'' Romanii au iesit in strada si au readus lumina in procesul democratic.'' Klaus Iohannis

Se afișează postările cu eticheta anticomunist. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta anticomunist. Afișați toate postările

marți, 10 iunie 2014

Marina Chirca. Moartea pentru care România nu va vărsa lacrimi



Marina Chirca. Moartea pentru care România nu va vărsa lacrimi


A murit Marina Chirca. Ar trebui ca România toată s-o plângă, oamenii să găsească în memoria ei măcar câteva clipe de pioasă aducere aminte, iar guvernul să-i organizeze funeralii naţionale. În schimb, cel mai probabil, n-aţi auzit de ea. Televiziunile n-au făcut nici măcar o ştire din asta: cui dracu’ îi pasă de o babă anonimă, care nici măcar nu e regina ţiganilor, n-are bani, nu e vrăjitoare sau altceva?


Anonima care s-a stins vineri, la 98 de ani, în satul de munte Nucşoara, din Judeţul Argeş, a înfruntat Comunismul şi Securitatea timp de nouă ani, în cea mai cumplită perioadă din istoria recentă a ţării, atunci când bolşevicii au distrus coloana vertebrală a naţiei şi au dăltuit chipul schimonosit al poporului român, aşa cum arată el astăzi. Între 1949 şi 1958, Marina Chirca a sprijinit grupul armat al partizanilor anticomunişti din Munţii Făgăraş conduşi de Toma Arnăuţoiu, plătind apoi cu libertatea şi cu avuţia sa această opoziţie.
Crucea alungată
Cu Armata, Securitatea, Miliţia şi turnătorii pe urme, a reuşit, timp de aproape un deceniu, să înşele vigilenţa acestei forţe opresive copleşitoare, asigurând infrastructura rezistenţei pentru luptătorii din munţi. Hrană, haine, obiecte, muniţie, armament, informaţii preţioase şi câte altele a strecurat Marina Chirca, împreună cu alţi nucşoreni, pe sub nasul securiştilor şi al trădătorilor din rândurile propriilor săteni, riscându-şi în fiecare clipă viaţa, familia, averea. Prinsă în 1963, după ce se ascunsese cinci ani într-un pod, a fost anchetată, bătută cumplit, a făcut puşcărie, averea i-a fost confiscată şi – cât cinism! – împărţită consătenilor care colaboraseră cu Securitatea.
După Revoluţie, ar fi trebuit ca Marina Chirca să devină un simbol naţional. S-ar fi cuvenit să înveţe copiii la şcoală despre ea. Să se scrie în cărţile de istorie. Să se organizeze excursii cu clasa la Nucşoara, ca tinerele generaţii să afle chiar din gura acestei băbuţe cu sufletul ca pâinea caldă despre adevăratul trecut al poporului român. Ar fi trebuit, dar n-a fost aşa. Noile autorităţi locale, care erau tot cele vechi, le-au râs în nas celor care au luptat pentru ţara lor. Cei jefuiţi de comunişti n-au fost repuşi în drepturi. Până şi crucea ridicată în memoria eroilor au refuzat autorităţile să fie amplasată în Nucşoara!
După Revoluţie, România ar fi trebuit, prin intermediul acestor oameni extraordinari, precum Marina Chirca, să se reconecteze la filonul adevăratelor sale tradiţii şi valori. Dar cum ar fi putut Iliescu şi oligarhia securisto-activistă să-i cinstească pe cei care au luptat împotriva lor? Manualele de istorie au rămas aceleaşi. Au fost fabricaţi specialişti care prelungesc falsurile propagandei comuniste. Oameni precum Lucian Boia n-au vrut să ştie de existenţa Marinăi Chirca nici atunci, în anii ’50-'60 (pe care i-au trăit), nici acum, când încearcă, în cărţile lor, să-i mai omoare o dată, negându-le existenţa prin omisiune.
Noile valori ale României
Vineri, Marina Chirca s-a stins în anonimat, în satul de munte Nucşoara, a cărui secţiune de istorie din pagina de pe Internet omite cel mai important eveniment din istoria sa milenară: lupta eroică a locuitorilor săi împotriva comunismului. Şi va fi înmormântată la fel, fără onoruri, fără preşedinţi care să verse lacrimi, fără dezbateri la televiziuni, fără ca oamenii să ştie sau, măcar, să le pese.
În fapt, proiectul „omului nou“ început de comunism n-a fost stopat niciodată. Între „regele“ Cioabă şi ţăranca Marina Chirca, poporului român i se vorbeşte de primul.
P.S. Acesta este ultimul interviu acordat de Marina Chirca, ultima supravieţuitoare a luptătorilor anticomunişti din Munţii Făgăraş. Autorul materialului, colegul Laurenţiu Ungureanu, a mers astă-primăvară la Nucşoara, acasă la Marina Chirca. Eroina României l-a primit în casă, i-a povestit, iar la sfârşit a insistat să ia o pungă cu ouă de ţară: „Ia, maică, nu-i frumos să pleci cu mâna goală de la mine!“. Era ultima suflare a vechiului popor român, aşa cum nu-l (re)cunoaştem şi pe care l-am pierdut definitiv.
Acest text a apărut pe blogul mateiudrea.wordpress.com

joi, 1 august 2013

In cinstea democratiei


In cinstea democrației 

Împreuna mereu  ...


Acum un an : 29 iulie 2012




Anul acesta : 29 iulie 2013

 


   În primul rând felicitări cetăţenilor care au participat anul acesta la acest eveniment ... chiar dacă au fost puţini şi mulțumiri celor 2 televiziuni care participat şi au transmis această acţiune care deşi mică poate trezeşte din amorţeala pe cei comozi.

   V-am pus cele 2 clipuri în contrast. În primul vedem un preşedinte suspendat (un cetăţean liber care îşi exprimă liber părerea fără presiunea funcţiei), o manifestaţie în care au participat mii de oameni , este adevărat era şi pre campanie electorală a partidelor (ei da atunci aveau interes şi au ignorat că era vara şi sunt în vacanţă, anul acesta unde au fost partidele de opoziţie?). Domnilor politicieni din opoziţie ştiu nu aveţi miza încă nu aţi strâns nici un partid procentul pentru a fi primul partid în listă ca să poată conduce, dar vă reamintesc că  fiecare zi care trece ... democraţia în România se afundă iar  USL îşi măreşte pânză de păianjen, astfel devenind mai puternică. A lua vacanţă acum reprezinta ignoranta  demonstrează că vouă nu vă pasă de democraţie şi de cetăţeni, va pasa  doar de procentele . Ei dă voi aşteptaţi ca USL să îşi rupă singur gâtul. Aşteptaţi ca cei care au votat USL să dea jos USL ( pai si ce câștigați atunci  ... de la acei cetățeni nici măcar procente )  Sau mai simplu doar aşteptaţi cu comoditate , spuneţi că trebuie 6 luni pentru pre campanie electorală. Ei alo mai existam si noi ... va reamintesc trebuie sa va votam  . Nu contează doar cele 6 luni în care promiteți , ati ales sa fiti politicieni si sa traiti din aceasta mesrie , spuneti cu voce tare competenta trebuie demonstrata pai demonstrați , munciți nu doar 6 luni .

   Iar voi cetăţeni comozi care daţi likuri intro veselie pe facebook, vă reamintesc cea ce spunea Esop (valabil şi politicienilor):

"Cuvintele care nu sunt urmate de fapte nu valorează nimic.”

În încheiere vă spun:

Politicieni din opoziţie, cetăţeni de acolo din fotolii dacă nu ieşiţi în stradă uitaţi democraţia!

PS.: Un mic sfat pentru televiziuni (să nu se supere)... :

   Nu transmiteţi numai după ce evenimentul a trecut, transmiteţi şi chemarea (majoritatea evenimentelor se transmit cu 2, 3 săptămâni înainte), asta pentru că cetăţenii să afle nu numai de pe facebook !


duminică, 7 iulie 2013

Scrisoare deschisa către preaiubitul ,, Bobor roman "

Drag şi stimat Bobor roman !

       Vă scriu această scrisoare ca un simplu cetăţean care trăieşte în România (ştiu veţi sări.. Ce vrea ungurul ăsta de la noi!... Doar citiţi şi vă veţi dumirii!)
       În primul rând vă reamintesc că în 1947 aţi stat mare parte din voi şi aţi privit în tăcere cum comunismul se instaurează în România (da şi atunci au existat voci răzleţe care vă anunţau de pericolul instaurării comunismului... doar că au rămas răzleţe... şi din păcate au ajuns în lagăre de reeducare şi exterminare mare majoritate dintre ei). Da aţi privit poate cu teamă ororile comunismului, dar şi ale ruşilor care preluau putere la noi... imediat după război, aţi privit cum va fură din ograda animalele şi hrana, v-aţi uitat cum vă violează femeile şi fetele... probabil va era frică... Dar mai apoi aţi privit tot cu frică cum zi de zi se instaurează DICTATURA COMUNISTĂ.. să instaurat cu un număr minor de activişti în 1947.. da nu erau 10 000 şi eraţi milioane care priveaţi. Da v-aţi uitat cum Comunişti deturnează alegerile... milioane... Aşa că ani au trecut şi între 1947 şi 1989... au fost 42 de ani de dictatura şi opresiune comunistă, da timp de 42 de ani aţi stat înhămaţi la poruncile tovarăşilor. Desigur în 42 de ani di cei 10 000 din 1947 au trecut de partea lor a comuniştilor câteva milioane. Sunt nedumerit şi vă întreb: Nu v-a ajuns 42 de ani?
       Da în 1989 în sfârşit (dar la o mică diversiune si atunci...) aţi rupt tăcerea dar din păcate în mai marele entuziasm de atunci aţi fost păcăliţi şi aţi ales tot comuniştii. Bine hai că nu este chiar aşa grav... spunem că era lipsa fde informaţie... să dăm vina pe asta. Dar oare mai apoi când v-aţi dumirit iată că l-aţi ales pentru ani lungi pe Iliescu... în loc de Raţiu... Ei da mai apoi pe Năstase. Aţi văzut că va fura ani de-a rândul, aţi văzut că nivelul vostru de trăi nu creşte,... dar voi aţi insistat acum în 2012 i-aţi reales. Ei da şi nu oricum aţi fost martorii şi nu numai atât, aţi participat şi voi în proporţie de câteva milioane la o LOVITURĂ DE STAT... exact ca în 1947... Ei continuă LOVITURA DE STĂ şi acum în 2013... iar voi Drag şi stimat Boor roman... priviţi unii în tăcere,... dar alţii şi cu susţinere oarbă cum vă duc de nas şi vă restrâng zi de zi drepturile.
      Între timp iată iar a trecut un an şi marea majoritate dintre voi tot săraci aţi rămas... ba chiar nivelul vostru de trăi a scăzut (a lor a crescut... mai mult şi puterea lor a crescut. vă mint pe fată dar voi tot îi susţineţi, staţi şi vă uitaţi la televiziunea unui fost securist... şi culmea el este cel mai bogat om sin România... şi îi credeţi minciunile. Vedeţi că nu mai este din ce dar v-aţi uita la cealaltă televiziune care vă promitea îmbogăţire rapidă de parcă nu aţi trecut deja prin acţiunea de spălare a banilor CARITAS... şi mai grav este că tinerii absolvenţi îşi iau modele din personaje că Becali, Zavoreanu sau Daniela Crudu... oare de ce?

În încheiere drag şi stimat Bobor roman vă întreb: Când vă treziţi la realitate... când veţi cere cea ce vi se cuvine de drept: O viaţă decentă, fără minciună, bazată pe pricepere şi competenţă...?

Vă salut şi mă iertaţi sunt doar gânduri... poate veţi înţelege!

PS . : Era sa uit : Oare nu ați văzut ca ori de câte ori PSD & PNL au ajuns la putere s-au făcut cele mai oneroase contracte ( contracte care au  dat Romania în urma zeci de ani ) ?

sâmbătă, 6 iulie 2013

Si în 1947 opoziția părea inexistenta ... experimentul Targsor 1947

experimentul Targsor 1947 
Singura puscarie pentru elevi din lume a functionat, din pacate, la noi in tara. Putina lume stie acest lucru. Vorbim despre inchisoarea Targsor, de langa Ploiesti. Se intampla in comunism, inca de la inceputurile instaurarii lui in Romania. Acolo erau inchisi acei copii care indrazneau sa se impotriveasca regimului. A fost gandit ca un experiment prin care regimul vroia o reeducare a minorilor care organizau sabotaje, imparteau manifeste sau faceau parte din fratii de cruce legionare.

Sursa: Targsor – singura inchisoare din lume pentru copii. Luna aceasta sunt pomeniti copiii martirizati in perioada comunista



,, Targsor este cunoscuta drept singura puscarie pentru copii din lume. In vechime, orasul Targsor era situat pe drumul care lega resedinta principala a Tarii Romanesti, de orasele Buzau si Braila. Decaderea comunitatii din Targsor a inceput in secolul al XVII-lea, odata cu dezvoltarea municipiului Ploiesti. Astazi, localitatea veche nu mai exista, pe locul ei inaltandu-se smerit satul Targsoru Vechi, nu departe de Ploiesti.
Astazi, inchisoarea din Targsor este un penitenciar pentru femei, inclusiv pentru fete minore. O parte dintre cladirile actualei inchisori Targsor au fost construite in anul 1857, de egumenul Rovin, pentru Manastirea Crangul Teiului. Potrivit documentelor, in anul 1864, calugarii au parasit cladirile manastirii, acestea fiind preluate de armata. In urma unei revolte militare din anul 1882, I.C.Bratianu a hotarat ca intregul complex sa fie transformat in inchisoare militara.

Intre anii 1882-1948, in acest loc si-au ispasit pedepsele nenumarati barbati, condamnati pentru infractiuni cu caracter militar. Acest loc de detentie era un fel de rezerva a inchisorii mari din Ploiesti. Mai apoi, in perioada anilor 1948-1952, inchisoarea Targsor a fost randuita ca temnita pentru detinutii arestati pe motive politice. Incepand cu luna mai a anului 1954, inchisoarea a fost amenajata ca inchisoare pentru femeile detinute de drept comun. In anul 1970, in incinta a fost construita o noua cladire, iar mai apoi, intre anii 1973-1975, a fost construita inca una, capacitatea totala a inchisorii fiind de 754 de locuri.

Targsor, inchisoarea copiilor

Cu toate ca Targsor este astazi o localitate mica si aproape uitata de lume, ea va ramane insa cunoscuta in toata lumea, pentru inchisoarea amenajata aici de comunisti: o inchisoare destinata minorilor care indrazneau sa se impotriveasca regimului. Inchisoarea de copii din Targsor, care a functionat intre anii 1948-1952, a fost gandita mai mult ca un experiment prin care regimul comunist vroia sa puna in practica o reeducare a minorilor care organizau sabotaje, imparteau manifeste sau faceau parte din Fratiile de Cruce (miscari legionare).
 Ansamblul arhitectural al inchisorii din Targsor, aflat pe malul stang al raului Prahova, aminteste de ctitoria domneasca a lui Vlad Tepes, dupa cum marturiseste Virgil Maxim. Fiind initial manastire, in centrul curtii inca se mai cunoaste locul pe care se afla, pana odinioara, biserica centrala. Inchisoarea de drept comun din Targsor a fost aleasa drept loc de adunare a tuturor detinutilor politici arestati de comunisti. Astfel, renumitul Nicolski va randui aici "reeducarea" minorilor refractionari sistemului, dintre care cei mai varstnici abia implineau 25 de ani.

Potrivit marturiilor celor care au trecut in inchisoarea Targsor si au supravietuit, in timpul detentiei, conducerea inchisorii organiza sistematic prelegeri si prezentari comuniste, copiii fiind obligati sa-i studieze pe Marx si Engels. Cu toate acestea, nenumarati copii au rezistat "reeducarii" interioare. "Numai dupa ce, supus presiunilor fizice, cedezi moral, sistemul te dopeaza cu invataturile lui. Fara prabusirea interioara, din frica, ignoranta sau interes oportunist, nu te poate stapani nimeni."

Virgil Maxim, unul dintre cei care au marturisit Adevarul si au patimit in inchisoarea din Targsor, marturiseste: "Din toamna si pana in primavara, aici soseau grupuri de elevi intre 12 si 18 ani, din toate partile tarii. Slabiti, timorati, unii bolnavi, dar cu ochi de lumina dulce, ca niste ingeri blanzi in fata carora iti venea sa cazi in genunchi si sa le saruti aripile nevazute, care falfaiau neputincioase pentru zborul spre inaltul din care coborasera."

Din vara anului 1948 si pana in luna iunie a anului 1949, la inchisoarea din Targsor au sosit nu mai putin de opt sute de copii, in mare parte elevi. Daca in primele cateva luni de detentie copiilor li se permitea sa primeasca lunar un pachet si o vizita, mai apoi, acest "privilegiu" nu a mai fost ingaduit decat celor care primeau bine "reeducarea".

Pentru a- face pe copii sa colaboreze si sa devina supusi sistemului, conducerea inchisorii s-a folosit de planuri viclene. Astfel, obligatia de a munci a fost folosita impotriva detinutilor. Cei aproape opt sute de detinuti aveau la dispozitie numai vreo cinci sute de locuri de munca, in ateliere, la bucatarie si in alte dependinte ale inchisorii.Pentru a crea conflicte puternice intre copii, conducerea a hotarat ca numai cei care muncesc sa poata primi pachet si vizita lunara, precum si mancare mai buna, ceilalti urmand a fi trecuti cu vederea. Planul administratiei nu a dat rodul dorit, caci, la bucatarie muncind tot o parte dintre detinuti, acestia, desi primeau ratii diferite de mancare, pregateau o singura mancare, distribuirea fiind facuta tot in mod egal; desi serveau din oale diferite, mancarea erau aceeasi. In cele din urma, copiii au inceput a fi trimisi in locuri de nimicire, precum la Canal si la Gherla, iar mai apoi, la Jilava.

Teodor Danalache "

sursa : http://www.crestinortodox.ro/religie/targsor-inchisoarea-copiilor-126259.html

vineri, 31 mai 2013

Gheorghe Ursu disidentul anticomunist 1985 - Este ucis prin tortură în arestul securităţii

Gheorghe Ursu  disidentul anticomunist  1985 - Este ucis prin tortură în arestul securităţii

      1985 - Este ucis prin tortură în arestul securităţii disidentul anticomunist Gheorghe Ursu. A fost denunţat la Securitate că ţine un jurnal de către două tinere îndoctrinate. I se face o percheziţie la domiciliu şi i se ridică 61 de caiete reprezentând însemnările zilnice pe perioada 1949-1984 şi alte manuscrise.
    ,,  Gheorghe Ursu (n. 1 iulie 1926, Soroca, Basarabia - d. 17 noiembrie 1985, torturat la penitenciarul din Calea Rahovei, București) a fost un inginer de construcții, poet, scriitor și disident. A fost arestat în urma denunțului unei colege de serviciu, care a intrat în posesia jurnalului său intim, jurnal confiscat ulterior de Securitate. A murit din cauza bătăilor primite în timpul detenției.
Gheorghe Ursu s-a născut în orașul Soroca, fiul lui Vasile Ursu (din Galați) și al Margaretei (din Măgura Ilvei Năsăud). Gheorghe a învățat la școala din Soroca pînă în anul 1941 cînd familia s-a mutat la Galați. A continuat să învețe la liceul Vasile Alecsandri din Galați. Bunicii lui din partea mamei, împreună cu încă 10 membri ai familiei (care erau evrei) au fost uciși la Auschwitz.
În anul 1970 i s-a publicat la editura Litera un volum de versuri numit "Mereu Doi" cu o prefață scrisă de Nina Cassian.
În urma confiscări Jurnalului intim, prietena lui, poeta Nina Cassian, a preferat să nu se mai întoarcă în România și a emigrat în SUA.
În octombrie 2001, Serviciul Român de Informații a dat în presă un comunicat, prin care a anunțat existența de 50.000 de file de manuscrise confiscate înainte de 1989. Printre ele au fost 811 pagini ale jurnalului lui Gheorghe Ursu.
În octombrie 2003, foștii colonei de miliție, Tudor Stănică și Mihail Creangă au fost condamnați la 20 de ani de închisoare pentru omorul lui Gheorghe Ursu.
În decembrie 2005, fostul general SRI, Eugen Grigorescu, a fost condamnat la 3 ani de închisoare privind dispariția jurnalului lui Gheorghe Ursu. Fiul inginerului Ursu, Andrei Ursu, încearcă să găsească aceste pagini de jurnal, care au ajuns pe la începutul anilor 90 la Gabriela Adameșteanu, cea care a publicat o selecție din Jurnal în revista 22, în arhiva CNSAS. Până în acest moment, manuscrisul nu a fost încă descoperit.
Gheorghe Ursu a fost și scriitor, cartea de călătorie scrisă de acesta fiind publicată post-mortem în anul 1991.
Gheorghe Ursu a fost arestat pe 21 septembrie 1985 pe motiv că deținea valută [1]. A fost plasat în aceeași celulă cu „recidiviștii violenți” Marian Cliță și Gheorghe Radu, iar milițienii au primit ordin să nu intervină, chiar dacă din spatele gratiilor se auzeau zgomote [1]. În paralel, Gheorghe Ursu era scos din celulă și „interogat” zilnic, prin „metode specifice”, de către Securitate [1]. Disidentul a rezistat până pe 17 noiembrie 1985, iar organele statului au notat drept cauză oficială a morții o „peritonită
Viața lui Gheorghe Ursu a devenit subiectul unui film regizat de către Cornel Mihalache, film ce a avut premiera în Sibiu cu ocazia evenimentului Sibiu - Capitală Culturală Europeană Filmul conține și înregistrări ale vocii lui Gheorghe Ursu. [2].
In anul 2006-2007 Iordan Chimet a publicat de asemenea două volume de corespondență între el și prietenii săi Gheorghe Ursu si Camil Baciu, sub titlul "Cartea prietenilor mei" "

sursa  Wikipedia


,,Procesul Gheorghe Ursu
Monica Macovei


In procesul Gheorghe Ursu se audiaza martori. O zi pe luna, intr-o sala a Tribunalului Bucuresti, ascultam timp de cateva ceasuri marturiile unor persoane care au intersectat, intr-un fel sau altul, viata lui Gheorghe Ursu. Sunt ofiteri de securitate, de militie, doctori legisti. Multi dintre martorii de astazi au fost partasi la crima din 1985. Altii doar au acoperit-o prin taceri nevolnice. Incercam, prin intrebari, sa aducem in auzul public fragmente din adevarul pe care ancheta nu l-a formulat in termenii clari ai vinovatiei penale.
Singurul judecat astazi pentru omor - pentru ca Gheorghe Ursu a fost omorat - este fostul co-celular Marian Clita, care in 1985 a stat cu Gheorghe Ursu in celula, in arestul Inspectoratului General al Militiei din Calea Rahovei. Era, potrivit rechizitoriului, informator. Multe lucruri nu s-au schimbat de atunci. Marian Clita este si astazi in acelasi arest, cu toate ca locul oricarui condamnat definitiv este intr-un penitenciar si nu intr-un arest de politie. Probabil pentru ca si astazi este informator. Inspectoratul General a devenit al Politiei, o parte din militienii anului 1985 a plecat, o parte a ramas. A ramas si Marian Clita impreuna cu firele nevazute care il leaga de arestul din Calea Rahovei si de militienii politisti.
Dar nu despre inculpatul Clita vreau sa vorbesc. El va fi judecat de tribunal si pana la o solutie definitiva este prezumat nevinovat. Ci despre martori. Despre felul - incredibil - in care fostii ofiteri ai securitatii si militiei trateaza astazi adevarul, justitia si pe noi. Vasile Gheorghe a fost seful Directiei Cercetari Penale a Departamentului Securitatii Statului in timpul regimului comunist. Astazi este pensionar. Directia pe care a condus-o s-a ocupat de dizidentii din tara ai regimului. I-a urmarit, investigat, retinut, perchezitionat si batut. Unii au murit. Asa cum a murit Gheorghe Ursu. Ce ne spune astazi Vasile Gheorghe despre cazul Ursu? "Nu imi amintesc nimic, pentru ca la acea data aveam 4-5 cazuri de rutina pe zi, iar acesta nu a fost unul din cazurile importante." Cazul Ursu a fost deci un caz "de rutina", la fel cu multe altele. Rutina care a dus la moarte. Si moartea era pentru securitate o rutina. Personal, nu il cred pe Vasile Gheorghe. Este in interesul lui sa nu declare in fata unei instante de judecata despre propria implicare in acest caz. Dar modul in care a inteles sa se "apere" este sfidator. Sigur, afirmatia "nu-mi amintesc" este cea mai simpla modalitate prin care o persoana refuza sa spuna adevarul. Dar cand ne explica de ce nu isi aminteste, Vasile Gheorghe isi bate joc de noi. Ne spune, explicit, ca Gheorghe Ursu nu a fost un "caz" nici macar in 1984-1985 cand era cercetat de securitate pentru "propaganda impotriva oranduirii socialiste" si, prin urmare, el nu a stiut nimic. Si ne mai spune ca in fiecare zi erau 4-5 astfel de cazuri despre care el, seful, nu avea cunostinta. Era rutina. Teroarea si moartea erau rutina. Si ne spune asta in mod public, fara rusine si fara frica.

Aroganta unui alt ofiter de securitate, Marin Pirvulescu, a mers si mai departe. El a lucrat din 1966 pana in 1990 la aceeasi Directie de Cercetari Penale din cadrul Departamentului Securitatii Statului, sub comanda lui Vasile Gheorghe. A perchezitionat locuinta lui Gheorghe Ursu si l-a investigat impreuna cu un alt ofiter din Directia de Cercetari Penale, Vasile Hodis. Ce ne spune astazi, in ianuarie 1999, ofiterul Pirvulescu, dupa ce 24 de ani a lucrat in unul din cele mai detestate departamente ale securitatii? Ca nu se foloseau violente in timpul anchetelor securitatii. Nu s-a referit la Gheorghe Ursu (ceea ce am fi inteles, doar nu ne asteptam sa se acuze singur), ci la toate anchetele securitatii. Ne palmuieste pe noi, toti locuitorii Romaniei. Teroarea securitatii a fost numai in imaginatia noastra, frica de tortura fizica a fost o inchipuire, toti cei care au trecut prin birourile de ancheta ale securitatii si au avut sansa sa iasa si sa vorbeasca au mintit, iar Gheorghe Ursu si multi altii au murit de amigdalita. Si, in general, romanii au trait de bunavoie intr-o parere de dictatura.

Ofiterul de securitate Vasile Hodis, cel care a lucrat alaturi de Marin Pirvulescu la Directia de Cercetari Penale a Departamentului Securitatii Statului a perchezitionat si el locuinta lui Gheorghe Ursu si l-a anchetat pentru afirmatiile dusmanoase din jurnal. Incearca sa nege implicarea sa in cazul Ursu, dar asta este firesc. Ce nu este firesc este ca, astazi, Vasile Hodis lucreaza la Serviciul Roman de Informatii. Ajuta la consolidarea democratiei si a statului de drept in Romania. Despre care a invatat in timp ce-l ancheta pe Gheorghe Ursu pentru scrierile sale critice la adresa comunismului. Isi aminteste cineva despre statul de drept din timpul comunismului? In 1985, Hodis era locotenent al securitatii, iar astazi este colonel SRI. Pe banii nostri. Iar noua ni se spune cu tarie ca numai specialistii in contraspionaj economic sau in alte chestiuni din astea sofisticate au mai ramas in SRI. Noi insa ne incapatanam sa nu credem. Pentru ca Vasile Hodis nu a fost un specialist in contraspionaj, ci in politia politica indreptata impotriva romanilor care criticau dictatura comunista, a celor carea aveau curajul sa spuna adevarul. Perversitatea anilor de dupa 1990 nu se opreste aici. Acelasi Vasile Hodis este cel care, in brava sa calitate de colonel jurist la SRI, a raspuns in scris solicitarilor pe care Parchetul Militar le-a adresat SRI in cursul anchetarii cauzelor mortii lui Gheorghe Ursu. Asadar, aspectele legate de cum a lucrat securitatea in 1985 in cazul Ursu au fost clarificate exact de unul dintre anchetatorii lui Ursu. Atat despre impartialitate.

Institutul de Medicina Legala Bucuresti a fost si el la inaltime. Doctorul Anastase Cavaliotti, astazi pensionar, a efectuat in 1985 autopsia lui Gheorghe Ursu in calitate de medic primar legist si a concluzionat ca moartea acestuia a fost patologica (adica, naturala). Desi la data autopsiei detinea actele medicale de la Spitalul penitenciar Jilava, in care se mentionau urmele de violenta si ruptura de intestin, desi afirma ca ruptura nu se putea produce decat printr-un traumatism in urma unor lovituri, desi a efectuat autopsia dupa terminarea programului, considera ca "moartea patologica" a fost o concluzie fireasca, iar in meseria lui interventiile (securitatii, militiei,... oricui) nu erau posibile. Am trait in lumi diferite? Noi stim ca nu.

Sefii de arest, care in regimul comunist s-au ingrijit de detinuti, sunt si ei persoane respectabile. Mai ales seful temutului arest din Calea Rahovei, al Directiei de Cercetare Penala a Inspectoratului General al Militiei. Mihail Creanga a fost seful acestui arest in timp ce Gheorghe Ursu era detinut acolo. Dansul crede numai ca se foloseau informatori in aresturi inainte de 1989 (de parca nu s-ar folosi si astazi) si, pentru a mai diminua din "taria" acestei afirmatii, ne spune ca acestia se ocupau de fapt cu mentinerea ordinii si disciplinei in celule. Fiind o persoana cu frica lui Dumnezeu si cu educatie in materia drepturilor pe care statele democrate le asigura persoanelor arestate, Mihail Creanga a continuat sa lucreze la arestul din Calea Rahovei, pana in iunie 1993. Experienta de sef de arest i-a permis sa se angajeze apoi la Credit Bank, pe post de executor credite, unde se afla si astazi. Prieteniile vechi sunt durabile. La data angajarii sale de Credit Bank, vicepresedintele bancii nu era altul decat fostul sau sef din Calea Rahovei, colonelul Tudor Stanica, cel care timp indelungat, inclusiv in perioada anchetarii lui Gheorghe Ursu, a condus Directia Cercetari Penale a Inspectoratului General al Militiei. Si Tudor Stanica este martor in procesul Ursu. Inca nu a raspuns chemarii justitiei. Suntem nerabdatori sa auzim, probabil, cum aceasta directie era un exemplu de probitate profesionala si cat de sfinte ii erau sefului drepturile celor arestati.

Au fost audiati si alti martori, care s-au apropiat mai mult de adevar. Instanta l-a ascultat si pe Andrei Ursu, fiul celui omorat in noiembrie 1985. Procesul nu s-a terminat. Urmeaza noi martori si probe. Incercam sa uitam ca ancheta a inceput in urma cu 9 ani si ca prin concluziile ei a trunchiat adevarul. Astazi, procesul se judeca in fata unui judecator impartial si independent. Vrem sa aflam intregul adevar, sa dovedim ca noi si nu ei am castigat pariul cu statul de drept. "

sursa : 

Widerstand gegen das Ceausescu-Regime - Rezistenta împotriva regimului ceausist

sâmbătă, 2 februarie 2013

Cetateanul , votul , puterea

Vrem sau nu vrem .... oare stim ce vrem ? 




Autorul (crispat): Alo! Alo! Stimaţi cetăţeni cu drept de vot! Îmi revine cinstea şi onoarea să vă informez că nu sunteţi decât nişte păpuşi jalnice. Iar păpuşarul, adică persoana care vă trage sistematic pe sfoară, vă rog să reţineţi… păpuşarul sunt eu…
Femeia: Si! Io sono una bambola!…
Bărbatul: Protestez! Eu sunt marionetă! Eu nu sunt păpuşa nimănui!
Autorul (eruptiv, către Bărbat): Adevărat! Eşti o marionetă rătăcită prin universul meu spiritual. Te crezi filozof, dar fără mine nu poţi articula o idee! Nu mişti un deget fără controlul meu! Pentru că nu ai voinţă proprie! Eşti un lucru, înţelegi? În zadar, te dai fiinţă! Nu eşti decât un obiect! Şi încă unul de proastă calitate…


replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de  (2010)


Acum aproximativ un an de zile (erau alegeri atunci... va mai aminti nu ?... a fost o LOVITURĂ DE STAT) scriam un articol într-un alt blog al meu care avea ca titlu o întrebare retorică:
Puterea cetateanului e stampila ? partea I ...

,, Da domnilor e o întrebare care mi-am puso de multe ori.. dar mă întreb iar, Puterea cetăţeanului e ştampila ?, şi îmi spun ar fi frumos să fie aşa. Iată că de 22 de ani votăm şi ce votăm votăm întruna aceeaşi mafioţi {de acum sau cizelat nu mai sunt comunişti sau organizat bine... mafia italiană poate să ia lecţii de la ei) sau infiltrat în ministere în, în justiţie, în sindicate, în servicii, în partide peste tot. Da domnilor ei sunt peste tot şi vă spun, Puterea cetăţeanului e stampila,.
Într-o ţară democratică este adevărat acesta putere este reală, dar noi trăim intro tara în care votăm pe cineva şi surpriză când ne uitam apare altcineva... să fie o scamatorie, să fim noi, prosti, dar nu aşa este... ei se votează între ei.
În prima fază suntem
1. Dezamăgiţi =o săptămână
2. Revoltaţi =o lună pe situri pe bloguri în discuţii şi vorbe fără sfârşit fără fapte concrete
3. Înşelaţi = o lună prin manipulări media care ne distrage la subiect
Iar în perioada rămasă până la următorul ciclu electoral (până când vom pune iar ştampila) ne blazam şi spunem, Lasă că peste 4 ani nu îi mai votăm, şi iată că trec iar 4 ani în care ei, ne fură ne mint, ne înjosesc, îşi fac legile pentru ei să fie de neatins şi devin şi mai puternici.
În toată ideologia comunistă Lenin a spus un singur adevăr:,
... să vă feriţi de burghezi, dar să vă ferească Dumnezeu (pentru el se pare, dumnezeu!) de comuniştii îmburgheziţi!"  "


Cam asta am scris acum un an de zile, ei da acum a venit momentul oportun să continui acel articol aşa după aproape un an deoarece simt aşa o mică dezamăgire şi că din păcate am avut dreptate (ei nu disperaţi nu vă voi lăsa în pace) pentru că văd la voi pe deoparte dezamăgire iar pe de altă parte blazare şi atingerea ultimului punct scris de mine în acel articol cea ce nu este bine deloc pentru că România nu mai are 4 ani, până acum COMUNIŞTII ascunşi în umbra sau străduit timp de 23 de ani să devină COMUNIŞTII ÎMBURGHEZIŢI şi ei au reuşit, iată de aproape un an ei sunt la putere schimba legile în favoarea lor şi după poftă şi plăcerea lor, ei nu mai au nici o oprelişte (dacă nu vă treziţi vor face orice, primii 45 de ani de comunism reprezintă doar COPILĂRIA COMUNISMULUI), veţi spune că ei au fost la putere timp de încă 23 de ani ei da aşa e, doar un mic amănunt puterea lor e mai mare ca oricând iar căderea în BLAZARE va fi BLAZAREA FATALĂ PENTRU ROMÂNIA.
Da eu ştiu că nu avem voie să cădem în al treilea punct pentru că în planul lor (a COMUNIŞTILOR ÎMBURGHEZIŢI) mai există puncte de îndeplinit ei au trecut la PLANUL FINAL DE ÎNGENUNCHIERE a cetăţeanului până acum sau folosit de voi folosindu-se de blazare aplicând vechea şi utilă politica de manipulare a maselor DIVIDE TE IMPLORĂ, au luat pe ei măşti de dizidenţi au băgat agenţi care se dădeau mari opozanţi dar care de fapt nu sunt altceva decât o BULĂ DE OXIGEN o bulă unde cetăţeanul îngenunchiat să spună EL ESTE MODELUL! Pina acum un an exista o iluzorie stinga si o iluzorie dreapta iata asa ca sa bage lumea in confuzie au unit ILUZORIA STINGA (PSD) si ILUZORIA DREAPTA (PNL) intr-un MONSTRU POLITIC numit USL si care a fost scopul acestei UNIRI DIABOLICE?, pai e simplu usurarea aplicarii planului lor de ingenunchiere as nu rspund nici in fata alegatorilor de stinga care au votat PSD dar nici in fata alegatorilor de dreapta care au votat PNL (stiti nu ei nu au nici o legatura cu doctrinele de stinga nici cu doctrinele de dreapta ei sint o BANDA DE HOTI IMBRACATI IN COSTUME). Da ei astfel pe fata acolo pe sticla la televiziuni si in media se vor certa iar intre timp:
 1. Vor incheia contracte pe termen lung cu pasaje cica secretizate
 2. Vor schimba Constituţia în favoarea lor făcând din PARLAMENTUL PENALILOR organul suprem în stat (vechiul CE al PER) ai căror parlamentari vor fi de neatins ei vor fii ZEII acestor tari.
 3. Vor restricţiona LIBERTATEA PRESEI ŞI A MEDIEI.
 4. Vor trece la arestarea tuturor celor care li se opun vor găsi ei motivele după ce vor pune pumnul în gura presei.
 Aşa că oameni buni a venit timpul să ne unim să realipim legăturile SOCIETĂŢII CIVILE ADEVĂRATE şi să spunem GATA AJUNGE NOI VĂ DĂM NU ŞI NU VA MAI LĂSĂM SĂ NE PĂCĂLIŢI ŞI SĂ NE DUCEŢI DE NAS NE UNIM ŞI VĂ SCOATEM ODATĂ PENTRU TOTDEAUNA DIN POLITICĂ ŞI VĂ PUNEM ÎN CARTE DE ISTORIE UNDE VEŢI AVEA UN CAPITOLUL RĂUL SUPREM AL ROMÂNIEI.

VOCEA ROMÂNIEI LIBERE TNG ESTE REZISTENTĂ ŞI ESTE UNA DIN ALTERNATIVE! 




VA URMA ....

luni, 7 ianuarie 2013

Contradictoriul Sergiu Nicolaescu


La câte aberaţii ne-au auzit în aceste zile urechile despre Sergiu Nicolaescu, ne-am stăpânit până când acesta a fost înmormântat, pentru a scrie mai apoi despre personalitatea sa contradictorie şi adumbrită de mistere.

A spune despre Sergiu Nicolaescu că e cel mai mare regizor român de film (sau unul dintre marii regizori ai lumii) este o eroare la fel de mare cu aceea de a afirma despre Adrian Păunescu că este cel mai mare poet român.

Ascendenţe familiale. Cei doi Cambrea

Există doi Cambrea la care face referire Sergiu Nicolaescu în mod insistent, manifest şi repetat: comisarul anticomunist Cambrea şi generalul comunist Cambrea, un trădător de ţară.

Comisarul Cambrea ar fi un fost comisar de poliţie, unchiul lui Sergiu Nicolaescu - fratele mamei acestuia, care ar fi fost modelul după care regizorul s-a inspirat când a construit personajul comisarului Moldovan - jucat chiar de regizor, dar poate şi pe cel al comisarului Miclovan - jucat de Ilarion Ciobanu.

Gheorghe Cambrea "anticomunistul" ar fi făcut puşcărie sub comunişti vreme de 15 ani pentru că... citeşte tot aici

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More