul III. La 5 aprilie 1977 ii ia o declaratie lui Paul Goma.
La 20 martie 1985 semneaza o nota in care afirma: “Cu ocazia recentei convocari de învatamânt profesional, toti ofiterii de contraspionaj au restudiat programul de masuri în problema “Eterul” si în cadrul dezbaterilor s-a constatat ca prevederile acestuia au fost însusite în bune conditiuni”. La 13 noiembrie 1988 in dosarul de urmarire informativa a lui Filip Iulius semneaza o nota: “În cadrul actiunii «Petarda», va rugam sa ne comunicati cât mai urgent posibil, cum este cunoscut de catre dvs. Numitul Filip Iulius”.
Gheorghe Goran este unul dintre personajele retrase total din viata publica. De altfel, disparitiile misterioase par a fi unul dintre atributele sale principale. Raportul SRI privind
Revolutia din decembrie mentioneaza cea mai discutabila disparitie din viata lui Goran: «Dupa cum o necunoscuta mai staruie si in ceea ce-l priveste pe fostul sef al Securitatii Municipiului Bucuresti, col (r.) Goran Gheorghe, care, in cursul noptii de 21/22 decembrie 1989, a parasit unitatea fara sa dea nici un fel de ordin si fara sa anunte cine il inlocuia la comanda, reaparind abia dupa 25 decembrie 1989, cind deja situatia incepuse sa se stabilizeze»”.
37) Gorcea Pamfil – in 1981 era lt.-col., seful serviciului 0110 Inspectoratul judetean Cluj. La 26 iunie 1981semneaza o nota: “Din continutul materialului se desprind conceptii si pozitii ostile ale sus-numitului (Filip Iulius) cu tendinte de a deveni protestatar”.
38) Gordan Valer - in 1977 era mr. Directia cercetari penale. In 1982 era col., DSS in cadrul aceleiasi directii La 20 aprilie 1977 ii ia o declaratie lui Ioan Ladea.
Intr-un referat din 1982 cere ca “dosarul de cercetare penala privind pe inculpatul Filip Iulius sa fie înaintat Directiei procuraturilor militare Bucuresti, pentru a dispune în conformitate cu prevederile art. 262, Cod procedura penala”.
39) Gore Mihai – in 1948 era slt., DRSP Sibiu.
40) Greab Dumitru – in 1988 era capitan, ofiter op. principal Inspectoratul judetean Bistrita-Nasaud, Securitate. La 19 octombrie 1988 semneaza un raport informativ care cuprinde date obtinute de la un informator cu privire la diferite persoane, inclusiv Filip Iulius.
41) Grigoras Teodor – in 1989 era mr., Serviciul 2, Directia de securitate si garda, Securitate. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
42) Grigore Gheorghe – in 1973 era gen.-mr., seful Directiei MI, Directia IX. La 19 iulie 1973 semneaza o nota care priveste filajul obiectivului “Gom” (Paul Goma) efectuat în zilele de 13, 14 si 15 iulie 1973.
43) Grigore Vasile - in 1989 era lt.-col., Loctiitor Sef Militia jud. Prahova. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-90.
44) Grigorescu Eugen – in anii ’80 era col., adj. sef Unitatea Speciala “S” a DSS, UM 05135 Bucuresti.
45) Grigorescu Paul – in 1989 era lt.col., Directia de securitate si garda, sef Dispecerat, Securitate. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-90.
46) Grigoroiu Ionel – in 1987 era mr., seful serviciului DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 7 martie 1987 semneaza un raport prin care propune încetarea urmaririi informative asupra lui Popescu Gheorghe.
47) Grozescu Aug. – in 1966 era lt.-col, loctiitor sef DirectieMAI, Regiunea Brasov. La 4 ianuarie 1966 ofera intr-o nota informatii despre motivele arestarii luzi Paul Goma din 1957.
48) Gruia Gheorghe – in 1981 col., seful serviciului III, Inspectoratul judetean Timis. La 12 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Timis care sunt cercetate în problema “Eterul”.
49) Grunberg Marcel – in 1948 era slt., SJSP Bacau.
50) Gutan Alexandru – in 1949 era lt.-col., Director adjunct Directia IX Politica, Loctiitor politic Securitate.
51) Guta Constantin – in 1985 era lt.maj, Inspectoratul judetean Dolj, serviciul III. La 20 martie 1985 descrie intr-o nota presiunile exercitate asupra lui Dimitrie Draghicescu, profesor la Facultatea de stiinte ale naturii din Craiova, si perchezitiile efectuate la domiciliul acestuia.
52) Hahone Iosif - in 1950 era cpt., sef Serviciul Judetean de Securitate Caras.
53) Herta Gheorghe – in 1988 era mr., Securitatea judeteana Cluj. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare între Securitate Cluj si Securitate Alba în cazul lui
Filip Iulius (“Fodor”).
54) Herta Vasile – in 1950 era lt., Sef Biroul de Securitate Cîmpeni.
55) Hoblea Pavel – in 1985 era mr., seful serviciului III, Inspectoratul judetean Maramures, Securitate. La 20 martie 1985 afirma intr-o nota: “Cu ocazia recentei convocari de învatamânt profesional, toti ofiterii de contraspionaj au restudiat programul de masuri în problema «Eterul» si în cadrul dezbaterilor s-a constatat ca prevederile acestuia au fost însusite în bune conditiuni”.
56) Hotea Petru – in 1972 era lt.-maj., Inspectoratul judetean Maramures. La 19 mai 1972 informeaza despre activitatea profesionala a lui Bodiu Anatolie.
57) Hodis Vasile – in 1985 era lt.maj., Dir. VI/DCP Secu. Ofiterul de securitate Vasile Hodis, cel care a lucrat alaturi de Marin Pirvulescu la Directia de Cercetari Penale a Departamentului Securitatii Statului a perchezitionat locuinta lui Gheorghe Ursu si l-a anchetat pentru afirmatiile “dusmanoase” din jurnal. Oricit de straniu ar parea, astazi Vasile Hodis ajuta la consolidarea democratiei si a statului de drept in Romania. Astfel, in 1999 lucra la…
Serviciul Roman de Informatii.
58) Hotnog Paraschiv – in 1989 era col., seful securitatii judetului Suceava, Inspectoratul judetean Suceava – Securitate, serviciul 3. La 14 ianuarie 1989 raporteaza intrarea în tara a lui Jean-Michel Combes, ginerele Doinei Cornea, care “a declarat ca se deplaseaza în judetul Suceava… Întrucât cel în cauza nu si-a facut aparitia
pe raza judetului nostru, rugam a dispune masuri de localizare si control a activitatii sale”.
59) Hristenco Ion – in 1977 era lt.-col., Directia cercetari penale. La 1 aprilie 1977 semneaza un proces verbal de perchezitie domiciliara in care descrie perchezitia
efectuata la domiciliul lui Paul Goma.
60) Hristu Ioan – in 1953 era lt., instructor DGM probl. Bande zona Pitesti.
61) Hritcu Constantin – in 1972 era mr., sef Bir. Evid., Inspectoratul de securitate al judetului Vaslui. La 13 aprilie 1972 ofera informatii despre Chefneux Dumitru si Chefneux Georges.
62) Iacob C. – in 1969 era lt.-col., ofiter de cercetare penala CSS, Directia XIII. La 26 septembrie 1969 primeste o nota a locotenent-colonelului Poiana: “Alaturat înaintam o banda pe care a fost înregistrat numitul Lungu Constantin în timpul când a ridicat de la ghiseul PTTR Rm. Vâlcea plicul cu manifestul dusmanos, pentru a fi exploatata în ancheta”. La 28 mai 1970 – declaratia lui Constantin Lungu, prin care acesta recunoaste ca este autorul scrisorii-manifest este data în fata locotenent-colonelului Iacob.
63) Iana Aurel - in 1973 era col., adjunct sef Directia I, D.G.I.I. La 31 mai 1973 semneaza o nota in care afirma: “Având în vedere preocuparile si atitudinea
prezenta a lui Lungu Constantin, consideram necesara lucrarea sa în cadrul urmaririi informative speciale, în scopul de a stabili concret si documentat atitudinea ostila pe care se posteaza în prezent”.
64) Iancu C. – in 1972 era col. UM 0610/ Bucuresti. La 12 august 1972 primeste nota prin care este informat despre sederea lui Paul Goma la Paris.
65) Iancu Constantin – in 1968 era lt.-col., inspector sef adjunct, ISMB, CSS. La 14 iunie 1968 trimite o nota catre Directia I, cu informatii despre doua note furnizate de “Grigorescu P”.
66) Iancu Ioan – in 1989 era Capitan, loctiitor seful serviciului I/A, Inspectoratul judetean Cluj. La 29 iunie 1989 printr-un raport, propune închiderea dosarului de urmarire informativa referitor la Filip Iulius (DUI “Fodor” nr. 5892), dat fiind ca acesta a parasit definitiv tara, împreuna cu întreaga familie, la 13 decembrie 1988.
67) Iani Nicolae – in 1961 era col., seful Directiei regionale MAI, Directia regionala Bucuresti. La 21 ianuarie 1961semneaza o nota in care afirma: “Pe viitor în astfel de ocazii când elementele cu domiciliu obligatoriu solicita la Dvs. învoiri asupra carora nu sunteti de acord, nu mai este necesar sa ne înaintati cererile ci urmeaza sa le raspundeti direct ca nu s-a aprobat învoirea respectiva”. La 20 februarie 1962 semneaza un raport in care considera “neîntemeiate” afirmatiile pe care Paul Goma le face împotriva capitanului Livescu Ion.
68) Ignat Nechifor – in 1988 era lt.col.,Sef Serviciul I/B, Inspectoratul Judetean de Securitate Sibiu.
69) Ilie Gheorghe – in 1979 era Capitan, ofiter specialist II, DSS, Directia III. La 30 noiembrie 1979 semneaza un referat in care propune recrutarea ca informator a lui Petru Banyai. La 11 decembrie 1979 semneaza un noua referat in care sugereaza recrutarea ca informator a lui Petru Banyai (“Bucur”).
70) Ilie Ion – in 1972 era lt.-col., ofiter specialist V, MI, Inspectoratul de securitate al Municipiului Bucuresti. La 27 noiembrie 1972 semneaza un referat in care propune închiderea dosarului de urmarire informativa al lui Petre Navodaru, socrul lui Paul Goma.
71) Ion Ghenciu – in 1984 era gen.-mr., seful Directiei M.I., Directia pentru pasapoarte, evidenta strainilor si controlul trecerii frontierei. La 20 decembrie 1984 semneaza o nota adresata DSS, Directia I in care se refera la confiscarea unor reviste, articole si carti pe care Doina Cornea le-a adus cu ea la întoarcerea dintr-o calatorie
în Franta.
72) Ion Marin – in 1973 era lt.-col./adjunct sef serviciu D.G.I.I., Directia I. La 31 mai 1973 semneaza o nota in care afirma: “Având în vedere preocuparile si atitudinea prezenta a lui Lungu Constantin, consideram necesara lucrarea sa în cadrul urmaririi informative speciale, în scopul de a stabili concret si documentat atitudinea ostila pe care se posteaza în prezent”.
73) Ion Stanescu – in 1972 era ministru, Ministerul de Interne. La 16 noiembrie 1972 semneasza o nota in care propune retragerea cetateniei române lui Paul
Goma, deoarece acesta “se face vinovat de acte ostile fata de Republica Socialista România”.
74) Ionescu Andrei – in 1982 era lt.col., sef Inspectoratului Judetean Securitate Satu Mare.
75) Ionescu Cornel - mr., Inspectorat Securitate jud. Dolj.
76) Ionescu Gheorghe – in 1973 era mr., sef serviciu MI, Directia IX. La 14 iulie 1973 semneaza o nota care priveste filajul obiectivului “Gom” (Paul Goma) efectuat în
ziua de 12 iulie 1973 între orele 7,00 – 0,20. La 19 iulie 1973 semneaza o alta nota care priveste filajul obiectivului “Gom” (Paul Goma) efectuat în zilele de 13, 14 si 15 iulie 1973.
77) Ionescu I. – in 1967 era lt. La 11 iunie 1968 semneaza o nota informativa cu date obtinute de la sursa “Grigorescu P”. Intalnirea a avut loc in casa “Cultura”. La sfarsitul notei adauga: “Numitul Reus Mîrza Vasile se afla în evidentele Directiei I, indicativ 122″.
78) Ionescu V. – in 1975 era lt.col., loctiitor sef directie Ministerul de Interne, Directia III. La 17 iunie 1975 semneaza o nota in care se precizeaza ca nu Vasile Gavrilescu, ci Ion Gavrilescu a vizitat Consulatul SUA.
79) Ionescu Vergiliu – in 1989 era col. Adjunct Sef UM0650. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
80) Ionita Marin - in anii ’80 era plt., Unitatea Speciala “S” a DSS.
81) Ionita Stefan – in 1985 era plt., loctiitor sef arest DCP/IGM.
82) Iordanescu Octavian – in 1958 era lt.maj., Sef de Birou, Regionala de Securitate Brasov.
83) Iorga Marin – in 1962 era mr., seful Directiei regionale, anterior seful serviciului raion, conform documentului din 14 noiembrie 1962; ulterior colonel, seful Inspectoratului de Securitate judetean Galati (conform documentului din 24 iulie 1969 MAI, Directia regionala Galati. La 14 noiembrie 1962 semneaza o nota care priveste verificarea necesitatii tratamentului urmat de Reus Mîrza Vasile la Spitalul TBC Bucuresti. La 16 iunie 1964 semneaza o alta nota care priveste luarea în evidenta a lui Reus Mîrza Vasile. Ulterior semneaza o hotarâre de trecere în evidenta a lui Reus Mîrza Vasile.
84) Ionita Nicolae – in 1988 era col., seful Securitatii Cluj. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare între Securitate Cluj si Securitate Alba în cazul lui
Filip Iulius (“Fodor”). La 29 iunie 1988 trimite o nota catre Inspectoratul judetean Iasi Securitate in care afirma: “Discutiile purtate între Filip si… s-au referit la probleme fara importanta, pâna în momentul în care ambii au intrat într-o camera de unde discutia lor nu a mai putut fi controlata”. Conform raportului SRI cu privire la Revolutia din Timisoara din 1989, colonelul Ionita a fost unul dintre participantii activi la represiune: “Seful inspectoratului a raportat despre situatia creata primului secretar, Ioachim Moga, primind ordin sa deplaseze in zona forte de ordine si sa ia masurile necesare pentru restabilirea ordinii publice. In baza acestui ordin, i-a convocat pe seful Securitatii judetene, colonel Ionita Nicolae si seful Militiei Judetene, lt. colonel Rusu Stoian si a ordonat ca la locul faptei sa se deplaseze seful militiei cu plutonul de interventie, insotit de loctiitorii sefului securitatii, respectiv lt. colonel Tinca Ovidiu si maior Petcu Gheorghe. A ordonat, de asemenea, deplasarea unor echipaje de circulatie care sa asigure fluiditatea transportului in zona.”
85) Iosif Jakab – in anii ’60 era cpt., DRS Oradea.
86) Iovan Constantin – in 1969 era Capitan, biroul I, ulterior maior (conform documentului din 13 martie 1970), Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, Serviciul I La 26 mai 1969 semneaza Nota informativa nr. 101/IC/854 prin care informeaza ca Vasile Gavrilescu a fost semnalat si la ser. III din cadrul Inspectoratului de Securitate al judetului Dolj. La 8 august 1969 semneaza o Hotarâre privind transformarea mapei de lucru “Gavrilescu Vasile” în actiune informativa individuala.
La 13 martie 1970 semneaza o nota cu informatii cu privire la domiciliul lui Vasile Gavrilescu si la modalitatile de a patrunde în secret în locuinta acestuia. La 14 noiembrie 1972 semneaza o alta nota in care reda informatii despre convingerile anticomuniste ale lui Vasile Gavrilescu. La 7 noiembrie 1972 semneaza un raport privind masuri combinative pentru documentarea si curmarea activitatii “dusmanoase” a lui Vasile Gavrilescu. Raportul precizeaza masurile prin care ofiterii de securitate intentionau sa intre în posesia manuscriselor lui Vasile Gavrilescu, prin presiuni exercitate asupra finului acestuia La 1 octombrie 1975 redacteaza un plan de munca privind documentarea activitatii “dusmanoase” a numitului “Ganescu”. Planul prevede verificarea si documentarea în vederea începerii urmaririi penale împotriva lui Vasile Gavrilescu; de proiect raspund maior Iovan Constantin, lt.col. Petrescu Vasile, lt.col. Nicolae Florea, lt.col. Lungu Gheorghe; planul prevede anchetarea unor cunoscuti de-ai lui Gavrilescu, amplasarea de microfoane, reactivarea unor informatori (sotia lui Gavrilescu). La 29 iunie 1975 redacteaza un plan de munca în dosarul de urmarire informativa a lui “Ganescu”. Planul propune infiltrarea informatorului “Iliescu” si reactivarea informatorilor “Dorin”, “Manolea”, “Corvin” si “Popa Constantin”. La 2 februarie 1976 semneaza o fisa personala in care ofera informatii cu privire la informatorul “Popa Constantin”.
La 26 august 1971 semneaza un raport in care afirma (pe baza informatiilor oferite de informatorul “Puiu Nae”) ca Vasile Gavrilescu “nu a participat la defilarea oamenilor muncii de la
23 august 1971″. La 13 aprilie 1972 semneaza un alt raport in care afirma (pe baza informatiilor oferite de o vecina a lui Vasile Gavrilescu) ca acesta este vizitat destul de frecvent de o persoana necunoscuta; raportul descrie si relatia privata dintre Gavrilescu si sotia sa. La 5 martie 1974 semneaza o nota-raport privind felul cum s-a reusit patrunderea în
clandestinitatea lui “Ganescu”. Nota-raport descrie pe larg reactivarea “Amaliei” (sotia lui Gavrilescu), rolul jucat de ea în descoperirea manuscriselor lui Gavrilescu, amplasarea de catre
ofiterii de securitate a microfoanelor în locuinta lui Gavrilescu, folosirea lui “Pascu Mihalache” ca acoperire pentru ca Gavrilescu sa nu afle ca sotia sa este cea care a sprijinit securitatea în actiunea de perchezitionare a domiciliului lui Gavrilescu (în urma careia manuscrisele i-au fost confiscate), dar si “autodemascarea” lui Gavrilescu.
87) Irimes Pavel – in 1952, eras lt.-maj., Sef grup operativ Reg. Secu. Cluj.
88) Isac Constantin – Cpt., Inspectorat Securitate jud. Cluj.
89) Ispas Eliade – in 1966 era lt.-col, seful serviciului MAI, Regiunea Brasov. La 4 ianuarie 1966 printr-o nota ofera informatii despre motivele arestarii lui Paul Goma din 1957.
90) Itcus Dragos – in 1968 era lt.-col/sef serviciu, CSS, ISMB La 14 iunie 1968 trimite o nota catre Directia I, in care informeaza despre doua note furnizate de
“Grigorescu P”.
91) Ivan Ioan – in 1981 era lt.col., seful serviciului III, Inspectoratul judetean Hunedoara. La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Hunedoara care sunt cercetate în problema “Eterul”.
92) Ivan Radu – in 1979 era col., procuror, sef adjunct al Directiei procuraturilor militare. La 16 iunie 1979 semneaza o ordonanta prin care sunt scosi de sub urmarirea penala Paul Goma, Vlad Dragoescu, Ioan Ladea, Nicolae Bedivan.
93) Jaminschi M. – in 1961 era cpt., sef de sectie MAI Regiunea Suceava. La 20 decembrie 1961 semneaza o nota in care detaliaza investigatiile privindu-l pe Reus Mîrza
Vasile.
94) Jipa Constantin – in 1984 era col., seful serviciului I, Inspectoratul judetean Prahova, Securitate. La 19 mai 1984 semneaza un plan de masuri in care afirma printre altele: “Având în vedere ca obiectivul (Ion Opris) domiciliaza în Bucuresti, cât si gravitatea manifestarilor dusmanoase pe care le are, cazul va fi luat în controlul Directiei I”.
95) Jireghie Nicolae – in 1984 era mr., Inspectoratul judetean Neamt Securitate, serviciul informatii interne. In iunie 1984 semneaza o nota-raport de “completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului «Ursu» (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile”.
96) Jitarel Mircea - in anii anii’50 era slt., Serviciul Filaj Securitatea Bacau.
97) Jura Ioan – in 1956 era lt.maj., Directia Secretariat-Juridic Securitate.
98) Jurim Alexandru – in 1949 era lt.-col., Director Directia a X-a Administratie, Secretariat si Cifru.
99) Kalousek Iosif -in 1949 era col., Director Regionala de Securitate Brasov.
100) Koller Stefan – in anii’50 era col., Comandant Penitenciarul Aiud.
101) Kovacs Mihai (Pius)- in 1950 era mr., Sef Serviciul Judetean de Securitate Turda.
102) Kuludas Constantin - in 1981 era col., seful Securitatii judetului Botosani, DSS, Inspectoratul judetean Botosani La 16 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Botosani care sunt cercetate în problema “Eterul”.
PARTEA a IV-a
1) Lazar Ioan – in 1981 era col., seful Securitatii judetului Bacau, Inspectoratul Judetean Bacau. La 18 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Bacau care sunt cercetate în problema “Eterul”.
2) Lazar V. – in 1978 era cpt. In noiembrie 1978 semneaza un raport in care sursa “Rica” ofera informatii despre Banyai Petru.
3) Lazarescu Florea – in 1989 era col., adjunct sef Directia V Securitate si garda demnitari, sef Serviciul 3, Securitate. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
4) Leferman S. – in 1948 era slt., DRSP Iasi.
5) Lepadatu Constantin – in 1961 era lt.-maj., seful Biroului raional MAI, Directia Regionala Bucuresti, Biroul raional Fetesti. La 9 octombrie 1961 semneaza un raport: “propunem ca numitului Paul Goma sa i se fixeze în continuare domiciliu obligatoriu în comuna Latesti pe timp de 36 de luni”.
6) Liber Iulian – in 1956 era lt.-maj., sef de sectie MAI, serviciul “D”. La 20 iunie 1956 face o cerere de consultare a dosarului de ancheta privitor la Reus Mîrza Vasile si de întocmire a unui referat cu date amanuntite despre activitatea lui Reus Vasile de pâna la 23 august 1944.
7) Lica Dumitru – in 1986 era col., seful Securitatii judetene, Inspectoratul judetului Teleorman. La 27 octombrie 1986 aproba scoaterea din S.I. (supraveghere informativa) a lui Constantin Lungu.
8) Lisacoschi Ioan – in 1969 era lt.-col., adjunct sef serviciu, CSS, Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov. La 15 octombrie 1969 semneaza o nota in care ofera informatii despre o persoana care lucreaza la o fabrica de produse chimice din Brasov.
9) Livescu Ion – in 1961 era cpt., lucrator operativ MAI, Directia regionala Bucuresti, Biroul raional Fetesti. La 9 octombrie 1961 semneaza un raport: “propunem ca numitului Paul Goma sa i se fixeze în continuare domiciliu obligatoriu în comuna Latesti pe timp de 36 de luni”.
10) Lombrea Vasile – in 1964 era mr., loctiitor sef Biroul K, DRS Oradea.
11) Lopatita Tiberiu – in 1985 era cpt., loctiitorul comandantului UM 0659 Bucuresti MI. La 2 august 1985 semneaza o nota în cadrul actiunii “Eterul”. Se dau
informatii despre emisiuni ale postului de radio “Europa Libera”.
12) Lungu Gheorghe – in 1969 era mr., adj. inspector sef, ulterior lt.-col., loctiitor sef Securitate (conform documentului din 10 iunie 1975); în 1972 este adjunct sef Securitate si sef serviciu I (conform documentului din 3 iulie 1972), Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj. La 26 mai 1969 semneaza nota informativa nr. 101/IC/854 in care ofera informatii privind semnalmentele lui Vasile Gavrilescu. La 8 august 1969 semneaza o hotarâre privind transformarea mapei de lucru
“Gavrilescu Vasile” în actiune informativa individuala. Propune deschiderea actiunii informative individuale in cazul Gavrilescu Vasile. La 7 iulie 1969 face o cerere de încadrare informativa (nr. 101/CI/1747) in care propune încadrarea informativa a unei persoane care are legaturi cu Vasile Gavrilescu. La 10 iunie 1975 adreseaza o cerere Directiei III, Serviciul I; se cere raspuns la întrebarea daca Vasile Gavrilescu a vizitat Ambasada SUA din Bucuresti. Intr-o nota-raport nedatata precizeaza masurile pentru aprobarea începerii urmaririi penale împotriva lui Vasile Gavrilescu. La 3 iulie 1972 semneaza nota nr. 10328/00/3040. Nota releva caracterul “dusmanos” al manuscriselor lui Gavrilescu; manuscrisele au fost fotocopiate; nota precizeaza ca “în ziua de 30 iunie a.c. am intrat în mod secret în posesia scrierilor”.
13) Lungu Mihai - in 1949 era slt., sef Biroul IV Contrainformatii militare, apoi sef Biroul V Anchete, Serviciul Judetean de Securitate Botosani.
14) Lupan Gavrila – in 1952 era lt.-maj., Directia Anchete Penale Securitate. 15) Lupes Ghiorghe – in 1988 era mr., seful Securitatii judetene Alba. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare între Securitatea Cluj si Securitatea Alba în cazul lui Filip Iulius (“Fodor”).
16) Luta Vasile – era cpt., Inspectorat Securitate jud. Prahova.
17) M. Ilie – in 1961 era cpt.La 28 octombrie 1961 semneaza un plan de strângere de informatii referitoare la Dinu Adamesteanu, stabilit în Italia.
18) Macesanu Constantin – in 1988 era lt.-col., sef Securitatea jud. Sibiu.
19) Macri Emil - in 1981 era gen.-mr., seful Directiei II DSS.La 6 decembrie 1981 primeste o nota care se refera la un canal de scurgere a unor date si informatii catre postul de radio “Europa Libera”.
20) Manea Gheorghe – la sfårsitul anilor ’80 era lt.-col., sef de serviciu, UM 0625, Securitate.
21) Manea Ion – in anii ’80 lucra la Unitatea Speciala “S” a DSS.
22) Manole Eugen – in 1972 era cpt., sef Birou, Inspectoratul de Securitate al municipiului Bucuresti. La 27 noiembrie 1972 semneaza un referat in care propune închiderea dosarului de urmarire informativa al lui Petre Navodaru, socrul lui Paul Goma.
23) Mânzat Ioan – in 1981 era lt.-col., seful Securitatii judetului Bistrita-Nasaud.La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Bistrita-Nasaud care sunt cercetate în problema “Eterul”.
24) Marchedon Vasile – mr., Inspectorat Securitate jud. Sibiu.
25) Marcu Ion – col., Inspectorat Securitate jud. Ilfov.
26) Maries Gh. – in 1985 era mr., Sef Securitate Mures.
27) Marin Pîrvulescu (Pârvulescu) – in 1985 era mr., Directia VI Cercetari Penale a Securitatii.
28) Marinescu Constantin – in 1988 era col., Securitate.
29) Marinescu Danut – in 1988 era cpt., Inspectoratul Judetean Gorj, Securitate, Serviciul II. In iunie 1988 semneaza un raport in care afirma printre altele: “Din actele premergatoare întreprinse ulterior a rezultat ca Lapus Constantin a comentat ostil stirile transmise de postul de radio «Europa Libera» la locul de munca”.
30) Marinescu Dumitru – in 1987 era lt.-col., sef serviciu, DCP/DSS.
31) Mateiuc Pavel – in 1977 era lt.-col., MI, Directia Cercetari Penale.La 12 aprilie 1977 semneaza o rezolutie in care dispune atasarea a doua benzi magnetice cu inregistrari ale emisiunilor postului de radio “Europa Libera” la dosarul penal nr. 4300/1977 privindu-l pe Paul Goma. La 1 aprilie 1977 descrie perchezitia efectuata la domiciliul lui Paul Goma.
32) Mazuru (Mazurov) Vladimir - in 1949 era gen.-mr., director adjunct al Securitatii.
33) Melnic S. – in 1947 era sef Biroul 2, Inspectoratul de Siguranta Judetul Sibiu.
34) Memu Filip – în 1984 era lt., Inspectoratul Judetean Olt, Securitate. În ianuarie 1984 semneaza un raport “privind modul cum a decurs avertizarea numitului Zanfir Constantin”. În prezent, Memu Filip este lt.-col., seful Directiei judetene Vâlcea a SRI (conform declaratiilor lui Constantin Zanfir, care a facut eforturi deosebite pentru a-i identifica pe toti fostii ofiteri de Securitate care l-au anchetat).
35) Merce Ilie – in 1984 era col., anterior lt.-col., sef serviciu (conform documentului din 14 iunie 1982) M.I., Directia I, Serviciul 6, Bucuresti. La sfarsitul lui decembrie 1984 da o rezolutie pe raportul adresat de col. Oprea Ioan generalului-maior Aron Bondea din 27 decembrie 1984: “Sa facem o lucrare documentata pentru tov. grl. col. Iulian Vlad”.La 14 iunie 1982 semneaza o nota cu informatii “referitoare la masurile întreprinse asupra unor oameni de arta si cultura pentru implicarea lor în
activitati de «Meditatie Transcendentala»”.Ilie Merce este în prezent deputat PRM de Dâmbovita, membru în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii a Camerei Deputatilor.
36) Mihai Mihai - in 1984 era lt.-col., DSS, Directia I. Planul de masuri din 19 mai 1984 aprobat de colonelul Jipa a fost conceput împreuna cu lt.-col.
Mihai Mihai.
37) Mihai Virgil – in 1964 era mr., seful sectiei MAI, Directiunea Regionala Oltenia, serviciul “C”. La 14 noiembrie 1964 cere masuri de identificare si de luare în evidenta a lui Popescu Gheorghe, eliberat din închisoare la 22 iunie 1964.
38) Mihai Virgil – in 1976 era col., sef Serviciul I Inspectoratul Judetean Dolj al MI.La 19 februarie 1976 semneaza planul privind masurile ce vor fi întreprinse în
vederea infiltrarii informatorului “Niculescu” la suspectul “Ganescu” (Vasile Gavrilescu); pentru ca Vasile Gavrilescu “a devenit mai circumspect”, se propune “infiltrarea la obiectiv a unui informator cu experienta, verificat în munca, cu înclinatii si preocupari literare”.
39) Mihaileanu Mihai – in 1956 era cpt., seful Serviciului raional MAI, Serviciul raional Tg. Jiu. In iulie 1956 semneaza o nota cu informatii despre Victoria Adamesteanu: “având prietenie numai cu elemente ca: soti de medici si diferite persoane care au facut parte din bogatasi, cu care întretine diferite vizite, sfideaza elementul muncitor…”.
40) Mihalcea Aurel – in 1981 era col., seful Securitatii, Inspectoratul Judetean Neamt, Securitate.La 13 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Neamt care sunt cercetate în problema “Eterul”.La 2 octombrie 1984 semneaza o nota in care afirma: “Urzica Vasile va fi urmarit în continuare în dosar informativ”.
41) Mihaly Alexandru – in 1948 era cpt., sef Serviciul Judetean de Securitate Mures.
42) Mihut - era lt.-maj., lucrator operativ zona Campulung Muscel, Serviciul Bande.
43) Mihut Avram – in 1962 era mr., sef Birou, Securitatea Municipiului Bucuresti.La 27 noiembrie 1962 semneaza nota-raport nr. 342 cu privire la dosarul problema (DP) nr. 889 (Actiunea informativa de grup “Episcopul”).
44) Mihut Nicolae – in 1953 era lt.-maj., Regionala de Securitate Pitesti.
45) Mira Victor – in 1985 era col., sef Serviciul I, Inspectoratul Judetean de Securitate Satu Mare.
46) Miu Dumitru – in 1989 era cpt., sef Serviciul I, Inspectoratul Judetean de Securitate Dambovita.La 24 februarie 1989 semneaza un studiu privind situatia operativa în subproblema “fostul cult greco-catolic”.
47) Mladin Constantin – in 1989 era lt.-col., loctiitor sef Securitatea judetului Brasov. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
48) Moga – in 1978 era gen. DSS, UM 0544.La 11 noiembrie 1978 primeste o nota referitoare la sursele de informare ale subredactiei “Europa Libera” de la Paris.
49) Moga Virgil – in 1947 era sef Biroul 1, Inspectoratul de Siguranta al judetului Blaj.
50) Mois Aurel – in 1953 era lt.-col., sef Regionala de Securitate Timisoara.
51) Moise – in 1958 era lt.-maj., Directia aIII-a.
52) Moldor Lucian - in 1947 era sef Biroul 1, Inspectoratul de Siguranta al judetului Sibiu.
53) Moldovan Alexandru – in 1988 era mr., Cluj-Napoca. La 27 iunie 1988 primeste o nota informativa in care sursa “Pele” ofera informatii despre Filip
Maria (sotia lui Filip Iulius). 54) Moldoveanu Aurelia – in 1948 era plt.-maj., Securitate Reghin.
55) Morarescu - in 1949 era cpt., sef Serviciul Judetean de Securitate Dorohoi. 56) Morariu Petre – la sfårsitul anilor ’80 era col., loctiitor al sefului Directiei Cercetari Penale a Securitatii.
57) Moraru – in 1949 era slt., sef Biroul I Informatii interne, Serviciul Judetean de Securitate Dorohoi.
58) Moraru Augustin – in 1974 era lt.-maj. La 17 aprilie 1974 semneaza o nota cu informatii primite de la sursa “Trandafir” legate de un grup de admiratori ai lui Paul Goma (Ioana Craciunescu, Gelu Colceag si Gabriel Iencec).
59) Moraru Eduard – in anii ’60 era lt., DRS Oradea.
60) Moraru Gheran – in 1967 era lt., Directia Anchete Securitate.
61) Moraru Ioan – in 1989 era sef Serviciu, Securitatea Municipiului BucurestiLa 18 noiembrie 1989 semneaza in plan de masuri în DUI “Banu” (Banyai Petru): “apreciem ca se impune transformarea mapei de verificare în dosar de urmarire informativa”; printre altele, în plan se mentioneaza ca “se va coopera cu serviciul independent de investigatii, pentru obtinerea de informatii din mediul de la domiciliu despre «Banu»”.
62) Moraru Ioan – era lt.-maj., director adjunct Regionala de Securitate Cluj.
63) Morosanu (Morosan) Petre - in anii ’80 era lt.-col., biroul Înscrisuri, Sectia II, Unitatea Speciala “S” a DSS.
64) Mot Ioan – in 1981 era mr., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Arad.La 12 iunie 1981 semneaza o nota care contine informatii despre “elemente ce întretin legaturi sau manifesta interes de a lua legatura cu posturi de radio straine; se ocupa de culegerea si transmiterea de informatii la aceste posturi de radio; sunt rude ale colaboratorilor si angajatilor acestor posturi”.
65) Mucichescu Dan – in 1988 era cpt., ofiter operativ, Serviciul II, Inspectoratul Judetean Cluj. La 4 mai 1988 semneaza un raport potrivit caruia Filip Iulius “a fost
avertizat ca pe viitor sa se abtina de la orice manifestari ostile tarii, poporului si societatii noastre socialiste, în caz contrar urmând a suporta, din nou, rigorile legii”. La 15 mai 1988 primeste o nota cu informatii despre discutiile pe care le purtau în apartamentul lor Filip Iulius si sotia sa.La 28 mai 1988 raporteaza vizita lui Filip Iulius la Doina Cornea.
66) Mortoiu Aurelian – in 1985 era gen.-mr., seful Directiei III; anterior seful Securitatii Timis (conform documentului din 12 iunie 1981), Departamentul Securitatii Statului.La 5 august 1985 cere raportarea masurilor luate în cazul celor 5 scrisori deschise semnate de Doina Cornea si difuzate la Radio “Europa Libera”.La 12 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Timis care sunt cercetate în problema “Eterul”.
67) Munteanu - in 1984 era lt.-col., M.I., Directia I, Bucuresti.Raportul din 4 februarie 1984 al col. Peres Alexandru este adresat lt.-col. Munteanu.
68) Munteanu A. – in 1965 era mr.Primeste mai multe note informative de la diferite surse.
69) Munteanu Ion – in 1973 era cpt. La 15 octombrie 1973 primeste o nota cu descrierea de catre un informator a starii de spirit a scriitorilor tineri.
70) Munteanu M. – in 1958 era cpt., seful Biroului II, Serviciul “C”, sectia I. La 5 decembrie 1958 semneaza o nota in care afirma: “Continuându-se urmarirea numitului Popescu Gheorghe, s-a stabilit ca a desfasurat activitate dusmanoasa împotriva guvernului RPR, fapt pentru care a fost arestat, judecat si condamnat la 15
ani munca silnica”.
71) Muresan Arghir – in 1984 era lt.-col., Inspectoratul Judetean Brasov. In planul de masuri propus de col. Gocan Ioan din 9 feb. 1984, Muresan trebuia sa o trimita la Cluj pe informatoarea “Sonia”.
72) Musat Eugeniu – in 1989 era mr., Unitatea Speciala R.
73) Nae Octavian - in 1989 era col., Directia de securitate si garda, sef Serviciul 7, Securitate. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
74) Naftanaila Octavia – in 1987 era lt.-maj., ofiter operativ Inspectoratul Judetean Prahova, Securitate, Serviciul I.La 16 martie 1987 semneaza o nota de stadiu: “Obiectivul (Ion Opris) continua sa aibe manifestari dusmanoase fata de conducerea superioara de partid si o pozitie ostila orânduirii socialiste din tara noastra”.
75) Naghi Iosif – in 1956 era lt., lucrator operativ, serviciul “D”.La 11 iulie 1956 semneaza cererea adresata grupei “D” din Penitenciarul Fagaras de analizare a posibilitatii de recrutare ca agent a lui Reus Mîrza Vasile.
76) Nagy Iosif – in anii ’60 era lt.-maj., DRSP Timisoara.
77) Nastase Sepi – in 1960 era lt.-col., loctiitor sef Directie, Directia regionala Constanta. La 1 martie 1960 ofera sectiei raionale de Securitate Fetesti materialul
detinut în legatura cu Paul Goma.
78) Neacsu – in 1949 era col., sef Serviciul T, Securitate.
79) Neacsu Alexandru – in 1967 era lt.-col., director Directia VII Tehnica.
80) Neacsu Constantin – in 1952 era col., secretar al organizatiei PMR din Securitate.
81) Neagoe Marin - in 1989 era gen.-mr., sef Directia de securitate si garda. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
82) Neculicioiu Victor – in 1981 era col., seful Securitatii Brasov. La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Brasov care sunt cercetate în problema “Eterul”. Victor Neculicioiu era, în 2000, general de brigada în SRI.
83) Nedelcu Iordan – in 1973 era mr. (Securitate oras Rosiorii de Vede). La 19 octombrie 1973 primeste informatii despre Lungu Constantin, obtinute de la informatorul “Paunescu”.
84) Nedelcu Mihai - in 1953 era col., director Regionala de Securitate Cluj.
85) Nedelcu Mihail – in 1958 era col., seful Serviciului “C”.La 6 septembrie 1958 semneaza un referat: “Întrucât (Paul Goma) a desfasurat activitate dusmanoasa împotriva regimului democratpopular din RPR, iar în penitenciar a avut o comportare rea, propunem ca la data expirarii pedepsei – 21 noiembrie 1958 – sa i se fixeze domiciliu obligatoriu pe timp de 24 de luni în comuna Latesti, raionul Fetesti, regiunea Constanta”.
86) Nedelcu S. – in 1982 era col.La 17 februarie 1982 ofera informatii despre Filip Iulius si
sindicatul
“Unirea”.
87) Nedelcu Stefan – in 1977 era lt.-col., Directia Cercetari Penale.La 1 aprilie 1977 semneaza procesul-verbal de perchezitie domiciliara in care descrie perchezitia efectuata la domiciliul lui Paul Goma.
88) Negoita Aurora Rodica – in 1989 era lt.-col., adjunct sef Unitatea Speciala S. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
89) Negrea – in 1953 era mr., Directia Anchete Penale Securitate.
90) Negrea Aurel - ofiter, Inspectorat Securitate jud. Constanta.
91) Negrea Vasile – in 1961 era gen.-mr., adjunct al ministrului Afacerilor Interne.La 2 noiembrie 1961 semneaza decizia nr. 16.285 prin care “se fixeaza D.O. (lui Paul Goma) pe timp de 24 luni în com. Latesti, raionul Fetesti, reg. Bucuresti”.
92) Negrila S. – in 1986 era lt.-maj., Penitenciarul Aiud. La 17 septembrie 1986 semneaza o nota referitoare la “discutiile din ziua de 17.09.1986 avute de
catre obiectivul «Fodor» (Filip Iulius)”.
93) Negulescu Nicolae – in 1950 era lt.-maj., Biroul de Securitate Hîrsova.
94) Nenitoiu Nicolae – in 1960 era cpt., Directia Regionala MAI Arges.
95) Nicoara Sorin – la sfarsitul anilor ’80 era lt.-col., sef de colectiv, UM 0625, Securitate.
96) Nicola – in 1989 era col., DSS, Directia I (UM 0610/113).La 14 noiembrie 1989 primeste o nota care reproduce o convorbire telefonica dintre Banyai Petru si “Flory”.
97) Nicolae Constantin Ionel - in anii ’80 era cpt., sef Biroul secretariat, Unitatea Speciala “S” a DSS.
98) Nicolae Florea – lt.-col., Serviciul I, Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj. Semneaza un plan de actiune privind modul cum se vor reintroduce mijloacele tehnice la domiciliul lui “Ganescu” din Craiova. Planul este asemanator celui legat de “Liliacul”; la actiune au luat parte si mr. Iovan Constantin, lt.-col. Lungu Gheorghe, A.C. Popescu Dumitra, mr. Obradovici Robert si mr. Vlad Gheorghe.
99) Nicolae Mihai – in 1973 era lt.-col., sef serviciu, Directia I.La 20 iulie 1973 semneaza o notaraport in care este descrisa patrunderea în locuinta lui Paul Goma în vederea controlarii valizei cu care el a fost în iunie 1972 la Paris. La 31 august 1973 semneaza o noua nota-raport care contine un extras din scrisoarea expediata la 28 august 1973 de Paul Goma lui Dumitru Tepeneag la Paris. La 23 ianuarie 1974, intr-o alta nota-raport, sugereaza ca romanul “În cerc” al lui Paul Goma sa fie publicat la Cartea Româneasca, pentru a îngreuna publicarea lui în Occident si pentru a compromite figura autorului.
100) Nicolaie Ioan (sau Nicolae Ion) – in 1969 era mr., ISJ Teleorman, Serviciul I.Maiorului Nicolaie îi este adresata nota privind filajul obiectivului “Lulu”, efectuat în ziua de 15 septembrie 1969, de la ora 0,00 la ora 24,00.
101) Nicolici Dan-Costin – in 1985 era lt.-col. ing., seful CID, Securitate.
102) Nicolschi Alexandru (Grunberg Boris) – in 1949 era gen.-mr., director adjunct al Securitatii.
103) Nicula – in 1969 era cpt.In septembrie 1969 semneaza o nota care contine transcrierea unei convorbiri avute de Lungu Constantin si sotia sa cu alte doua persoane la restaurantul “Cina”.
104) Niculescu Lucian – in 1988 era cpt., Securitate. Avea ca obiectiv FRF.
105) Nistor Ioan – in 1956 era lt., seful Grupei “D”, Penitenciarul Suceava. La 30 iunie 1956 semneaza o nota-referat in care ofera informatii despre activitatea lui Reus Vasile de pâna la 23 august 1944.
106) Nita Marin – in 1984 era lt.-col., Inspectoratul Judetean Neamt, Securitate. La 25 mai 1984 semneaza o nota de analiza a DUI “Ursu” (Urzica Vasile): “verificarea la domiciliu (a lui Vasile Urzica), pentru a identifica materiale asemanatoare celor folosite în cazul «Pasarela»”.
107) Nitoiu Petre – in 1985 era cpt., sef Serviciul III, Inspectoratul Judetean Dolj.La 20 martie 1985 semneaza o nota in care descrie presiunile exercitate asupra lui Dimitrie Draghicescu, profesor la Facultatea de Stiinte ale Naturii din Craiova, si perchezitiile efectuate la domiciliul
acestuia.
108) Norisanu Alexandru – in 1981 era col., sef serviciu, C.I. UM 02565 Cluj-Napoca. La 26 iunie 1981 semneaza o nota: “Înaintam alaturat DUI nr. 734 «Fodor» privind pe Filip Iulius în vederea continuarii urmaririi informative”.
109) Novac Constantin – in 1964 era lt.-col., sef sectie, serviciul “C”.La 25 iunie 1964 cere Directiei III sa comunice în ce locuri de munca nu mai poate fi încadrat Popescu Gheorghe dupa eliberarea sa din arest.
110) Nusem A. – in 1948 era lt., DRSP Iasi.
111) Nuzesi Iulian – in 1947 era sef Birou informatii, Siguranta Blaj.
112) Obradovici Robert – in 1972 era mr., ofiter operativ principal, serviciul tehnic, Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, sectia V. La 5 august 1972 semneaza un plan de actiune privind modul în care se va introduce T.O. la domiciliul lui “Liliacul” din Craiova. Planul prezinta în detaliu masurile si modul de operare al ofiterilor de Securitate legat de “introducerea de mijloace tehnice” în apartamentul “Liliacului”.
113) Olaru Dan – in 1972 era lt.-maj., Inspectoratul de Securitate al judetului Maramures, Serviciul III.La 24 februarie 1972 semneaza o fisa privind pe dr. ing. Bodiu Anatolie: “Propun ca dr. ing. Bodiu Anatolie sa fie inclus în baza de lucru cu aprobarea organelor de partid, urmând a se lua masuri de verificare a sa”.
114) Olteanu Alecse – in 1973 era lt.-col., seful Securitatii Judetene Teleorman.La 20 iunie 1973 semneaza o nota in care anunta ca restituie dosarul de urmarire informativa privindu-l pe Lungu Constantin.
115) Olteanu Ion – in 1948 era chestor, sef Biroul Informatiuni Interne.
116) Onitiu Oprisor – in 1974 era cpt., IMB Securitate. La 26 februarie 1974 semneaza un plan de masuri in care sunt descrise actiuni de informare cu privire la scriitorul Ion Lancranjan: “se vor solicita unitatii speciale «F» investigatii complexe (inclusiv schita locuintei si vecinii) pentru a studia posibilitatea introducerii unor mijloace TO”.
117) Oprea Ioan – in 1981 era col., seful Securitatii Cluj. La 7 august 1985 semneaza un raport in care precizeaza masurile care au fost luate împotriva Doinei Cornea si a copiilor ei; precizeaza actiunile informatorilor, precum si ca “se vor extinde mijloacele TO de la domiciliul obiectivei si al fiului ei”.La 20 noiembrie 1982, intr-un alt raport,
ofera informatii despre Doina Cornea, “lucrata prin DUI”; raportul stabileste ca Doina Cornea este autoarea scrisorii citite la Radio “Europa Libera” pe 22 august 1982; “a fost avertizata sa înceteze activitatea de denigrare a realitatilor social-politice din tara noastra”; “în baza Legii 23/1971… a fost amendata cu 5.000 lei”. La 25 decembrie 1984 semneaza un alt raport: “pentru anihilarea actiunilor sale dusmanoase, vom actiona în sensul izolarii ei (a Doinei Cornea, n.m. S.C.) fata de persoane pe care încearca sa le cultive, sa le influenteze
negativ. În ziua de 26.12.1984 urmeaza sa fie invitata la sediul inspectoratului pentru a fi audiata în legatura cu materialele pe care a intentionat sa le introduca în tara. De asemenea se vor întreprinde masuri de supraveghere informativa si de descurajare”.In raportul din 27 decembriev1984 relateaza discutiile avute cu Doina Cornea în 26 decembrie 1984. La 20 aprilie 1985, intr-un raport catre DSS, Directia III, grupa operativa “Eterul”, afirma: “S-a actionat în continuare pentru prevenirea, contracararea si anihilarea actiunilor dusmanoase din partea unor elemente aflate în atentia noastra”: Doina Cornea, Lia Florian, Otto Szekely, Eugen Zehan. In noiembrie 1981 semneaza un raport in care propune “a se aproba punerea în discutia colectivului oamenilor muncii de la IMMR «16 Februarie» a faptelor savârsite de Filip Iulius”.
PARTEA a V-a
1) Oprea Ion – in 1983 era lt.-col., seful Biroului III, Inspectoratul Judetean Vâlcea.La 5 mai 1983 semneaza un raport adresat DSS, Directia III: “La compartimentul de contraspionaj pe linia actiunii «Eterul» se afla o singura persoana, respectiv Dinulescu Catalin, cetatean român cu domiciliul în Franta”. La 4 noiembrie 1985 primeste o nota care ofera informatii despre Dragu Radu.
2) Oprea Mircea – in 1974 era mr., Inspectoratul Judetean Timis, ServiciulIII.La 5 septembrie 1974 semneaza un referat in care propune “luarea în lucru (a lui Toma Florentin) în dos. probl. 1887″.
3) Oprescu A. – in 1981 era lt.-maj.La 16 iunie 1981 primeste o nota informativa in care sursa “Statescu” ofera informatii despre Lungu Constantin.
4) Orasanu I. – in 1966 era lt.Primeste mai multe note informative de la diferite surse.
5) Otvos Gavril – in 1950 era lt.-maj., Serviciul Judetean de Securitate Turda.
6) Palcovici Iosif – in 1949 era cpt., director regional, Directia Regionala a Securitatii Poporului, Oradea.
7) Pana Dizel – in anii ’80 era plt., Unitatea Speciala “S” a DSS.
8) Panaitescu Dumitru – in 1953 era lt., centrala Securitatii. Se ocupa de problema Bande.
9) Pancovici – in 1950 era cpt., Regionala de Securitate Oradea.
10) Pandele Nicolae – in 1950 era lt.-col., director Regionala de Securitate Iasi.
11) Pârvu Nastase – in 1948 era plt.-maj., sef sjsp Roman.
12) Pasare A. – in 1987 era col., sef colectiv, Securitatea Municipiului Bucuresti.La 3 noiembrie 1987 semneaza un raport cu “propuneri de recrutare a numitului Dumitrescu Alexandru în calitate de persoana de sprijin”.
13) Pascal Alexandru – in 1964 era cpt., Securitatea Bârlad.
14) Pascu Serban – in 1986 era col., seful serviciului I, Inspectoratul Judetean Dolj al MI. La 10 februarie 1986 semneaza o nota informativa (nr. 103/UC/0021176) in care ofera informatii despre Vasile Gavrilescu si familia acestuia dupa plecarea lor în Franta (în aprilie 1985); o parte din informatii sunt obtinute prin interceptarea scrisorilor pe care sotia lui Gavrilescu si fiica acestuia le trimit rudelor si cunostintelor din România.
14) Patriciu Mihai - in 1948 era col., sef DRSP Cluj.
15) Pau Ion – in 1965 era lt., ulterior lt.-maj. (conform documentului din 28 martie 1966). La 9 martie 1965 primeste o nota informativa de la sursa “Papadopol P.” in casa “Traian”; “dat fiind faptul ca agentul nu a îndeplinit sarcinile trasate de Petrescu Ioan si Sava Dumitrescu, a fost instruit sa le îndeplineasca pâna la întâlnirile viitoare”.La 21 august 1967 primeste o alta nota informativa de la sursa “Papadopol Paul” in casa “Saftica”; “Reus Mîrza Vasile, fost politist… este cuprins în evidenta Dir. I, serv. 2, lt.-maj. Smarandache”.
16) Peres Alexandru – in 1984 era col., seful Securitatii Cluj.La 4 februarie 1984 semneaza un raport in care afirma ca Doina Cornea “este lucrata în DUI urmând a se lua masuri de audiere si amendare si de influentare pozitiva, concomitent cu intensificarea controlului informativ-operativ asupra ei si asupra familiei”.
17) Pescaru Ilie – in 1980 era col., seful Securitatii Prahova.La 1 septembrie 1980 semneaza o nota in care ofera informatii despre Aurora Cornu.La 12 iunie 1981 semneaza o alta nota in care identifica persoanele din judetul Prahova care sunt cercetate în problema “Eterul”.
18) Petcu Arcadie – in 1948 era slt., DRSP Iasi.
19) Petcu Dumitru – in 1988 era lt.-col, seful Serviciului I, Securitatea judetului Hunedoara. La 3 august 1988 semneaza o nota catre Securitatea judetului Cluj: “Întrucât în baza hotarârii conducerii superioare de partid este interzisa încadrarea în unitatile miniere din Valea Jiului a persoanelor cu antecedente politice si penale, în urma interventiei organelor noastre prin factorii competenti, cel în cauza (Filip Iulius) nu a fost primit la unitatea respectiva fiind determinat sa se reîntoarca la A.M.I. Cluj-Napoca”.
20) Petcu Gheorghe - in 1988 era cpt., loctiitor sef Securitate Cluj.La 4 aprilie 1988 cere informatii despre o persoana “care apare ca legatura a unui element lucrat de catre noi prin DUI”.
21) Petica Costica – in 1948 era slt., Securitatea Mures.
22) Petre Mazilu – in 1972 era lt.-col.La 21 iulie 1972 primeste o nota informativa in care sursa “Cretu” ofera informatii despre Paul Goma, pe care le-a obtinut de la Mihai Grama.
23) Petrea C. – in 1958 era cpt., serviciul “C”, sectia I, Biroul II.La 5 decembrie 1958 semneaza o nota in care afirma: “Continuându-se urmarirea numitului Popescu Gheorghe, s-a stabilit ca a desfasurat activitate dusmanoasa împotriva guvernului RPR, fapt pentru care a fost arestat, judecat si condamnat la 15 ani munca silnica”.
24) Petrea Vasile – in 1975 era lt., Inspectoratul Judetean Timis, serviciulIII/315.La 28 ianuarie 1975 semneaza un referat in care propune încetarea urmaririi în cazul lui Toma Florentin.
25) Petrescu Toma – in 1959 era lt.-col., Inspectorat Securitate jud. Dolj.
26) Petrisor Theodor - in 1981 era cpt., sef serviciu, Directia II.La 6 decembrie 1981 semneaza o nota care se refera la un canal de scurgere a unor date si informatii catre postul de radio “Europa Libera”.
27) Petrisor Theodor – in 1989 era lt.-col, sef Securitatea jud. Sibiu.
28) Petrof Gheorghe – in 1967 era mr., loctiitor sef serviciu, Directia IX.La 5 decembrie 1967 semneaza o nota in care ofera date despre Reus Mîrza Vasile.
29) Pinta Ion – in 1988 era col., sef Serviciul II, Inspectoratul Judetean Gorj. La 3 iunie 1988 semneaza un raport in care ofera informatii despre }apus Constantin: “audiaza acasa postul de radio «Europa Libera» si colporteaza stirile transmise de acesta la locul de munca”.
30) Pintilie Gheorghe – in 1958 era gen.-lt., adjunct al ministrului Afacerilor Interne. La 11 septembrie 1958 semneaza decizia nr. 15.156 prin care “se fixeaza D.O. (lui Paul Goma) pe timp de 36 luni în com. Latesti, raionul Fetesti, reg.Constanta”.
31) Pîrvulescu Marin – in 1985 era mr., Directia VI Cercetari Penale.
32) Pius Kovacs - in 1969 era gen.-mr., seful Directiei XII CSS.La 18 octombrie 1969 primeste o nota cu informatii privind filarea obiectivului “Didi”.
33) Plesita Nicolae – in 1972 era gen.-mr., sef Directia I, D.G.I.I.La 14 decembrie 1972 primeste o nota care contine informatii cu privire la un informator ce apare ca legatura în dosarul de urmarire informative “Liliacul”.
34) Plesuvescu Stefan – lt., Inspectoratul Judetean Vâlcea, serviciul I.La 29 august 1969 semneaza un referat in care propune des-chiderea actiunii informative în cazul “R.V.” (Lungu Constantin). La 4 decembrie 1969 semneaza un nou referat in care propune închiderea dosarului de actiune informativa “R.V.”, întrucât autorul scrisorii-manifest a fost identificat în persoana lui Constantin Lungu.
35) Plop Gavril – cpt., Directia XI Securitate.
36) Pluteanu Constantin – in 1969 era mr., Inspectoratul de Securitate al judetului Vâlcea. La 17 septembrie 1969 semneaza un proces-verbal in care descrie actiunea prin care lui Constantin Lungu i-a fost confiscata scrisoarea-manifest; la actiune au mai participat locotenent-colonelul Poiana Ion si maiorul Tambrea Aurel.
37) Poiana Ion – in 1966 era mr., sef serviciu, Directia Regionala Arges,serviciul raional Rm. Vâlcea. In 1969 era lt.-col., inspector-sef adjunct,Inspectoratul Judetean Vâlcea.La 7 septembrie 1966 semneaza o nota potrivit careia Ion Gusetescu “este lucrat în cadrul cp. IV unde a mai fost semnalat cu manifestari”. La 28 august 1969 raporteaza descoperirea unei scrisori adresate lui Lungu Constantin, care contine un program anti-comunist de orientare social-democrata.
38) Pop Victor - in 1976 era seful Inspectoratului Judetean de Securitate Satu Mare.
39) Popa Constantin – lt.-col., seful Inspectoratului de Securitate, jud.Neamt.
40) Popa Gr. Ion - in 1965 era lt.-col.La 4 noiembrie 1965 primeste o nota informativa de la sursa “Grigorescu Petre”, casa “Malaesti”.
41) Popa Viorel - in 1985 era mr., Inspectoratul Judetean Dolj, Serviciul III. La 20 martie 1985 semneaza o nota in care descrie presiunile exercitate asupra lui Dimitrie Draghicescu, profesor la Facultatea de Stiinte ale Naturii din Craiova, si perchezitiile efectuate la domiciliul acestuia.
42) Popescu Alexandru – in 1969 era cpt., seful Biroului evidenta CSS,Inspectoratul de Securitate al judetului Galati.
43) Popescu Dumitra – in 1972 lucra la Inspectoratul Judetean Dolj al Ministerului de Interne. La 17 februarie 1975 semneaza nota informativa nr. 3.505 in care ofera informatii cu privire la Vasile Gavrilescu si la persoanele care îl vizitau. La 28 iulie 1972 semneaza un raport care contine informatii pe care Popescu Dumitra le-a obtinut de la sotia lui Vasile Gavrilescu. La 8 august 1972 semneaza un nou raport care contine informatii suplimentare pe care Popescu Dumitra le-a obtinut discutînd cu sotia lui Vasile Gavrilescu.
44) Popescu Dumitru – in 1950 era mr., director adjunct Directia VIII Cadre.
45) Popescu Gheorghe- in 1949 era lt.-col., Regionala de Securitate Suceava.
46) Popescu Gheorghe – in 1953 era lt., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii.
47) Popescu Gogu – in 1949 era col., director Directia II Contrasabotaj.
48) Popescu Ilie – in 1956 era mr., sef Serviciul III, Directia Regionala Securitate Pitesti.
49) Popescu Ilie – in 1953 era cpt., sef grup operativ Arges.
50) Popescu Nicolae – in 1972 era lt.-col., sef serviciu D.G.I.I., Directia I. La 14 decembrie 1972 semneaza o nota cu informatii privitoare la un informator ce apare ca legatura în dosarul de urmarire informativa “Liliacul”.
51) Popescu Nicolae - in 1986 era mr., Securitatea jud. Vâlcea.La 14 mai 1986 semneaza o rezolutie pe o nota: “Avertizarea lui Gusetoiu se pare ca nu are rezultatele pe care le scontam. Sa facem propuneri de luare în lucru în DUI pentru documentare temeinica si masuri de prevenire mai ferme”.
52) Popic (Popigg) Adalbert – in 1949 era lt.-col., director Regionala de Securitate Suceava.
53) Popovici Ion – in 1952 era lt., sef grup operativ Bande, Regionala de Securitate Timisoara.
54) Potoroaca I. – in 1983 era lt.-col., sef Securitate oras Radauti,Inspectoratul Judetean Suceava. La 13 februarie 1983 primeste o nota cu informatii despre Gheorghe Buburuzan;”în anul 1967 a fost avertizat de organele noastre pentru manifestari dusmanoase la adresa regimului actual”.55) Predescu Traian – Lt., Directia VI, Paza Guvernului.
56) Preoteasa Emil – in 1981 era lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Bacau. La 18 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Bacau care sunt cercetate în problema “Eterul”.
57) Preoteasa Gheorghe – in 1962 era lt.-maj.La 21 iulie 1962 primeste o nota informativa de la sursa “Grigorescu Petre”;casa “Sinaia”.
58) Priboi Ristea – in 1982 era mr., DIE, UM0544. Apare in Raportul cu concluzii privind Meditatia Transcendentala.
59) Punga Traian – in 1980 era mr., ofiter specialist II, DSS, Directia III.La 26 februarie 1980 semneaza o nota de analiza a problemei “emisarilor postului de radio «Europa Libera» de la Paris”.
60) Purle Ioan – in anii ’60 era mr., loctiitor sef Serviciul I, Biroul 4, DRS Oradea.
61) Puscaciu Constantin – in 1969 era mr., Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman. La 20 septembrie 1969 semneaza un proces-verbal de perchezitie a locuintei lui Constantin Lungu.
62) Raceu Dumitru – in 1950 era mr., sef Serviciul Judetean de Securitate Braila.
63) Radu C-tin – in 1948 era slt., sef Biroul Informatii.
64) Radu Ioan – in 1989 era mr., sef serviciu, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 29 ianuarie 1989 semneaza o nota in care cere materiale informative referitoare la Banyai Petru.
65) Radu Tinu – in 1977 era lt.-maj., ulterior capitan, sef al Securitatii oras Rosiorii de Vede, conform documentului din 13 martie 1981.La 22 noiembrie 1977 semneaza o nota informativa in care reda informatii despre Lungu Constantin primite de la sursa “Steriade”. La 22 martie 1978 primeste o nota informativa de la sursa “Gogu” in casa “Victoria”. La 13 martie 1981 trimite Inspectoratului Judetean Vâlcea dosarul fond informativ nr. 25295 privind pe Lungu Constantin.
66) Raduca Gheorghe – in 1977 era col., loctiitor sef, Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucuresti.
67) Radulescu Emil – in 1985 era lt.-col. M.I., UM 0625 Bucuresti.La 22 iunie 1985 semneaza o nota în cadrul actiunii “Eterul” in care se dau informatii despre emisiuni ale postului de radio “Europa Libera”.
68) Radut Constantin – era mr., Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman. Raporteaza masurile luate de Securitatea Teleorman în cazul lui Constantin Lungu.
69) Raduta Ioan – in 1981 era lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Prahova. La 12 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Prahova care sunt cercetate în problema “Eterul”.
70) Raicu Ion – in 1977 era lt.-col., UM 0672. La 17 martie 1977 semneaza un proces-verbal de constatare a unor fapte premergatoare in care descrie întâlnirea lui Paul Goma cu doi functionari ai Ambasadei Belgiei.
71) Rangu Constantin – in 1981 era col., seful Securitatii judetului Suceava. La 28 martie 1985 face sinteza dosarului de urmarire informativa în cazul lui Dragomir Costineanu (dosarul “Costescu”).La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Suceava care sunt cercetate în problema “Eterul”.
72) Ratiu Gheorghe – in 1981 era col., seful Securitatii Olt.La 13 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Olt care sunt
cercetate în problema “Eterul”.
73) Retezar - in 1950 era cpt., sef Serviciul Anchete, Regionala de Securitate Oradea.
74) Ristea Gh. – in 1969 era gen.-mr., sef IJS Bihor.
75) Romascanu Ioan – in 1988 era mr., Securitate.Avea ca obiectiv Viata Studenteasca.
76) Romascanu Ion – in 1974 era lt.-maj., Directia I. La 28 ianuarie 1974 semneaza o nota-raport in care propune nepublicarea romanului În cerc al lui Paul Goma deoarece “în forma în care se gaseste acum, ar putea da nastere la multe interpretari si comentarii politice defavorabile statului nostru”.
77) Romila Maricel – in 1977 era mr., UM 0672.La 17 martie 1977 semneaza un proces-verbal de constatare a unor fapte premergatoare in care descrie întâlnirea lui Paul Goma cu doi functionari ai Ambasadei Belgiei.
78) Rosca – in anii ’60 era mr., DRS Oradea.
79) Rosianu – in 1953 era mr., sef Serviciul Inspectii Securitate.
80) Rotariu Iulian – in 1988 era col., sef Inspectoratul Judetean de Securitate Sibiu.
81) Rotaru Cornel – in 1987 era lt.-maj.La 12 martie 1987 semneaza un raport in care propune abandonarea lui Banyai Petru ca informator, intrucât nu a furnizat nici un material scris si “nu dispune de posibilitati de informare si calitati personale pentru munca de colaborare cu organele de Securitate”.
82) Ruckerstein (Ruckenstein) Israil – in 1949 era cpt., sef Serviciul Judetean de Securitate Botosani.
83) Rujan Gheorghe Florea – in 1952 era lt.-maj., Directia Anchete Securitate.
84) Rus Valer – in 1988 era cpt., seful Serviciului Municipal de Securitate Turda, Inspectoratul Judetean Cluj. La 30 aprilie 1988 semneaza un raport in care ofera date despre persoana din Turda pe care urma sa o întâlneasca Filip Iulius.
85) Rusu Adrian - in 1989 era cpt., sef Serviciul III, Securitatea jud. Valcea.
86) Rusu Ananie – lt.-maj., Inspectorat Securitate jud. Bistrita-Nasaud.
87) Sageata Mircea – in 1953 era lt., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii.
88) Salceanu Grigore – in 1969 era mr., ulterior lt.-col., conform documentului din 11 iulie 1973, Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman. La 20 septembrie 1969 semneaza un procesverbal de perchezitie a locuintei lui Constantin Lungu.La 11 iulie 1973 este mentionat pe nota informativa primita de lt.-maj. Dinu Constantin de la informatorul “Petrescu”.
89) Salcudeanu Pavel – in anii ’70 era col., sef Inspectora-tul Judetean de Securitate, Mures.
90) Sandulescu Anton – In 1965 era cpt., Regiunea Ploiesti, raionul Teleajen. La 21 aprilie 1965 semneaza o nota in care ofera informatii despre Enachescu Mircea.
91) Sârbu Ioan – in 1948 era cpt., DRSP Ploiesti.
92) Sarchiz Jean – in 1960 era mr., seful Biroului “C”, Directia Regionala Constanta. La 1 martie 1960 semneaza o nota in care ofera sectiei raionale de Securitate Fetesti materialul detinut în legatura cu Paul Goma.
93) Sariceleanu Ilie – cpt., sef serviciu, Directia II, Contrasabotaj.
94) Sasu Vasile – mr., Directia XI Securitate.
95) Savescu - in 1948 era plt.-maj., sef DRSP Iasi.
96) Savoiu Nicolae – in 1988 era lt.-col., Inspectoratul Judetean Dâmbovita.La 19 octombrie 1988 semneaza un raport informativ care contine date obtinute de la un informator cu privire la diferite persoane, inclusiv Filip Iulius; Savoiu Nicolae asigura ca informatorul “este o sursa verificata pe toate mijloacele si cu bun randament în munca”.
97) Scarlat Ilie – in 1978 era cpt., Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucuresti. La 13 ianuarie 1978 primeste o nota informativa de la sursa “Popovici” in casa “Laborator”. Potrivit notei, “Dumitrescu Alexandru este luat în evidenta dosarului de obiectiv pentru manifestari dusmanoase prezente”.
98) Scurtu – in 1952 era lt., Raionul de Securitate Tîrgu Mures.
99) Senater Moise - in 1950 era mr., director adjunct Regionala de Securitate Bucuresti.
100) Sican D. C. – in 1956 era lt.-col., sef serviciu, Directia Regionala Bucuresti.
101) Sima Traian – in 1981 era lt.-col., seful Securitatii judetului Bihor.La 12 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Bihor care sunt cercetate în problema “Eterul”.
102) Simion Traian – in anii ’80 era mr., Biroul Înscrisuri, sectia a II-a,Unitatea Speciala “S” a DSS.
103) Simionescu Aurel – in 1989 era col., Directia de securitate si garda, sef Serviciul 9.
104) Simon Gheorghe – in 1972 era col., inspector-sef, Inspectoratul de Securitate al judetului Hunedoara. La 17 mai 1972 semneaza o nota in care ofera Inspectoratului de Securitate al judetului Maramures informatii despre anumite persoane din judetul Hunedoara.
105) Simon Gheorghe – in 1981 era col., seful Inspectoratului Judetean Hunedoara. La 30 iulie 1970 semneaza o nota in care ofera informatii despre o persoana care nu figureaza în evidentele Spitalului Unificat din Deva.La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Hunedoara care sunt cercetate în problema “Eterul”.
106) Simonfi Gheorghe – in 1973 era mr., sef sectie, Directia IX. La 14 iulie 1973 semneaza o nota care priveste filajul obiectivului “Gom”(Paul Goma) efectuat în ziua de 12 iulie 1973 între orele 7,00-0,20.La 19 iulie 1973 semneaza o alta nota care priveste filajul obiectivului “Gom” (Paul Goma) efectuat în zilele de 13, 14 si 15 iulie 1973.
107) Sîrbu Gheorghe – in 1977 era lt.-col., UM 0672. La 28 martie 1977 semneaza un proces-verbal de constatare a unor fapte premergatoare in care
descrie actiunea de filaj la care a fost supus Paul Goma în data de 28 martie 1977.
108) Sîrmaru Nedelcu – in 1981 era lt.-col, seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Braila. La 18 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Braila care sunt cercetate în problema “Eterul”.
109) Sîrzea Octavian – in 1981 era mr., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Constanta. La 19 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Constanta care sunt cercetate în problema “Eterul”.
110) Smarand Valentin – in 1973 era cpt., Inspectoratul Judetean Arges, Sectia Câmpulung. La 25 ianuarie 1973 primeste o nota informativa de la sursa “Ion Gheorghe” care ofera informatii despre modul în care romanul Usa al lui Paul Goma poate fi citit la un anticar din Bucuresti.
111) Smaranda Laurentiu – in 1981 era mr., seful Serviciului III,Inspectoratul Judetean Sibiu. La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Sibiu care sunt cercetate în problema “Eterul”.
112) Smarandache Constantin – in 1966 era lt.-maj., ulterior capitan(conform documentului din 22 februarie 1968), Directia I, Serviciul 2(conform documentului din 21 august 1967, vezi Pau Ioan). In 1989 era col., Securitatea Municipiului Bucuresti.In perioada 1966-1968 primeste mai multe note informative.La 18 noiembrie 1989 semneaza un plan de masuri în DUI “Banu” (Banyai Petru):”apreciem ca se impune transformarea mapei de verificare în dosar de urmarire informativa”; printre altele, în plan se mentioneaza ca “se va coopera cu serviciul independent de investigatii, pentru obtinerea de informatii din mediul de la domiciliu despre «Banu»”. La 12 decembrie 1989 primeste o nota informativa de la sursa “Soiman”: “în discutii (Banyai Petru) nu se sfieste sa-si manifeste aprobarea si satisfactia pentru schimbarile politice ce au cuprins tarile socialiste si sa se bucure de faptul ca vechile conduceri au fost înlaturate”.
113) Sobolu I. – in 1986 era mr., Securitatea jud. Vâlcea, Compartimentul 0620. In decembrie 1986 semneaza o nota de sarcini: “În situatia în care va rezulta ca-l viziteaza pe… vom lua masura studierii posibilitatilor de introducere a mijloacelor TO la atelier, pentru a stabili continutul discutiilor”.
114) Sprîncenatu Constantin – in 1976 era gen.-mr., sef Inspectoratul Judetean Dolj. La 18 octombrie 1976, intr-o nota informativa, precizeaza masurile de izolare a lui Vasile Gavrilescu si intentia de a-l interna într-un spital de boli nervoase; în nota se constata trecerea frauduloasa a frontierei în Iugoslavia de catre Vasile Gavrilescu.
Intr-o alta nota precizeaza calitatea de informator a Aurorei Gavrilescu (sotia lui Vasile Gavrilescu), ea “aducându-si… o contributie esentiala la prevenirea trimiterii unui manuscris cu
continut dusmanos (al sotului ei,nota mea, S.C.) peste granita”; Aurora Gavrilescu “a sprijinit efectiv o perioada îndelungata de timp organele noastre si… datele furnizate de ea au fost materializate prin masuri concrete asupra unor elemente dusmanoase regimului nostru”; în nota se cere sprijinirea Aurorei Gavrilescu pentru obtinerea unui loc de munca mai bun.
115) Stamatoiu Aristotel - in 1972 era col., adjunct sef Directia III. In 1981 era gen.-mr., seful Directiei III, ulterior secretar de stat (conform documentului din 26 iulie 1984). La 21 iunie 1972 semneaza o nota in care prezinta discutia dintre ambasadorul RFG la Bucuresti, Erwin Wickert, si o sursa a Securitatii, discutie privitoare la Paul Goma. Nota din 6 decembrie 1981 a gen.-mr. Emil Macri este adresata lui Aristotel Stamatoiu. La 26 iulie 1984 primeste o nota cu informatii referitoare la Dragu Henri Georges (Franta).
PARTEA a VI-a
1. Stan Gheorghe – în 1983 era col., Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucuresti. La 18 martie 1983 semneaza un referat în care propune “ca materialul (referitor la Dumitrescu Alexandru) sa fie predat la S 150 pentru a-l avea în continuare în atentie”.
2. Stan Gheorghe – în 1989 era lt.-col., adjunct sef Directia II Contrainformatii economice, UM 0617.|n decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
3. Stan Ilie – în 1985 era mr., Securitatea jud. Vâlcea.La 23 noiembrie 1985 primeste o nota informativa de la sursa “Crisan”.
4. Stan Petre – în 1965 era lt.La 4 noiembrie 1965 primeste o nota informativa de la sursa “Grigorescu Petre”, casa “Malaesti”.
5. Stanciu Vasile – în 1984 era lt.-col., Inspectoratul Judetean Neamt Securitate, Serviciul informatii interne.|n iunie 1984 semneaza o nota-raport de “completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului «Ursu» (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile”.
6. Stancu Aurel - mr., Inspectorat Securitate jud. Prahova.
7. Stancu Dumitru – în 1953 era lt., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii.
8. Stanescu - în 1950 era lt., sef Serviciu VIII Cadre, Regionala de Securitate Cluj.
9. Stanescu Gabriel – în 1987 era mr., sef serviciu.La 12 martie 1987 semneaza un raport în care propune abandonarea lui Banyai Petru ca informator, întrucât nu a furnizat nici un material scris si “nu dispune de posibilitati de informare si calitati personale pentru mun-ca de colaborare cu organele de Securitate”.
10. Stanescu Heintz – în 1948 era cpt., Directia I, Bucuresti.
11. Stanescu Petre – în 1956 era cpt., Serviciul Raional Tg. Jiu. In iulie 1956 semneaza o nota care contine informatii despre Victoria Adamesteanu: “având
prietenie numai cu elemente ca: soti de medici si diferite persoane care au facut parte din bogatasi, cu care întretine diferite vizite, sfideaza elementul muncitor…”.
12. Steczka Mihai – în 1972 era mr., seful Sectiei XII, Inspectoratul de Securitate al judetului Maramures.La 26 martie 1972 semneaza o nota care se refera la filajul efectuat asupra obiectivului Banu (Bodiu Anatolie) în ziua de 26.03.1972 între orele 7,00-14,00.
13. Steinberg – în 1950 era director adjunct Directia X Administratie, Secretariat si Cifru.
14. Sterian Ion – în 1962 era lt.La 8 martie 1962 primeste o nota informativa de la sursa “Alexandru Stefan”;casa nr. 1, com. Viziru.La 29 iulie 1962 primeste o alta nota informativa de la sursa Preda Viorel.
15. Sterparu Toderita – în 1981 era lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Neamt. La 13 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Neamt care sunt cercetate în problema “Eterul”.
16. Stescal Wiliam – în 1953 era cpt., Regionala de Securitate Timisoara.
17. Stoian Iosif – în 1981 era col.La 5 februarie 1981 primeste o nota cu informatii referitoare la dorinta luiFilip Iulius de a fi trecut în rezerva (era maistru militar).
18. Strat - în 1981 era lt.-col., IMB, Securitate. La 21 decembrie 1981 semneaza o nota în care precizeaza ca Aurel Neagu, redactor-sef la ziarul Sportul si care face parte din nomenclatura CC, nu pare sa fie cel care ofera informatii si date postului de radio “Europa Libera”.
19. Stroie Alex – în 1973 era lt.-maj., Securitate oras Rosiorii de Vede. La 7 decembrie 1973 semneaza o nota cu informatii despre Lungu Constantin, obtinute de la
informatorul “Paunescu”.
20. Stuparu Nita – în 1970 era lt.-col., sef Birou, Inspectoratul de Securitate al judetului Hunedoara.La 30 iulie 1970 semneaza o nota cu informatii despre o persoana care nu figureaza în evidentele Spitalului Unificat din Deva.
21. Suciu Alex - în 1974 era mr., sef Serviciul I, Inspectoratul Judetean Constanta. La 10 august 1974 semneaza o nota prin care informeaza ca Lungu Constantin a fost identificat la Sanatoriul Techirghiol.
22. Suciu Aurel – în 1988 era cpt., ofiter op. principal, Inspectoratul Judetean Cluj, Serviciul municipal de Securitate Turda.La 26 aprilie 1988 semneaza un raport în care ofera date despre persoana din Turda pe care urma sa o întâlneasca Filip Iulius.
23. Szabo Eugen – în 1953 era col., sef Serviciul Inspectii Securitate.
24. Szabou Francisc – în 1955 era lt.-maj., Securitate Tg. Ocna.
25. Szacsko Alexandru – în 1957 era col., Directia VIII.
26. Schiopoaie Mircea – în 1988 era cpt., Serviciul I/B, Inspectoratul Judetean de Securitate Sibiu.
27. Serban Constantin - în 1958 era cpt., seful Biroului “D”, Directia Cluj. La 26 august 1958 semneaza un raport potrivit caruia “despre detinutul Goma Paul nu posedam material informativ, însa a fost pedepsit disciplinar”.
28. Serban Costache - în 1985 era mr., Inspectoratul Judetean Suceava, Directia III, serviciul III. La 28 martie 1985 semneaza sinteza dosarului de urmarire informativa în cazul lui Dragomir Costineanu (dosarul “Costescu”).
29. Serban Dumitru – în 1981 era gen.-mr., seful Inspectoratului Judetean Brasov. La 15 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Brasov care sunt cercetate în problema “Eterul”.
30. Serbanoiu – în 1988 era gen., Inspectoratul Judetean Cluj.Raportul din 28 mai 1988 al capitanului Mucichescu este adresat generalului Serbanoiu.
31. Stefanescu Stelian – în 1960 era cpt., Directia Regionala MAI Arges.
32. Soltutiu Ion – în 1952 era lt.-col., Directia Anchete, Securitate.
33. Stirbu Doina – în 1986 era lt.-col., seful Serviciului 14 DSS, Directia III.La 18 decembrie 1986 solicita o serie de rapoarte privind Programul de masuri”Eterul”; printre altele, se cere sa se prezinte “în ce cazuri s-au initiat masuri de compromitere a unor angajati si colaboratori ai posturilor de radio straine”, “câte surse au plecat în exterior cu sarcini pe lânga angajati sicolaboratori ai posturilor de radio straine în baza instructajului comun cu UM 0544/255″.
34. Strul Mauriciu – în 1950 era col., Director Regionala de Securitate Galati.
35. Tabacaru D. – în 1972 era col., adjunct sef Directia I, conform documentului din 22 iunie 1973. La 8 iulie 1972 colonelului Tabacaru îi sunt oferite informatii despre sederea la Viena a lui Paul Goma între 19 si 28 iunie 1972 La 22 iunie 1973 semneaza o nota-raport în care informeaza cu privire la manuscrisele pe care Paul Goma le-a adus cu sine de la Paris. “Din câte suntem informati, Directia Presei si Tipariturilor a hotarât ca manuscrisele cât si toate materialele mentionate sa fie restituite posesorului, care urmeaza a le primi în ziua de 23 iunie a.c. Consideram indicat ca Directia Presei si Tipariturilor sa reanalizeze hotarârea luata întrucât manuscrisele au un continut vadit dusmanos. Avându-se în vedere pozitia impertinenta si ostila pe care «Grama» (i.e. Paul Goma) a manifestat-o pâna în prezent, este posibil ca sa uzeze de aceste manuscrise atât în tara cât si în strainatate”.
36. Tambrea Aurel – în 1969 era col., seful Securitatii judetului Vâlcea, anterior maior (conform documentului din 9 septembrie 1969, dosar Lungu Constantin) Inspectoratul Judetean Vâlcea, Biroul III.La 5 mai 1983 semneaza un raport adresat DSS, Directia III: “La compartimentul de contraspionaj pe linia actiunii «Eterul» se afla o singura persoana, respectiv Dinulescu Catalin, cetatean român cu domiciliul în Franta”. La 9 septembrie 1969 semneaza o nota în care ofera informatii despre o persoana în legatura cu actiunea “R.V.” (Lungu Constantin).
37. Tarascu Aurel – în 1972 era cpt., adjunct sef Serviciul II, Inspectoratul de Securitate al judetului Hunedoara.La 17 mai 1972 semneaza o nota în care ofera Inspectoratului de Securitate aljudetului Maramures informatii despre anumite persoane din judetul Hunedoara.
38. Teodorescu Haralambie – în 1953 era slt., Regionala de Securitate Pitesti.
39. Teritiansut Cornel - în 1949 era lt., Directia Regionala a Securitatii Poporului Oradea.
40. Timofte Constantin – în 1980 era col., sef Serviciul Independent Secretariat-Juridic. La 29 decembrie 1980 semneaza Planul de masuri nr. D/0012117.
41. Tinca Ovidiu – în 1988 era lt.-col, seful Serviciului I/A, Securitatea judeteana Cluj. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare între Securitatea Cluj si Securitatea Alba în cazul lui Filip Iulius (“Fodor”); “va introduce mijloacet.o. la domiciliul obiectivului din Cluj-Napoca pentru a-i cunoaste activitatea în timpul prezentei în acest loc”; “prin dispozitivele realizate la domiciliul «Dianei» (Doina Cornea) se va actiona asupra lui «Fodor» (Filip Iulius) în scopul nerealizarii contactelor cu aceasta”.La 24 iulie 1988 semneaza un raport: “Propunem a se aproba atentionarea numitei Filip Maria pentru pozitia si preocuparile ostile pe care le are”.
42. Tiron Constantin – în 1984 era lt.-col., Inspectoratul Judetean Neamt Securitate. La 25 mai 1984 semneaza o nota de analiza a DUI “Ursu” (Urzica Vasile): “Încomuna Vânatori, urmarirea informativa se va face prin sursele «Neamtu»,«Ghiocel», «Strungaru», din legatura lucratorilor postului de militie”.
43. Titu Constantin – în 1988 era lt.-col., unitate centrala din Securitate.
44. Todoran Eugen – în 1988 era lt.-col., loctiitor sef Securitate Cluj, Inspectoratul judetean Cluj. La 15 aprilie 1988 revine cu cereri suplimentare fata de cele din 4 aprilie 1988: “va rugam sa întreprindeti masuri complexe de verificare si control,inclusiv prin mijloace T.O., în perioada premergatoare, pe durata vizitei si dupa plecarea obiectivului nostru”.
45. Toie (Toie?) Petru – în 1981 era cpt., seful Biroului III, Inspectoratul Judetean Salaj. La 15 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Salaj care sunt cercetate în problema “Eterul”.
46. Tomsi Costica – în 1989 era lt.-col., Directia I. 47. Tonceanu Marcu – în 1968 era cpt., Inspectoratul Judetean de Securitate Vâlcea. La 30 septembrie 1968 primeste o nota informativa de la sursa Paraschivescu Nicolae.
48. Tone Niculae – în 1989 era lt.-col., Directia de securitate si garda, sef Serviciul 8.
49. Totalca Stelian – în 1948 era lt., directia i, Bucuresti.
50. Toth – în 1952 era slt. Securitate, lucrator operativ comuna Soars, jud. Fagaras.
51. Triponescu I. – în anii ’50 era cpt., DRSP Bacau.
52. Trusca Gheorghe – în 1984 era mr., IMB Securitate.La 2 noiembrie 1984 semneaza o nota prin care ofera informatii despre Popescu Gheorghe.
53. Tudorache Dumitru – în 1982 era mr., ofiter C.I.La 28 iulie 1982 primeste o nota informativa de la sursa “Miclea”, spitalul penitenciar Jilava.
54. Tudorache Florica – în anii ’80 era angajata civil, Unitatea Speciala “S” a DSS.
55. Tudosescu Nicolae – în 1967 era lt.-maj., Directia IX.La 5 decembrie 1967 semneaza o nota în care ofera date despre Reus Vasile.
56. Tulbure Andrei – lt., Directia VI, Paza Guvernului.
57. Turc Iosif - în 1953 era lt., Directia Anchete Penale Securitate.
58. Turcitu Adrian – în 1985 era lt.-col., sef serviciu, Directia II.
59. Turcanu – în 1953 era lt.-col., sef Directia Regionala a Trupelor de Paza si Securitate Cluj.
60. Ungureanu Constantin – în 1960 era cpt., MAI, Rm. Valcea. La 30 decembrie 1960 primeste o nota informativa de la sursa Iosif Schmidt:”Dimineata când venea la scoala prin 1957, 1958 (Gusetoiu Jean) întreba pe…ce mai e pe la radio America… Pe urma a început sa se fereasca de mine. Conduc corul cu cântece reactionare, Gusetoiu nici nu cânta desi e obligat, tin conferinte socialiste, el n-a tinut nici-o conferinta”.
62. Ursescu Nicolae – în 1989 era lt.-col., loctiitor sef Securitatea jud. Prahova. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.
63. Urtila Marian – în 1988 era cpt., seful Serviciului I, Inspectoratul Judetean Prahova, Securitate.La 1 iunie 1988 semneaza un plan de masuri: “în vederea clarificarii suspiciunilor din materialul de prima sesizare (refe-ritor la Ion Opris),precum si stabilirii pozitiei prezente, propunem instalarea de mijloace T.O.,tip I.D.M.”
64. Urzica Traian – în 1971 era lt.-col., sef Serviciul I, Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov. La 2 iulie 1971 primeste o nota raport în care Hamza Adrian ofera informatii despre modul în care a fost scos din tara manuscrisul romanului Ostinato al lui Paul Goma.
65. Vaceanu Lucian – în 1988 era col., seful Securitatii judetului Hunedoara. La 3 august 1988 trimite o nota catre Securitatea judetului Cluj: “Întrucât în baza hotarârii conducerii superioare de partid este interzisa încadrarea în unitatile miniere din Valea Jiului a persoanelor cu antecedente politice si penale, în urma interventiei organelor noastre prin factorii competenti, cel în cauza (Filip Iulius) nu a fost primit la unitatea respectiva fiind determinat sa se reîntoarca la A.M.I. Cluj-Napoca”.
66. Vaculin – în 1948 era lt., Directia I, Bucuresti.
67. Vaduva Dumitru – în 1988 era lt.-col., unitate centrala din Securitate.
68. Vancea Emil – în 1952 era lt.-maj., sef Serviciu Bande, Regionala de Securitate Cluj.
69. Vardan Maximilian - mr., sef serviciu, Directia II, Contrasabotaj.
70. Vârlan Nicolae – în 1984 era lt.-maj., Inspectoratul Judetean Neamt, Securitate. La 25 mai 1984 semneza o nota de analiza a DUI “Ursu” (Urzica Vasile) în care cere “identificarea persoanelor care au luat cunostinta de continutul scrierilor tendentioase (ale lui Vasile Urzica)”.
71. Varody Emerik – în 1953 era lt., Regionala de Securitate Timisoara, Serviciul Bande.
72. Vasile Gheorghe – în 1985 era col., sef Directia VI.La 3 mai 1985 semneaza un raport în care constata pozitii dusmanoase (ale lui Gheorghe Ursu), calomnii si ofense fata de conducerea de partid si de stat,legaturi cu elemente din emigratia reactionara din Paris si Radio “Europa Libera”, colportari stiri si instigare prin afisare citate autori straini la birou, detinere si operatiuni interzise cu valuta si decide modul de finalizare a cazului: începerea urmaririi penale, continuarea cercetarilor în stare de arest, trimiterea în judecata pentru propaganda contra ordinii socialiste si detinere ilegala de valuta.
73. Vasile Nicolae – mr., Inspectorat Securitate jud. Prahova.
74. Vasilescu Vasile – în 1950 era mr., Directia XI Securitate.
75. Vasiliu Marcel – în 1981 era lt.-col., seful serviciului III,Inspectoratul Judetean Galati. La 15 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Galati care sunt cercetate în problema “Eterul”.
76. Velianu Velian – în 1956 era lt.-maj., seful Biroului “D” MAI,Penitenciarul Fagaras. La 20 martie 1956 semneaza o cerere pentru a obtine informatii cu privire la Reus Mîrza Vasile, aflat în arestul Penitenciarului Fagaras, în vederea recrutarii acestuia.La 14 iulie 1956 semneaza un referat în care propune clasarea materialului de studiu si verificare privitor la Reus Mîrza Vasile, acesta fiind contraindicat pentru recrutarea ca agent.
77. Veltanescu Mihai - în 1987 era cpt., sef de colectiv, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 7 martie 1987 semneaza un raport în care propune încetarea urmaririi informative asupra lui Popescu Gheorghe 78. Vîlcu Vasile – în 1953 era col., director Directia A, Informatii externe.
79. Vînatoru Victor – în 1961 ora ofiter, Directia Anchete, Securitate.
80. Vintila Ioan – lt., lucrator operativ zona Voila-Fagaras, Serviciul Bande.
81. Vintila Marin – în 1953 era mr., Serviciul Bande, Directia Contrasabotaj Securitate.
82. Vistig Eugen – în 1961 era col., seful Directiei regionale Galati.La 3 iunie 1961 semneaza o nota prin care informeaza ca lui Reus Mîrza Vasile i s-a fixat domiciliu obligatoriu în comuna Rubla. La 14 noiembrie 1962 semneaza o cerere privind verificarea necesitatii tratamentului urmat de Reus Mîrza Vasile la Spitalul TBC Bucuresti.
83. Vlad Gheorghe – în 1970 era mr., sef Biroul III, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, sectia I.La 13 martie 1970 semneaza o nota în care ofera informatii cu privire la domiciliul lui Vasile Gavrilescu si la modalitatile de a patrunde în secret în locuinta acestuia.La 5 august 1972 semneaza un plan de actiune privind modul în care se va introduce T.O. la domiciliul lui “Liliacul” din Craiova. Planul prezinta în detaliu masurile si modul de operare al ofiterilor de Securitate legat de “introducerea de mijloace tehnice” în apartamentul “Liliacului”.
84. Visan Constantin – în 1970 era lt.-col., seful Biroului Expertiza Grafica, D.G.T.O., Directia IX. La 10 noiembrie 1970 semneaza o nota potrivit careia sunt restituite Directiei XIII documente asupra carora s-a solicitat expertiza grafica.
85. Vlad Iulian – în 1978 era gen.-lt. La 18 noiembrie 1978 semneaza o rezolutie pe nota DSS, UM 0544, din 11 noiembrie 1978: “Va rog sa analizati informatia si sa raportati masurile ce le veti întreprinde”.
86. Voiculescu Erwin – în 1950 era col., comandantul scolilor de Securitate, sef Serviciul Învatamânt, Directia VIII Cadre.
87. Volcescu N. Iorgu – în 1948 era slt., DRSP Iasi, Serviciul Judetean al Securitatii Poporului, Bacau.
88. Vulcan Filitas – în 1982 era lt.-col., seful Serviciului III,Inspectoratul Judetean Cluj. La 20 noiembrie 1982 semneaza un raport în care ofera informatii despre Doina Cornea, “lucrata prin DUI”. Raportul stabileste ca Doina Cornea este autoarea scrisorii citite la Radio “Europa Libera” pe 22 august 1982; “a fost avertizata sa înceteze activitatea de denigrare a realitatilor social-politice din tara noastra”; “în baza Legii 23/1971… a fost amendata cu 5.000 lei”. La 20 aprilie 1985 adreseaza un raport catre DSS, Directia III, grupa operativa “Eterul”: “S-a actionat în continuare pentru prevenirea,contracararea si anihilarea actiunilor dusmanoase din partea unor elemente aflate în atentia noastra”: Doina Cornea, Lia Florian, Otto Szekely, Eugen Zehan. La 7 august 1985 semneaza un raport în care precizeaza masurile care au fost luate împotriva Doinei Cornea
si a copiilor ei; precizeaza actiunile informatorilor, precum si ca “se vor extinde mijloacele T.O. de la domiciliul obiectivei si al fiului ei”.
89. Vulescu Ion – în 1989 era lt.-col., Directia de securitate si garda.
90. Weiss Ludovic – în 1948 era mr., Directia Anchete, Securitate.
91. Zacoveanu Gheorghe – în 1980 era gen.-mr., secretar de stat, UM 0544. La 11 august 1980 semneaza o nota în care afirma: “Detinem date din care rezulta ca postul de radio francez «RADIO FRANCE INTERNATIONAL» intentioneaza sa-si reia emisiunile în limba româna, cautând pentru aceasta sa-si creeze un colectiv din emigranti români, recent sositi în Franta si sa racoleze corespondenti în România”.
92. Zagoneanu Gheorghe – în 1989 era gen.-mr., sef Inspectoratul Judetean de Securitate Brasov.
93. Zambeti H. – în 1958 era lt.-col., adjunct sef Directia III.
94. Zamfirescu Nicolae – în 1988 era cpt., seful serviciului special “F”, Securitatea judetului Hunedoara.La 4 august 1988 semneaza o nota în care descrie “filajul numitului Filip Iulius, poreclit «Fodor», efectuat în 27.07.1988 între orele 5,00-22,00″;idem 28.07, 29.07, 30.07, 31.07, 1.08.1988.
95. Zanfir Ion – în 1973 era lt.-col., sef serviciu tehnic, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, sectia V.La 21 noiembrie 1973 semneaza o nota prin care se restituie Serviciului I sarcina “T” privindu-l pe “Liliacul”.
96. Zarnescu Nicolae – în 1981 era lt.-col., seful Biroului III, Inspectoratul Judetean Olt. La 13 iunie 1981 semneaza o nota în care identifica persoanele din judetul Olt care sunt cercetate în problema “Eterul”.
97. Zbarlea Gheorghe – în 1983 era cpt., Penitenciarul Bucuresti. La 9 februarie 1983 semneaza o nota în care ofera informatii despre activitatile si opiniile din închisoare ale lui Filip Iulius.
98. Zelter Paul - în 1948 era cpt., sef Serviciul Judetean al Securitatii Poporului Bacau. "
sursa : Bad politics 

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More